Adevěrul, iulie 1929 (Anul 42, nr. 13962-13987)

1929-07-22 / nr. 13980

­­i BURSA BUCUREȘTI, 19 Iulie 1929 1Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 10450, 500, 550 B-ca Blank 1120, 1130 B-ca de Credit 1000 B-ca Românească vechi 920, 15, 25 B-ca Românască pui 830 Credit Industrial 815, 20 Reşiţa 690, 700, 705, 695, 90 Letea 700 Clădirea Românească 620 C. Minier 535, 50 I. R. D. P. 330 împrumut National 63­2 împrumut Unirei 758 împrumut Refacerei 57%, 58 Renta împroprietăririi 52, 52% Scrisuri Rurale 50 Scrisuri Urbane București 50 100 lei I5.I5T fr, la Paris 100 lei 3,08'j2ff. el. la Zurich La noi devizele sunt negociate la cursurii medii Âu cotat: Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Fiorini olandezi Dinari Lire turceşti Drahme Cursul monedelor străine Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Dinari Fire turceşti Leve Schimbul in străinătate 19 Iulie 1929 PARIS (închiderea) Londra 123.87 New-York 25.54 Germania 608.20 Belgia 354.75 Italia 133.70 Praga 75.50 România 15.15 Elveţia 491.— Olanda 1024.75 Cota cerealelor 19 Iulie 1929 LIVERPOOL, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa foarte susţ. Iulie necotat. Sept. 10,8%; Decemb. 8,11. închiderea Grâu. Tendinţa slabă. Iulie 10,2­­%; Sept. 10,6%; Decemb. 10,9%. Porumb. Tendinţa susţinută. Iu­lie 8,10%. CHICAGO, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţ. Iulie neco­­tat. Sept. 136%; Decemb. 142%. Porumb. Tendinţa susţinută. Iu­lie 101; Sept. 103%; Decemb. 97%. Ovăz. Tendinţa susţ. Iulie neco­pie „Du coté de chez Swann“, de Proust, şi care a semnalat obscu­ra poemă a lui Valery, „La Jeune Parque“. Obscuritatea nu mă înfricoşea­ză — obişnuia să spună — deoa­rece am fost crescut la şcoala simbolistă. Intr’adevăr, publicul burghez şi respectabil din Franţa, cufun­dat în lectura magazinului coti­dian Ic Temps, primea o educa­ţie literară oarecum revoluţiona­ră de la îndrăsneţul critic, cu rea voinţă taxat ca retrograd. Critic de dreapta pentru scrii­torii de stânga, critic de stânga pentru cititorii de dreapta, Gueif pentru ghibelini, şi ghibelin pen­tru ghelfi, cum spune undeva mi­nunatul Montaigne, a trecut în cariera sa, Paul Souday. In timpul războiulu mondial, cu tot patriotismul său luminat, sau tocmai pentru aceasta, Sou­day a reacţionat contra scriitori­lor naţionalişti, apărând muzica germană, în special cea wagneri­ană (era cam meloman), poezia ş filozofia germană, de injuriile ce li se aduceau. In sfârşit, în anii de după răs­­boiu s’a afirmat deplina maturi­tat. Sept. 49; Decembrie 52%. Secară. Tendinţa fermă. Iulie ne­cotat; Sept. 103%; Decemb. 109%. WINNIPEG, 19 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa fermă. Iulie 155 %; Octomb. 146; Decemb. 140%; Ovăz, Iulie 58%; Decemb. 61%. NEW-YORK, 19 (Rador) Cafea Rio. Iulie 15,01; Septembrie 14,33; Decembrie 14; Iunie necotat; Martie 13,60; Mai 13,37. Tendința neregulată. Cafea Santos. Iulie 21,70; Septem­brie 20,87; Decembrie 19,91; Iunie necotat; Martie 19,32; Mai 18,95. Tendinţa neregulată. LA GALAŢI GALAŢI, 19. — Piaţa cerealelor se prezintă astăzi mai calmă. Pre­ţul orzului a scăzut 2 mii lei la va­gon. Paptul se datoreşte ştirilor,din streinătate, care sunt mai favorabile pentru recolta de acolo. Cotează­ or­­zul 50 de mii lei vagonul bordo. Tendinţa este însă foarte fermă. Petroliferele române la Paris O impresionantă sinu­cidere la Govora O DOAMNĂ SE ARUNCĂ DE LA AL PATRULEA ETAJ Din Govora, se anunţă că d-na E­­lena Goether din Bucureşti, strada Zorilor 2, s-a aruncat de la al 4-lea etaj al hotelului „Palace“, rămânând moartă pe loc. D-na Goether, era un divorţ cu so­ţul ei şi rămăsese în ultima vreme lipsită de mijloace. Ea şi-a pus ca­păt zilelor, pentru a nu recurge la mijloace nedemne de întreţinere. Dr.H.MARTIPI vindecă impotenţa Neurastenia Wisteria Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralisie, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVRO­­SA