Adevěrul, septembrie 1929 (Anul 42, nr. 14015-14041)
1929-09-01 / nr. 14015
Pagina 2-a Congresul general al Asociaţiei generale a sanitarilor titraţi din ţară In zilele de 13 si 14 octombrie va avea loc in Bucureşti congresul general al sanitarilor titrati. Vor participa la acest congres agenţii sanitari, oficianţi sanitari, surorile de ocrotire socială, infirmiere brevetate şi moaşe, funcţionari şi nefuncţionari Pentru cei fără carnete de C. F. R. s-a cerut reducere pe C. F. R. Ministerul sănătăţii cu ord. circular 84663 a aprobat ţinerea congresului şi participarea la acest congres cu concedii de 4 zile pentru participanţi. Casa Centrală a asigurărilor sociale şi Casele cercuale a aprobat ca personalul sanitar (subchirurgi, oficianţi de spitale şi moaşe), dependent de casele medicale din regat şi teritoriile alipite, să participe la congres dânduli-se concedii de 5 zile Asemenea vor participa şi subchirurgii şi moaşele de la Casa muncii C. N. R. Ordinea de zi: Darea de seamă a activităţii asociaţiei. Numirile în funcţiuni de agenţi şi vaccinatori a persoanelor netitrate. Suprimarea posturilor de agenţi şi moaşe Titraţii fără posturi. Salarizarea şi gradaţiile. Situaţia moaşelor de la cafele cercuale. Moşele empirice. Modificarea regulamentului şcoalelor de agenţi şi moaşe. Dreptul de vot acordat femeilor prin noua lege administrativă. Participanţii se vor Înscrie din vreme pentru a se putea face gâzduirea. Toate adeziunile se vor trimite d-nei Ev. Simionescu, str. Cameliei 34, București II. BURSA Schimbul in străinătate Cota cerealelor LIVERPOOL, 29 (Badoi) Deschiderea Grau Tendinţă uşor Sept. 9.4 şi. Dec. 9.9, Martie 10.0%. Grâu: Tendinţă susţ. Sept. 9.6%, Dec. 910%, Martie 10.3%. CHICAGO, 29 (Hadot) Grâu: Tendinţă Sept. 129, Dec. 138%, Martie 144%, Mai 14854. Porumb: Tendinţă susţ. Sept. Î9Î5). Dec- 08H, Martie 102%. Mai Ovăz: Tendinţă susţ. Sept 46%, Dec. 51%, Martie necotat. Secară: Tendinţă susţ. Sept. 101 Dec. necotat Martie 114%. WINNIPEG, 29 (Radar) Grâu: Tendinţă Oct 152, Dec. 150%, Martie 157. Ovăz: Octombrie necotat. Decembrie 68. NEW-YORK, 29 (Radar) Cafea Rio: Iulie 14 29, Sept 13.91, 12.97, Mai 1268, Tendinţă susţ. Cafea Santos: Iulie 2216, Sept. 21.48, Dec. necotat, Iunie 20.45, Martie 19.75, Mai 18.30, Tendinţa susţ. 29 August 1929 PARIS (închiderea) Londra 123.84 New-York 25.55 Germania 608% Belgia 355.25 Italia 133.65 Praga 75.70 România necotat Serbia 44.60 Elveţia 491.75 Olanda 1023.73 ZORICH (închiderea) Berlin 123.72 Amsterdam 208.17 New-York 31957 Londra 25.18% Paris 20.34 Milano 27.17% Praga 15.39% Budapesta 90.67% Belgrad 9.12% Bucureşti 3.08% Varşovia 58.27% Viena 73.17 Piaţa cerealelor la Brăila Pe ziua de azi parzele înregistrează o nouă scădere de incă 1.000 lei la vagon. Orzul de 61—63 kgr. cotează 41.500- 41 750 linie port- Cel de 66—68 kgr. 42.000—42 250. Preţul la grâu, care a cotat 67—68.000 lei, a rămas neschimbat, cu o uşoară tendinţă de scădere provocată de ofertele abundente de grâne din Oltenia. Porumbul nou s’a oferit cu 47—48 000 vag. ovăzul de 44—50 cu 34—35.000 Iei vag bordo. Meiul sa vândut cu 34- 35 000 Iei vag Piaţa la fasole e ceva mai fermă Cotează fasolea de Ialomiţa 90—91 000 vag. linie port şi fasolea de Ghergani 93 000 linie port. In obor sau vândut orzul cu 4.20- 4.28, grâu 5.50-6.90, porumbul 5.50- 6.20, ovăzul 375, iar secara 5. Navlul maritim pentru Continent la cereale sa închiriat cu 15 6_15.9 sle'Iingi. Pentru navlul fluvial s’a Închiriat un șlep de 1800 