Adevěrul, mai 1929 (Anul 42, nr. 13911-13935)

1929-05-02 / nr. 13912

Pagina 2-a Banca de Credit Român Societate Anonimă Bucureşti 6, Strada Stavropoleos 6 Conform deciziunei Adunarei Gene­rale din 27 Aprilie 1929 s'a hotărât sporirea capitalului social de la Lei 200.000.000 la Lei 400.000.000 prin emiterea unui număr de 400.000, acţiuni noi a Lei 500, valoare nominală. Din această emisiune se atribue ve­chilor acţionari pentru 5 acţiuni vechi 4 acţiuni noi, la cursul de emisiune de Lei 750 de acţiune, plus 25 Lei pentru timbre şi speze. De­oarece noile acţiuni vor beneficia de dividendul pe întregul exerciţiu 1929 se va percepe 5% dobândă asupra vărsă­­mântului de Lei 750 pe timpul de la 1 Ia­nuarie 1929 până la data efectuării plăţii Subscrierea acţiunilor noi, se va face de la 29 Aprilie pânâ la 15 Mai a. c. inclusiv la chişeurile Centralei Bâncei din Bucureşti, strada Stavro­poleos 6, şi la Sucursalele Bâncei la Brâila, Cernâuţi, Constanţa, Galaţi şi la Agenţia Bâlfi. PIANE '« RATE lei 3000 lunar numai mărci germane şi numai re­prezentanţele noastre vechi, la VECHEA CASĂ DE ÎNCREDERE Magazinul de muzică Bucureşti liEfiEN C Victoriei Tel. 362-28 UCUCII No. 38 lângă Capşa Vechimea firmei noastre este chezăşia calităţei instrumentelor vândute de firma noastră timp de 40 ani. SALVATOR Cabinet medical fondat in 1906 de medici specialişti pentru Boale de piele şi venerice Tratamentul blenoragiei şi al com­plicaţiilor (prostatite, metrite), cu Diatermia Boucayrol practicată la LARIBOISIERE (PARIS) Controlul diagn. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann Hecht şi Meinleke ULTRAMICROSCOPIE Consult. 11—1 şi 6—9. Telefon 333/81. PASAJUL ROMAN No. 9.— Bucureşti Dr­ H- MARTIN vindecă impotenta Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fobia Banca de Credit Român S. A. Bucureşti AVIZ Se aduce la cunoştinţa d-lor ac­ţionari că Adunarea generală a BĂNCII DE CREDIT ROMAN, în­trunită în ziua de 27 Aprilie 1929, a hotărât împărţirea unui dividend de 18 la sută, mai puţin impozitele. Plata cuponului No. 20 se va e­­fectua cu începere de la 29 Aprilie a. c. la casieria Băncii în Bucureşti, strada Stavropoleos No. 6, precum şi la sucursalele Băncii din Brăila, Constanţa, Cernăuţi şi la agenţia Bălţi. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Solomon I. Herşcovici, născut la 5 Mai 1896 în com. Piatra, jud. Neamţ,, domiciliat în Bucureşti, str. Apolodor No. 43, a făcut cerere a­­cestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Herşcovici în acela de Hervy, spre a se numi Solomon Hervy. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de alineatul II al zisului art. Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, in­omnie, som­nolenţă, dureri de cap, NEVROSA­­­­NIMEI 51 A STOMACULUI (palpita­ţie, sighiţuri, noduri, vărsături, sero­­fagie). Tratamentul copiilor întâr­ziaţi, impulsivi, ONAM­A, IN­ONTE­­NENŢA DE URINA - Metode Fizico- Electrice şi Psihice Hipnotism, per­suasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim Coué Berilion, Du­bois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj 11 Casa Frascati. — Consul­­taţiuni 9—11 a. m. 2—7 d. a. intrarea pe la Cinematograf. — Tribunalul Judeţului Alba a înlocuit în urma cererii ministeru­lui de industrie, pe d. inginer Mo­ţaşi administratorul sechestru al a­­verii societăţii ungare de gaz me­tan U. E. G., numind în loc pe d. inginer Vasile Lazăr. D. Motaş a făcut contestaţie şi tribunalul i-a respins-o. D. Lazăr voind să ia în primire postul ce i s’a încredinţat, d. Motaş a refuzat să predea regi­strele