INIMEI Si A STOMACULUI {palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsă­turi, aerofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONANIA, IN­CONTINENTA DE URINA — Meto­de Fizico-Electrice şi Psihice HIP­NOTISM, persuasiune, autosugestie procedeele Prof. Bernheim, Coué Bari­lion, Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II, Casa Frascati — Consultaţiuni 9—11 şi 2—7. Intrarea de la Cinematograf­­ itECKAIDT“ sunt introduse în cele mai importante Industrii din ţara Reprezentanţa Generală: Ing. CH. CÂND­ELI Bucureşti VI, str. Antim, 4 Tel. 364­05 MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARĂ D. Ioan Gh. Fechete născut la 4 A­prilie 1896 în com. Sanislău, jud Sălaj, domiciliat în com­. Periam, jud Timiş-Torontal, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Fechete în acela de Negreanu, spre a se numi Ion Negreanu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticoli­tate a geniului său. La o vârstă, pentru alţii, de început de declin, Paul Souday şi-a cucerit, fără contestare, locul ce­ se cuvenea, de arbitru literar şi de director spiritual. Reacţionând împotriva recrudescenţei obscurantiste, pa­tronate de Biserică şi de partide­le conservatoare, a tineretului ca­tolic şi mistic, cu succedantele sale bergsoniene, vitaliste şi in­­tuiţioniste, sau pragmatice, a reclamat cu forţă invincibilă pri­matul intelectului. Fără veleităţi de filozofie originală, dar accen­tuând conexiunea strictă a ştiin­ţei pozitive cu raţionalsmul, evo­luat, protestând împotriva impos­torilor care clamau inaugurarea unui nou ev­ mediu, sau restaura­rea sa, fie prin catolicism, fie prin stupefiantele asiatice, Paul Souday a menţinut, cu străşnicie, disciplina eminent galică, latină şi mediteraniană, a intelectului şi a ştiinţei. Asociind poezia cea veritablă (Hugo, Mallarmé, Valéry), cu metafizica, ale căror puncte de contact le-a indicat mai bine ca oricine, cu ştiinţa pozitivă, gra­tuit declarată în stare de fali­ment (de Bruneliere şi în urmă de tineretul barbar), a adus ne­preţuite servicii civilizaţiei. Din acest punct de vedere, critica sa literară, imparţială şi obiectivă, a depăşit obiectul ei iniţial, de in­formaţie şi judecată literară, par­ticipând la cele mai aprinse ches­tiuni ale problematicei cunoaş­teri şi ale filozofiei culturii. Eseiştii civilizaţiei contimpora­ne îl vor situa. In patria sa, ală­turi de Paul Valéry, Emile Ma­­yerson şi Julien Benda, printre stăvilarele defetismului spiritual. Moartea sa, în plină actvitate, e ireparabilă. Nimeni nu-l va pu­tea înlocui, astăzi. Odată cu el a pierit, în critica literară, curajul aproape eroic al francheţii, pasi­unea intelectuală, afirmaţia pâ­nă la capăt a drepturilor intelec­tului. Nu e numai un doliu literar, e un doliu al însuşi intelectualiz­­mului, lovit în unul din cei mai aprigi servitori ai săi. A murit, precum spun ziarele, schiţând gestul egal al intelectu­alului care întoarce paginile căr­ţii; cu cartea nevăzută şi nepipă­ită de cei dimprejurul lui, a in­trat în veşnicie. Era Ideia, pentru care a trăit, luptat şi a murit. Şerban CrisG&sSesca* PARIS, 19 (Rador) Astra Română Steaua Română Concordia Petrol-Block şi Redeventa MANQMEIER 360 224 291 necotat CONCURSUL DE FRUMUSEŢE DIN GALVESTON A avut şi în acest an un formidabil succes O fotografie a celor 43 frumuseţi pe plajă la Galveston a apărut în excelenta revistă REALITATEA, ilustrat­e Număr special, 23 pagini, ilustrate In culori, cu un supliment pe hârtie velină 6.60 317.50 68.17 % 23.42 8.81 — 32.42 4.98 23.73 40.17 67.70 2.97 82.00 2.20 6.62— 6.66 817—819.00 167—168.00 23.40— 23.60 8.81— 8.83 32.40— 32.60 5— 5.05 24— 24.10 40.20— 40.40 29.60— 29.80 67— 68.00 2.20— 2.22 2.97— 3.00 82— 83.00 1.21— 1.23 Crearea R­egiei autonome P.T.T. Ce cuprinde proectul de lege A fost votat la Senat şi va veni în dezbaterile Camerei, proectul de lege pentru creiarea „Regiei Auto­nome a Poştelor, Telegrafelor şi Te­lefoanelor“. Din textul proectului spicuim câ­teva pasagii mai importante: REGIA AUTONOMĂ P. T. T. ŞI AVEREA EI Exploatarea şi administrarea ser­viciilor publice de poştă, telegraf şi telefon ale statului român, precum şi a celor trecute sau cari se vor trece în exploatarea sa, se încredin­ţează unei regii publice comerciale, denumită: Regia Autonomă a Poşte­lor, Telegrafelor şi Telefoanelor, sau prescurtat „P. T. T.