Adevěrul, mai 1929 (Anul 42, nr. 13911-13935)
1929-05-02 / nr. 13912
Pagina 2-a Banca de Credit Român Societate Anonimă Bucureşti 6, Strada Stavropoleos 6 Conform deciziunei Adunarei Generale din 27 Aprilie 1929 s'a hotărât sporirea capitalului social de la Lei 200.000.000 la Lei 400.000.000 prin emiterea unui număr de 400.000, acţiuni noi a Lei 500, valoare nominală. Din această emisiune se atribue vechilor acţionari pentru 5 acţiuni vechi 4 acţiuni noi, la cursul de emisiune de Lei 750 de acţiune, plus 25 Lei pentru timbre şi speze. Deoarece noile acţiuni vor beneficia de dividendul pe întregul exerciţiu 1929 se va percepe 5% dobândă asupra vărsământului de Lei 750 pe timpul de la 1 Ianuarie 1929 până la data efectuării plăţii Subscrierea acţiunilor noi, se va face de la 29 Aprilie pânâ la 15 Mai a. c. inclusiv la chişeurile Centralei Bâncei din Bucureşti, strada Stavropoleos 6, şi la Sucursalele Bâncei la Brâila, Cernâuţi, Constanţa, Galaţi şi la Agenţia Bâlfi. PIANE '« RATE lei 3000 lunar numai mărci germane şi numai reprezentanţele noastre vechi, la VECHEA CASĂ DE ÎNCREDERE Magazinul de muzică Bucureşti liEfiEN C Victoriei Tel. 362-28 UCUCII No. 38 lângă Capşa Vechimea firmei noastre este chezăşia calităţei instrumentelor vândute de firma noastră timp de 40 ani. SALVATOR Cabinet medical fondat in 1906 de medici specialişti pentru Boale de piele şi venerice Tratamentul blenoragiei şi al complicaţiilor (prostatite, metrite), cu Diatermia Boucayrol practicată la LARIBOISIERE (PARIS) Controlul diagn. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann Hecht şi Meinleke ULTRAMICROSCOPIE Consult. 11—1 şi 6—9. Telefon 333/81. PASAJUL ROMAN No. 9.— Bucureşti Dr H- MARTIN vindecă impotenta Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fobia Banca de Credit Român S. A. Bucureşti AVIZ Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari că Adunarea generală a BĂNCII DE CREDIT ROMAN, întrunită în ziua de 27 Aprilie 1929, a hotărât împărţirea unui dividend de 18 la sută, mai puţin impozitele. Plata cuponului No. 20 se va efectua cu începere de la 29 Aprilie a. c. la casieria Băncii în Bucureşti, strada Stavropoleos No. 6, precum şi la sucursalele Băncii din Brăila, Constanţa, Cernăuţi şi la agenţia Bălţi. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Solomon I. Herşcovici, născut la 5 Mai 1896 în com. Piatra, jud. Neamţ,, domiciliat în Bucureşti, str. Apolodor No. 43, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Herşcovici în acela de Hervy, spre a se numi Solomon Hervy. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului art. Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, inomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVROSANIMEI 51 A STOMACULUI (palpitaţie, sighiţuri, noduri, vărsături, serofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONAMA, INONTENENŢA DE URINA - Metode Fizico- Electrice şi Psihice Hipnotism, persuasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim Coué Berilion, Dubois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj 11 Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 a. m. 2—7 d. a. intrarea pe la Cinematograf. — Tribunalul Judeţului Alba a înlocuit în urma cererii ministerului de industrie, pe d. inginer Moţaşi administratorul sechestru al averii societăţii ungare de gaz metan U. E. G., numind în loc pe d. inginer Vasile Lazăr. D. Motaş a făcut contestaţie şi tribunalul i-a respins-o. D. Lazăr voind să ia în primire postul ce i s’a încredinţat, d. Motaş a refuzat să predea registrele