societăţii. Noul administrator sechestru a depus o plângere penală la parchetul de Ilfov, împotriva d-lui Motaş, calificând refuzul aces­tuia drept un abuz de Încredere. D. prim procuror C. Ştefănescu a citat pe reclamant şi reclamant spre a le lua declaraţii­. După cum s-a scris la vreme Victor Filotti a fost declarat în stare de faliment la 1916, în calitate de sindic al bursei din Bucureşti şi în urma cererii direcţiunii poştelor a fost trimis în judecata tribunalului corecţional, pentru bancrută frau­duloasă. Acest proces a luat sfârşit acum câteva luni prin decizia Curţii de apel secţia IlI-a, care a declarat faptul amnistiat. Victor Filotti a cerut tribunalului corecţional de Il­fov să ţie seama că a lichidat cu toţi creditorii afară de direcţia poş­telor şi să dispună închiderea ope­raţiunilor falimentului. Tribunalul după două zile de chibzuire, s’a pronunţat ori respingând această ce­rere. — Penru că a luart lemne din pă­durea statului, plutonierul Dungal din Cetatea Albă, a fost dat în ju­decată pentru delict silvic. Judecă­torul şi-a declinat competinţa pe consideraţia că jandarmii fiind mi­litari activi, sunt justiţiabili de in­stanţele militare. Consiliul de răz­boi la rândul său şi-a declinat şi el competinţa. Chestiunea fixării competinţei a fost supusă judecării Curţii de casaţie secţia II-a. înalta instanţă examinând cazul a fixat regulamentul de competinţa în sen­­sul că jandarmul să fie judecat de judecătorul de ocol. Cu prilejul proectului de lege al reformei administrative care preve­de dreptul de vot al femeilor la co­mună şi judeţ toate Asociaţiile fe­ministe din ţară au ţinut o întru­nire publică ori după amiază la o­­rele 4 in sala Fundaţiei Carol I. Participă Asoc. „Emanciparea ci­vilă şi politică a femeii“-‘.Solidari­tatea“, „Uniunea femeilor române“, „Consiliul Naţional al femeilor“ „Li­ga pentru drepturile femeii“. Un numeros public umple aula Fundaţiei salutând cu ovaţii pe frun­taşele feministe care iau loc pe es­tradă. D-na Calypso Botez prezi­­denta Consiliului Naţional al feme­ilor române anunţă că d-na Maria Baiulescu, cea mai veche şi mai distinsă luptătoare feministă va prezida şedinţa, luând cea dintâi cuvântul. DISCURSUL D-NEI MARIA BAIULESCU Oratoarea începe prin a aduce mulţumiri guvernului actual care a făcut primele concesiuni feminis­mului acordând drepturile de vot la comună şi judeţ. D-sa evocă cei treizeci de ani de muncă necontenită ai săi pe tere­­nul feminismului. Arată toate fa­zele grele prin care a trecut ideia de dreptate a femeilor, toate ironii­le, toată vrajba ce înconjura reven­dicările lor. După toate aceste mari greutăţi, oratoarea spune că e fericită văzând că se deschide o mică portiţă de speranţe. D-sa asigură că femeia română prin curajul ei, prin patriotismul dovedit arată că merită întru totul să fie egală bărbatului. D-na Ba­­iulescu declară că s-au adunat în aula Fundaţiei toate societăţile fe­ministe spre a vota o moţiune prin care să ceară mai departe complec­­tarea drepturilor acordate azi. D-sa dă apoi cuvântul d-nei Calyp­so Botez. UN MOMENT ISTORIC Prezidenta Consiliului Naţional al femeilor într’un strălucit discurs spune că ne aflăm în faţa unui mo­ment istoric când femeilor pentru prima oară li se îndeplineşte o par­te din revendicări. D-sa trece în re­vistă toate ţările unde femeile sunt liberate şi îşi exprimă durerea că în fruntea popoarelor unde femeile sunt încă sub tutelă stă Franţa. Oratoarea aduce la rândul său omagii guvernului care a deschis această portiţă spre dreptate femei­lor. Totuşi d-sa face unele rezerve. E vorba de