Adevěrul, iulie 1929 (Anul 42, nr. 13962-13987)
1929-07-19 / nr. 13977
„APEVERUL“ ECONOMIC SITUAJIA INDUSTRIEI PETROLIFERE MONDIALE Dacă eforturile diriguitorilor în industria petroliferă mondială n’au ajuns încă la sfârşit, şi dacă restricţiunea producţiei, către care au tins aceste eforturi, n’a fost încă definitiv obţinută, nu e mai puţin adevărat că niciodată producătorii de petrol n’au arătat că-şi dau mai bine seama de pericolul pe care-l reprezintă supraproducţia şi că niciodată n’au fost mai aproape de înţelegere. Primele patru mari conferinţe ţinute între diriguitorii celor patru mari trusturi mondiale, Standard Oil, Royal Dutch, Shell şi Anglo Persian au sfârşit prin acorduri cari sunt departe de a fi neglijabile, pentru că, punând capăt războiului tarifurilor pe care aceste trusturi îl făceau între ele, le-a fost posibil, tuturor, să realizeze în 1928 beneficii nete superioare celor obţinute în exerciţiul precedent. Ser poate judeca prin această cam cam ar fi fost rezultatele dacă lupta între preţuri în loc să fi încetat în ultimele luni ar fi încetat la începutul exerciţiului. Orice ar fi, rezultatele publicate de Royal Dutch, Shell şi Anglo Persian arată că pentru fiecare din aceste societăţi situaţia s-a îmbunătăţit mult în cursul ultimului an, pentru că toate au obţinut rezultate superioare celor din exerciţiul precedent. Dar exemplul cel mai frapant este desigur acel pe care-l dă Standard Oii din New Jersey ale cărui beneficii nete au atins anul trecut 108 milioane 485 mii dolari când beneficiul cu un an înainte fusese numai de 40 milioane 422 mii dolari. Această cifră arată că o societate petroliferă care nu este specializată în extracţia uleiurilor, dar care operează în acelaş timp în industria rafineriei, a transportului, a comerţului şi a vânzării în detail, realizează beneficii care în mare parte sunt independente de cursul ţiţeiului brut. Dar aceasta nu înseamnă că dacă cursul petrolului se îmbunătăţeşte, aceleaşi societăţi nu profită în aceeaş măsură. E chiar un profit dublu. Iată pentru ce Standard Oii, Royal Dutch, Shell şi Anglo-Persian fac eforturi atât de mari spre a obţine limitarea producţiei petrolului, ceea ce va duce la ridicarea preţurilor. Desigur că ultima conferinţă de la Colorado Springs — dealtminteri rău preparată, a trebuit să se împartă în două tabere. Cu toate acestea cei patru guvernatori de stat cari făceau parte din conferinţă au prezentat preşedintelui Hoover şi organelor administrative a 11 state producătoare, o expunere prin care cereau crearea unei comisiuni de studii pentru examinarea problemei. Ei se unesc cu părerea d-lui Wilbur, secretar la interne, care se arată favorabil unei legislaţii uniforme şi cooperării statelor şi guvernului federal. La Londra se afirmă că în caz când statele nu se vor înţelege, d. Hoover va impune măsuri necesare conservării resurselor de petrol. CATEVA DATE ASUPRA ACIUALEI SITUAŢII ECONOMICE A CEHOSLOVACIEI Buletinul econoraicofinanciar din luna Iunie a lui Anglo-International Bank Ltd. scrie următoarele cu privire la actuala situaţie economică din Cehoslovacia: E mai mult ca,sigur că estimările apropiatului budget cehoslovac vor prezenta cifre mult mai mari atât la încasări cât și la cheltueli și , fără îndoială, că surplusul de budget va întrece cifra de 36 milioane coroane cehe pentru anul acesta. Diferitele pregătiri absolut necesare pentru adoptarea formală a tarii pentru etalonul aur continuă cu neîntrerupere