societăţii. Noul administrator sechestru a depus o plângere penală la parchetul de Ilfov, împotriva d-lui Motaş, calificând refuzul acestuia drept un abuz de Încredere. D. prim procuror C. Ştefănescu a citat pe reclamant şi reclamant spre a le lua declaraţii. După cum s-a scris la vreme Victor Filotti a fost declarat în stare de faliment la 1916, în calitate de sindic al bursei din Bucureşti şi în urma cererii direcţiunii poştelor a fost trimis în judecata tribunalului corecţional, pentru bancrută frauduloasă. Acest proces a luat sfârşit acum câteva luni prin decizia Curţii de apel secţia IlI-a, care a declarat faptul amnistiat. Victor Filotti a cerut tribunalului corecţional de Ilfov să ţie seama că a lichidat cu toţi creditorii afară de direcţia poştelor şi să dispună închiderea operaţiunilor falimentului. Tribunalul după două zile de chibzuire, s’a pronunţat ori respingând această cerere. — Penru că a luart lemne din pădurea statului, plutonierul Dungal din Cetatea Albă, a fost dat în judecată pentru delict silvic. Judecătorul şi-a declinat competinţa pe consideraţia că jandarmii fiind militari activi, sunt justiţiabili de instanţele militare. Consiliul de război la rândul său şi-a declinat şi el competinţa. Chestiunea fixării competinţei a fost supusă judecării Curţii de casaţie secţia II-a. înalta instanţă examinând cazul a fixat regulamentul de competinţa în sensul că jandarmul să fie judecat de judecătorul de ocol. Cu prilejul proectului de lege al reformei administrative care prevede dreptul de vot al femeilor la comună şi judeţ toate Asociaţiile feministe din ţară au ţinut o întrunire publică ori după amiază la orele 4 in sala Fundaţiei Carol I. Participă Asoc. „Emanciparea civilă şi politică a femeii“-‘.Solidaritatea“, „Uniunea femeilor române“, „Consiliul Naţional al femeilor“ „Liga pentru drepturile femeii“. Un numeros public umple aula Fundaţiei salutând cu ovaţii pe fruntaşele feministe care iau loc pe estradă. D-na Calypso Botez prezidenta Consiliului Naţional al femeilor române anunţă că d-na Maria Baiulescu, cea mai veche şi mai distinsă luptătoare feministă va prezida şedinţa, luând cea dintâi cuvântul. DISCURSUL D-NEI MARIA BAIULESCU Oratoarea începe prin a aduce mulţumiri guvernului actual care a făcut primele concesiuni feminismului acordând drepturile de vot la comună şi judeţ. D-sa evocă cei treizeci de ani de muncă necontenită ai săi pe terenul feminismului. Arată toate fazele grele prin care a trecut ideia de dreptate a femeilor, toate ironiile, toată vrajba ce înconjura revendicările lor. După toate aceste mari greutăţi, oratoarea spune că e fericită văzând că se deschide o mică portiţă de speranţe. D-sa asigură că femeia română prin curajul ei, prin patriotismul dovedit arată că merită întru totul să fie egală bărbatului. D-na Baiulescu declară că s-au adunat în aula Fundaţiei toate societăţile feministe spre a vota o moţiune prin care să ceară mai departe complectarea drepturilor acordate azi. D-sa dă apoi cuvântul d-nei Calypso Botez. UN MOMENT ISTORIC Prezidenta Consiliului Naţional al femeilor într’un strălucit discurs spune că ne aflăm în faţa unui moment istoric când femeilor pentru prima oară li se îndeplineşte o parte din revendicări. D-sa trece în revistă toate ţările unde femeile sunt liberate şi îşi exprimă durerea că în fruntea popoarelor unde femeile sunt încă sub tutelă stă Franţa. Oratoarea aduce la rândul său omagii guvernului care a deschis această portiţă spre dreptate femeilor. Totuşi d-sa face unele rezerve. E vorba