articolul care acordă aceste drepturi de vot la comună şi judeţ numai acelora ce au 4 clase secundare, ceea ce înseamnă că nu­mai orăşencele vor putea participa la vot. Oratoarea cere drepturile acestea şi pentru sătencele cari în timpul războiului au dat dovezi de price­pere în gospodăria și conducerea muncii. Un alt punct e acela că votul fe­meilor­­va fi facultativ. Oratoarea îl cere obligatoriu, re­­zemându-se pe argumentul că ma­joritatea femeilor măritate vor fi împiedicate de soţii lor de a merge la vot. D-na Botez mai cere să fie admi­se la vot toate luptătoarele, toate conducătoarele operelor sociale fără a li se mai cere certificate de stu­dii. D-sa încheie speriind că guvernul va lua în vedere aceste deziderate juste şi va întocmi legea de acor­dare a votului femeilor în sensul de mai sus. CUVÂNTAREA D-NEI PAXIMADE­­GHELMEGEANU Vorbeşte în acelaş sens, insistând asupra faptului că femeia are in­­teres ca gospodină şi mamă, ca ad­ministraţia comunei şi a judeţului să fie bine alcătuită. Nimeni ca ea, care conduce un menaj, care îşi îngrijeşte de copii cu puţinul sau multul ce aduce băr­batul, va fi mai îndrituită se ia parte la votul pentru comună. D-na Ghelmegeanu susţine că fe­meia de la ţară, tot ca şi bărbatul nu are nevoie de cât de bun simţ spre a şti tot aşa de bine ca şi el pe cine să aleagă pentru ca gospo­dăriile rurale să înflorească. Fă­când paralela intre politica bărba­tului şi a femeii, spune că aceasta din urmă va aduce aporturi aprecia­bile ca idealismul ei, moralitatea cinstea sufletească. Oratoarea spune că ţara noastră suferă de o criză de moralitate pe care singură femeia, va fi în stare s-o rezolve în bine. DISCURSUL D-NEI IZABELA SADOVEANU In numele „Asociaţiei pentru E­­manciparea politică şi civilă a fe­­meiei“, d-sa începe prin a spune că faţă de strălucitele cuvântări ale predecesoarelor sale nu are mult de adăogat. D-sa afirmă că femeia dela ţară care In timpul războiului a făcut unde mai târziu s’au întins până în Turcie europeană cu mult mai îna­inte de naşterea Eladei. Aşa dar, Tracia a fost prima Albanezii şi vlachii (adică noi) din aceasta au dat ideia despre ra­zele „Soarelui ce răsare“, raze ce sunt încrustate pe Parthenonul de la Atena. Din aceste raze au eşit Ela­­da, Ionia, etc. Zeii grecilor nu sunt decât boerii şi conducătorii noştri. In adevăr, d. doctor, care face me­reu apel la filologie, găseşte că cu­vântul Elas vine de la turcescul El- Hel, ceea ce înseamnă „focar de soare“, iar cuvântul Ionia vine de la turcescul ghim­,­zi. Ionia deci ar îi „patria zilei“. Vedeţi ce am fost în trecutul, în trecutul de acum mai multe mii de ani, noi şi fraţii noştri de sânge, lu­minătorii Europei, primii întemeie­tori de state şi creatori de civiliza­ţie străveche, dar nu mai puţin stră­lucită. Şi dacă noi, relativ puţini la nu­măr, am făcut atâtea minuni în Eu­ropa, vă închipuiţi lesne ce minuni mult mai mari a făcut grosul fra­ţilor noştri rămaşi în Asia. Mai exact ar fi chiar să spunem ce mi­nuni am făcut împreună cu aceşti fraţi într’o vreme când nu ne des­­părţisem încă de dânşii, minuni de înţelegere practică a vie­ţii, nu trebue exclusă dela drepturile acordate azi. Nu trebue uitat­ că femeia şi ma­ma a fost dela început fondatoarea familiei. In ceea ce priveşte higiena, cură­ţenia, alimentarea, numai femeia e îndreptăţită şi pricepută să-şi spuie cuvântul. D-na Sadoveanu insistă de ase­meni ca acest drept de vot să fie obligatoriu pentru toate femeile care au 4 clase primare. CUVÂNTAREA d-nei maria pop CRAIOVA D-sa începe prin a cita cuvântul unui cunoscut