K. B. cu 1600 lei pe zi pentru 20-30 zile stalii. Lipsesc cereri de şlepuri din cauza calmităţii pieţei. De asemenea nu se Înregistrează cereri de navluri maritime pentru cherestea. LA GALAŢI Piaţa cerealelor e calmă. Preţurile sunt aceleaşi. cât este exclus să aibă linişte în casă. D. Ellis era angajat la un mare magazin, în calitate de... ţap ispăşitor. Astfel de ocupaţie remunerată nu există la noi, deşi decurge dintr’o necesitate psihologică... Ellis primea o leafă bună pentru a încasa toate observaţiile ce, în mod fatal, provin din nemulţumirea şi reclamaţiunile clienţilor. Firmă mare, clienţi mulţi, deci fel de fel de supărări şi mojicii — toate oalele sparte de ceilalţi amploiaţi, le plătea Ellis. Pentru a satisface pe clienţii mai nervoşi şi mai pretenţioşi Ellis era chemat, admonestat şi chiar... concediat Pentru fiecare concediere, direcţia îl despăgubea cu un premiu de cinci de ani. Şi se întâmplă să fie concediat de câteva ori pe zi... Clienţii plecau satisfăcuţi; afacerea prospera: postul ţapului ispăşitor era bine remunerat... Ellis, însă, se întorcea acasă întotdeauna supărat și-și vărsa veninul asupra nevestei sale. Judecătorul se văzu nevoit să pronunțe divorțul: d-na Ellis refu zase cu îndârjire să joace rolul de... capră ispășitoare — pe gratis. In doi peri ■■■ D rul Paul Jardet din Vichy crede a ști de unde provine moda ca femeile să poarte părul scurt. D-sa ne dă, în „Cronime Medicale", următoarea lămurire... în doi peri: In cursul marelui răsboiu, în provinciile ocupate de armatele germane, în deosebi în Belgia și Flandra, orice femeie culpabilă de complezentă cu inamicul a fost în semn de rușine, tunsă şi despuiată de orice ornament capilar, de consoartele indignate. După răsboiu, aceste persoane interesante — ca să nu zicem altfel — au avut succes — ba bine că nu! — şi certines femmes au considerat că părul scurt întinereşte figura. De aceiaşi părere au fost şi frizerii— cum să nu fie! — cari s’au grăbit să laude şi să propage această modă. Deci: patriotismul pudic, complezenţa femeilor şi estetica interesată a frizerilor s’au unit pentru a scoate din uz vechea zicătoare: părul lung şi... etc. Vedeţi: ce tainică şi întortochiată e calea... progresului! Cel mai bun argument din „Crasnaia Zvezda“. (Scena se petrece la examenul politic al soldatului Komarov pentru a fi admis în şcoala militară). — Ce ştii despre Trotzkism? — î! întreabă profesorul. — Am auzit vorbind, dar am uitat. — Ce ştii despre orientarea spre dreapta a unor anumiţi comunişti? — N’aş putea spune nimic despre această chestiune. — Ce te faci dacă te întreabă tovarăşii despre aceste lucruri? — Ei?N au s’o facă; puţin le pasă. — D-ta nu ştii nimic despre greşelile comuniştilor din dreapta, nici despre cele ale comuniştilor din stânga; cum vrei dar să-i dovedești cuiva că e greșit? — Asta pot s’o dovedesc! Dacă nu-i de acord cineva cu mine, îl snopesc în bătaie! F. Dima PERCEPŢIE CĂLCATĂ DE TÂLHARI CLUJ, 29. — Astă noapte hoţi încă necunoscuţi au jefuit percepţia din comuna Nădăşel. In cassă nu se găsea însă decât o sută lei, deoarece perceptorul plecase cu banii la Cluj. Hoţii au furat, probabil vrând să se răsbune, vreo douăzeci de găini. Congresul debitanţilor R.M.S. din întreaga ţară Primim: Pentru a lămuri pe deplin opinia publică pe ce se întemeiază agitaţia debitanţilor R. M. S. din întreaga ţară, societatea „Izbânda“ a acestor debitanţi se simte datoare a produce cuvenitele dovezi. Mişcarea celor 50.000 debitanţi se întemeiază pe