Adevěrul, februarie 1929 (Anul 42, nr. 13837-13861)

1929-02-01 / nr. 13837

Pagina 2-a ISTORIA DNDI EFORT In 191O UNITED STATES RUBBER Co. Ud. a Început creiarea de plantaţii proprii «ie cauciuc In 1925 20 MILIOANE DOLARI — peste 3 mBiarde Ut erau investiţi in plantaţînai. 30.0­0 hectare se aflau in plină producţie 21.000 hectare erau acoperite de culturi tinere. In 1931 suprafaţa cultivată va fi de 60.000 hectare. Producţia proprie anuală de 17 MILIOANE KILOGRAME CAUCIUC IATA EXPLICAŢIA SUCCESULUI DE DURATA AL CAUCIUCURILOR ROYAL CORD Produse ale lui: UNITED STATES RUBBER Co. Ltd. NEW-Y0RK u. s. a. Depozit General şi Desfacerea Exclusivă pentru România „ANILIN“ 8. A. R. BUCUREŞTI, Pas. Macoa B-C. Tel. 311 n% Adr. telegr. ANILIN-BUCUREŞTI ■bbum .eimm»».« au ——— LUSSINGRANDE Pension Rudy Drector: H. Reinhart Casa cea mai bună și renumită. Bucătăria vieneză primul rang. In mijlocul unei mari livezi de portocal­ii lămâi. Prețuri ef­­tine. Prospecte prin Adeverul. Dr.H.MARTIN Tinieca impotenta Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Foi)la Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, in­omnie, som­nolenţă, dureri de cap, NEVROSA I­­NIMEI ŞI A STOMACULUI (palpita­ţie, sighiţuri, noduri, vărsături, sero­­fagie). Tratamentul copiilor întâr­ziaţi, impulsivi, ONAM­A, INCONTE­­NENŢA DE CHINA — Metode Fizico- Electrice şi Psihice Hipnotism, per­suasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim Coué Berilion, Du­bois, etc. — Calea Victoriei 33 fos! 47, Etaj II Casa Frascati. — Consul­­taţiuni 9—11 a. m. 2—7 d. a. intrarea pe la Cinematograf. Purgativ Ideal MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZĂRI Conform art 23 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispozi­­ţiunilor art. 23 din zisa lege . Dos. No. 1316-928. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Ludovic Dvorzsak, de profesie funcţionar, domiciliat in Satu Mare, str. Mircea cel Mare 4, de supuşenie maghiară, bazat pe mo­tivul că sunt căsătorit cu o româncă şi voind a mă stabili definitiv în România, vă rog să binevoiţi a­ nu acorda cetăţenia română prin natu­ralizare. Cer dispensa de stat fiind căsăto­rit cu o româncă. Cu stimă Ludovic Dvorzsak, din redacţiile gazetelor, unde-şi cheltuia energia în lucrări pe care le puteau face şi alţii, dacă i s-ar fi creat o catedră la Facultăţile noa­stre, o conferinţă măcar, ar fi fost absorbit de cercetările istorico-juri­­dice şi ne-ar fi lăsat azi o sumă de lucrări asupra materiilor pe care el le cunoştea aşa de bine. Căci era fă­ră îndoială foarte pregătit; mi-aduc aminte că marele nostru slavist, ră­posatul meu profesor I. Bogdan îl preţuia în mod deosebit şi-l soco­tea unul din cei mai buni cunoscă­tori ai dreptului nostru vechiu. A­­vea uneori păreri discutabile, dar asta nu reduce valoarea metodei şi pregătirea lui. Afară de cercetările de Istoria Dreptului este altă parte în activi­tatea lui care trebue pusă în relief, este contribuţia pentru aplicarea le­gilor în Basarabia. După unire el a tradus din ru­seşte în 1918—1919 codul civil rus, codul comercial, codul penal, iar în 1921 legea notarilor, o muncă pe cât de grea pe atât de utilă şi pe care puţini ar fi făcut-o aşa de re­pede şi cu competinţa lui. I-a fost dat să aducă o contri­buţie şi mai folositoare ca juriscon­sult de drept rusesc pe lângă înalta Curte de Casaţie. Şi aici, cu toată bătrâneţea a muncit până în ultimul timp cu o răbdare şi cu o conştiinciositate rară. Bogăţia lui de cunoştinţe s’a re­vărsat din belşug spre a fi de fo­los pentru deslegarea pricinilor ve­nite din Basarabia la suprema in­stanţă. Referatele lui, scrise cu greutatea istovirei trupeşti şi de a­­cea