şi in curând se va depune în parlament o lege in acest SOCip. Ultimele cifre ale comerţului extern cehoslovac arată că în primele patru luni ale acestui an, exportul a scăzut cu 574 milioane coroane în comparaţie cu cifra anului trecut, pe când importul a crescut cu 200 milioane coroane. Scăderea exportului se datoreşte vânzărilor reduse de materiale prime şi fabricate. Industria textilă a rămas nesatisfăcătoare; industria morilor de asemenea, cea a fierului şi oţelului, deşi producţia continuă să fie favorabilă, totuşi se constată o împuţinare a comenzilor; în industria ingineriilor curentul de concentrare continuă şi e de menţionat activitatea uzinelor Skoda, cari în ultimul timp au fost foarte active; poziţia satisfăcătoare atinsă la începutul lui 1928 în industria încălţămintelor nu s’a menţinut anul acesta, iar exportul arată un important declin. Se afirmă că marea fabrică Rata care produce 70 mii perechi încălţăminte pe zi, şi care se luptă din răsputeri să-şi desfacă produsele în streinătate, a obţinut controlul unei firme germane şiintenţionează să ridice o fabrică în Iugoslavia. Ultimele 18 luni au fost o perioadă grea pentru industria zahărului din Cehoslovacia din cauza reducerei in Aprilie 1928 a taxelor vamale britanice asupra zahărului brut şi a ridicării acestor taxe în Germania şi Austria. Sunt temeri că şi Italia şi Danemarca vor ridica deasemenea taxele pe zahăr. In primele trei luni ale anului 1929 s-au produs 1.03 milioane tone de zahăr brut faţă de 1.22 milioane tone în 1928, exportul ridicându-se dela 267.721 tone la 280.644 tone iar consumul intern scăzând de la 110.099 tone la 105.282 tone pentru aceiaş perioadă. Un indiciu important al aprecierii însemnătăţii cooperaţiei este recenta amalgamare a Federaţiunii industriaşilor cehoslovaci cu Federaţiunea industriilor germane din Cehoslovacia. Explorarea regiunilor saline şi petrolifere in Bulgaria SOFIA. — In urma hotărârii consiliului de miniştri bulgar, vor începe la sfârşitul lui Iulie a. c., mari lucrări de exploatare, conduse de inginerul Toncev. Lucrările vor fi efectuate în special in regiunea Provadia, unde după datele specialiştilor se află zăcăminte de sare. Lucrările sunt întreprinse de Camera de comerţ şi industrie din Sofia, precum şi de ministerul muncii. Zilele acestea, şeful secţiei miniere de la ministerul muncii, ing. Radoslavov, va pleca împreună cu ing. Tipkrachi la Ghebedie, în județul Varna, pentru a supraveghea lucrările întreprinse de guvern în scopul de a se descoperi izvoare de petrol. ■0 " Mişcarea societaţilor anonime SOCIETATEA PENTRU INDUSTRIA TEXTILA: In bilanţul pe 1928, societatea figurează cu un capital de 400 milioane lei. Mărfuri 213 milioane lei; semifabricate şi materii prime 240 milioane; efecte de primit 257 milioane lei; debitori 320 milioane lei; amortizări 115 milioane; creditori 316 milioane lei. Dividendul distribuit în 1928, 28 milioane lei. - „CARMEN“, S. A. R. PENTRU TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE MARITIME, FLUVIALE ŞI TERESTRE . Beneficiul net pe 1928, la un capital de 4 milioane a fost de 372 mii lei, iar în 1927, cu acelaş capital, beneficiul net a fost de 438 mii lei. Debitori în 1928, 13 milioane iar în 1927, 18 milioane lei; creditori în 1928, 23 milioane iar în 1927, 12 milioane 400 mii lei. ★ „METALICA“, S. A. BUCUREȘTI: Beneficiul ne pe 1928, la un capital de 10 milioane a fost de 175 mii lei, iar în 1927, cu acelaş capital, beneficiul a fost