faptul că deşi in legea impozitelor nu figurează nici un capital pentru impunerea acestora ş, cum nici Camerele de comerţ nu le recunoaşte calitatea de comerciant şi deci nu pot fi admişi cu firmele înscrise la tribunal deoarece vând produse monopolizate de stat la care au prevăzută remiză fixă şi care debitanţi In legea de organizare R. M. S. sunt figuraţi ca funcţionari asimilaţi ai săi, totuşi comisiunile fiscale de impunere In mod abuziv şi — arbitrar — fără nici o altă orientare încarcă pe debitanţii R. M. S cu impozit de 16% la cifra de afaceri în timp ce statul ii remizează cu 3%, confundându-i cu comerţul obişnuit. Societatea „Izbânda" In urma numeroaselor memorii ce primeşte din toate unghiurile ţării de la debitanţii R. M. S. cari se plâng că nu mai pot acoperi aceste impozite cu care fiscul ii împovărează din an In an, şi cărora administraţia R. M. S. In timp de 12 ani le menţine aceiaşi remiză de 3%, bazată pe texte de legi şi In urma memoriilor primite a hotărît ţinerea unui congres general In cursul lunii Septembrie a. c. în Capitală cu participaţia delegaţilor din Întreaga ţară care cer guvernului să dispună sporirea remizei de la 3% la 10% la toate fabricatele In fitualul impozit nu este întru nimic îndreptăţit. Expoziţia Internaţională de Radio Apropiindu-se deschiderea Expoziţiei Internaţionale de Radio, se lucrează cu febrilitate la amenajarea diferitelor pavilioane. Se remarcă în special PAVILIONUL „PHILIPS“ care este aranjat cu un fast neobişnuit şi care conţine numeroase noutăţi în domeniul radiofoniei. Societatea „PHILIPS“ nu a arătat nici muncă nici cheltuială pentru a contribui la reuşita Expoziţiei Internaţionale de Radio, care marchează o eră nouă în radiofonia românească. Dr.If. MARTIN vindecă impotenţa Neurastenia Historic Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralisis, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI (palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor intiliziaţi. impulsivi, ONAMA. IN CONTINENTA UE URINA - Metode Fizico Electrice si Psihice HIP NoilSM. persuasiune, autosugestie procedeele Prof. Bernheim, Coué. Barillon, Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj 11, Casa Frascati. — Consultaţiuni 9 -11 şi 2—7. Intrarea de la Cinematerraf. ELI FAHRER DENTIST Calea Văcărești 81 Revenit in Capitală și-e reluat consult. 9—12, 3—6. ADEVERUC Congresul învăţătorilor ardeleni mmTfi» »««CB—— 11 ......Şedinţa de deschidere ALBA-IULIA, 29. — Astăzi s’a deschis in cetatea istorică congresul învăţătorimii ardelene. Desbaterile au început intr’o atmosferă prielnică pentru cuprinderea şi disecarea marilor probleme care preocupă învăţătorimea din această provincie Toate judeţele ardelene au trimes delegaţii în număr neobişnuit de mare. Cea mai numeroasă delegaţie ese a Braşovului, compusă din doi: Vasile Ivan preşedintele asociaţiei judeţene, Romulus Ardeleanu, Nicolae Gardu, Gheorghe Săculeţ, d-na şi d. Iordăchescu, Leonte Dauş şi Romulus Cosma revizor şcolar. Mai participă numeroase delegaţii din vechiul regat şi din Bucovina în frunte cu d. Toni. La ordinea zilei marea problemă a unificării, care frământă învăţătorimea ardeleană de zece ani. Ea este legată însă de soluţionarea unor revendicări care cad în sarcina guvernului. învăţătorii sunt hotărîţi ca de astă dată să considere unificarea ca un punct de preocupare principală şi să-i dea o deslegare practică. Congresul are şi un sens istoric învăţătorii ardeleni sărbătoresc cu acest prilej aniversarea