Adevěrul, iulie 1929 (Anul 42, nr. 13962-13987)
1929-07-22 / nr. 13980
i BURSA BUCUREȘTI, 19 Iulie 1929 1Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 10450, 500, 550 B-ca Blank 1120, 1130 B-ca de Credit 1000 B-ca Românească vechi 920, 15, 25 B-ca Românască pui 830 Credit Industrial 815, 20 Reşiţa 690, 700, 705, 695, 90 Letea 700 Clădirea Românească 620 C. Minier 535, 50 I. R. D. P. 330 împrumut National 632 împrumut Unirei 758 împrumut Refacerei 57%, 58 Renta împroprietăririi 52, 52% Scrisuri Rurale 50 Scrisuri Urbane București 50 100 lei I5.I5T fr, la Paris 100 lei 3,08'j2ff. el. la Zurich La noi devizele sunt negociate la cursurii medii Âu cotat: Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Fiorini olandezi Dinari Lire turceşti Drahme Cursul monedelor străine Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Dinari Fire turceşti Leve Schimbul in străinătate 19 Iulie 1929 PARIS (închiderea) Londra 123.87 New-York 25.54 Germania 608.20 Belgia 354.75 Italia 133.70 Praga 75.50 România 15.15 Elveţia 491.— Olanda 1024.75 Cota cerealelor 19 Iulie 1929 LIVERPOOL, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa foarte susţ. Iulie necotat. Sept. 10,8%; Decemb. 8,11. închiderea Grâu. Tendinţa slabă. Iulie 10,2%; Sept. 10,6%; Decemb. 10,9%. Porumb. Tendinţa susţinută. Iulie 8,10%. CHICAGO, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţ. Iulie necotat. Sept. 136%; Decemb. 142%. Porumb. Tendinţa susţinută. Iulie 101; Sept. 103%; Decemb. 97%. Ovăz. Tendinţa susţ. Iulie necopie „Du coté de chez Swann“, de Proust, şi care a semnalat obscura poemă a lui Valery, „La Jeune Parque“. Obscuritatea nu mă înfricoşează — obişnuia să spună — deoarece am fost crescut la şcoala simbolistă. Intr’adevăr, publicul burghez şi respectabil din Franţa, cufundat în lectura magazinului cotidian Ic Temps, primea o educaţie literară oarecum revoluţionară de la îndrăsneţul critic, cu rea voinţă taxat ca retrograd. Critic de dreapta pentru scriitorii de stânga, critic de stânga pentru cititorii de dreapta, Gueif pentru ghibelini, şi ghibelin pentru ghelfi, cum spune undeva minunatul Montaigne, a trecut în cariera sa, Paul Souday. In timpul războiulu mondial, cu tot patriotismul său luminat, sau tocmai pentru aceasta, Souday a reacţionat contra scriitorilor naţionalişti, apărând muzica germană, în special cea wagneriană (era cam meloman), poezia ş filozofia germană, de injuriile ce li se aduceau. In sfârşit, în anii de după răsboiu s’a afirmat deplina maturitat. Sept. 49; Decembrie 52%. Secară. Tendinţa fermă. Iulie necotat; Sept. 103%; Decemb. 109%. WINNIPEG, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa fermă. Iulie 155 %; Octomb. 146; Decemb. 140%; Ovăz, Iulie 58%; Decemb. 61%. NEW-YORK, 19 (Rador) Cafea Rio. Iulie 15,01; Septembrie 14,33; Decembrie 14; Iunie necotat; Martie 13,60; Mai 13,37. Tendința neregulată. Cafea Santos. Iulie 21,70; Septembrie 20,87; Decembrie 19,91; Iunie necotat; Martie 19,32; Mai 18,95. Tendinţa neregulată. LA GALAŢI GALAŢI, 19. — Piaţa cerealelor se prezintă astăzi mai calmă. Preţul orzului a scăzut 2 mii lei la vagon. Paptul se datoreşte ştirilor,din streinătate, care sunt mai favorabile pentru recolta de acolo. Cotează orzul 50 de mii lei vagonul bordo. Tendinţa este însă foarte fermă. Petroliferele române la Paris O impresionantă sinucidere la Govora O DOAMNĂ SE ARUNCĂ DE LA AL PATRULEA ETAJ Din Govora, se anunţă că d-na Elena Goether din Bucureşti, strada Zorilor 2, s-a aruncat de la al 4-lea etaj al hotelului „Palace“, rămânând moartă pe loc. D-na Goether, era un divorţ cu soţul ei şi rămăsese în ultima vreme lipsită de mijloace. Ea şi-a pus capăt zilelor, pentru a nu recurge la mijloace nedemne de întreţinere. Dr.H.MARTIPI vindecă impotenţa Neurastenia Wisteria Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralisie, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVROSA INIMEI Si A STOMACULUI {palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONANIA, INCONTINENTA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie procedeele Prof. Bernheim, Coué Barilion, Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II, Casa Frascati — Consultaţiuni 9—11 şi 2—7. Intrarea de la Cinematograf itECKAIDT“ sunt introduse în cele mai importante Industrii din ţara Reprezentanţa Generală: Ing. CH. CÂNDELI Bucureşti VI, str. Antim, 4 Tel. 36405 MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARĂ D. Ioan Gh. Fechete născut la 4 Aprilie 1896 în com. Sanislău, jud Sălaj, domiciliat în com. Periam, jud Timiş-Torontal, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Fechete în acela de Negreanu, spre a se numi Ion Negreanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articolitate a geniului său. La o vârstă, pentru alţii, de început de declin, Paul Souday şi-a cucerit, fără contestare, locul ce se cuvenea, de arbitru literar şi de director spiritual. Reacţionând împotriva recrudescenţei obscurantiste, patronate de Biserică şi de partidele conservatoare, a tineretului catolic şi mistic, cu succedantele sale bergsoniene, vitaliste şi intuiţioniste, sau pragmatice, a reclamat cu forţă invincibilă primatul intelectului. Fără veleităţi de filozofie originală, dar accentuând conexiunea strictă a ştiinţei pozitive cu raţionalsmul, evoluat, protestând împotriva impostorilor care clamau inaugurarea unui nou ev mediu, sau restaurarea sa, fie prin catolicism, fie prin stupefiantele asiatice, Paul Souday a menţinut, cu străşnicie, disciplina eminent galică, latină şi mediteraniană, a intelectului şi a ştiinţei. Asociind poezia cea veritablă (Hugo, Mallarmé, Valéry), cu metafizica, ale căror puncte de contact le-a indicat mai bine ca oricine, cu ştiinţa pozitivă, gratuit declarată în stare de faliment (de Bruneliere şi în urmă de tineretul barbar), a adus nepreţuite servicii civilizaţiei. Din acest punct de vedere, critica sa literară, imparţială şi obiectivă, a depăşit obiectul ei iniţial, de informaţie şi judecată literară, participând la cele mai aprinse chestiuni ale problematicei cunoaşteri şi ale filozofiei culturii. Eseiştii civilizaţiei contimporane îl vor situa. In patria sa, alături de Paul Valéry, Emile Mayerson şi Julien Benda, printre stăvilarele defetismului spiritual. Moartea sa, în plină actvitate, e ireparabilă. Nimeni nu-l va putea înlocui, astăzi. Odată cu el a pierit, în critica literară, curajul aproape eroic al francheţii, pasiunea intelectuală, afirmaţia până la capăt a drepturilor intelectului. Nu e numai un doliu literar, e un doliu al însuşi intelectualizmului, lovit în unul din cei mai aprigi servitori ai săi. A murit, precum spun ziarele, schiţând gestul egal al intelectualului care întoarce paginile cărţii; cu cartea nevăzută şi nepipăită de cei dimprejurul lui, a intrat în veşnicie. Era Ideia, pentru care a trăit, luptat şi a murit. Şerban CrisG&sSesca* PARIS, 19 (Rador) Astra Română Steaua Română Concordia Petrol-Block şi Redeventa MANQMEIER 360 224 291 necotat CONCURSUL DE FRUMUSEŢE DIN GALVESTON A avut şi în acest an un formidabil succes O fotografie a celor 43 frumuseţi pe plajă la Galveston a apărut în excelenta revistă REALITATEA, ilustrate Număr special, 23 pagini, ilustrate In culori, cu un supliment pe hârtie velină 6.60 317.50 68.17 % 23.42 8.81 — 32.42 4.98 23.73 40.17 67.70 2.97 82.00 2.20 6.62— 6.66 817—819.00 167—168.00 23.40— 23.60 8.81— 8.83 32.40— 32.60 5— 5.05 24— 24.10 40.20— 40.40 29.60— 29.80 67— 68.00 2.20— 2.22 2.97— 3.00 82— 83.00 1.21— 1.23 Crearea Regiei autonome P.T.T. Ce cuprinde proectul de lege A fost votat la Senat şi va veni în dezbaterile Camerei, proectul de lege pentru creiarea „Regiei Autonome a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor“. Din textul proectului spicuim câteva pasagii mai importante: REGIA AUTONOMĂ P. T. T. ŞI AVEREA EI Exploatarea şi administrarea serviciilor publice de poştă, telegraf şi telefon ale statului român, precum şi a celor trecute sau cari se vor trece în exploatarea sa, se încredinţează unei regii publice comerciale, denumită: Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor, sau prescurtat „P. T. T.