de articolul care acordă aceste drepturi de vot la comună şi judeţ numai acelora ce au 4 clase secundare, ceea ce înseamnă că numai orăşencele vor putea participa la vot. Oratoarea cere drepturile acestea şi pentru sătencele cari în timpul războiului au dat dovezi de pricepere în gospodăria și conducerea muncii. Un alt punct e acela că votul femeilorva fi facultativ. Oratoarea îl cere obligatoriu, rezemându-se pe argumentul că majoritatea femeilor măritate vor fi împiedicate de soţii lor de a merge la vot. D-na Botez mai cere să fie admise la vot toate luptătoarele, toate conducătoarele operelor sociale fără a li se mai cere certificate de studii. D-sa încheie speriind că guvernul va lua în vedere aceste deziderate juste şi va întocmi legea de acordare a votului femeilor în sensul de mai sus. CUVÂNTAREA D-NEI PAXIMADEGHELMEGEANU Vorbeşte în acelaş sens, insistând asupra faptului că femeia are interes ca gospodină şi mamă, ca administraţia comunei şi a judeţului să fie bine alcătuită. Nimeni ca ea, care conduce un menaj, care îşi îngrijeşte de copii cu puţinul sau multul ce aduce bărbatul, va fi mai îndrituită se ia parte la votul pentru comună. D-na Ghelmegeanu susţine că femeia de la ţară, tot ca şi bărbatul nu are nevoie de cât de bun simţ spre a şti tot aşa de bine ca şi el pe cine să aleagă pentru ca gospodăriile rurale să înflorească. Făcând paralela intre politica bărbatului şi a femeii, spune că aceasta din urmă va aduce aporturi apreciabile ca idealismul ei, moralitatea cinstea sufletească. Oratoarea spune că ţara noastră suferă de o criză de moralitate pe care singură femeia, va fi în stare s-o rezolve în bine. DISCURSUL D-NEI IZABELA SADOVEANU In numele „Asociaţiei pentru Emanciparea politică şi civilă a femeiei“, d-sa începe prin a spune că faţă de strălucitele cuvântări ale predecesoarelor sale nu are mult de adăogat. D-sa afirmă că femeia dela ţară care In timpul războiului a făcut unde mai târziu s’au întins până în Turcie europeană cu mult mai înainte de naşterea Eladei. Aşa dar, Tracia a fost prima Albanezii şi vlachii (adică noi) din aceasta au dat ideia despre razele „Soarelui ce răsare“, raze ce sunt încrustate pe Parthenonul de la Atena. Din aceste raze au eşit Elada, Ionia, etc. Zeii grecilor nu sunt decât boerii şi conducătorii noştri. In adevăr, d. doctor, care face mereu apel la filologie, găseşte că cuvântul Elas vine de la turcescul El- Hel, ceea ce înseamnă „focar de soare“, iar cuvântul Ionia vine de la turcescul ghim,zi. Ionia deci ar îi „patria zilei“. Vedeţi ce am fost în trecutul, în trecutul de acum mai multe mii de ani, noi şi fraţii noştri de sânge, luminătorii Europei, primii întemeietori de state şi creatori de civilizaţie străveche, dar nu mai puţin strălucită. Şi dacă noi, relativ puţini la număr, am făcut atâtea minuni în Europa, vă închipuiţi lesne ce minuni mult mai mari a făcut grosul fraţilor noştri rămaşi în Asia. Mai exact ar fi chiar să spunem ce minuni am făcut împreună cu aceşti fraţi într’o vreme când nu ne despărţisem încă de dânşii, minuni de înţelegere practică a vieţii, nu trebue exclusă dela drepturile acordate azi. Nu trebue uitat că femeia şi mama a fost dela început fondatoarea familiei. In ceea ce priveşte higiena, curăţenia, alimentarea, numai femeia e îndreptăţită şi pricepută să-şi spuie cuvântul. D-na Sadoveanu insistă de asemeni ca acest drept de vot să fie obligatoriu pentru toate femeile care au 4 clase primare. CUVÂNTAREA d-nei maria pop CRAIOVA D-sa începe prin a cita cuvântul unui cunoscut om