celor zece ani dela unire. DESCHIDEREA CONGRESULUI Dimineaţa la ora 7 congresiştii sosiţi in ajun s’au concentrat la gară pentru primirea ultimilor delegaţi şi a ministrului instrucţiunii, d. N Costăchescu. De aci congresiştii s’au îndreptat spre catedrală unde s’a oficiat un tedeum de episcopul dr Stroe şi un parastas pentru învăţători morţi pentru Unire. La ora 11 în sala Unire s’a deschis şedinţa festivă a congresului. cuvinte Însufleţite in numele asociaţiei Învăţătorilor din vechiul regat. D-sa a spus : uniţi în această organizaţie. Învăţătorii români de pretutindeni, de la cel mai tânăr până la cel mai bătrân, vor porni mâna in mână pe drumuri noul de lupte şi realizări. Vom afirma cu tărie dreptul nostru, vom concentra gândul şi activitatea la creiarea Şcoalei pe care o cere desvoltarea de azi a statului român şi vom lupta ca, din calea geniului nostru naţional să fie înlăturate cele din urmă piedici. Aceasta este profesia de credinţă pe care învăţătorii din Ardeal adunaţi in congres, o fac solemn li, fata naţiunii. BANCHETUL După şedinţa festivă a avut loc in sala restaurantului „Dacia“ in banchet S’au ridicat mai multe toasturi. D. JUGAU, preşedintele asociaţiei Învăţătorilor ardeleni a toastat pentru ministrul instrucţiei. D. IVAN, pentru conducătorii asociaţiei, D. Ardeleanu pentru primarul oraşului. 4 CONFERINŢA D-LUI PROFESOR RADULESCU-MOTRU După masă pe la orele 4, profesor universitar Motru a ţinut o conferinţă, vorbind despre „Democraţia in Învăţământ". Sunt unii care cred, spune d. Motru că asociaţiile dăscăleşti n’au dreptul să se ocupe decât de chestii profesionale. In străinătate sindicatele profesorilor fac politică. Este o prejudecată oligarhică şi se tăgăduiască dreptul de a face politică, muncitorilor manuali şi intelectuali Vorbitorul face apoi un mic istoric despre felul cum a evoluat şcoala ce vorbeşte mereu de o cultură generală şi un partid şi-a făcut o dogmă din popularizarea acestei idei Cultura generală este Împotriva democraţiei şi a intereselor poporului Şcoala are menirea să dea cunoştinţele necesare pentru folosirea forţelor naturi. Avem nevoe de şcoli profesionale, de şcoli pratice, fecunde Practica de după război a dat rezultate nemulţumitoare. Aţi văzut spectacolul ruşinos, cum se discută la noi cine să fie dictator şi cum linii oameni se gândesc la protecţia stăpânitorilor. Aceasta, este efectul şcoalei, care a sădit in tineret lipsa de incredere In forţele neamului. Trebue să trecem la şcoala democratică şi dv. învăţătorii aveţi cel mai mare rol de a lumina poporul, pentru a nu-şi mai face copiii funcţionari şi neisprăviţi Noi trebue să ne ridicăm prin cultura românească şi prin munca noastră. Astfel vom fi cuceriţi de popoare care se bizue pe şcoala practică, de ruşi şi de germani. Conferinţa d-lui Motru a fost frenetic aplaudată. D. ŞUTEU, mulţumeşte d-lui Motru pentru contribuţia adusă congresului.D. profesor GHIDIONESCU, de la universitatea din Cluj, a ţinut o conferinţă, vorbind despre „Problemele desbätute la congresul internaţional de pedagogie din Danemarca“. Acest congres a fost chemat să se ocupe de educaţia nouă şi a stabilit că reforma educaţiei trebue să pornească de la masa învăţătorimei. Seara a avut loc un festival. VASILE MUNTEANU Discursul preşedintelui Asociaţiei D. SUTEU, preşedintele asociaţiei învăţătorilor spune: aceşti 10 ani de la unire au fost un drum lung cu bogate cotituri, prelungite suişuri şi preţioase coloniaştri. Aceşti 10 ani au fost cea mai