om politic care s-a exprimat despre acordarea votului femeilor zicând: „Nu vreau să În­doiesc votul prostului“. Să analizăm puţin cine e acest prost E vorba de masa ţărănească menajată, mă­gulită de toţi politicianii când au nevoie de ea. D-na Pop face apoi elogiul ma­melor de la ţară, aceste eroine care au muncit ogorul în timpul războiu­lui, care îşi văd copiii murind din lipsă de higienă, de bună gospodă­rie şi cere cu insistenţă ca sătean­­ca să fie admisă la vot alături de orăşeanca, încheie cerând aceiaşi măsură de dreptate şi pentru sătence. DISCURSUL D-NEI ORTANSA SATMARY Pentru prima oară, spune d-sa, venim în faţa dv. cu un fapt îm­plinit, care reprezintă pentru noi femeile, un pas hotărîtor. Oratoarea arată recunoştinţa femeilor pentru guvernul care îşi îndeplineşte astfel un punct din programul să­u. D-na Satmary găseşte totuşi jig Ultimele cotaţiuni ale leului BUCUREŞTI, 29 Aprilie 1929 BURSA OFICIALĂ Banca Naţională 11900, 925, 950 Banca de Credit 1285, 50 Banca Comercială 910 Banca Franco-Română 400 Credit Industrial 840 Letea 1045 S. R. L. 680 Drajna 850 Mica 700 Reşiţa 865 Astra Română 2550 Steaua Română 1450 C. Miner 810, 15 I. R. D. P. 490, 85, 490 Petrol Blolt 290 împrumut. Refacerii 63 Renta împroprietăririi 60%, 60 Scrisuri Rurale 55 Scrisuri Urbane București 55 Scrisuri Urbane Iași 54 100 Iei3,08¥el.la Zurich 100 lei 15m fi, la Paris FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.30 la Zuerich. La Paris lira ster­lină e negociată la 124.14. ILRA ITALIANĂ e negociată la 27.23. LIRA STERLINĂ e staţionară la 25.20. la noi devizele sunt negociate la cursuri medii 15.20 îr. francezi = 100 Iei la Paris 817 lei — o liră sterlină la Londra 3.08 fr. elv. = 100 lei la Zuerich 59 cents = 100 lei la New-York Cursul monedelor străine Franci francezi Franci elveţieni nu­or că femeilor li se cere o pre­gătire pentru dreptul de vot, pe când atunci când a fost vorba de votul universal s’a spus că analfabetis­mul nu e un obstacol pentru cei che­maţi la alegeri. D-na Satmary mai adaogă că e silită să revină şi d-sa la punctul principal al legii administrative asi­gurând că femeia de la ţară nu va vota in ruptul capului pe un primar beţiv. De asemeni in argumentele po­­liticianilor cârciuma nu va fi nici­odată aceia care va decide de votul sătencei. Discută aliniatele 13 şi 14, expri­mă speranţa că parlamentul actual va admite dezideratele exprimate de Asoc. femeniste admiţând la vot pe săteanca cu 4 clase primare cum şi pe femeile care au dat dovezi de pricepere în conducerea întreprin­derilor diferite. ALTE CUVÂNTĂRI D-ra Veturia Mileva Marcovici fa­ce istoricul luptelor feministe. D-na Micaela Catargi citeşte moţiune din care reies următoarele puncte principale: Să se acorde drepturile de vot: femeilor cu 4 clase primare, func­ţionarelor, femeilor măritate, vădu­velor de război, infirmierelor, feme­ilor cari au fost ostatece în timp de război. D-sa încheie spunând că toate Asociaţiile nădăjduesc că guvernul va ţine seamă de aceste deziderate juste ale femeilor. ★ Se ia hotărîrea ca un grup de de­legate din toate Asociaţiile femeni­ste să prezinte această moţiune pri­mului-ministru. FUL. Adunarea eparhiala a Clujului Belgas 23.38 Lire sterline 817% Lire italiene 8.83% Lire otomane 84 Mărci germane 39.90 Zloţi polonezi 19 Shilingi austriaci 23.67 Pengő 29.36 Coroane cehoslovace 4.98% Dinari 2.95 Drahme 2.25 Leve 1.25 Fiorini olandezi 67.70 Dolari 168% Schimbul in străinătate 29 Aprilie 1929 PARIS (închiderea) Londra 124.15 New-York 25.58 Germania 606.25 Belgia 355.25 Italia 133.95 România 15.20 