“, care urmează să fie condusă după principiile comerciale, cu observarea intereselor superioare ale economiei naţionale şi ale Statului. Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor ia în exploatare şi administrarea sa, in condiţiile stipulate în legea de faţă, toate drepturile de monopol şi de orice altă natură pe care le are administraţia P. T. T., toate imobilele, instalaţiile, reţelele telegrafice şi telefonice, precum şi instalaţiile de telegrafie şi telefonie fără fir, materialul rulant, atelierele cu tot utilaşi şi înzestrările lor, materialele aflate în magazii şi depozite, precum şi cele în curs de aprovizionare, aparţinând administraţiei P. T. T., cu toate drepturile şi obligaţiile ce rezultă pentru această administraţie din convenţiuni, contracte, etc., aşa cum se vor afla la data intrării în vigoare a legii de faţă. Averea trecută în gestiunea Regiei Autonome a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor va fi specificată şi evaluată într'un inventar ce se va întocmi până la 31 Decembrie 1929 de către direcţia generală P. T. T. sub controlul unei comisiuni compusă din doi delegaţi ai ministerului de comunicaţii şi un delegat al ministerului de finanţe. PERSOANĂ JURIDICA ŞI MORALĂ Regia Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor este persoană juridică cu gestiune autonomă. Sediul ei este în Capitala ţării, în localul direcţiunii generale. In raporturile cu autorităţile şi particularii, precum şi în faţa instanţelor judiciare, Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor, este legal reprezentată prin directorul general P. T. T sau inlocuitorul său, ori prin directorii regionali sau prin Înlocuitorii lor, în limitele atribuţiilor ce li se conferă. PRIVILEGII SPECIALE Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor, este scutită de orice impozite şi taxe către Stat, judeţ şi comună. Clădirile, instalaţiile poştale, telegrafice şi telefonice, atelierele mecanice, reţele telegrafice şi telefonice, precum şi depozitele cu materialul lor, materialul rulant, mobilierul, obiectele de serviciu şi in general orice alte imobile sau imobile prin destinaţie, precum şi bunurile încredinţate Regiei Autonome P. T. T. nu pot fi în nici un caz sechestrate sau urmărite. Toate autorităţile Statului, Civile şi militare, ale judeţului şi comunei, sunt datoare să dea concursul lor la cererea regiei publice sau a organelor ei subalterne, oricând li se va cere în interesul serviciului. CONTROLUL MINISTERULUI COMUNICAŢIILOR Ministrul comunicaţiilor are controlul superior al întregii activităţi a tuturor organelor P T. T. şi le exercită în conformitate cu prescripţiunile legilor şi regulamentelor P T. T. Fiecare membru al comitetului de direcţie şi al comitetului financiar, in afară de jetonul de prezenţă sau indemnizaţie lunară, va avea dreptul la de două ori tantiema ce i se cuvine unui membru în consiliul de administraţie care nu face parte din aceste comitete. DIRECŢIUNEA GENERALĂ Direcţiunea generală are conducerea întregii activităţi P. T. T. Ea execută deciziile consiliului de administraţie şi exercită atribuţiunile ce sunt încredinţate prin lege. In capul direcţiunii generale P. T. T. este un director general care va fi numit prin decret regal după propunerea ministrului comunicaţiilor. Directorul general poate fi angajat şi prin contract de ministrul comunicaţiilor. El