de 152 mii lei. Mărfuri in 1928, 17 milioane 200 mii ei; debitori în 1928, 8 milioane 400 mii lei iar în 1927, 4 miioane 200 mii lei; creditori în 1928, 26 milioane iar în 1927, 20 milioane lei. „TURTUCAIA“, S. A. de comerţ şi industrie, Olteniţa. Pierderea pe 1928, la un capital de 5 milioane, a fost de 4 milioane 400 mii Iei iar in 1927, cu acelaş capital a fost un beneficiu de 40 mii lei. Instalaţiuni în 1928, 15 milioane 600 mii lei; creditori în 1928, 21 milioane 900 mii Iei iar în 1927, la fel. FABRICA ROMANEASCA PENTRU LAMINAT SI TRAS METALE, S. A. BUCUREŞTI. Pierderea pe 1928, la un capital de 50 milioane a fost de 5 milioaneO0 mii lei iar în 1927, la un capital de 75 milioane, pierderea a fost de 45 milioane lei. Debitori in 1928, 28 milioane 300 mii lei iar în 1927, 29 milioane 400 mii lei; creditori în 1928, 117 milioa- I ne iar în 1927, 76 milioane 200 mii I lei. ★ MOARA SATURN, S. A. SILISTRA: Beneficiul net pe 1928, la un capital de 8 milioane a fost de 80 mii lei. Mașinile figurează cu 5 milioane 800 mii lei; mărfuri, 1 milion 500 mii lei; conturi curente creditoare 1 milion 600 mii lei. ★ ★ Capitalul străin in Polonia VARȘOVIA. — Participarea capitalului străin în industria din Silezia superioară este considerabilă, după cum reese din următoarea statistică în procente: Fler Zinc Cărbuni Capitalul polonez participă in Industria carboniferă cu 16,6 procente și în industria fierului numai cu 12 la sută. Germania Austria. Cehos, Farnţa, Belgia America Anglia Alte state _ 48 28 20 6 15 30 VJ 30,6 21 - -«/ 12 M,9 —-— 6,9 Experţi americani în Rusia După „Daily Telegraph", guvernul sovietic ar fi aprobat planul Consiliului economic superior, care tinde să asigure serviciile a 65 experţi americani cari ar fi însărcinaţi cu reorganizarea industriei mecanice in Rusia. PRODUCŢIA MONDIALĂ A GRÂULUI Recolta grâului din întreaga lume, pe anul 1928, exclusiv Rusia şi China, este estimată la 13,78 miliarde1 bushels, ceea ce înseamnă un surplus de 300 milioane bushels faţă de anl precedent. In Statele Unite şi Canada s’au produs peste 100 milioane bushels mai mult decât în anul precedent. In Maiu al acestui an grâul a notat 93 pence pro bushel, care este cursul cel mai scăzut de la 1916. Exportul de porumb al Statelor Unite a scăzut simţitor în cursul ultimului an. Situaţia economica in Austria Faţă de depresiunea generală care afectează piaţa finaciară internaţională, economia Austriei a făcut până acum dovadă de o forţă de rezistenţă remarcabilă, dar situaţia defavorabilă a economiei europene a sfârşit prin a afecta şi Austria după cum remarcă şi raportul Institutului austriac de studii a situaţiilor economice. Această repercusiune fiind inevitabilă, efectele n’au produs mare surpriză. Activitatea industriei siderurgice e satisfăcătoare. Industria textilă nu arată vreun progres efectiv; cea a lânii e mai Încurajatoare. Comerţul exterior arată o creştere atât la import cât şi la export. In primele patru luni de anului 1929 s’a importat de 997 milioane şilingi şi s’a exportat de 643 milioane. Părerea generală este că volumul comerţului exterior al Austriei va scădea In cursul lunilor cari vin. CONVOCĂRI Acţionarii următoarelor societăţi sunt convocaţi în adunare generală: „Cetatea", bancă economică-comercială, Braşov pentru ziua de 28 Iulie ora 3 d. a. în Rupea (Cohalm), In localul sucursalei. Société auxiliaire de la Steaua Română, s. a. Paris, pentru ziua de 20 August ora 11 dim. la sediul social