nu uşor de citit, dar pline de numeroase citaţii de drept roman, bizantin, rusesc, de jurisprudenţa Senatului ocârmuitor, de diverse lucrări de doctrină rusească ori a­­puseană, impresionează şi arată oricui câtă carte ştia Nădejde, care trecea ca un chip din alte vremuri pe sălile Palatului şi câtă stăruinţă punea să lămurească procesul ca nu cumva din acest amestec de legi să se întunece dreptatea. Ioan Nădejde se străduia să-şi îndeplinească misiunea frumoasă ce i se încredinţase, ca un adevărat nomofilat de altădată. Cine va sări cândva istoria greu­tăţilor juridice din primul deceniu după unire, nu poate să nu pome­nească şi numele lui Nădejde. Contribuţia pentru cunoaşterea şi aplicarea legilor din Basarabia este una din cele mai frumoase părţi ale vieţii lui. Ştiinţa cât şi justiţia pierd un cărturar de seamă, un îndrăgostit de dreptul vechiu românesc şi un harnic muncitor pe câmpul Drep­tăţii. In vremea când se vorbeşte aşa de mult de atâţia care n’au nici pe departe cunoştinţele şi talentul lui Nădejde, când cărturarii nu se în­tâlnesc prea des, se cuvine — cred — să­ i se facă puţină dreptate prin amintirea pe scurt a însemnatei lui activităţi. ANDREI RÃDULESCU Consilier la înalta Curte de Casaţie şi membru al Academiei Române Cronica muzicală „VĂDUVA VESELĂ" DE FR. LEHAR LA TEATRUL FOST INTIM Lucru hotărât, Bucureştiul e bân­tuit de furia operetei! Leonard, asul operetei române dispărând, regre­tabila lui pierdere parcă stimuli ar­doarea. Intru interpretarea acestui gen şi azi avem trei trupe de ope­retă, cari funcţionează în Capitală. Public şi artişti, sunt animaţi către acelaşi ţel. Primul parcă săturat de muzica savantă şi fără geniu, este în căutarea unei muzici umane, iz­­vorâte din suflet, iar ceilalţi sunt fericiţi că pot împrăştia, pe timpu­rile acestea de cumplit materialism, prin frumos inspirata melodică a lui Lehar, de pildă, multă voe bună în ‘inima auditorilor. Una din acele trei companii de operetă, care­ caută o exilare a entuziasmului ei, este a­­ceia de sub talentata conducere ar­tistică a d-lui A. Bobescu, care și-a strâns împrejurul lui pentru repre­zentarea partiţiunei plină de vervă a „Văduvei vesele“, elemente ca : d-na A. Simionescu (Ana Glagari), interpretă vioaie şi cu calităţi vo­cale, d-nii N. Rabega (Contele Da­­nilovici) simpatic ca înfăţişare şi ca emisiune tenorală, M. Vârgolici de un comic pitoresc în Baronul Zet­ta, M. Georgescu (Rosillon) care po­sedă o voce de calitate, promiţătoa­re pentru acest gen, etc. In ultimul act, a interesat și co­­reografica expresivă a d-rei A. Za­har­enko. CONSTANT. C, NOTTARA cu cele trei civilizaţii suprapuse, topite într’un tot armonic nu prin rasă, limbă sau sânge, ci prin spi­ritul ei specific şi unitar; pămân­tul ei generos, în care şi-au găsit adăpost toate rişcările liberatoare; tradiţiile ei culturale, printre cari şcoala ocupă locul cel dintâi, şcoa­la bazată pe muncă şi pe aptitu­dinile indivizilor. Până şi „Crucea roşie“ tot opera ei este. Iar în „Scrisori din Orient“ sun­tem plimbaţi în Stambulul moder­nizat, unde toate formele vechi s’au prăbuşit făcând loc unor pre­faceri totale, în moravuri, în orga­nizaţie,, în toate direcţiile, apoi prin Egiptul desrobit, care îşi tra­­eşte acum viaţa sa naţională şi în conformitate cu aspiraţiile sale. Alte articole se ocupă de bibliote­ca şi farul Alexandriei, odinioară uriaşe amândouă, de canalul de Suez, de avantagiile unor legături comerciale între valea Dunării şi valea Nilului, etc. întreaga carte e un izvor îmbel­şugat de cunoştinţi variate, de a­­precieri solide şi de amintiri mişcă­toare, aşternute intr’un stil atăgă­­tor şi pe înţelesul tuturor. Volumul Schiţe