“, care urmează să fie condusă după principiile co­merciale, cu observarea intereselor superioare ale economiei naţionale şi ale Statului. Regia Autonomă a Poştelor, Tele­grafelor şi Telefoanelor ia în ex­ploatare şi administrarea sa, in con­diţiile stipulate în legea de faţă, toate drepturile de monopol şi de orice altă natură pe care le are ad­ministraţia P. T. T., toate imobilele, instalaţiile, reţelele telegrafice şi te­lefonice, precum şi instalaţiile de te­legrafie şi telefonie fără fir, mate­rialul rulant, atelierele cu tot utila­şi şi înzestrările lor, materialele a­­flate în magazii şi depozite, precum şi cele în curs de aprovizionare, a­­parţinând administraţiei P. T. T., cu toate drepturile şi obligaţiile ce re­zultă pentru această administraţie din convenţiuni, contracte, etc., aşa cum se vor afla la data intrării în vigoare a legii de faţă. Averea trecută în gestiunea Re­giei Autonome a Poştelor, Telegra­felor şi Telefoanelor va fi specificată şi evaluată într'un inventar ce se va întocmi până la 31 Decembrie 1929 de către direcţia generală P. T. T. sub controlul unei comisiuni com­pusă din doi delegaţi ai ministeru­lui de comunicaţii şi un delegat al ministerului de finanţe. PERSOANĂ JURIDICA ŞI MORALĂ Regia Poştelor, Telegrafelor şi Te­lefoanelor este persoană juridică cu gestiune autonomă. Sediul ei este în Capitala ţării, în localul direcţiunii generale. In raporturile cu autorităţile şi particularii, precum şi în faţa ins­tanţelor judiciare, Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoa­nelor, este legal reprezentată prin directorul general P. T. T sau inlo­­cuitorul său, ori prin directorii re­gionali sau prin Înlocuitorii lor, în limitele atribuţiilor ce li se conferă. PRIVILEGII SPECIALE Regia Autonomă a Poştelor, Tele­grafelor şi Telefoanelor, este scuti­tă de orice impozite şi taxe către Stat, judeţ şi comună. Clădirile, instalaţiile poştale, tele­grafice şi telefonice, atelierele me­canice, reţele telegrafice şi telefoni­ce, precum şi depozitele cu materia­lul lor, materialul rulant, mobilie­rul, obiectele de serviciu şi in gene­ral orice alte imobile sau imobile prin destinaţie, precum şi bunurile încredinţate Regiei Autonome P. T. T. nu pot fi în nici un caz sechestra­te sau urmărite. Toate autorităţile Statului, Civile şi militare, ale judeţului şi comu­nei, sunt datoare să dea concursul lor la cererea regiei publice sau a organelor ei subalterne, oricând li se va cere în interesul serviciului. CONTROLUL MINISTERULUI CO­MUNICAŢIILOR Ministrul comunicaţiilor are con­trolul superior al întregii activităţi a tuturor organelor P T. T. şi le e­­xercită în conformitate cu prescrip­­ţiunile legilor şi regulamentelor P T. T. Fiecare membru al comitetului de direcţie şi al comitetului financiar, in afară de jetonul de prezenţă sau indemnizaţie lunară, va avea drep­tul la de două ori tantiema ce i se cuvine unui membru în consiliul de administraţie care nu face parte din aceste comitete. DIRECŢIUNEA GENERALĂ Direcţiunea generală are conduce­rea întregii activităţi P. T. T. Ea execută deciziile consiliului de administraţie şi exercită atribuţiu­­nile ce­­ sunt încredinţate prin lege. In capul direcţiunii generale P. T. T. este un director general care va fi numit prin decret regal după pro­punerea ministrului comunicaţiilor. Directorul general poate fi angajat şi prin contract de ministrul