al societăţii din Paris, boulevard de la Madeleine 7. Banca Negustorilor din Ploeşti, s. a. r., pentru ziua de 23 Iulie ora 10 dim., în localul băncii din str. M. Kogălniceanu 4. „Unser Ziet", s. a. de editură, Chişinău, pentru ziua de 27 Iulie ora 19, în localul societăţii din str. Luidt, 96, „Turtucaia", s. a. pentru comerţ şi industrie, Olteniţa, pentru ziua de 28 Iulie, ora 11 dim, la sediul societăţii din Olteniţa. Compania internaţională de voiaj şi turism „Europa", Bucureşti, pentru ziua de 22 Iulie, ora 18.30, in localul societăţii din str. Doamnei 1. „Transilvania", s. a. pe acţiuni pentru industria de lemn şi comerţ, pentru ziua de 15 iulie ora 4 d. a. în biurourile din Braşov, str. Fântânei 2 bis. însemnări şi amintiri EFIMERIDE I deM. THEODORIAN-CARADA Cap. III La Craiova. — Napoleon III şi Ion Brătianu. — Atitudinea lui Carol I. — Alegerile din 1869. — Consult pentru aducerea prinţului Napoleon. — 8 August. — Consecinţele lui.— Juraţii de la Târgovişte. — Venirea şi căderea lui Ion Ghika. — Abdicarea lui Carol. — Locotenenţă Domnească sau guvern provizoriu.— Cabinetul Lascar Catargi. — La Paris. — Carol I şi Carada. Lucrul s’a petrecut astfel: Ofiţerul de gardă a introdus pe Ion Brătianu în camera în care deliberau juraţii. Brătianu a izbutit să-l întoarcă pe Nicu Rusu şi graţie lui pe toţi ceilalţi... Pe Nicu Rusu l-am cunoscut şi eu, când era director la Bucovăţ, un om înalt şi corpolent cu favorite cărunte. Brătianu era acolo, că el apărase pe unchiu. Totdeauna unchiu spunea că afară de Brătianu, l-a apărat şi Fleva. La moartea lui am spus asta, şi un gazetar a dat-o în ziar. Fleva printr’o scrisoare s’a grăbit să-l desmintă. Intre cărţile lui Carada am găsit însă o broşură cu scoarţele albastre şi având drept titlu: Procesul dela 8 August. Apărarea făcută celor 41 de acuzaţi, de N. Fleva. Tipografia Curţii Lucrătorii Asociaţi, Bucureşti 1871. Trei pagini (85-88) cuprind apărarea lui Carada: „In fine mai este un singur cetăţean despre a cărui nevinovăţie mă simt dator a vă întreţine... pentru că d. procuror general îl pune intre copii si principalii autori... ...In realitate insă a fost arestat pentru că este redactorul „Românului“ şi unul din oamenii de principii cei mai neînvinşi luptători contra ilegalităţilor". De multe ori mi-a vorbit unchiul de toate acestea. Odată mi-a istorisit că în ziua de 9 August trebuia să se ducă la Arsenal, să ridice toate puştile ce se aflau acolo. Arvunise nişte căruţaşi cari s’au obligat să fie în dimineaţa zilei aceleia pe maidanul dela Poşta Veche, în dosul Ateneului de azi. De acolo avea să-i trimită la Arsenal, şi cei de la Arsenal trebuiau să le spue unde anume vor duce armele. Cu o mie de puşti ar fi urmat să vie Carada la Ploeşti. In ajun seara a plecat la Ploeşti şi a aflat în urmă, că a doua zi dimineaţa toţi căruţaşii erau pe maidan şi l-au adăstat acolo cu carele trei zile, fără ca nimeni să-i întrebe ce rost aveau. Altă dată mi-a istorisit că, pe când îl căutau autorităţile, într-o zi lua ceaiul în salon cu d-na Rosetti. Uite numai că servitoarea vine şi anunţă sosirea unui procuror. Se ascunse imediat după o perdea, şi soţia lui C. A. Rosetti spuse să-l poftească. Uluit procurorul declară că a venit să-i comunice că pe unchiu l-au găsit la munte, îmbrăcat ţărăneşte. — Iţi mulţumesc, că nu mai ştiam nimic de dânsul. Ne era grijă să nu i se fi întâmplat ceva. — Tocmai d’aia am şi venit, să vă liniştesc. E sănătos tun. A ieşit cum