Elveția 492.50 Olanda 1028.75 ZÜRICH (închiderea) Berlin 122.90 Amsterdam 208.77 New-York 5­19.35 Londra 25.20% Paris 20.29% Milano 27.23 15.3734 90.5314 9.1254 3.0814 58.25 72.92 % CLUJ, 29. — Azi s’a deschis în lo­calitate adunarea eparhială ortodo­xă prezidată de episcopul Ivan al Clujului. Au luat parte 42 de mem­bri. S’au discutat chestiuni impor­tante în legătură cu organizarea bi­­sericei noastre asupra cărora vom reveni. S’a propus înfiinţarea unui muzeu eparhial. O telegramă din Tighina vesteşte că in urma unei ruperi de nouri ape­le au înecat întreg şesul Rotnei, distrugând terasamentul căii ferate. In urma cerere! generale la 3 Mai 1989 în Sala Teatrului Carol cel Mare (Eforie) Concert de Lieduri dat de Isa Kremer Biletele la Agenţia Columbia Calea Victoriei 33. Casa Frascati ,Adevărul Literar, publică un ex­trem de interesant articol intitulat „MISIUNEA LUI ISRAEL“ de d. Const. Stere. .Mântuire Israel nu poate găsi, conchide autorul, — decât in orga­nizarea omenirii întregi pe temeiul de dreptate socială şi naţională, în conformitate cu cele mai nobile i­­dealuri care au încălzit vre­o dată inimile elitei mondiale, conştiente de unitatea genului uman, — şi mai scurt: în democratizarea Univer­sului". O nouă afacere cu un strand s'a făcut la Brăila. E vorba de un te­ren situat peste drum de agenţia IV. F. R. şi care a fost scos la licitaţie pentru a se construi pe el un strand. Deşi s'a anunţat o licitaţie, totuş ad­ministratorul pescăriilor statului a declarat ofertanţilor că ministerul de domenii a cedat terenul prin bună învoială pe timp de cinci ani comer­­ciantului Victor Macedonski pentru o arendă de 10.000 lei. Ceilalţi concurenţi ofereau arenzi înzecite. .­­ S’a intervenit pe lângă d. Ion Mi­­halache pentru anularea convenţiei.­ D-na Izabela Sadoveanu publică despre volumul d-lui Lucian Blaga, în „Adevărul Literar“, o cronică intitulat „Pietre pentru templul meu. — Lauda somnului". Situaţia epidemiilor în Capitală pe ziua de 25 Aprilie a. c. a fost: Scarlatina 124 cazuri; Diiterie 4 cazuri; Febră tifoidă 3 cazuri; Eri­­sipel 10 cazuri. Zilele acestea va sosi la Brăila co­­misiunea însărcinată de guvern cu studierea posibilităţii înfiinţării u­nei zone libere în acel port. Vorbind în articolul de eri, de a­­cuzarea ce se aduce d-lui Schacht, de o parte a presei franceze, că în memorandul dela 17 Aprilie, ar fi ex­pus revendicări de ordin teritorial, am arătat că informaţiile ce ser­vesc de bază acestor invinuiri sunt contradictorii. Or, nici azi (21 A­­prilie) echivocul n’a fost risipit şi ne aflăm mereu în faţa aceloraşi a­­legaţiuni cari se bat cap în cap. Astfel, în vreme ce din Berlin vin desmintiri peste desminţiri; se spune acolo că d. Schacht n’a în­des să ceară colonii şi o rectifi­care a hotarelor dinspre Polonia; se repetă că memorandul incrimi­nat nu conţinea, — în materie te­ritorială, — decât aluzii inspirate de dorinţa de a se explica experti­­or că o Germanie care ar dispune de mai multe materii prime şi de regiuni agricole unite între ele, ar putea plăti anuităţi mai mari, — în timpul acesta ziarele franceze con­tinuă să afirme că memoriul con­ţine exigenţele menţionate. „Temps“ de aseară scrie: „Degeaba se caută să se explice că memoriul delegaţiei germane n’avea un caracter de ultimatum, că d. Schacht nu şi-a expus ultimul cuvânt, că aluzia lui la condiţiuni economice mai bune pentru Reich n’ar avea nici o însemnătate poli­tică şi că n’ar avea caracterul unei revendicări teritoriale. Faptele sunt fapte. Sunt formule asupra semni­ficării cărora nu ne putem înșela.” DE