trebuie să fie titrat şi cu aptitudini notorii de conducere şi administrare. Textul proectului de lege specifică apoi detaliat atribuţiile directorului general. Direcţiunea generală este compusă din direcţii şi servicii centrale, şi din alte subîmpărţiri centrale, precum şi din direcţii regionale şi alte subîmpărţiri exterioare, ce se vor prevedea în regulamentul de aplicare al legii de faţă, in vederea descentralizării. Raza de acţiune şi sediul fiecăreia din aceste direcţii, servicii, sau subîmpărţiri, vor fi de asemenea determinate prin regulamentul menţionat. COMISARUL GUVERNULUI Comisarul guvernului supraveghează toate actele de administraţie ale Regiei Autonome P. T. T. El asistă la şedinele consiliului de administraţie cu vot consultativ. Comisarul guvernului are dreptul de a cere direcţiunii generale suspendarea executării oricărei deriziuni ce ar fi contrarii legilor, regulamentelor sau intereselor superioare ale Statului, în afară de acelea privitoare la contractele definitiv încheiate cu terţele persoane. DISPOZIŢIUNI REFERITOARE LA PERSONAL Funcţiunile organelor determinate prin această lege, se vor îndeplini de personalul stabilit prin legea pentru statutul personalului Regiei Autonome a P. T. T., în condiţiunile prevăzute într’însa. » . Administrarea şi conducerea instituţiei P. T. T. Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor are următoarele organe de administrare şi conducere : a) Consiliul de administraţie cu comitetul de direcţie; b) Direcţia generală P. T. T.; c) Direcţiile regionale. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Prin derogare de la legea pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderii lor şi avuţiilor publice, consiliul de administraţie se compune şi funcţionează în modul următor Consiliul se compune din: Directorul general P. T. T., membru de drept; Doi delegaţi ai Ministerului Comunicaţiilor, dintre care unul va fi funcţionar al acestui Departament: Un delegat al Ministerului de Interne; Un delegat al Ministerului de Finanţe; Un inginer specialist pentru electricitate; Un specialist in chestiunile economice şi financiare; Un delegat al Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie; Un jurist. Membrii de la literile bh vor fi numiţi prin decret regal. Mandatul lor va fi de 4 ani. Membrii consiliului de administraţie vor avea reşedinţa în Bucureşti. Ei nu vor putea face parte din Corpurile legiuitoare şi nici din întreprinderile furnizoare sau cu interese contrarii administraţiei P. T. T. Preşedintele consiliului de administraţie este numit de ministrul comunicaţiilor, dintre membrii enumeraţi în articolul precedent, pe termen de 1 an. In caz de lipsă a preşedintelui consiliul va fi prezidat de membrul cel mai în vârstă. Proectul prevede apoi amănunţit atribuţiile consiliului de administraţie şi modul lui de funcţionare. Membrii consiliului de administraţie vor fi plătiţi cu jetoane de prezenţă şi vor avea dreptul la tantieme în conformitate cu art. 56. In caz de însărcinări speciale, cari motivează deplasări, vor primi zilnic jetonul îndoit, pe lângă rambursarea cheltuelilor ocazionate de deplasare. COMITETUL DE DIRECȚIE ȘI COMITETUL FINANCIAR In vederea rezolvării urgente a lucrărilor curente, consiliul de administraţie deleagă o parte din atribuţiunile sale unui comitet de direcţie compus din doi membrii ai consiliului şi din directorul general. Lucrările diferitelor direcţiuni şi servicii se vor discuta în comitetul de direcţie pe baza referatelor directorului general. Pentru conducerea operaţiunilor financiare, consiliul de administraţie va alege din sânul său un comitet financiar compus din directorul general şi încă doi membri. Nici o plată, inclusiv cele din creditele deschise pe seama direcţiilor regionale nu se vor putea face decât cu autorizarea prealabilă a comitetului