comu­nicaţiilor. El trebuie să fie titrat şi cu aptitudini notorii de conducere şi administrare. Textul proectului de lege speci­fică apoi detaliat atribuţiile direc­torului general. Direcţiunea generală este compu­să din direcţii şi servicii centrale, şi din alte subîmpărţiri centrale, precum şi din direcţii regionale şi alte subîmpărţiri exterioare, ce se vor prevedea în regulamentul de a­­plicare al legii de faţă, in vederea descentralizării. Raza de acţiune şi sediul fiecăreia din aceste direcţii, servicii, sau sub­­împărţiri, vor fi de asemenea deter­minate prin regulamentul menţio­nat. COMISARUL GUVERNULUI Comisarul guvernului suprave­ghează toate actele de administraţie ale Regiei Autonome P. T. T. El asistă la şedinele consiliului de administraţie cu vot consultativ. Comisarul guvernului are dreptul de a cere direcţiunii generale sus­pendarea executării oricărei deri­ziuni ce ar fi contrarii legilor, regu­lamentelor sau intereselor superioa­re ale Statului, în afară de acelea privitoare la contractele definitiv încheiate cu terţele persoane. DISPOZIŢIUNI REFERITOARE LA PERSONAL Funcţiunile organelor determina­te prin această lege, se vor îndeplini de personalul stabilit prin legea pen­tru statutul personalului Regiei Au­tonome a P. T. T., în condiţiunile prevăzute într’însa. » . Administrarea şi condu­cerea instituţiei P. T. T. Regia Autonomă a Poştelor, Tele­grafelor şi Telefoanelor are urmă­toarele organe de administrare şi conducere : a) Consiliul de administraţie cu comitetul de direcţie; b) Direcţia generală P. T. T.; c) Direcţiile regionale. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Prin derogare de la legea pentru organizarea şi administrarea pe ba­ze comerciale a întreprinderii lor şi avuţiilor publice, consiliul de admi­nistraţie se compune şi funcţionează în modul următor Consiliul se compune din: Directorul general P. T. T., mem­bru de drept; Doi delegaţi ai Ministerului Co­municaţiilor, dintre care unul va fi funcţionar al acestui Departament: Un delegat al Ministerului de In­terne; Un delegat al Ministerului de Fi­nanţe; Un inginer specialist pentru elec­tricitate; Un specialist in chestiunile eco­nomice şi financiare; Un delegat al Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie; Un­ jurist. Membrii de la literile b­h vor fi numiţi prin decret regal. Mandatul lor va fi de 4 ani. Membrii consiliului de adminis­traţie vor avea reşedinţa în Bucu­reşti. Ei nu vor putea face parte din Corpurile legiuitoare şi nici din în­treprinderile furnizoare sau cu in­terese contrarii administraţiei P. T. T. Preşedintele consiliului de admi­nistraţie este numit de ministrul co­municaţiilor, dintre membrii enu­meraţi în articolul precedent, pe ter­men de 1 an. In caz de lipsă a preşedintelui consiliul va fi prezidat de membrul cel mai în vârstă. Proectul prevede apoi amănunţit atribuţiile consiliului de administra­­ţie şi modul lui de funcţionare. Membrii consiliului de adminis­traţie vor fi plătiţi cu jetoane de prezenţă şi vor avea dreptul la tan­tieme în conformitate cu art. 56. In caz de însărcinări speciale, cari mo­tivează deplasări, vor primi zilnic jetonul îndoit, pe lângă rambursa­rea cheltuelilor ocazionate de depla­sare. COMITETUL DE DIRECȚIE ȘI CO­MITETUL FINANCIAR In vederea rezolvării urgente a lucrărilor curente, consiliul de ad­ministraţie deleagă o parte din atri­­buţiunile sale unui comitet de direc­ţie compus din doi membrii ai con­siliului şi din directorul general. Lucrările diferitelor direcţiuni şi servicii se vor discuta în comitetul de direcţie pe baza referatelor direc­torului general. Pentru conducerea operaţiunilor financiare, consiliul de administra­ţie va alege din sânul său un comi­tet financiar compus din directorul general şi încă doi membri. Nici o plată, inclusiv cele din creditele des­chise pe seama direcţiilor regionale nu se vor putea face decât cu auto­rizarea