fecundă perioadă de sbucium şi frământare in care noi a trebuit să căutăm Cele mai prieltice momente pentru a putea pune temelii solide la o mulţime de aşezăminte. Ca loc de întrunire s’a ales tocmai Alba Iulia care, pe lângă marea Însemnătate istorică, mai întruneşte şi fericita coincidenţă că aci s’a ales la 18 Noembrie 1918, primul comitet Pentru viitor credem necesar ca pe baza experienţei să se întocmească un nou proect de statut, care să cuprindă toate organizaţiile asociaţiei generale şi a celor regionale. Datoria noastră viitoare e ca prin congrese bine organizate să atragem mereu atenţiunea celor în drept asupra tutumr nemulţumirilor cari ne indispun şi a nedreptăţilor pe cari le suferim, spre a se îndrepta tot mai spre bine soarta învăţătorimei şi rostul Învăţământului. Asociaţia luptând şi un viitor pentru întărirea morală va căuta să întrunească moralitatea la însăşi baza culturii noastre naţionale sa va împărtăşi apoi toate problemele naţionale cari privesc direct prestigiul dascălului ardelean. APEL LA UNIRE Asociaţia noastră doreşte să pornească hotărâtă pentru unificarea organizaţiunilor învăţătorimei din toată ţară. Experienţa celor 10 ani ne face să vedem că munca izolată şi fărâmiţată pe regiuni nu dă rezultatele pe care le-am putea obţine prin cea unitară şi de aceia învăţătorimea ardeleană, în acest oraş simbol a celor două uniri politice, spune în auzul tuturor că vrea unirea sinceră cu toate organizaţiunile învăţătorişti din ţară. Preşedintele asociaţiei termină arătând marea activitate desfăşurată de asociaţie în diferite domenii şi stărite asupra situaţiei financare a diferitele fonduri Declaraţiunile d-lui ministru Costăchescu D. Costăchescu, ministru instrucţiuni, e primit cu aplauze nesfârşite de către congresişti şi rosteşte un lung discurs, din care redăm părţile esenţiale. Am răspuns cu mare bucurie la chemarea dv. de a participa la cel de al XI-lea congres în cetatea- simbol a Albei-lulia. Simt o deosebită mândrie să salut In dv. pe toţi dascălii ardeleni. învăţământul nostru s’a desfăşurat cu fluctuaţii adesea mari şi determinate de porniri de entuziasm. Rezultatul Insă n’a corespuns după părerea noastră aşteptărilor, şcoala nefiind pusă în făgaşul realităţilor cari o reclamă. Şcoala e un mijloc şi noi nu o avem pentru noi, ci pentru poporul Întreg. Poporul românesc cheltueşte milioane pentru şcoală şi luminare şi de aceia toate forţele trebuesc concentrate pentru a duce şcoala Intr’un ÎlQfSrit raallel şi taanlru ormonizaral intereselor legate de ea. PROBLEMELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Ne veţi întreba de ce n’am rezolvat imediat problema învăţământului primar. Orice operă temeinică trebue bazată pe cunoştinţă profunde, date sigure din care să ne inspirăm programul. Războiul a fost una din cauzele principale, care au influenţat invăământul, iar de la război încoace n’am putut avea o statistică exactă pe care să ne bazăm opera de înfăptuire. Fac apel la dv. ca statistica învăţământului să devină o realitate, căci trebue să ştim ce avem, ce ne lipseşte şi care e realitatea. Statisticile găsite au fost influenţate de nevoi personale sau de multe ale împrejurări. Această situaţiune ne-a determinat să desfiinţăm o serie de posturi, iar acolo unde se cereau să înfiinţăm altele. Nu ne vom uita la economii bugetare. Tot din cauza lipsei de statistici suferă şi învăţământul profesional. S’a putut dovedi că in actualele şcoale profesionale, nu se face ceeace trebue. In