financiar. Nici o aprobare de plată nu se va putea da decât pe baza actelor justificative certificate de către şeful direcţiunii care face cheltuiala. Despre buget, contabilitate bilanţ Regia Autonomă a P. T. T. se va administra astfel ca având în vedere îndeplinirea menirii ei şi observând interesele economice, naţionale şi ale statului, să fie condusă după principiile comerciale, prin derogare de la legea contabilităţii publice. Ea trebuie să acopere cu veniturile provenite din activitatea întreprinderii toate cheltuelile, inclusiv plata dobânzilor și amortizării capitalului investit și a împrumuturilor făcute pentru scopurile întreprinderii Cheltuelile vor putea depăși veniturile numai în interese superioare de stat, cu aprobarea pentru fiecare caz în parte a consiliului de miniştri, după propunerea ministrului Comunicaţiilor. Bugetul anual de venituri şi cheltueli al Regiei Autonome a P. T. T. aprobat de consiliul de administratie, va fi supus votului Adunării deputaţilor, formând o anexă a bugetului general al Statului. In bugetul ministerului comunicaţiilor vor figura numai dobânzile cuvenite Statului, conform dispoziţiunilor dela art. 56 sau deficitul şi eventual subvenţia dată Regiei Autonome P. T. T. Bugetul de venituri P. T. T. va cuprinde două capitole distincte: P. T. T., precum şi orice sumă ce se încasează pentru servicii făcute sau drepturi câştigate. Toate veniturile, amenzile şi creanţele certe şi liquide ale Regiei Autonome a P. T. T., se vor putea urmări şi încasa conform legii de urmăriri a veniturilor Statului. Bugetul la cheltueli va trebui să cuprindă două capitole distincte cheltueli curente de exploatare şi cheltueli de capital (investiţiuni). Regia Autonomă a P. T. T. este obligată a organiza şi a ţine contabilitatea în partidă dublă, după normele obişnuite ale contabilităţilor industriale şi comerciale. Fiecare din serviciile principale poştă, telegraf, telefon, radio, autobuze, etc., vor fi astfel organizate şi contabilizate, ca operaţiunile fiecăruia să figureze separat atât în contabilitatea Regiei Autonome a P. T. cât şi în bilanţul ei general. La finele fiecărui an se va face inventarul general al bunurilor cu valoarea lor, se va întocmi bilanţul şi se va încheia contul de profit şi pierderi. Bilanţul general şi contul de profit şi pierderi, precum şi inventarul se vor întocmi conform indicaţiunilor eventuale date de consiliul superior de administraţie al intreprinderilor şi avuţiilor publice. FONDURI OBLIGATORII Regia Autonomă P. T. T., va forma obligator următoarele fonduri :Liesel Goldarbeiter, Miss Austria de reînoire, de rezervă şi de participare la beneficiu. Fondul de reînoiri este destinat exclusiv lucrărilor noui, precum şi pentru reparaţii care depăşesc cadrul reparaţiilor obişnuite. El se creiază prin deducerea de 2 la sută din veniturile brute. Fondul de rezervă va servi exclusiv la acoperirea eventualelor deficite, precum şi pentru acoperirea cheltuelilor necesare înlocuirii instalaţiilor tehnice distruse înaintea termenului de amortizare ori devenite inutilizabile, în urma progreselor tehnice, sau distruse printr-o împrejurare de forţă majoră. Fondul de participare la beneficiu pentru funcţionarii P. T. T. se compune din cota de 25 la sută „participare la beneficii“ după bilanţ, conform art. 56. Acest fond se va repartiza astfel: 5 la sută pentru fondul de rezervă cu respectarea dispoziţiilor de la art. 52; 4 la sută dobânda asupra valorii fondului la 1 Ianuarie 1930 încredinţat Regiei Autonome P. T. T. potrivit dispoziţiilor de la art. 61. Din restul beneficiului se va repartiza : 0,50 la suta consiliului superior al organizării şi administrării întreprinderilor şi avuţiilor publice; 1,53 la sută ca tantieme pentru membrii consiliului de administraţie, comitetului de direcţie şi comitetului financiar după