marine al acelu­­iaş scriitor cuprinde şase bucăţi cu subiecte luate din viaţa pe va­por a marinarilor, şi două cu con­ţinut diferit: „Epidemia de emi­grare“, tablou realist al mizeriilor peste cari dau emigranţii ademe­niţi de prospecte mincinoase, şi­ „O vizită la Betleem“, cu o plim­bare prin catacombe şi o descriere a celebrei bazilice,­­ clădită de Constantin cel Mare, — în timpul slujbei de Crăciun. Dintre schiţele marine, intere­sante sunt: „Escadra intră în port“ şi „Pleca un vapor din port“. Cea dintâi ne scoate în evi­denţă omnipotenţa­ feminină, care nu cunoaşte obstacole şi zădărni­ceşte cele mai severe ordine. O „es­cadra“ de 3 vase, în aşteptarea a­­probării trecerii prin Dardanele care nu mai sosia, staţionează în largul mării în faţa gurilor Dună­rii. Acostarea portului fusese inter­zisă de cotendant din pricina scandalurilor ce provoca marina­rii. In urma acestei dispoziţii, via­ţa din port era ca şi moartă. Iată însă că soseşte d­na amiral cu­­un g­r­up de fete şi femei. Ce să facă ele într’un port pustiu de ofi­ţeri ? Grupul feminin se decide. Va readuce escadra în port. Se a­­şează în două bărci mari turceşti şi o porneşte pe mare. Călătoria cucoanelor destul de agitată, ne este povestită cu mult haz de au­tor. In sfârşit, iată-le pe vapor... A doua zi intrarea în port era ordo­nată de amiral, închinase steagul sărmanul, deşi în contradicţie cu principiul său: ordine, contraordi­­ne, dezordine... Vorba aceea: Ce que femme veut, Dien le veut... Cea de a doua ne vorbeşte de tragediile, perfidia şi capriciile fe­­meeşti ale mării. Dacă pentru unii marea e o patrie, o carieră, o pa­siune,­­ pentru alţii ea este fatali­tate, sclavie, luptă şi moarte. Faţă de entuziasmul unora pentru mare, câţi alţii n’au fost jucăria ci lăsând în urma-i numai dezastre. Una din aceste tragedii ale vieţii de mari­nar ne-o povesteşte autorul în a­­ceastă frumoasă bucată. Dar cele mai izbutite schiţe din volum sunt fără îndoială „Fără permis de export“ şi „Intrarea câi­nilor în Anglia este strict oprită“. Un vapor are de încărcat 200 ca­pete de vite, conform permisului o­­ficial. Peste noapte însă se întâm­plă un eveniment: una din vaci a fătat un viţel. Cine şi-ar putea în­chipui că un fraged viţel de lapte ar fi în stare să deslănţue furtuni de patimi omeneşti, conflicte de a­­tribuţii între autorităţi, ciocniri de interese în lumea comerţului mari­tim al portului? Ei bine, totuş, aşa a fost. A trebuit ca viţelul să ră­­mâe în port, iar vaca legată burduf să fie ridicată cu macaraua pe va­por. Ce a urmat apoi, e vrednic de pana lui Homer. Această bucată, în care ticăloşia omenească contra­stează puternic cu instinctul ani­mal matern împins până la ultimul sacrificiu, este vrednică de a figu­ra în orice antologie. Foarte izbutită deasemenea este şi bucata cea de a doua. Din prici­na unui câine pripăşit pe un vapor român, vaporul se vede oprit a-şi descărca marfa în portul Liverpool şi e pus la carantină. Intrarea câi­nilor în Anglia este strict interzisă. Şi bietul echipaj al vaporului, cu toată oboseala celor 20 de zile şi nopţi de drum, este constrâns a-şi petrece Crăciunul pe bord. In vremea aceasta, vaporul este vizitat rând pe rând de un delegat al căpităniei portului, de un veteri­nar, de doi laboranţi de la Institutul antirabic, de consulul român, de o doamnă din Societatea de protecţie a animalelor, ba chiar şi de un cio­clu de la cimitirul de câini din oraş. Prezenţa tuturor acestori persona­je, precum şi alte boroboațe, dau prilej autorului să ne ofere câteva scene pline de humor. De abia a șasea zi, după sărbă­torile Crăciunului, vaporul primi ordin să descarce, dar fără scobo­­rîre în