politic care s-a exprimat despre acordarea votului femeilor zicând: „Nu vreau să Îndoiesc votul prostului“. Să analizăm puţin cine e acest prost E vorba de masa ţărănească menajată, măgulită de toţi politicianii când au nevoie de ea. D-na Pop face apoi elogiul mamelor de la ţară, aceste eroine care au muncit ogorul în timpul războiului, care îşi văd copiii murind din lipsă de higienă, de bună gospodărie şi cere cu insistenţă ca săteanca să fie admisă la vot alături de orăşeanca, încheie cerând aceiaşi măsură de dreptate şi pentru sătence. DISCURSUL D-NEI ORTANSA SATMARY Pentru prima oară, spune d-sa, venim în faţa dv. cu un fapt împlinit, care reprezintă pentru noi femeile, un pas hotărîtor. Oratoarea arată recunoştinţa femeilor pentru guvernul care îşi îndeplineşte astfel un punct din programul său. D-na Satmary găseşte totuşi jig Ultimele cotaţiuni ale leului BUCUREŞTI, 29 Aprilie 1929 BURSA OFICIALĂ Banca Naţională 11900, 925, 950 Banca de Credit 1285, 50 Banca Comercială 910 Banca Franco-Română 400 Credit Industrial 840 Letea 1045 S. R. L. 680 Drajna 850 Mica 700 Reşiţa 865 Astra Română 2550 Steaua Română 1450 C. Miner 810, 15 I. R. D. P. 490, 85, 490 Petrol Blolt 290 împrumut. Refacerii 63 Renta împroprietăririi 60%, 60 Scrisuri Rurale 55 Scrisuri Urbane București 55 Scrisuri Urbane Iași 54 100 Iei3,08¥el.la Zurich 100 lei 15m fi, la Paris FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.30 la Zuerich. La Paris lira sterlină e negociată la 124.14. ILRA ITALIANĂ e negociată la 27.23. LIRA STERLINĂ e staţionară la 25.20. la noi devizele sunt negociate la cursuri medii 15.20 îr. francezi = 100 Iei la Paris 817 lei — o liră sterlină la Londra 3.08 fr. elv. = 100 lei la Zuerich 59 cents = 100 lei la New-York Cursul monedelor străine Franci francezi Franci elveţieni nuor că femeilor li se cere o pregătire pentru dreptul de vot, pe când atunci când a fost vorba de votul universal s’a spus că analfabetismul nu e un obstacol pentru cei chemaţi la alegeri. D-na Satmary mai adaogă că e silită să revină şi d-sa la punctul principal al legii administrative asigurând că femeia de la ţară nu va vota in ruptul capului pe un primar beţiv. De asemeni in argumentele politicianilor cârciuma nu va fi niciodată aceia care va decide de votul sătencei. Discută aliniatele 13 şi 14, exprimă speranţa că parlamentul actual va admite dezideratele exprimate de Asoc. femeniste admiţând la vot pe săteanca cu 4 clase primare cum şi pe femeile care au dat dovezi de pricepere în conducerea întreprinderilor diferite. ALTE CUVÂNTĂRI D-ra Veturia Mileva Marcovici face istoricul luptelor feministe. D-na Micaela Catargi citeşte moţiune din care reies următoarele puncte principale: Să se acorde drepturile de vot: femeilor cu 4 clase primare, funcţionarelor, femeilor măritate, văduvelor de război, infirmierelor, femeilor cari au fost ostatece în timp de război. D-sa încheie spunând că toate Asociaţiile nădăjduesc că guvernul va ţine seamă de aceste deziderate juste ale femeilor. ★ Se ia hotărîrea ca un grup de delegate din toate Asociaţiile femeniste să prezinte această moţiune primului-ministru. FUL. Adunarea eparhiala a Clujului Belgas 23.38 Lire sterline 817% Lire italiene 8.83% Lire otomane 84 Mărci germane 39.90 Zloţi polonezi 19 Shilingi austriaci 23.67 Pengő 29.36 Coroane cehoslovace 4.98% Dinari 2.95 Drahme 2.25 Leve 1.25 Fiorini olandezi 67.70 Dolari 168% Schimbul in străinătate 29 Aprilie 1929 PARIS (închiderea) Londra 124.15 New-York 25.58 Germania 606.25 Belgia 355.25 Italia 133.95 România 