prealabilă a comitetului fi­nanciar. Nici o aprobare de plată nu se va putea da decât pe baza actelor jus­tificative certificate de către şeful direcţiunii care face cheltuiala. Despre buget, contabilitate bilanţ Regia Autonomă a P. T. T. se va administra astfel ca având în vede­re îndeplinirea menirii ei şi obser­vând interesele economice, naţiona­le şi ale statului, să fie condusă du­pă principiile comerciale, prin de­rogare de la legea contabilităţii pu­blice. Ea trebuie să acopere cu venitu­rile provenite din activitatea între­prinderii toate cheltuelile, inclusiv plata dobânzilor și amortizării ca­pitalului investit și a împrumuturi­lor făcute pentru scopurile între­prinderii Cheltuelile vor putea depăși veni­turile numai în interese superioare de stat, cu aprobarea pentru fiecare caz în parte a consiliului de miniş­tri, după propunerea ministrului Co­­municaţiilor. Bugetul anual de venituri şi chel­­tueli al Regiei Autonome a P. T. T. aprobat de consiliul de administra­­tie, va fi supus votului Adunării deputaţilor, formând o anexă a bu­getului general al Statului. In bugetul ministerului comunica­ţiilor vor figura numai dobânzile cuvenite Statului, conform dispozi­ţiunilor dela art. 56 sau deficitul şi eventual subvenţia dată Regiei Au­tonome P. T. T. Bugetul de venituri P. T. T. va cuprinde două capitole distincte: P. T. T., precum şi orice sumă ce se încasează pentru servicii făcute sau drepturi câştigate. Toate veniturile, amenzile şi cre­anţele certe şi liquide ale Regiei Au­tonome a P. T. T., se vor putea ur­mări şi încasa conform legii de ur­măriri a veniturilor Statului. Bugetul la cheltueli va trebui să cuprindă două capitole distincte cheltueli curente de exploatare şi cheltueli de capital (investiţiuni). Regia Autonomă a P. T. T. este obligată a organiza şi a ţine conta­bilitatea în partidă dublă, după nor­mele obişnuite ale contabilităţilor industriale şi comerciale. Fiecare din serviciile principale poştă, telegraf, telefon, radio, auto­buze, etc., vor fi astfel organizate şi contabilizate, ca operaţiunile fiecă­ruia să figureze separat atât în con­tabilitatea Regiei Autonome a P. T­­. cât şi în bilanţul ei general. La finele fiecărui an se va face in­ventar­ul general al bunurilor cu valoarea lor, se va întocmi bilanţul şi se va încheia contul de profit şi pierderi. Bilanţul general şi contul de pro­fit şi pierderi, precum şi inventarul se vor întocmi conform indicaţiuni­lor eventuale date de consiliul su­perior de administraţie al intreprin­derilor şi avuţiilor publice. FONDURI OBLIGATORII Regia Autonomă P. T. T., va for­ma obligator următoarele fonduri :­Liesel Goldarbeiter, Miss Austria de reînoire, de rezervă şi de parti­cipare la beneficiu. Fondul de reînoiri este destinat exclusiv lucrărilor noui, precum şi pentru reparaţii care depăşesc ca­drul reparaţiilor obişnuite. El se creiază prin deducerea de 2 la sută din veniturile brute. Fondul de rezervă va servi exclu­siv la acoperirea eventualelor defici­te, precum şi pentru acoperirea chel­tuelilor necesare înlocuirii instalaţi­ilor tehnice distruse înaintea terme­nului de amortizare ori devenite i­­nutilizabile, în urma progreselor tehnice, sau distruse printr-o împre­jurare de forţă majoră. Fondul de participare la beneficiu pentru funcţionarii P. T. T. se com­pune din cota de 25 la sută „parti­cipare la beneficii“ după bilanţ, con­form art. 56. Acest fond se va repartiza astfel: 5 la sută pentru fondul de rezervă cu respectarea dispoziţiilor de la art. 52; 4 la sută dobânda asupra valorii fondului la 1 Ianuarie 1930 încredin­ţat Regiei Autonome P. T. T. potri­vit dispoziţiilor de la art. 61. Din restul beneficiului se va re­partiza : 0,50 la suta consiliului superior al organizării şi administrării între­prinderilor şi avuţiilor publice; 1,53 la sută ca tantieme pentru m­embrii consiliului de administraţie, comite­tului de direcţie şi