port. Ajunși în largul mării, Mache, câinele cu pricina, fu osân­dit să fie aruncat în apă. Dar o în­tâmplare duioasă, petrecută în ziua următoare, salvă viaţa nenorocitu­lui pasager patruped. Schiţele marine ale d-lui Jean Bart, sunt scene trăite de autor, şi deci cu atât mai interesante şi mai atrăgătoare. Povestite cu mult ta­lent şi într’o limbă frumoasă, sim­plă şi naturală, ele vor fi citite, sunt sigur, de toţi iubitorii de lite­ratură adevărată. Const. Şăineamui Citiţi „REALITATEA” NOUVERUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Conflictul dintre Teatrul Naţional şi ministerul instrucţiei Ceiace era de aşteptat, s’a întâm­plat. Conflictul dintre Teatrul Naţio­nal şi ministerul instrucţiei s’a com­plicat... ca intriga unei piese de mare succes. Dacă Mussolini guvernează de a­­tâfia ani, este din pricină că — în Italia neexistând teatre nationale, — Mussolini este scutit de a duce o politică a teatrului. De altfel, a fi băgat de seamă? Napoleon s’a pră­buşit puţin după ce a avut impru­denta de-a da celebrul decret de creiare a Comediei franceze... De­ aceia, — credeţi-mă — nu vă jucaţi cu problemele de teat­ru! Sunt cele mai primejdioase! Puteţi dez­bate oricât şi oricum o sută de pro­bleme, economice, financiare, politi­ce, etc. Nu veţi avea prea multe neplăceri. Dar de îndată ce veţi a­­tinge, din imprudenţă, o chestie de teatru, sunteţi expuşi tuturor neplă­cerilor... De aceasta, s-au convins — se pare — cei care au dezlănţuit scan­dalul. Ministerul instrucţiei a avut une­le nemulţumiri faţă de felul cum se alcătueşte repertoriul Teatrului Na­ţional. Se pare că aceste nemulţu­miri au fost pricinuite nu numai de Amantul anonim al d-lui Ion Minu­­lescu, ci şi de Coriolan Secundus al d-lui M. Sorbul. In loc să expri­me aceste nemulţumiri într'o adre­să confidenţială către Teatrul Na­ţional, — s’a redactat faimosul re­ferat în care se spune — nici mai mult nici mai puţin — decât că re­pertoriul Teatrului Naţional este o şcoală de perversiune pentru tine­rele generaţii... Acest referat a fost dat publicităţii. Procedeu neuzitat până azi. Direcţia Teatrului a reacţionat. Referatul d-lui Liviu Rebreanu, pe care l-am publicat eri, înseamnă un răspuns drastic, dar deplin me­ritat „jignirei fără precedent“ adu­să teatrului National. Dacă această bizară polemică Activitatea d-rei Elena Văcărescu in străinătate lîuistra noastră compatrioată d-ra Elena Văcărescu, a cărei neobosită activitate In toate domeniile lite­rare, sociale şi politice In străină­tate a adus totdeauna un mare fo­los ţărei noastre, a ţinut de cu­rând o conferinţă la Paris despre „Elena din Troya”. Toată presa franceză a publicat cu acest prilej criticile cele mai e­­logioase despre chipul strălucit, forma poetică în care d-ra Văcăres­cu şi-a dezvoltat această confe­rinţă. După ştirile primite, ilustra noa­stră compatrioată va pleca In cu­rând la Cairo unde este Înv­­aţă personal de regele Egiptului spre a ţine o conferinţă Succesele d-rei Văcărescu se resfrâng asupra ţării noastre, pe care­­ ea o reprezintă cu atâta strălucire în străinătate. F. Institutul de studii clasice Acum zece ani regretaţii profe­­sori V. Fârvan şi V. Boarea au în­fiinţat şi organizat pe lângă Uni­versitatea din Cluj Institft­ul de stu­dii clasice. E generalmente admis că diferi­tele ramuri ale studiului umanist se leagă strâns laolaltă fiindcă lumea spirituală şi materială nu constitue decât un organism antic. Din această nevoie s'a înfiinţat cu ajutorul Consiliului dirigent —In­stitutul, ca primă creaţie culturală românească în Cluj, după unire, prin... ref­er­aie s’ar duce între d. Rebreanu, directorul Teatrului Na­tional şi d. Kiriţescu, directorul