15.20 Elveția 492.50 Olanda 1028.75 ZÜRICH (închiderea) Berlin 122.90 Amsterdam 208.77 New-York 519.35 Londra 25.20% Paris 20.29% Milano 27.23 15.3734 90.5314 9.1254 3.0814 58.25 72.92 % CLUJ, 29. — Azi s’a deschis în localitate adunarea eparhială ortodoxă prezidată de episcopul Ivan al Clujului. Au luat parte 42 de membri. S’au discutat chestiuni importante în legătură cu organizarea bisericei noastre asupra cărora vom reveni. S’a propus înfiinţarea unui muzeu eparhial. O telegramă din Tighina vesteşte că in urma unei ruperi de nouri apele au înecat întreg şesul Rotnei, distrugând terasamentul căii ferate. In urma cerere! generale la 3 Mai 1989 în Sala Teatrului Carol cel Mare (Eforie) Concert de Lieduri dat de Isa Kremer Biletele la Agenţia Columbia Calea Victoriei 33. Casa Frascati ,Adevărul Literar, publică un extrem de interesant articol intitulat „MISIUNEA LUI ISRAEL“ de d. Const. Stere. .Mântuire Israel nu poate găsi, conchide autorul, — decât in organizarea omenirii întregi pe temeiul de dreptate socială şi naţională, în conformitate cu cele mai nobile idealuri care au încălzit vreo dată inimile elitei mondiale, conştiente de unitatea genului uman, — şi mai scurt: în democratizarea Universului". O nouă afacere cu un strand s'a făcut la Brăila. E vorba de un teren situat peste drum de agenţia IV. F. R. şi care a fost scos la licitaţie pentru a se construi pe el un strand. Deşi s'a anunţat o licitaţie, totuş administratorul pescăriilor statului a declarat ofertanţilor că ministerul de domenii a cedat terenul prin bună învoială pe timp de cinci ani comerciantului Victor Macedonski pentru o arendă de 10.000 lei. Ceilalţi concurenţi ofereau arenzi înzecite. . S’a intervenit pe lângă d. Ion Mihalache pentru anularea convenţiei. D-na Izabela Sadoveanu publică despre volumul d-lui Lucian Blaga, în „Adevărul Literar“, o cronică intitulat „Pietre pentru templul meu. — Lauda somnului". Situaţia epidemiilor în Capitală pe ziua de 25 Aprilie a. c. a fost: Scarlatina 124 cazuri; Diiterie 4 cazuri; Febră tifoidă 3 cazuri; Erisipel 10 cazuri. Zilele acestea va sosi la Brăila comisiunea însărcinată de guvern cu studierea posibilităţii înfiinţării unei zone libere în acel port. Vorbind în articolul de eri, de acuzarea ce se aduce d-lui Schacht, de o parte a presei franceze, că în memorandul dela 17 Aprilie, ar fi expus revendicări de ordin teritorial, am arătat că informaţiile ce servesc de bază acestor invinuiri sunt contradictorii. Or, nici azi (21 Aprilie) echivocul n’a fost risipit şi ne aflăm mereu în faţa aceloraşi alegaţiuni cari se bat cap în cap. Astfel, în vreme ce din Berlin vin desmintiri peste desminţiri; se spune acolo că d. Schacht n’a îndes să ceară colonii şi o rectificare a hotarelor dinspre Polonia; se repetă că memorandul incriminat nu conţinea, — în materie teritorială, — decât aluzii inspirate de dorinţa de a se explica expertior că o Germanie care ar dispune de mai multe materii prime şi de regiuni agricole unite între ele, ar putea plăti anuităţi mai mari, — în timpul acesta ziarele franceze continuă să afirme că memoriul conţine exigenţele menţionate. „Temps“ de aseară scrie: „Degeaba se caută să se explice că memoriul delegaţiei germane n’avea un caracter de ultimatum, că d. Schacht nu şi-a expus ultimul cuvânt, că aluzia lui la condiţiuni economice mai bune pentru Reich n’ar avea nici o însemnătate politică şi că n’ar avea caracterul unei revendicări teritoriale. Faptele sunt fapte. Sunt formule asupra semnificării cărora nu ne putem înșela.” DE