CE A MURIT LORDUL REVELSTOKE „Temps“ menține deci acuzarea, pe care d. Jacques Seydoux o reia în „Petit Parisien“ de azi, agra­vând-o. D. Seydoux nu este primul venit. Se știe ce rol — de frunte — a o­­cupat până mai acum doi ani la Quai d’Orsay. D-sa spune : „Trebue să ne înapoem la zilele întunecate de la Genova și la trata­tul de la Rapallo pentru a regăsi o astfel de greşală.... Guvernul ger­man pare că nu se solidarizează cu delegatul lui. Nu putem decât să ne felicităm de aceasta, căci altfel eroarea d-lui Schacht ar fi fost pentru a ne servi în sens invers de o vorbă celebră — mai mult decât o greşală, o crimă.“ „ ... D. Schacht cere compensaţiuni politice, suprimarea coridorului po­lonez şi colonii... Să nu reîncepem teribilele certuri cari s’au terminat cu ocuparea Ruhrului." D. Seydoux declară deci fără de înconjur că d. Schacht a cerut com­­pensaţiuni teritoriale. Şi mai spune ceva, ceva care, venit dela un om ca dânsul, deprins, prin înaltele funcţiuni ce a ocupat, să-şi măsoare cuvintele, capătă o importanţă care nu s’ar da oricăruia. „Poate — scrie d. Seydoux — d. Schacht își va da în sfâr­șit seama că tactica lui, ucizând pe Lordul Revelstoke, lovea de moarte orice posibilitate de a se negocia cu Ger­mania tatr’un spirit de încredere." CE SPUNE MEMORANDUL Dar n’am isprăvit cu citatele, căci am mai găsit, pe ziua de azi, Alegerile generale de la Camerele de comerţ din ţară au fost fixate pentru ziua de 30 iunie. Citiţi negreşit: DIVORŢ, CRIZĂ, DEZARMĂRI şi alte pozne hazlii, de humoristul ceh J. HASEK, — în „LECTURA“. Scrierea complectă lei 5. — La chioşcari şi librari. Citiţi un „Adevărul Literar" Inte­resantul articol despre problema e­­vreiască, MISIUNEA LUI ISRAEL, de C. Stere. La ministerul muncii se studiază chestiunea înlesnirilor ce urmează a se acorda functonarilor ministerului pentru a putea fi trimişi în diferitele staţiuni balneo-climaterice pendinte de administraţia statului. La ministerul sănătăţii s’a întru­nit ori dimineaţă la orele 12 a. m. comisiunea administrativă, în vede­rea numirilor, transferărilor şi defi­nitivărilor de medici, dentişti, far­macişti, precum şi a acordării libe­rei practici. A apărut „Cinci zile printre le­proşi“ de Fox. Impresiunile unei vi­zite ia lazaretul groaznicilor bol­navi de la Lărgeanca. O imagine sum­bră a existenţei acestor nenorociţi scoşi din societate, uitaţi de lume. Sunt pagini dureroase, unde se descriu pătimirile nenorociţilor, pa­gini şi de revoltă împotriva chipu­lui cum sunt ignoraţi de cei in drept. O carte şi interesantă, şi lite­rară, şi umană, pe care o vor citi toţi aceia ce au tresărit astăvară când reportagiile lui Fox, au apărut în ziare. Preţul 20 de lei. Concursurile şcolare organizate de societatea „Tinerimea Română" care urmau să aibă loc la 9 şi 10 Mai au fost amânate pentru o dată care se va anunţa la timp. Regele Mihai şi principesa-mamă Elena au asistat Duminică la servi­ciul religios oficiat în capela pala­tului patriarhiei. Părinţi! Voiţi ca fiii voştri să trea­că clasa cu succes? Promiteri-le „O călătorie în lumea basmelor” de Sel­ma Lagerlöf, care se vinde la librării şi chioşcuri de ziare, cu preţul de 80 lei. afirmare. Una a lui Pertinax. Ce-i dreptul, nu destul de catego­rică. Pertinax nu susţine în ter­meni precişi, cum a făcut cu două zile în artiră sau cum a făcut azi d. Seydoux, că d. Schacht a cerut coridorul etc., ci are, în direcţiu­nea aceasta, o aserţiune de ordin general din care s’ar putea deduce că delegatul german a avansat ce­rerea aceea. Reproducem : .Comitetul experţilor, contrariu o­­piniilor