în­văţământului secundar — treacă­­mearga! Dar ieri, în Cameră, mi­nistrul instrucţiei a făcut declaraţii publice de solidarizare cu d. Kiri­­ţescu­. Jignirea Teatrului National nu mai porneşte deci, dela an di­rector din minister, ci dela ministru însuşi... In această încâlcire a iţelor, în a­ceastă dispută în care se vorbeşte de culoarea politică a d-lui Minu­­lescu şi de culoarea politică a d-lui Kiriţescu, — ce mai caută arta? Ce mai caută punctul de vedere critic? Suntem in plin reportaj politic. Este, ceia ce am prevăzut de la în­ceput, un surplus de politicianizare a Teatrului National, în clipa când puteam spera că Teatrul National va fi scutit de nefastul amestec al politicei. Tudor Teodorescu-Braniste După un deceniu de existentă se înregistrează o bogată activitate ştiinţifică prin scrierile profesori­lor T. Ilaom, Em. Panaitescu, Şt. Esztrechl, D. M. Teodorescu, G. G. Mateescu, etc. Insă activitatea cea mai însemnată constă In cercetările arheologice întreprinse în tot cu­prinsul Ardealului. Se înjghebează adevărate staţiuni de aşezări ale omului preistoric Începând din vârsta paleoliticului. S'a dat de ur­ma multor cetăţi dacice pe culmile munţilor din sudul Orăştiei, între cari se crede a fi şi capitala rege­lui Decebal. Cât priveşte cercetă­rile din epoca romană, ele au o covârşitoare importanţă pentru cu­noaşterea vieţii politice, culturale şi sociale a Daciei romane. Institutul mai realizează şi mu­zee de arheologie : unul al Univer­sităţii din Cluj şi unul provincial, la Dej ori Sarmisegetuza, acesta pe cale de formaţiune. A apărut: „Poşta Informativă”, anul II, No. 25, revistă bilunară pentru func­ţionarii p. t. 1. Conţine un bogat mat­eri­al la proză şi versuri. Ar­ticole semnate de d-nii ing. I. Pi­­culescu, A. Munte, ing. N. Duminic d-ra V. Mileva-Marcovici, d-nii St Bucătaru, Diaconu Neculai, Dam Cronicaru, I. Reich, Gh. Turcescu. Medicus s. a. Numeroase informaţii profesio­nale : Mişcarea în corpul p. t. t., a­­bransările la poştă, anuare, etc. ~ Redacţia şi administraţia str. Poştei No. 2, tel. 343.00. ★ Calendarul Ligii culturale pe 1928­­ Legea strămoşească de Iuliu Maior. Informations sociales nr. 2 pe 1929 ; Societatea de mâine an. VI, nr. 1-2; Parlamentul, an. III, nr. 1 ; Revista positivă penală şi peni­tenciară, an. I, nr. 1; Fântâna da­rurilor, an. I, nr. 3. ★ A apărut „Opoziţia" No. 16 de sub conducerea d-lui G. Hârsu, cu cola- I curarea d-lor: I. A. Basarabescu, B . Cecropide, Clarnet, George Silviu, AI. Topliceanu, etc. Preţul unui exemplar 5 lei, ★ D. Constantin Kiriţescu a pus sub tipar un volum de nuvele cu titlul: „Printre Apostoli“ în care reuneşte câteva bucăţi apărute în „Viaţa Ro­mânească" şi altele inedite, portrete şi însemnări din viaţa de şcoală. Vo­­lumul va apare în cursul săptămânii ce vine. * A apărut: * STATISTICA SOCIETĂŢILOR PE ACŢIUNI DIN ROMANIA PE ANUL 1928 (după bilanţurile încheiate la­­ finele anului 1927 şi până la 39 Iunie 1928). Publicaţiunea aceasta,­­ ca se întocmeşte în fiecare an sub îngrijirea Institutului de statistică generală a statului, cuprinde situ­aţia, după gestiunea financiară, a tuturor societăţilor de acţiuni din România, cari în anul 1927 func­ţionau în număr de 2694 având un capital social de 38 738 982 853 Iei Cine vrea să se orienteze asupra marilor întreprinderi economice din ţară găseşte abundentă documen­tare în această lucrare Volumul a­­părut cu paste o mie pagini are o introducere de dr. I. Teodorescu, directorul general al statisticii. Cărți Reviste D-SOARA ELENA VĂCĂRESCU D. L. REBREANU procesul u unor ADVENTIŞTI HUŞI. — înaintea tribunalului lo­cal a venit spre judecare procesul a cinci adventişti din