CE A MURIT LORDUL REVELSTOKE „Temps“ menține deci acuzarea, pe care d. Jacques Seydoux o reia în „Petit Parisien“ de azi, agravând-o. D. Seydoux nu este primul venit. Se știe ce rol — de frunte — a ocupat până mai acum doi ani la Quai d’Orsay. D-sa spune : „Trebue să ne înapoem la zilele întunecate de la Genova și la tratatul de la Rapallo pentru a regăsi o astfel de greşală.... Guvernul german pare că nu se solidarizează cu delegatul lui. Nu putem decât să ne felicităm de aceasta, căci altfel eroarea d-lui Schacht ar fi fost pentru a ne servi în sens invers de o vorbă celebră — mai mult decât o greşală, o crimă.“ „ ... D. Schacht cere compensaţiuni politice, suprimarea coridorului polonez şi colonii... Să nu reîncepem teribilele certuri cari s’au terminat cu ocuparea Ruhrului." D. Seydoux declară deci fără de înconjur că d. Schacht a cerut compensaţiuni teritoriale. Şi mai spune ceva, ceva care, venit dela un om ca dânsul, deprins, prin înaltele funcţiuni ce a ocupat, să-şi măsoare cuvintele, capătă o importanţă care nu s’ar da oricăruia. „Poate — scrie d. Seydoux — d. Schacht își va da în sfârșit seama că tactica lui, ucizând pe Lordul Revelstoke, lovea de moarte orice posibilitate de a se negocia cu Germania tatr’un spirit de încredere." CE SPUNE MEMORANDUL Dar n’am isprăvit cu citatele, căci am mai găsit, pe ziua de azi, Alegerile generale de la Camerele de comerţ din ţară au fost fixate pentru ziua de 30 iunie. Citiţi negreşit: DIVORŢ, CRIZĂ, DEZARMĂRI şi alte pozne hazlii, de humoristul ceh J. HASEK, — în „LECTURA“. Scrierea complectă lei 5. — La chioşcari şi librari. Citiţi un „Adevărul Literar" Interesantul articol despre problema evreiască, MISIUNEA LUI ISRAEL, de C. Stere. La ministerul muncii se studiază chestiunea înlesnirilor ce urmează a se acorda functonarilor ministerului pentru a putea fi trimişi în diferitele staţiuni balneo-climaterice pendinte de administraţia statului. La ministerul sănătăţii s’a întrunit ori dimineaţă la orele 12 a. m. comisiunea administrativă, în vederea numirilor, transferărilor şi definitivărilor de medici, dentişti, farmacişti, precum şi a acordării liberei practici. A apărut „Cinci zile printre leproşi“ de Fox. Impresiunile unei vizite ia lazaretul groaznicilor bolnavi de la Lărgeanca. O imagine sumbră a existenţei acestor nenorociţi scoşi din societate, uitaţi de lume. Sunt pagini dureroase, unde se descriu pătimirile nenorociţilor, pagini şi de revoltă împotriva chipului cum sunt ignoraţi de cei in drept. O carte şi interesantă, şi literară, şi umană, pe care o vor citi toţi aceia ce au tresărit astăvară când reportagiile lui Fox, au apărut în ziare. Preţul 20 de lei. Concursurile şcolare organizate de societatea „Tinerimea Română" care urmau să aibă loc la 9 şi 10 Mai au fost amânate pentru o dată care se va anunţa la timp. Regele Mihai şi principesa-mamă Elena au asistat Duminică la serviciul religios oficiat în capela palatului patriarhiei. Părinţi! Voiţi ca fiii voştri să treacă clasa cu succes? Promiteri-le „O călătorie în lumea basmelor” de Selma Lagerlöf, care se vinde la librării şi chioşcuri de ziare, cu preţul de 80 lei. afirmare. Una a lui Pertinax. Ce-i dreptul, nu destul de categorică. Pertinax nu susţine în termeni precişi, cum a făcut cu două zile în artiră sau cum a făcut azi d. Seydoux, că d. Schacht a cerut coridorul etc., ci are, în direcţiunea aceasta, o aserţiune de ordin general din care s’ar putea deduce că delegatul german a avansat cererea aceea. Reproducem : .Comitetul experţilor, contrariu