comitetului fi­nanciar după normele ce se vor fixa in regulamentul legii. Restul se va împărţi în modul ur­mător: 30 la sută ca participare la benefi­ciu a personalului P. T. T. din care 25 la sută se va vărsa la fondul pre­văzut la art. 53, iar 5 la sută la Ca­sa de economie, credit şi ajutor, 70 la sută se va vărsa împreună cu do­bânda de mai sus, tezaurului pu­blic. Proectul de lege se inchee cu pre­vederi asupra controlului financiar şi dispoziţiuni diverse şi tranzitorii. INFORMAŢIUNI Primim: Debitanţii R. M. S., şi toţi conce­sionarii de stat, judeţ şi comună, sunt rugaţi a-şi trimite adresele la societatea „Izbânda“ a invalizilor şi văduvelor de răsboi din calea Plev­­nei No. 2 (Palatul Ligei Culturale), pentru a li se face comunicări im­portante. Coşurile de pe Obraz Pomadil Cadum usucă coşurile şi le face să dispară, lăsând­ pielea să­nătoasă şi netedă. Ea e suverană contra oricărei mâncărimi şi iritaţii a pielei. Multe suferinţe sunt evitate, întrebuinţându-se la timp Pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pecinginei, râiei, erupţiunilor, jupu­­ielilor, emoroizilor, blândei, cojilor de pe buboac. Pădurile statului şi particulare a­­parţinătoare de comuna Pocluşa, jud. Bihor au fost trecute în administra­ţia şi controlul silvic Beiuş. Relevăm ultimul număr din re­vista „Realitatea Ilustrată apărută în condiţiuni cu totul excepţionale. De data aceasta revista „Realita­tea Ilustrată“ se poate compara pe drept cu marile magazine similare. Apărută în 28 pagini tipărite în 6 culori, cu un supliment gratuit re­prezentând pe cele 43 frumuseţi ale lumii pe plaja din Galveston, cu­prinde o dare de seamă complectă de felul cum a decurs concursul in­­­ternaţional de frumuseţe, unde d-ra fost aleasă „Miss Universum“ iar d-ra Magda Demetrescu Miss Româ­nia, a avut un mare succes. Pe lângă 80 de ilustraţiuni din toată lumea, şi o serie de fotografii de la concursul din Galveston, spe­ciale pentru „Realitatea Ilustrată“, mai găsim în acest număr sensa­ţional o bogată materie şi extrem de interesante rubrici, ca: cinema, mo­dă, sport, jocuri distractive, sfaturi medicale, etc. In ultimul număr al „Adevărului literar şi artistic“ se poate ceti încă unul din „Medalioanele literare ale antichităţii“ datorite d.lui profesor I. M. Marinescu, consacrat poetului Ovidiu. Ministerul de finanţe, a numit o comisiune, care să facă controlul tu­turor licitaţiilor pentru vânzarea mărfurilor din vamă: mărfuri răma­se în rebut, confiscate, reţinute, etc. Com­isiunea va lucra sub conduce­rea d-lui Ceteianu, secretar general. Citiţi toţi DIALOGURI de DRAGOSTE — vorbind de spirit, sensualism şi emoţie, — de Michel Provins, — în „LECTURA“ de azi. Lei 5—la chioş­­xm­­ri şi librari Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, Ştiinţe, Arte Congresul internaţional de educaţie din Geneva Un comunicat al biroului presei Marele congres pedagogic, care se ţine la Geneva cu începere de la 25 iunie,­promite să întreacă în interes şi importanţă tot ce a fost încercat până în prezent în acest domeniu. Cele 19 secţiuni Îmbrăţişează în­treg câmpul de experienţe şi de sforţări nouă privitoare la educaţia nu numai a copilului, dar şi a Edu­catorului şi a părinţilor, şi organi­zatorii au reuşit să insufle în pro­gram un spirit de entuziasm născut din convingeri profunde şi sentimen­tul propriei lor răspunderi ca educa­tori faţă de menţinerea efectivă a Păcii Mondiale. Vor fi auziţi în şedinţele plenare persoane competente în materie in­ternaţională, ca profesorul Gilbert Murray şi d. Albert Thomas. Nu mai puţin de patruzeci de ţări diferite vor fi reprezentate la confe­rinţă, Orientul contribuind în ce­­ priveşte prin trimiterea unui impor­tant număr de delegaţi. Chestia ar­zătoare a controversei între siste­mele şi ideile orientale şi occidenta­le şi utilitatea aplicării lor va face obiectul unei discuţiuni In faţa con­gresului Expoziţia