comuna Corni Albeşti, judeţul Fălcşiu. Ei sunt în­vinuiţi că au proferat insulte la adresa religiunii dominante afir­mând între altele că cimitirul este un ţarc de vite. D. substitut Camiinschi a rostit un aspru rechizitoriu, arătând gravita­tea faptelor. Apărarea a demonstrat lipsa do­vezilor sigure de vinovăţie şi absen­ţa totală a intenţiei de a provoca la dispreţ contra religiunii domi­nante. Tribunalul se va pronunţa marţi. «MMMinaiiiiiiiiiiiiiiii BaMBdgBnuasisBwaBBW—WBsawwpw Patriotism... până la pungă In Austria, legea chiriilor este foarte drastică. De fapt, proprietarii sunt deposedaţi da casele lor, in fa­voarea chiriaşilor. Două guverne pro­vinciale, Stiria şi Vorarlberg, cu ma­jorităţi reacţionare, s-au adresat Curţii supreme constituţionale — un fel de Curte de casaţie, specială pen­tru a stabili dacă o lege este cons­tituţională sau nu — cerând ca a­­ceasta să decidă că legea chiriilor este anticonstituţională, de­oarece ea prevede „o expropriere fără justă şi prealabilă despăgubire". Casaţia constituţională a respins cererea. Această decizie a produs mult sân­ge rău în rândurile proprietarilor de case, aşa că au decis să se apere. Ei au lansat un anei către proprie­tarii de case străini, cerându-se să se adreseze guvernelor lor pentru a obţine intervenţia solidară în contra statului austriac. Pentru a masca puţin lucrurile, proprietarii fac Intervenţie printr’o ..Uniune a proprietarilor de case străini din Austria”. Ni s’a trimis şi nouă un apel către românii, pro­prietari de case In Austria, cerftn­­du-li-se să semneze, în sensul ară­tat. Adresa societăţii este „Verband auslaendischer Eigentümer oester­­reichischer Realitäten’, Viena I, Iohannesgasse 15. Noi facem gustul acestei societăţi şi publicăm conţinu­tul apelului şi adresa, pentru că, la urma urmelor, acţiunea lor ar putea fi de folos unor cetăţeni români. Dar ne vedem siliţi in acelaş timp să a­­rătăm unde se opreşte patriotismul proprietarilor de case. Când munci­torii se organizează în Internaţiona­le, patrioţii fac scanda. Dar când proprietarii cer intervenţia statelor străine contra propriului lor stat, lucrul trece neobservat și necomen­tat. TAXELE ŞCOLARE D. ministru al instrucţiunii a de­cis că taxele încasate de comitetele şcolare de la elevii claselor extra­bugetare se compun din 2 părţi : a) una pentru acoperirea nevoi­lor generale ale şcoalei; b) a doua pentru plata­ profesori­lor de la aceste clase. Elevii-copii I. O. V. sunt scutiţi de drept de plata primei părţi a taxelor şcolare. In ce priveşte scutirea de partea a doua, ea rămâne la aprecierea comitetelor şcolare. INFORM­­AŢIUNI Un comitet la frunte cu d. Amos Frâncu din Cluj a hotărât să orga­nizeze la toate comunele situate la frontieră uneii festivităţi cu prilejul împliniri­i 10 ani de admnistraţie românească. Prin Jurnalul consiliului de mini­ştri din 14 Ianuarie 1929 s’a acordat societăţii de asigurare asupra vieţei PHÖNIX din Viena autorizaţiunea da a funcţiona la România si da a practica ramura de asigurare asupra vieţei. Societatea înfiinţează o sucur­sală in Bucureşti pentru toată ţara, iar reprezentantul ei este D-l Alfred Cerkez, cunoscutul Industriaş. Câmpul de activitate al Societăţii Phönix se intinde in urmatoarele ţări: Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Spania, Germania, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Turcia, Grecia, Egiptul, Sy­ria şi Palestina, la care se adaugă a­­cum şi România. Stocul de asigurări al Societâţii Phönix la finele anului 1928 s-a ridicat la 1.800 milioane şi­lingi austriaci (circa 41 miliarde lei), iar fondurile de garanţie la 230 mi­lioane şilingi austriaci (circa 5,3 mi­liarde