opiniilor d-lui Moreau, nefiind de părere ca să se publice memorandul german, preşedintele lui Reichsbank încearcă să nege şi ceea ce a scris şi ceea ce a spus. A afirmat, în faţa unor ziarişti englezi, americani şi chiar francezi, că n’a vorbit de o modificare oarecare a tratatelor decât in mod vag şi în afară de orice proect de plată stabilit de dânsul. „In realitate, memorandul german conţine două tablouri de anuităţi. Unul, denumit proectul B, purcede de la ideea că revendicările politice ale Germaniei nu vor fi satisfăcute... Al doilea, denumit proectul A, este construit în întreg pe hipoteza că Germania recapătă la răsărit, provinciile pierdute şi peste mare dispune de un rezervoriu de materii prime. „ ... După ce a reditat acest memorandum, după ce l-a iscălit şi discutat, cum îndrăzneşte d-rul Schacht să afirme că nu există acolo clauze politice?“ ★ Cele întâmplate în urma publicării informaţiilor controversate despre atitudinea d-lui Schacht, pun în lumină o situaţiune primejdioasă. Aceea de care am vorbit eri şi care poate fi rezumată în constatarea că Locarno este depărte de a fi prins rădăcini şi că surprize grave nu sunt excluse. I. fraudele de la poşta Turnu Severin TURNU-SEVERIN, 29. — Ancheta făcută la oficiul poştal cu privire la fraudele săvârşite de fostul oficiant superior Petre Chintescu a stabilit că delapidările se urcă la o jumătate milion lei. Defunctul Chintescu funcţiona la poştă de aproape 20 de ani şi fusese foarte corect. El avea însă patima jocului de curse şi de aceia pleca mereu la Bucureşti. In scrisoarea lăsată de sinucigaş el arată că şi-a însuşit banii cari dacă ar fi trăit i se cuveneau ca pensie. CERCUL MEDICAL anunţă încetarea din viaţă a colegului Doctor CAROL BRILL înhumarea are loc astăzi, 29 Aprilie, ora 4, la cimitirul Filantropia. este o născocire de dată „roman recentă.★ man welsch, se dădea la început tuturor popoarelor de origină latină. D-rul Bash ne spune însă că o asemenea credinţă este o pură erezie. Cuvântul vlac e cuvânt turcesc, arătând origina noastră turcească, în calitatea noastră de fii şi urmaşi ai dacilor, de asemenea cât se poate de turci. Dar în chestiunea aceasta a numelui este şi un punct care cam încurcă. E numele ce ni-l dăm noi înşine. Dacă străinii sau o parte din străini ne numesc vlahi (şi turcii ne mirnesc tot aşa, iar nu o fac, precum a născocit acum d. dr. Basri), noi între noi ne numim români. D-rul Basri are cunoştinţă de în schimb, cât de mult ne ridicăm şi ce câştig neasemuit de mare avem, dacă, admiţând lucrurile, aşa cum sunt prezentate de d-sa, acceptăm să fim de origină turcă ! Noi, şi împreună cu noi ceilalţi fraţi ai noştri albanezii şi dispăruţii Pelasgi, deoarece şi pe aceştia d-rul Basri îi scoate drept turci auten-tici, suntem precursorii anticei civilizaţii elene. Ba ceva mai mult. Suntem creatorii Eladei, căreia i-am dat numeni şi i-am făurit o mitologie, precum şi toată civilizaţia şi cultura din care vechii eleni îşi făceau un titlu de mândrie. Dacă ar şti să citească printre rânduri, grecii de astăzi ar faptul acesta. Dar în ochii lui este descoperi în opera lui Homer oriînlătură în giia turcească a literaturei lor. Dar d. dr. Bash nu face numai simple afirmaţiuni, ci le şi dovedeşte, bineînţeles, într’un fel cu adevărat sui-generis...., cât paci să scriem „cu adevărat turcesc“. Şi dovada e făcută repede de tot. Câteva rânduri îi sunt deajuns. Iată-o. Albanezii, cari, precum s’a spus, sunt urmaşii turcilor Alp din Azerbaidjan, au venit în Europa, stabilindu-se mai întâiu in