a intrat, iar unchiu şi-a reluat locul la masă, de şi-a terminat ceaiul. — Costinescu a spus lui Lascar, că Rosetti fusese în contra detronării la 1870, i-am zis eu în ziua când mi-a vorbit ultima oară de asta. — Așa e. Zicea că face o greşală. Azi văd şi eu că era greşală, dar altul era atunci sentimentul general. Toţi erau în contra lui Carol. Ar fi fost o mare nenorocire pentru noi, dacă isbuteam să-l detronăm . Și izbuteam de sigur, dacă nu făcea Candiano nimic după capul lui. — Va să zică a scăpat țara Candiano, prin neascultarea lui ? — Cam așa ! Totdeuna unchiu zicea că numai din ambiția de a se zice că el a detronat pe Carol, Candiano s’a mişcat înainte de timpul hotărît. * La începutul secolului acestuia unchiu recunoştea că era o greşală detronarea lui Carol, dar la 1871 nu vedea încă aşa de lămurit lucrul, căci iată ce citesc în carnetul meu zilnic: „Azi dimineaţă veni vorba cu unchiu de ce spune Niculescu in Istoria Parlamentului Român. — E minciună, zice el că în şedinţa secretă a Camerei din 11 Martie 1871, ar fi fost desemnaţi Nicolae Golescu, Bozianu şi Lascar Catargi ca persoanele cărora Vodă să se poată adresa ca să formeze guvernul. In şedinţa aceia Golescu, Lascar Catargi si Nicolae Karalambic au comunicat Camerei că, dacă nu se admite revizuirea Constituţiei în aşa fel încât să i se întindă puterile, Vodă abdică. Camera a respins cererea aceasta a lui Carol. In loc însă de a abdica, Vodă a însărcinat pe Lascar Catargi cu formarea cabinetului. Soluţia crizei a indignat groaznic publicul, care era furios pe Carol în urma publicării scrisoarei sale către Auerbach. Tinerimea şi militarii hotărîseră să-l detroneze numaidecât şi să încredinţeze puterea unei Locotenente compusă din Nicolae Golescu. Ion Ghika şi Maralambie ori uri alt militar. Formaseră şi un minister prezidat de Ion Brătianu şi în care eu eram ministru al poştelor şi telegrafelor. Detronarea era cu putinţă, şi foarte uşor o duceam la capăt în cele trei zile cât au ţinut Camera nedizolvată. Ion Brătianu însă, de data asta, s'a opus din răsputeri la detronare şi din cauza atitudinei lui Brătianu eu le-am trimis răspuns să nu conteze pe mine. Atunci nici ei nu au mai făcut nimic". Altădată mi-a povestit că, după ridicarea şedinţei secrete, majoritatea voia să intre în şedinţa publcă ca să fee act de abdicarea lui Carol şi să proceadă imediat la alegerea Locotenentei Domneşti, K Ghika s’a răsgândit şi a plecat de Cameră cu toţi miniştrii, aşa că şidinţa publică nu s’a putut ţine. Unchiu îmi istorisea lucruri astea pentru mine şi cu cea mi desăvârşită sinceritate. Şi de cât ori a fost vorba de turburările de Sala Slătineanu zicea că ele au fo puse la cale de adversarii liberal lor nemulţămiţi de Vodă, care chemase pe Ion Ghika la guvern şi data a se vrea propria de Brătian Faptul că printre manifestanţi s’a găsit şi câţiva tineri cu sentimem iberale, el îi explica prin germane fobia şi naivitatea acelora. De sui de ori l-am auzit spunând că tuturarile de la Sala Slătineanu a fost opera Dreptei şi că i-a reut lovitura, mai bine decât a puţi crede. Fără de neorânduelile actlea, ministerul Lascar Catargi regimul conservator de a 1871 1876, nu ar fi fost cu putinţă. (Va urma) IV. TeodorSasito Caraisia ADEVERNÉL BURSA BUCUREŞTI, 16 Iulie Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 10.010, 10.000, 9 96, 950, 975, 950, 933 B-ca Românească 903 B-ca Comercială B-ca Generală B-ca Viticolă B-ca Scont Carpatina