lei). Societatea Phönix a lu­crat la noile teritorii româneşti (Bu­covina, Transilvania şi Banat) tacă de la 1882 şi a lichidat de la 1918 fără nici o întrerupere asigurările asupra vieţei Încheiate înainte de război în vechile coroane, tn proporţiunea sta­bilită prin dispoziţiunile legilor ro­mâneşti. Societatea Phönix este un legătură de strânsă prietenie cu Societatea românească de asigurări „STEAUA ROMÂNIEI" de la Înfiinţarea aces­teia, iar In activitatea ce va desfă­şura In viitor la noi In ţară va co­labora cu zisa societate la cea mal perfectă armonie. In comuna Stârceni s’a sinucis bo­gătaşul Panaioti trăgându-şi un glonte de revolver în abdomen. TOŢI GERMENII, cari pătrund, prin gură şi gâtlej, în corp, sunt ni­miciţi de pastilele Panflavin; ele vă va apăra deci în mod eficace contra răcelii, anginei şi a infla­matei am­igdalelor. De găsit la farmacii şi drogherii. Deseori s’a vorbit de lipsa de ga­ranţie pentru viaţa spectatorilor pe care o prezintă diferitele construcţii pentru spectacole din diverse oraşe ale ţării. Din ziarul ieşan „Opinia”, aflăm că acolo s’a clădit de curând un mare teatru pe str. Lăpuşneanu, care, cu toate protestele ce s’au ri­dicat, a obţinut autorizaţia de func­ţionare, deşi este construit cu totul în nepotrivire cu garanţiile ce tre­­bue să prezinte. In ziua de 27 Ianuarie plafonul clădirii a început să se crape. Credem că datoria autorităţilor competente este ca să se revizuiască construcţia care, altminteri va con­stitui o permanentă primejdie pen­tru viaţa spectatorilor. Conflictul corc­iv de muncă din­­tre societăţile miniere de pe Valea­ Jiului (Petroşani şi Lupeni) şi mun­citori, relativ la salarizarea orelor de Duminică şi sărbători legale, a fost soluţionat de către Inspectorul muncii Arad, în favoarea lucrăto­rilor. Se ştie în ce constă metoda înti­neririi, preconizată şi practicată de doctorul Worm­off: el grefează oa­menilor bătrâni o glandă de mai­muţă tânără şi această glandă redă corpului uzat de ani, vigoarea tine­reţii. Efectul grefării se menține cu­tiva ani, şi apoi operaţia poate fi încercată cu tot atât succes a doua oară. Doctorul Woronoff a practicat până acum numerose asemenea o­­peralii de întinerire, atât la bărbaţi cât şi la femei. A avut printre clienţi câţiva francezi, spanioli, americani, ele. in cartea sa „Cucerirea vieţii" celebrul chirurg descrie pe toţi a­­ceşti întineriţi, cum şi viaţa ce au dus-o înainte şi după operaţie. „Cucerirea pielii“ a apărut în tra­ducere românească în Biblioteci „Dimineaţa" şi se găseşte de vari­zare la toate chioşcurile, ca prelal de 20 lei, D. St. 1. Nerttţesat, cronicarul artistic al ziarului Adevărul", a fost numit consilier de presă Pe lângă legaţia română din Haga. Un cârd de ciori găseşte intr-o hrubă o oală de lat plină cu bani De când lumea, ciorilor şi corbilor le plac obiectele strălucitoare de metal Dar cine să Ie deschidă oalat In vara aceea an cârd de gâște sălbatece se asociază la dram ca an pitic, care sboară pe spinarea uneia din ele Acest pitic va fl obligat să deschidă oala... La dram­ deci tn căutarea faimosului pitic, chiar de ar trebui să-l ucidă pentru aste. Aventurile piticului Nils Holgers­­son sunt descrise într’o minunată carte, întitulată O călătoria In lu­mea basmelor, de Selma Lagertel Cartea a apărut în traducerea ro­mânească a d-nei Ana Canarache şi se găseşte de vânzare la Ubricul şi la chioşcuri de ziare şi costă — fru­mos ilustrată — 88 lei La noi devizele calme Devizele se menţin la aceleaşi cursuri cu concursul Băncii Nati­onale. Transactiunile reduse. In târgul liber au încheiat Franci francezi 6.51— 6.53 Belgas 23.12—23.25 Franci elveţien 32.05—32.17 Lire sterline 807.00—807.50 Lire italiene 8.71 — 8.75 Lire otomane 85.00—84.00 Vlărci germane 39.60—39.80 Zloţi polonezi 18.75—19.00 Şilingi austriaci 23.40—23.50 Coroane ungureşti 29.00—29.15 Coroane cehoslovace 4.93— 4.95 Dinari 2.90— 2.95 Drahme 2.20-2.25 Leve 1.20— 1.25 Fiorini olandezi 66.75—67 00 Dolari 166.