Tracia, de o greutate, pe care o tr’un singur rând. „Numele artificial de „român” — scrie el cu toată seriozitatea — este o invenţie din secolul din urmă”. „Domn şi voevod a toată Ţara Românească", glămesc vechile hrisoave. Iar de când ne-am pomenit ca naţiune aparte şi de sine stătătoare, noi nu ne-am numit altfel decât „români“. Toate acestea nu-l clatină pe d. docitor în convingerea că numele de Drepturi de vot pentru toate femeile întrunirea femenistă de la Fundaţia Carol I ★ BURSA Au cotat : Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Shilingi austriaci Pengő Coroane cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.58 32.44 Praga Budapesta Belgrad Bucureşti Varşovia Viena Petroliferele române la Paris PARIS, 29. (Rador) Astra Română 437.— Steaua Română 257.— Concordia 223.— Petrol-Block şi Redevenţa necotat. Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţinută. Mai necotat. Iulie 8.854, Octombrie 9.03. închiderea Grâu: Tendinţa uşoară. Mai 8.2%, Iulie 8.6%, Octombrie 8.1154. Porumb: Tendinţa slabă. Octomb. 8.75?, Decembrie 7.954, Noembrie necotat. CHICAGO, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Tendinţa neregulată. Martie 111%, Mai 116%, Iulie 120%. Porumb: Tendinţa neregul. Martie 8954, Mai 94%, Iulie 99%. Ovăz : Tendinţa neregulată. Martie 46%, Mai 45%, Iulie 44%. Secară: Tendinţa ap. susţ. Martie 94%, Mai 95%, Iulie 96%. WINNIPEG, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Tendinţa apr. susţ. Mai 119%, Iulie 122%, Octombr. 123%. Ovăz: Mai 48%, Iulie 49%, NEW-YORK, 29. (Rador) Calea Rio : Mai 16.20, Iulie 15.42, Septembrie 14.78, Decembrie 14.40, Ianuarie necotat, Martie 13.98. Tendinţa ap. susţinută. Calea Santos: Mai 22.30, Iulie 21.59 Septembrie 20.75, Decembrie 20.16, Ianuarie necotat, Martie 19.70. Tendinţa ap. susţinută. Pentru a fi luminaţi în direcţia aceasta, rţ’avem nevoe să deschidem măcar cartea d-rului Bash şi să citim pagină cu pagină. Este de ajuns să ne aruncăm o privire pe coperta cărţii şi să citim cele câteva rânduri tipărite sub titlu. Vedem aci rezumate ideile (d-rul Basri ar zice „adevărurile“) lămurite cu amănunte în cuprinsul lucrării. Citim, de pildă : „Limba turcă: mama tuturor limbilor omenirii. — Descoperirea fierului de către turci. — Prima uzină turcă: focarul întregii metalurgii.— Civilizaţia turcă de acum 60 de secole, etc., etc.“ Să reproduc şi următorul pasagiu citit la pagina 29 : „Este de datoria noastră ştiinţifică de a aminti încă odată că poporul turc este una din cele mai mari naţiuni ale lumii şi că geniul său a creat mai întâiu toate elementele civilizaţiei mondiale. Astăzi, acest popor aspiră să fie interpretul unei culturi noui, graţie maternităţii universale a limbei lui, limbă care a CHIŞINĂU. 29. „ Organele polifest creatoarea cuvintelor omeneşti ţiei judiciare din localitate au ales pe pământ” Mari mai sunt ravagiile şovinismului îngust și nemărginite sunt rătăcirile la cari te împinge. II. BATZARIA INFORMAŢIUNI Memorandul d-rului Schacht Informaţii controversate. - O acuzare a d-lui Seydoux — De la corespondentul nostru din Paris — 6.62- 6.66 32.25- 32.60 4.65— 4.72 814—817.00 8.85— 8*90 83— 84.00 39.80— 40.00 18.75— 19.25 23.70 23.90 29.25— 29.60 4.98— 5.04 2.93— 2.97 2.15— 2.25 1.18— 1.27 66— 67.00 167.25—167.50 ADEVĂRUL Arestarea unui spărgător tat din noapte pe cunoscutul spărgător Ion Trohem, autorul mai multor furturi săvârşite în ultimele două săptămâni în oraşul nostru. La interogatoriu cel arestat a recunoscut opt furturi. Se crede că el a săvârşit şi alte iafurii