S. T. B. S. R. L. Reşiţa Mica Astra Română Steaua Română Minier Petrolul Românesc I. R. P. România Petroliferă Renta Impropriet. Scris. Rurale Scris Urbane Bucureşti 1001st 3,08tfr. el. la Zurich 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris La noi devizele sunt negociate la cursurii medii Varşovia Viena Cota cerealelor 16 Iulie 1929 LIVERPOOL, 16 (Rador) închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Iulie 9,9%; Sept. 10,2%; Decembrie 10,5%. Porumb. Tendinţa fermă. Iulie 8,9%. CHICAGO, 16 (Radar) Deschiderea Grâu. Tendinţa Iulie necotat. Sept. 131; Decembrie 137%. Porumb. Tendinţa ap. susţ. Iulie 101; Sept. 103%; Decembrie 97%; Martie necotat. Ovăz. Tendinţa neregulată. Iulie necotat; Sept. 48%; Decembrie 51%. Secară. Tendinţa foarte fermit. Iulie necotat; Sept. 104%; Decembrie 107%. WINNIPEG, 16 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa foarte fermă. Iulie necotat. Octomb. 143; Decembrie 138. Ovăz. Iulie 55%; Octombrie 57%. NEW-YORK, 16 (Rador) Cafea Rio. Iulie 15,07; Septembrie 14,40; Decembrie 14,05; Iunie necotat: Martie 13,68; Mai necotat. 975 675 340 343 1003 945, 30 620590, 85, 80, 85, 80 550, 60 2200 1350, 325 630 560 325, 20 320, 10 51 1/2 49 3/4 49 3/4 58,30 73,18 Au cotat: Franci francezi 6,60 Lire sterline 817.50 Dolari 168.20 Franci belgieni 23.42 Lire italiene 8.81% Franci elvețieni 32.42% Coroane cehoslovace 4.98% Shilingi austriaci 23.72% Mărci germane 40.16 Pengő 29.38 Fiorini olandezi 67.70 Drahme 2.20 Dinari 2.97 Lire turceşti 8.2 Leve 1.23 Cursul monedeior străine Piaţa cerealelor LA BRĂILA BRĂILA, 16. - Pe piaţa locală s-au încheiat câteva transacţii cu următoarele preţuri : orzul nou 48 mii lei vagonul, orzul vechi 49-51 mii lei vagonul, porumbul 78 mii lei vagonul. LA GALAŢI GALAŢI, 16._Piaţa cerealelor este fermă pentru oarze. Acest articol sa ridicat la 52.000 lei bordo. La adunarea lui „Color Usens Association“ s’a declarat că Inţelege- 650.00--655.00 rea intervenită intre producătorii : germani, francezi şi elveţieni de Schimbul in străinătate îîâ'.sss americani. Realizarea unui acord PARIS (închiderea) mondial va fi astfel facilitată. 16 Iulie 1929 Londra 123,87 New-York 25,54 Germania 608,50 Belgia 354,75 1 Elveţia 491,25 Italia 133,40 1 Praga 75,70 România necotat Serbia 44,60 Viena necotat Olanda 1026 ZÜRICH (mnehtecret) Berlin 123,88 Amsterdam 208,80 New-York 5,20 Londra 25,22 Paris 20,36 Milano 27,19 Praga 15,38% Budapesta 90,64 Belgrad 9,12% Bucureşti 3,08% Situaţia din Wall Street Cultura grâului in Rusia Comisarii poporului au decis ca suprafaţa terenurilor ce vor trebui însămânţate anul acesta cu grâu, va trebui să fie superioară cu cel puţin 7 la sută celei de anul trecut. Cartelul european a! materiilor colorante In cercurile bine informate din City, susţine „Financial Times“, se declară că băncile federale de rezervă, americane, au abandonat în mod dfinitiv politica lor de restrângere monetară şi luptă contra lui Stock Exchang din New-York. Barcă răsturnata cu pasageri PARIS 18. (Rador). — Din Lyon se anunţă că o barcă răsturnându-se patru pasageri s’au Înecat. Franci francezi Lire sterline Dolari i Belgas Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane i Pengoe i Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turcești Leve I Napoleon aur 6.60— 6.65 817.00—819.00 167.50—168.00 23.40— 23.60 8.80— 8.85 32.40— 32.60 5.00— 5.05 24.00— 24.10 40.00— 40.20 29.40— 29.60 67.00— 68.00 2.20 2.97— 82.00— 1.22— 2.22 3.00 83.00 1.24 Rezultatele financiare obţinute de Farbenindustrie în 1928 Tabloul de mai jos arată In beneficiile lui I. G. Farbenindustrie de proporţii importante au crescut be-i la constituire (în milioane mărci): 1924 1925 1926 1927 Beneficii brute . . Cheltueli generale . Dobânzi ..... Amortismente • • De reportat . . . Capitalul social este de 960 milioane Rm. 144.06 44.09 186.07 42.12 224.30 48.75 74.74 UOI 2.40 1928 '25?rr 51.90 15. 