Educaţiei, ce va figura în folosul ei în vastul palat al ex­poziţiilor, va fi poate elementul ca­re va contribui cel mai mult să dea congresului un caracter unic. Pentru prima dată in istorie toa­te organizaţiile naţionale şi mondi­ale care se raportă la educaţie lu­crează de acord, contribuind, graţie imenselor lor resurse, la acest rezul­tat memorabil. Am avut până acum numeroase prilejuri de a vedea expoziţii de cărţi pentru copii în diferite ţări dar aceasta este prima ce are ca i­­deie inspiratoare avansarea bunei voinţi printre oameni cu ajutorul u­­nei lecturi controlate. Expoziţia care va rămânea des­chisă timp de o lună, cuprinde de­asemenea colecţia cea mai vastă de filme pedagogice care au fost reu­nite vreodată. Ele provin din di­verse ţări, cele din Suedia şi Franţa având poate un interes cu totul special. Cincisprezece ţări vor avea stan­duri naţionale în expoziţie, dar mai multe altele vor trimite obiecte spe­ciale. Un nou film In ultimul timp se evidenţiază tendinţa unei evoluţii interesante in arta cinematografică. Viaţa co­lectivă a marelor oraşe, poate fi în­făţişată sub forme noui, pe care le-au ignorat până acum filmele cu su­biecte teatrale şi aventuri mai mult sau mai puţin senzaţionale. Se anunţă că d. Eugen Relgis, li­teratul apreciat ,a scris scenariul u­­nui nou film, intitulat „Viaţa unui oraş“. E vorba de 24 de ore din viaţa unei Capitale, expusă oră cu oră sub aspectele ei caracteristice, într-o înlănţuire amplă şi logică. Acest film se află acum în lucru. Regia filmului o are cunoscutul re­gizor Jean Mihail, care a mai rea­lizat câteva filme izbutite la noi în ţară. Fotografia filmului e executa­tă de excelentul tehnician D. Tudor Posmantic, directorul societăţii F. I. R. Film. Premiera filmului „Viaţa unui o­­raş“ va avea loc la începutul toam­nei în Bucureşti. Concurs pentru sta­tuia lui „Tudor Vla­­dimirescu Se aduce la cunoştinţa generală că Vineri 6 Septembrie 1929, ora 11—12 a. m. se va ţine în faţa juriului con­curs pentru cea mai bună machetă in vederea ridicării statuei lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti. Drept condiţiuni se cere ca pre­ţul monumentului să nu întreacă suma de un milion cinci sute de mii. Soclul de granit circa 8 metri înălţime. Tudor în atitudine simbo­lică, in concordanţă cu mişcarea de eliberare şi redeşteptare naţională dela 1821. Statuia propriu zisă in bronz. Concursul va avea loc la se­diul comitetului piaţeta Romană, Pre­cupeţii­ Vechi. „Regele presei“ vi­zitează Varşovia Zilele acestea soseşte la Varşovia Robert Mac Cormik, proprietarul lui „Chicago Tribune“ şi altor mari zia­re din Statele­ Unite. Mac Cormick călătoreşte pe un yaht propriu, pe care se află şi un aeroplan. Yachtul lui Mac Cormick va sosi la Gdyn, de unde „regele presei“ va pleca in ae­roplan la Varşovia, oraş pe care-l cunoaşte incă din timpul războiului, când a fost acolo ca ofiţer ameri­can, ataşat pe lângă armata rusă. Viaţa teatrală in Pal­lestina Zilele acestea a sosit la Paris M. Golinkin, directorul operii evreeşti din Palestina. In timpul şederii sale in America, Golinkin a reuşit să de­termine unele cercuri financiare a­­mericane la înfiinţarea unui teatru permanent de operă in Palestina. Actualmente, se pregăteşte traduce­rea în limba ebraică a operelor „Bo­ris Gudunov“, „Logodnica ţarului", „Samson şi Dalila“, „Macabrii“, etc. Pentru pregătirea acestor opere pe scena teatrului ebraic se tratează şi cu cunoscutul regizor rus V. S. Sa­­vastiapov, care a pregătit la Praga reprezentarea operii „Sadko“. An­­sambul teatrului permanent de ope­ră va fi alcătuit la Paris. Cărţi-reviste A apărut revista Natura No. 7 a­­n­ui XIII cu articole semnate de domnii : Dr. Eugen Chirnoagă; G. G. Longinescu; Dr. Al. Steoppe; Io­nel N. Longinescu; M. Gh. Dumitres­­cu-Slatina; Ing. Adam Cucu; D-na Eugenia Chirnoagă; D-na Silvia Cristescu-Busuioc etc. Mari inundaţii in judeţul Botoşani Revărsarea Siretului şi a Prutului.