d-lui Moreau, nefiind de pă­rere ca să se publice memorandul german, preşedintele lui Reichsbank încearcă să nege şi ceea ce a scris şi ceea ce a spus. A afirmat, în faţa unor ziarişti englezi, americani şi chiar francezi, că n’a vorbit de o modificare oarecare a tratatelor de­cât in mod vag şi în afară de orice proect de plată stabilit de dânsul. „In realitate, memorandul german conţine două tablouri de anuităţi. Unul, denumit proectul B, purcede de la ideea că revendicările politice ale Germaniei nu vor fi satisfăcute... Al doilea, denumit proectul A, este construit în întreg pe hipoteza că Germania recapătă la răsărit, pro­vinciile pierdute şi peste mare dis­pune de un rezervoriu de materii prime. „ ... După ce a reditat acest me­morandum, după ce l-a iscălit şi discutat, cum îndrăzneşte d-rul Schacht să afirme că nu există a­­colo clauze politice?“ ★ Cele întâmplate în urma publi­cării informaţiilor controversate despre atitudinea d-lui Schacht, pun în lumină o situaţiune primej­dioasă. Aceea de care am vorbit eri şi care poate fi rezumată în constatarea că Locarno este depăr­te de a fi prins rădăcini şi că sur­prize grave nu sunt excluse. I. fraudele de la poşta Turnu Severin TURNU-SEVERIN, 29. — Ancheta făcută la oficiul poştal cu privire la fraudele săvârşite de fostul oficiant superior Petre Chintescu a stabilit că delapidările se urcă la o jumă­tate milion lei. Defunctul Chintescu funcţiona la poştă de aproape 20 de ani şi fu­sese foarte corect. El avea însă pa­tima jocului de curse şi de aceia pleca mereu la Bucureşti. In scrisoarea lăsată de sinucigaş el arată că şi-a însuşit banii cari dacă ar fi trăit i se cuveneau ca pensie. CERCUL MEDICAL anunţă încetarea din viaţă a cole­gului Doctor CAROL BRILL înhumarea are loc astăzi, 29 Apri­lie, ora 4, la cimitirul Filantropia. este o născocire de dată „roman recentă.★ man welsch, se dădea la început tuturor popoarelor de origină la­tină. D-rul Bash­ ne spune însă că o asemenea credinţă este o pură erezie. Cuvântul vlac e cuvânt turcesc, arătând origina noastră turcească, în calitatea noastră de fii şi urmaşi ai dacilor, de asemenea cât se poa­te de turci. Dar în chestiunea aceasta a nu­melui este şi un punct care cam în­curcă. E numele ce ni-l dăm noi înşine. Dacă străinii sau o parte din străini ne numesc vlahi (şi turcii ne mirnesc tot aşa, iar nu o fac, precum a născocit acum d. dr. Basri), noi în­tre noi ne numim români. D-rul Basri are cunoştinţă de în schimb, cât de mult ne ridi­căm şi ce câştig neasemuit de ma­re avem, dacă, admiţând lucrurile, aşa cum sunt prezentate de d-sa, acceptăm să fim de origină turcă ! Noi, şi împreună cu noi ceilalţi fraţi ai noştri albanezii şi dispăruţii Pelasgi, deoarece şi pe aceştia d-rul Basri îi scoate drept turci auten-­­­tici, suntem precursorii anticei civi­lizaţii elene. Ba ceva mai mult. Suntem crea­torii Eladei, căreia i-am dat numeni şi i-am făurit o mitologie, precum şi toată civilizaţia şi cultura din care vechii eleni îşi făceau un titlu de mândrie. Dacă ar şti să citească printre rânduri, grecii de astăzi ar faptul acesta. Dar în ochii lui este descoperi în opera lui Homer ori­­înlătură în­ giia turcească a literaturei lor. Dar d. dr. Bash­ nu face numai simple afirmaţiuni, ci le şi dovede­şte, bine­înţeles, într’un fel cu ade­vărat sui-generis...., cât paci să scriem „cu adevărat turcesc“. Şi dovada e făcută repede de tot. Câteva rânduri îi sunt deajuns. Ia­tă-o. Albanezii, cari, precum s’a spus, sunt urmaşii turcilor Alp din Azer­baidjan, au venit în Europa, stabi­­lindu-se mai întâiu in