normele ce se vor fixa in regulamentul legii. Restul se va împărţi în modul următor: 30 la sută ca participare la beneficiu a personalului P. T. T. din care 25 la sută se va vărsa la fondul prevăzut la art. 53, iar 5 la sută la Casa de economie, credit şi ajutor, 70 la sută se va vărsa împreună cu dobânda de mai sus, tezaurului public. Proectul de lege se inchee cu prevederi asupra controlului financiar şi dispoziţiuni diverse şi tranzitorii. INFORMAŢIUNI Primim: Debitanţii R. M. S., şi toţi concesionarii de stat, judeţ şi comună, sunt rugaţi a-şi trimite adresele la societatea „Izbânda“ a invalizilor şi văduvelor de răsboi din calea Plevnei No. 2 (Palatul Ligei Culturale), pentru a li se face comunicări importante. Coşurile de pe Obraz Pomadil Cadum usucă coşurile şi le face să dispară, lăsând pielea sănătoasă şi netedă. Ea e suverană contra oricărei mâncărimi şi iritaţii a pielei. Multe suferinţe sunt evitate, întrebuinţându-se la timp Pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pecinginei, râiei, erupţiunilor, jupuielilor, emoroizilor, blândei, cojilor de pe buboac. Pădurile statului şi particulare aparţinătoare de comuna Pocluşa, jud. Bihor au fost trecute în administraţia şi controlul silvic Beiuş. Relevăm ultimul număr din revista „Realitatea Ilustrată apărută în condiţiuni cu totul excepţionale. De data aceasta revista „Realitatea Ilustrată“ se poate compara pe drept cu marile magazine similare. Apărută în 28 pagini tipărite în 6 culori, cu un supliment gratuit reprezentând pe cele 43 frumuseţi ale lumii pe plaja din Galveston, cuprinde o dare de seamă complectă de felul cum a decurs concursul internaţional de frumuseţe, unde d-ra fost aleasă „Miss Universum“ iar d-ra Magda Demetrescu Miss România, a avut un mare succes. Pe lângă 80 de ilustraţiuni din toată lumea, şi o serie de fotografii de la concursul din Galveston, speciale pentru „Realitatea Ilustrată“, mai găsim în acest număr sensaţional o bogată materie şi extrem de interesante rubrici, ca: cinema, modă, sport, jocuri distractive, sfaturi medicale, etc. In ultimul număr al „Adevărului literar şi artistic“ se poate ceti încă unul din „Medalioanele literare ale antichităţii“ datorite d.lui profesor I. M. Marinescu, consacrat poetului Ovidiu. Ministerul de finanţe, a numit o comisiune, care să facă controlul tuturor licitaţiilor pentru vânzarea mărfurilor din vamă: mărfuri rămase în rebut, confiscate, reţinute, etc. Comisiunea va lucra sub conducerea d-lui Ceteianu, secretar general. Citiţi toţi DIALOGURI de DRAGOSTE — vorbind de spirit, sensualism şi emoţie, — de Michel Provins, — în „LECTURA“ de azi. Lei 5—la chioşxmri şi librari Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, Ştiinţe, Arte Congresul internaţional de educaţie din Geneva Un comunicat al biroului presei Marele congres pedagogic, care se ţine la Geneva cu începere de la 25 iunie,promite să întreacă în interes şi importanţă tot ce a fost încercat până în prezent în acest domeniu. Cele 19 secţiuni Îmbrăţişează întreg câmpul de experienţe şi de sforţări nouă privitoare la educaţia nu numai a copilului, dar şi a Educatorului şi a părinţilor, şi organizatorii au reuşit să insufle în program un spirit de entuziasm născut din convingeri profunde şi sentimentul propriei lor răspunderi ca educatori faţă de menţinerea efectivă a Păcii Mondiale. Vor fi auziţi în şedinţele plenare persoane competente în materie internaţională, ca profesorul Gilbert Murray şi d. Albert Thomas. Nu mai puţin de patruzeci de ţări diferite vor fi reprezentate la conferinţă, Orientul contribuind în ce priveşte prin trimiterea unui important număr de delegaţi. Chestia arzătoare a controversei între sistemele şi ideile orientale şi occidentale şi utilitatea aplicării lor va face obiectul unei discuţiuni In faţa congresului Expoziţia Educaţiei, ce