­Sute de hectare de semănături sub apă BOTOŞANI, 19. — Din cauza ploi­ rău ravagiate de apele Siretului şi lor cari au căzut cu o abundenţă ! Suceava, neobişnuită în ultimele zile, Siretul in comuna Corni au fost inun­date 600 ha, la Joldeşti 641, la Fân­­tânele 981 ha, in Tudora 450­ ha, in Poiana 230 ha, etc. COMUNE INUNDATE DE APELE PRUTULUI In Movila Ruptă-Ripiceni, Prutul a făcut ravagii, acoperind aproape 300 ha de semănături. Comunele Dumitoarea Veche şi Costeşti, erau să fie distruse. Mai multe case au fost luate de apă. La Ştefăneşti Prutul a făcut mari ravagii. Prăpădul şi jalea din judeţ sunt indescriptibile. I î „ „ „ r.1 A Ti,; „ *, Imiim s’a revărsat, iar apele lui au inun­dat şi distrus semănăturile şi ca­sele multor locuitori din comunele Bucecea, Mândreşti şi Vlădeni. Din relaţiile oficiale culese de că­tre prefectura Judeţului, se crede că 500 ha. de păioase sunt pierdute. Islazurile comunelor Corocăeşti, Siminicea, Dumbrăveni şi Mân­dreşti, au fost inundate, mai multe vite înecându-se. ORASUL FARA APA POTABILA Din comuna Bucecea se anunţă că puhoaiele au venit aşa de mari, încât au pătruns în galeriile de cap­tare a apei de băut pentru Botoşani. Apele au distrus materialul de lemn al lucrărilor şi au risipit aproape 2 vagoane de ciment. Din cauza acestei nenorociri, ora­şul a rămas fără apă de băut şi lu­mea se vede nevoită să se alimenteze cu apă de fântână. REVĂRSAREA RÂULUI SUCEAVA Râul Suceava s’a revărsat şi ar distrus semănăturile şi islazurile comunelor Prelipca şi Vereşti. In comuna Leorda, pârâul Dolina a inundat deasemenea semănăturile. Şoseaua Huţani-Dumbrăveni a fost distrusă odată cu 5 poduri. Satele Slobozia şi Roşcarţi, au fost Morile vor putea importa grâu Ministerul de finanţe, a încuviin­ţat ca morile din ţară să poată im­porta grâu cu consemnarea taxelor de import pe termen de 6 luni, grâu pe care să-l macine şi apoi să-l ex­porte in scutire de taxă. Se va exporta 75 la sută făină şi 25 la sută tarâţe. Destituirea unui magistrat Judecătorul Ilie Gh. Popescu, de la ocolul Crimpoaia judeţul Olt, a fost destituit. Comisia disciplinară a Ministerului de Justiţie l-a găsit vi­novat pentru următoarele fapte: „Şi-a însuşit o armă de vânătoare confiscată de la locuitorul Badea Ni­­colae, pretextând că i-a fost furată din camera în caree se păstrau cor­purile delicte. S-a folosit pentru n­evoile sale şi de alte corpuri delicte, multe din a­­cestea dispărând din cauza neglijen­ţii şi nepăsării d-sale. A comis un adevărat fals prin aceea că a dresat proces-verbal de marea consimţământului la un act de adopţiur­e în ziua de 6 Iunie 1928, deşi părţile nu s-au prezentat la a­­ceastă dată, ci se prezentaseră la 7 Martie 1928, când d-sa lipsea dela judecătorie. , A antidatat hotărîri, prejudiciind astfel pe părţi cari au pierdut drep­tul de apel. Primeşte personal corespondenţa, şi o dă la rezolvat cu întârzieri mari. Ţine luni întregi hotărîri nesem­nate. Şi-a însuşit salariul ce se cuvenea camerierei Floarea C. Rizea. Ţine şedinţe n­umai între orele­­ 11—12 a. m. şi 5—. a. m„ contra­venind dispoziţiunilor art. 84 din regulamentul legii judecătoriilor de ocoale; Face executări după ora legală şi impune creditorilor plata a sume în­semnate, reprezentând cheltueli fă­cute împreună cu familia sa, de care era însoţit la executări; Şi-a însuşit bani din sumele în­casate pentru mobilier; Şi-a însuşit din cărţile bibliotecii judecătoriei. Şi-a însuşit suma de 3.000 lei primită pentru imprimarea buleti­nelor, spunând un neadevăr că ar fi depus suma la tribunal Cu adâncă părere de rău persona­lul Cafeului , Comerciala aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a prea iubitului lor patron Isac Server înmormântarea va avea loc azi 19 iulie ora 2 d­. a. Cortegiul pornind din cal. Văcăreşti 15 spre Cim. Fi­lantropia. Fie-i ţărâna uşoară.

Next