71.78 ' 118.46 4.43 45.26 54.71“ 168.65 45.19 55.77 US/T 0.44 75.23 TOT 1.80 Pagina 3. ROMÂNIA LA CMFEROTA REPARĂRILOR care va fi situaţia rce a delegatului român Ni se comunică din Paris că admisiunea României şi a Greciei la conferinţa ce va avea să discute planul Young poate fi considerată ca sigură. In privinţa aceasta, „Oeuvre“ de la 10 Iulie scrie: „Micii creditori ai Germaniei, in special România şi Grecia, care n’au fost reprezentate la comitetul experţilor, sunt supăraţi că prin noua regulare a chestiei (adică prin planul Young), au fost păgubiţi. „Ei vor avea delegaţi la conferinţa care va decide aplicarea planului Young — nu vor lua însă parte la discuţiile relative la „ Rhenania—şi, probabil, nu vor înlesni desmodământul“. „Oeuvre“ vrea să spue cu aceasta că România şi Grecia, arătându-se intransigente in cererea lor ca planul Young să nu le creeze o situaţie inferioară faţă de planul Dawes, vor îngreula Înţelegerea finală. Dar, pentru a nu se ajunge aci, nu este nimic mai simplu decât ca marii aliaţi să renunţe, cu ocazia Împărţirii , la partea care este necesară pentru a mulţumi pe „micii creditori”. Sacrificiul lor ar fi suportabil faţă de sacrificiul celor mici, cari ar fi insuportabil. iar chestia se anunţă dificilă. D. Snowden a declarat în Camera comunelor, că Anglia nu este dispusă să accepte planul Young, fără să-l studieze „ fond". Aceasta însemnează că, dacă planul Young reduce partea Angliei, aceasta va căuta să se revie la o distribuţie mai favorabilă pentru dânsa. La conferinţă vor fi deci discuţii aprinse şi tocmeli îndărătnice. Delegatul României va trebui să manevreze şi mai ales să fie tenace. După cum se ştie, dintre ţările cari au fost reprezentate prin experţi, numai Franţa şi Germania au declarat că acceptă planul care a eşit din studii şi deliberări şi care se chiamă Planul Young. Belgia aşteaptă să reguleze cu Germania chestia celor 5 miliarde mărci emise în timpul ocupaţiunii (chestie absolut identică cu aceia a emisiunii de 2 miliarde lei şi ceva, de către trupele de ocupaţiune germane) pentru ca să adere şi dânsa. Atitudinea Angliei nu trebue judecată in sensul unei opoziţii absolute. Nu încape îndoială că planul Young va fi adoptat la conferinţa ce vă începe la 5 August. Dar cum am spus, nu va fi adoptat decât după negocieri laborioase intre marile puteri. Delegatul României va avea sarcina să convingă pe aliaţi să-şi micşoreze niţeluş procentul lor, pentru a nu micşora pe al nostru. Nu va fi de loc o sarcină uşoară. Tratative pentru răscumpărarea liniei perticulare din Ardeal O comisie specială la Budapesta ! Cititorii cunosc in ce constă chestiunea celor şapte societăţi de căii ferate particulare din Banat şi Transilvania. Sub pretext că statul român deţine şi exploatează aceste lnii de aproape zece ani, contrar unor texte din tratatul de pace, — aceasta este faza societăţilor ungureşti, — în detrimentul acţionarilor, s'a intentat statului, de aproape doi ani un proces de despăgubiri la tribunelul arbitrar mixt dela Paris. Cum tnsă