va figura în folosul ei în vastul palat al expoziţiilor, va fi poate elementul care va contribui cel mai mult să dea congresului un caracter unic. Pentru prima dată in istorie toate organizaţiile naţionale şi mondiale care se raportă la educaţie lucrează de acord, contribuind, graţie imenselor lor resurse, la acest rezultat memorabil. Am avut până acum numeroase prilejuri de a vedea expoziţii de cărţi pentru copii în diferite ţări dar aceasta este prima ce are ca ideie inspiratoare avansarea bunei voinţi printre oameni cu ajutorul unei lecturi controlate. Expoziţia care va rămânea deschisă timp de o lună, cuprinde deasemenea colecţia cea mai vastă de filme pedagogice care au fost reunite vreodată. Ele provin din diverse ţări, cele din Suedia şi Franţa având poate un interes cu totul special. Cincisprezece ţări vor avea standuri naţionale în expoziţie, dar mai multe altele vor trimite obiecte speciale. Un nou film In ultimul timp se evidenţiază tendinţa unei evoluţii interesante in arta cinematografică. Viaţa colectivă a marelor oraşe, poate fi înfăţişată sub forme noui, pe care le-au ignorat până acum filmele cu subiecte teatrale şi aventuri mai mult sau mai puţin senzaţionale. Se anunţă că d. Eugen Relgis, literatul apreciat ,a scris scenariul unui nou film, intitulat „Viaţa unui oraş“. E vorba de 24 de ore din viaţa unei Capitale, expusă oră cu oră sub aspectele ei caracteristice, într-o înlănţuire amplă şi logică. Acest film se află acum în lucru. Regia filmului o are cunoscutul regizor Jean Mihail, care a mai realizat câteva filme izbutite la noi în ţară. Fotografia filmului e executată de excelentul tehnician D. Tudor Posmantic, directorul societăţii F. I. R. Film. Premiera filmului „Viaţa unui oraş“ va avea loc la începutul toamnei în Bucureşti. Concurs pentru statuia lui „Tudor Vladimirescu Se aduce la cunoştinţa generală că Vineri 6 Septembrie 1929, ora 11—12 a. m. se va ţine în faţa juriului concurs pentru cea mai bună machetă in vederea ridicării statuei lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti. Drept condiţiuni se cere ca preţul monumentului să nu întreacă suma de un milion cinci sute de mii. Soclul de granit circa 8 metri înălţime. Tudor în atitudine simbolică, in concordanţă cu mişcarea de eliberare şi redeşteptare naţională dela 1821. Statuia propriu zisă in bronz. Concursul va avea loc la sediul comitetului piaţeta Romană, Precupeţii Vechi. „Regele presei“ vizitează Varşovia Zilele acestea soseşte la Varşovia Robert Mac Cormik, proprietarul lui „Chicago Tribune“ şi altor mari ziare din Statele Unite. Mac Cormick călătoreşte pe un yaht propriu, pe care se află şi un aeroplan. Yachtul lui Mac Cormick va sosi la Gdyn, de unde „regele presei“ va pleca in aeroplan la Varşovia, oraş pe care-l cunoaşte incă din timpul războiului, când a fost acolo ca ofiţer american, ataşat pe lângă armata rusă. Viaţa teatrală in Pallestina Zilele acestea a sosit la Paris M. Golinkin, directorul operii evreeşti din Palestina. In timpul şederii sale in America, Golinkin a reuşit să determine unele cercuri financiare americane la înfiinţarea unui teatru permanent de operă in Palestina. Actualmente, se pregăteşte traducerea în limba ebraică a operelor „Boris Gudunov“, „Logodnica ţarului", „Samson şi Dalila“, „Macabrii“, etc. Pentru pregătirea acestor opere pe scena teatrului ebraic se tratează şi cu cunoscutul regizor rus V. S. Savastiapov, care a pregătit la Praga reprezentarea operii „Sadko“. Ansambul teatrului permanent de operă va fi alcătuit la Paris. Cărţi-reviste A apărut revista Natura No. 7 anui XIII cu articole semnate de domnii : Dr. Eugen Chirnoagă; G. G. Longinescu; Dr. Al. Steoppe; Ionel N. Longinescu; M. Gh. Dumitrescu-Slatina; Ing. Adam Cucu; D-na Eugenia Chirnoagă; D-na Silvia Cristescu-Busuioc etc. Mari inundaţii in judeţul Botoşani