Tracia, de o greutate, pe care o tr’un singur rând. „Numele artificial de „român” — scrie el cu toată seriozitatea — este o invenţie din secolul din urmă”. „Domn şi voevod a toată Ţara Românească", glăm­esc vechile hri­soave. Iar de când ne-am pomenit ca naţiune a­parte şi de sine stătă­toare, noi nu ne-am numit altfel decât „români“. Toate acestea nu-l clatină pe d. docitor în convingerea că numele de Drepturi de vot pentru toate femeile întrunirea femenistă de la Fundaţia Carol I ★­ B­URSA Au cotat : Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Shilingi a­ustriaci Pengő Coroane cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.58 32.44 Praga Budapesta Belgrad Bucureşti Varşovia Viena Petroliferele române la Paris PARIS, 29. (Rador) Astra Română 437.— Steaua Română 257.— Concordia 223.— Petrol-Block şi Redevenţa necotat. Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţinută. Mai ne­cotat. Iulie 8.854, Octombrie 9.03. închiderea Grâu: Tendinţa uşoară. Mai 8.2%, Iulie 8.6%, Octombrie 8.1154. Porumb: Tendinţa slabă. Octomb. 8.75?, Decembrie 7.954, Noembrie ne­cotat. CHICAGO, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Tendinţa neregulată. Martie 111%, Mai 116%, Iulie 120%. Porumb: Tendinţa neregul. Martie 8954, Mai 94%, Iulie 99%. Ovăz : Tendinţa neregulată. Mar­tie 46%, Mai 45%, Iulie 44%. Secară: Tendinţa ap. susţ. Martie 94%, Mai 95%, Iulie 96%. WINNIPEG, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Tendinţa apr. susţ. Mai 119%, Iulie 122%, Octombr. 123%. Ovăz: Mai 48%, Iulie 49%, NEW-YORK, 29. (Rador) Calea Rio : Mai 16.20, Iulie 15.42, Septembrie 14.78, Decembrie 14.40, Ianuarie necotat, Martie 13.98. Ten­dinţa ap. susţinută. Calea Santos: Mai 22.30, Iulie 21.59 Septembrie 20.75, Decembrie 20.16, Ianuarie necotat, Martie 19.70. Ten­dinţa ap. susţinută. Pentru a fi luminaţi în direcţia aceasta, rţ’avem nevoe să deschi­dem măcar cartea d-rului Bash­ şi să citim pagină cu pagină. Este de ajuns să ne aruncăm o privire pe coperta cărţii şi să citim cele câte­va rânduri tipărite sub titlu. Vedem aci rezumate ideile (d-rul Basri ar zice „adevărurile“) lămurite cu a­­mănunte în cuprinsul lucrării. Citim, de pildă : „Limba turcă: mama tuturor lim­bilor omenirii. — Descoperirea fie­rului de către turci. — Prima uzină turcă: focarul întregii metalurgii.— Civilizaţia turcă de acum 60 de se­cole, etc., etc.“ Să reproduc şi următorul pasa­giu citit la pagina 29 : „Este de datoria noastră ştiinţifică de a aminti încă odată că poporul turc este una din cele mai mari naţiuni ale lumii şi că geniul său a creat mai întâiu toate elementele ci­vilizaţiei mondiale. Astăzi, acest po­por aspiră să fie interpretul unei culturi noui, graţie maternităţii u­­niversale a limbei lui, limbă care a CHIŞINĂU. 29. „ Organele poli­­fest creatoarea cuvintelor omeneşti­­ ţiei judiciare d­in localitate au ales­ pe pământ” Mari mai sunt ravagiile şovinis­mului îngust și nemărginite sunt rătăcirile la cari te împinge. II. BATZARIA INFORMAŢIUNI Memorandul d-rului Schacht Informaţii controversate. - O acuzare a d-lui Seydoux — De la corespondentul nostru din Paris — 6.62- 6.66 32.25- 32.60 4.65— 4.72 814—817.00 8.85— 8*90 83— 84.00 39.80— 40.00 18.75— 19.25 23.70­ 23.90 29.25— 29.60 4.98— 5.04 2.93— 2.97 2.15— 2.25 1.18— 1.27 66— 67.00 167.25—167.50 ADEVĂRUL Arestarea unui spărgător tat din noapte pe cunoscutul spăr­gător Ion Trohem, autorul mai multor furturi săvârşite în ultimele două săptămâni în oraşul nostru. La interogatoriu cel arestat a re­cunoscut opt furturi. Se crede că el a săvârşit şi alte iafurii

Next