*—166.55 Ultimele cotaţiuni ale leului 60.50 cents — 100 lei la New­ 15.30 franci francezi = 100 lei la iris. 807 lei — o liră sterlină la Len­­a. 3.44­­A Penge = 100 lei la Buda­­sta. 20.31 coroai­e cehe — 100 lei la­­aga. 4.26,87 şilingi = 100 lei’la Viena. 2.52 A mărci germane = 100 lei 46.50 drahme = 100 lei la Salo­ 80.30 leve = 100 lei la Sofia. Cursul monedelor străine Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) Desohlderaa Grâu : Tendinţa uşoară. Decembr. 9.2%, Martie 9.3%, Mai 9.5% închiderea Grâu: Tendinţa uşoară. Decembr. 6.IVs, Martie 9.3, Mai 9.554. Porumb necotat. CHICAGO, 29. (Rador) Grâu : Tendinţa apr. susţinută: 122%, Mai 126%, Iulie 127%. Porumb : Tendinţa apr. susţ. Mar­tie 96A, Mai 99%, Iulie 101%. Ovăz : Tendinţa apr. susţ. Martie 52%, Mai 53, Iulie 50. Secară : Tendinţa apr. susţ. Mar­tie 107, Mai 108%, Iulie 107%. WINNIPEG, 29. (Rador) Grâu: Tendinţa apr. susţinuţi Mai 127%, Iulie 129%, Octomb. 126%, Ovăz : Mai 59%, Iulie necotat. NEW-YORK, 29. (Rador) Cafea Rio : Martie 16.41, Mai 15.69 Iulie 14.80, Sept. 14.13, Decemb. 13.59, Ianuarie necotat. Cafea Santos: Martie 23.08, Mai 22.10, Iulie 2110, Sept 20.31, Decemb. 19.76, Ianuarie necotat. Pista cerealelor la Brăila Grâul s’a vândut cu 70 85.000 lei vagonul, orzul cu 56.800, iar po­rumbul cu 70-72.000. Sosirile în Obor sunt rare din cauza timpului nefavorabil. inc. Franci francezi Franci elveţieni 6.55— 6.60 32.00- 32.50iuti Adevărul Literar Din Cluj Spargere. — Indivizii Ştefan Deaft şi Isile Micloş, din Turda, au săvâr­şit o spargere la castelul d-lui dr. Nicolae Beteg. Hoţii au furat 200.060 ei. Ei au fost arestaţi. înmormântare. — Azi la orele 3 după amiază va avea loc înmor­mântarea d-nei Maria C. Cod­u­cea, soţia vice-preşedintelui Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat şi directorul ziarului „Naţiunea". Maria Codarcea moare în vârstă de 31 de ani. B­URSA BUCUREŞT­I. 29 Ian. 1929 Tendinţa generală fermă. Au încheiat la BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 15550, 75, 700 B-ca Blank 1650 B-ca Românească vechi 1340 B-ca Românească pui 1120, 50 S. T. B. 1330, 40 Reşiţa 1010, 25, 20. 30, 25, 15. 25 Ipetea 1020, 60 Clădirea Româneap­di 1000 Astra Română 3175, 50 Steaua Română 1875, 60 Creditul Minier 1235, 40, 50 I. R. D. P. 635, 50, 60, 65, 60 Subsolul 275 România Petroliferă 620 Petrol Blok 385, 70, 80, 90 împrumutul Unirei 67,20 Rente Impropriet. 60,05, 60 Scrisuri Rurale 59 % 100 lei 3,1211. ei. la Ciitici) 190 lei 15,30 fi. tr. la Paris FRANCUL FRANCEZ e staţio­nar la 20,32 V, la Zurich; la Paris lira sterlină e negociată la 124.05. LIRA ITALIANA e calmă la 27.21 A. LIRA STERLINA e cotată la 25.21 5/8. DOLARUL e ferm la Zurich la 5.21­ ZURICH Schimbul in străinătate 29 Ianuarie 1929 (închiderea) Berlin 123.53 Amsterdam 208.47 New-York 5.20 Londra 25.21 X Paris 20.33 Milano 27.22 Praga 15.38% Budapesta 90.64% Belgrad 9.12% Bucureşti 3.12% Petroliferele române la Paris PARIS, 29. (Rador) Astra Română 528.­­Steaua Română, Concordia, Petrol Block şi Redevenţa necotate. Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloți polonezi Pengő Coroane cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 4.60- 4.70 806.00—810.00 8.75— 8.80 81.00— 83.00 39.50— 39.75 18.50— 19.00 29.00— 29.35 4.93— 4.97 2.93— 2.96 2.10- 2.15 1.20- 1.25 65.00- 67.00 165.50-166.00 Varsovia 58.20 Viena 73.10

Next