până azi nu s’a putut ajunge la o Înţelegere pe cale de judecată date fiind pretenţiunile exagerate ale acţionarilor celor 7 societăţi, şi procesul se amână mereu, s’a căzut de acord de câteva zile pentru a se incerca pe calea unor tratative directe, un aranjament intre statul român şl societăţile In chestiune. ★ In vederea acestor tratative guvernul a delegat pe d. inspector general C. Stănulescu, D. Moldoveanu, consilier juridic al ministerului de comunicaţii, inginerul Silviu Cristea şi Dragonescu din partea ministerului de finanţe, să plece la Budapesta pentru găsirea unei formule împăciuitoare. Tratativele vor fi făcute de membrii delegaţiei după indicaţiile guvernului, ad referendum. Este esenţial de stabilit valoarea materialului rulant, a instalaţiunilor cum şi valoarea reală a acţiunilor care se găsesc în mâinile unui număr de particulari şi la mai multe bănci din Ungaria, Elveţia şi Austria. Este evident că, propunerile care se vor face delegaţilor noştri vor fi de natură de a fi în concordanţă cu indicaţiile date de d. ministru Madgearu ca să se poată ajunge superficial la un acord, urmând bine interes ca aceste tratative să fie reluate şi desăvârşite probabil la Bucureşti. 8. Criza mijloacelor de transport Nu vom putea face faţă exportului de cereale După datele sosite din toate părţile ţării, rezultă că anul acesta vom avea o recoltă abundentă, cum dinainte de războiu n’am mai avut. Dar abundenţa aceasta de cereale care ne va da o importantă cantitate de export, pune problema organizării transporturilor pe căile ferate. NU AVEM LOCOMOTIVE Autorităţile c. f. r. sunt îngrijorate, căci cu actualul material de rulment nu vor putea face faţă situaţiei. Parcul nostru de locomotive trebue imediat sporit Altfel nu vom avea cu ce să îndrumăm trenurile spre punctele de frontieră, sau spre porturile de export. Că situaţia actuală , tragică, o dovedeşte faptul că de câteva zile sunt blocate de vagoane două importante centre de cale ferată: Braşov şi Mărăşeşti. Nu sunt locomotive cu cari să se deblocheze aceste staţii, iar vagoanele să fie transportate la punctele de destinaţie. Ca să descongestioneze staţia Mărăşeşti, conducerea c. f. r. s-a văzut nevoită să dispună suprimarea trenurilor de persoane 403 şi 404 de pe linia Mărăşeşti-Palanca, pentru ca, cu cele două locomotive ale acestor trenuri să se procedeze la deblocarea liniilor. Dacă azi situaţia e atât de grea, mult mai dificilă va fi ea peste 2 săptămâni, când vor începe transporturile de grâne pentru export. Această situaţie tragică e cauzat de faptul că deşi nevoile traficult nostru reclamă un număr de 230- 2400 locomotive, noi abia dispunşi de 2000, intre cam unele vechi şi defecte, funcţionând cu greu. De aceea se impune de urgenţă c statul român să-şi complecteze parcul de locomotive. PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI De această problemă sunt preocupăţi In clipa de faţă guvernul conducătorii C. F. R. In acest scop a avut loc eri Întrevedere Intre expertul france d. Leverve şi d. Pretorian, preşedintele consiliului de administraţie , c. f. r. D. Virgil Madgearu ministru ad interim la comunicaţii, a pus astias problemă în şedinţa de Luni delegaţiei economice. Pentru a se lua o decizie definivă în această chestiune, guvernul aşteaptă de la reprezentanţii normei din străinătate şi de la unii trimişi căilor ferate o serie de rapoarte, p baza cărora să procedeze la refacerea mijloacelor noastre de transport. Movie Gap.