Revărsarea Siretului şi a Prutului.Sute de hectare de semănături sub apă BOTOŞANI, 19. — Din cauza ploi rău ravagiate de apele Siretului şi lor cari au căzut cu o abundenţă ! Suceava, neobişnuită în ultimele zile, Siretul in comuna Corni au fost inundate 600 ha, la Joldeşti 641, la Fântânele 981 ha, in Tudora 450 ha, in Poiana 230 ha, etc. COMUNE INUNDATE DE APELE PRUTULUI In Movila Ruptă-Ripiceni, Prutul a făcut ravagii, acoperind aproape 300 ha de semănături. Comunele Dumitoarea Veche şi Costeşti, erau să fie distruse. Mai multe case au fost luate de apă. La Ştefăneşti Prutul a făcut mari ravagii. Prăpădul şi jalea din judeţ sunt indescriptibile. I î „ „ „ r.1 A Ti,; „ *, Imiim s’a revărsat, iar apele lui au inundat şi distrus semănăturile şi casele multor locuitori din comunele Bucecea, Mândreşti şi Vlădeni. Din relaţiile oficiale culese de către prefectura Judeţului, se crede că 500 ha. de păioase sunt pierdute. Islazurile comunelor Corocăeşti, Siminicea, Dumbrăveni şi Mândreşti, au fost inundate, mai multe vite înecându-se. ORASUL FARA APA POTABILA Din comuna Bucecea se anunţă că puhoaiele au venit aşa de mari, încât au pătruns în galeriile de captare a apei de băut pentru Botoşani. Apele au distrus materialul de lemn al lucrărilor şi au risipit aproape 2 vagoane de ciment. Din cauza acestei nenorociri, oraşul a rămas fără apă de băut şi lumea se vede nevoită să se alimenteze cu apă de fântână. REVĂRSAREA RÂULUI SUCEAVA Râul Suceava s’a revărsat şi ar distrus semănăturile şi islazurile comunelor Prelipca şi Vereşti. In comuna Leorda, pârâul Dolina a inundat deasemenea semănăturile. Şoseaua Huţani-Dumbrăveni a fost distrusă odată cu 5 poduri. Satele Slobozia şi Roşcarţi, au fost Morile vor putea importa grâu Ministerul de finanţe, a încuviinţat ca morile din ţară să poată importa grâu cu consemnarea taxelor de import pe termen de 6 luni, grâu pe care să-l macine şi apoi să-l exporte in scutire de taxă. Se va exporta 75 la sută făină şi 25 la sută tarâţe. Destituirea unui magistrat Judecătorul Ilie Gh. Popescu, de la ocolul Crimpoaia judeţul Olt, a fost destituit. Comisia disciplinară a Ministerului de Justiţie l-a găsit vinovat pentru următoarele fapte: „Şi-a însuşit o armă de vânătoare confiscată de la locuitorul Badea Nicolae, pretextând că i-a fost furată din camera în caree se păstrau corpurile delicte. S-a folosit pentru nevoile sale şi de alte corpuri delicte, multe din acestea dispărând din cauza neglijenţii şi nepăsării d-sale. A comis un adevărat fals prin aceea că a dresat proces-verbal de marea consimţământului la un act de adopţiure în ziua de 6 Iunie 1928, deşi părţile nu s-au prezentat la această dată, ci se prezentaseră la 7 Martie 1928, când d-sa lipsea dela judecătorie. , A antidatat hotărîri, prejudiciind astfel pe părţi cari au pierdut dreptul de apel. Primeşte personal corespondenţa, şi o dă la rezolvat cu întârzieri mari. Ţine luni întregi hotărîri nesemnate. Şi-a însuşit salariul ce se cuvenea camerierei Floarea C. Rizea. Ţine şedinţe numai între orele 11—12 a. m. şi 5—. a. m„ contravenind dispoziţiunilor art. 84 din regulamentul legii judecătoriilor de ocoale; Face executări după ora legală şi impune creditorilor plata a sume însemnate, reprezentând cheltueli făcute împreună cu familia sa, de care era însoţit la executări; Şi-a însuşit bani din sumele încasate pentru mobilier; Şi-a însuşit din cărţile bibliotecii judecătoriei. Şi-a însuşit suma de 3.000 lei primită pentru imprimarea buletinelor, spunând un neadevăr că ar fi depus suma la tribunal Cu adâncă părere de rău personalul Cafeului , Comerciala aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a prea iubitului lor patron Isac Server înmormântarea va avea loc azi 19 iulie ora 2 d. a. Cortegiul pornind din cal. Văcăreşti 15 spre Cim. Filantropia. Fie-i ţărâna uşoară.