afară de teorie, absolvenţii acestor şcoli nu capătă nici o practică. Trebue si tindem a da şcoalelor profesionale rolul apreciabil pe care trebue să-l aibe în cadrul vieţei noastre naţionale. Am făcut apoi să dispară multe clase complimentare la şcoalele secundare şi sunt de părere să se desfiinţeze şcolile din această categorie, cari servesc numai unele nevoi locale limitate. In ceea ce priveşte şcoliie normale, am constatat că ele sunt prea multe şi dau un contingent prea mare de Învăţători, fără ca aceştia să aibe o pregătire suficientă. Pe viitor vom reduce numărul lor şi vom mări anii de studii. D. Costichescu termină cerând învăţătorimei o colaborare armonioasă cu toată priceperea lor. MOŢIUNEA D. Bucigan citeşte următoarea moţiune: „Invăţătorimea din Ardeal, Bănet, Crişana şi Maramureş Întrunită la al XI-lea congres în cetatea unificării spirituale şi naţionale, hotăreşte unificarea asociaţiei lor cu asociaţia generală a Învăţătorilor. Indrumează comitetul central şi consiliul general ca în timpul cel mai scurt să ia contact cu asociaţia-soră şi să voteze în statul unic pe baze principiului descentralizării şi chiveralselor proprii pa judeţ, regiune şi ţară”. Moţiunea e apoi votată cu aplauze frenetice de către congres. ALTE CUVANTARI D. Romulus Ardeleanu Braşov, propune ca acest act important să fie încheiat cu cântarea imnului ,,Pe al nostru steag”, ceea ce adunarea aprobă şi execută. In numele clerului, congresul a fost salutat de episcopul militar dr. Stroe, in numele armatei de d. colonel Ivanovici, in numele oraşului şi a prefecturii de judeţ de d. dr. Sava., pritoeoMr? orwSytHxrt, după care d. Ghidionescu, profesor universitar, a adus salutul universităţii din Cluj, d. prof Sandu salutul .Astfel”, d. Cucui al asociaţiei profesorilor din Alba lulia, iar d. Dumitrescu a vorbit în numele presei didactice. D. V. Ton, a salutat congresul in Congresul avocaţilor Congresul anual al avocaţilor se va ţine la Braşov, în zilele de 8 şi 9 Septembrie a. c. La 7 Septembrie, ora 4 d. a., va avea loc o şedinţă a consiliului general în sala mică de şedinţă a Camerei de industrie şi comerţ. In ziua de 8 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţa se va oficia un serviciu divin in biserica Sfintei Adormiri. La ora 11 a. m. va avea loc şedinţa solemnă de deschidere a congresului în sala teatrului Naţional „Astra“. La congres se va ţine următoarele conferinţe: „Darea de seamă despre activitatea Uniunei avocaţilor de d. Const. L. Naumescu, vicepreşedintele Uniunii avocaţilor. „Concordatul preventiv din punct de vedere juridic şi economic" de d. Grigore Trancu Iaşi, membru în comisiunea permanentă a Uniunii. Diverse comunicări. „Observaţiuni pentru modificarea impozitului profesional: Comunicarea d-lor V. Tretinescu (Vâlcea) şi George Petrovici (Bucureşti), membru in comisiunea permanentă a Uniunii avocaţilor. „Cheltuelile de judecată de d. dr. Ioan Gotoiu, prodecanul baroului Braşov. „Chestiunile privitoare la modificarea legii pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi de d. Const. L. Naumescu, vicepreşedintele Uniunii avocaţilor. „Observaţiuni la legea de organizare a corpului de avocaţi, comunicarea d-lui dr. Iuliu Tuşa, avocat Braşov. „Diverse moţiuni“. Marţi 10 Septembrie a. c., se vor face escursiuni la Poiana Brașovului, Bran și Peștera Dâmbovicioarei. Noui denunţuri la parchet contra fostului administrator-sechestru al societăţilor de gaz metan din Ardeal împotriva inginerului C. Motaş. Odată cu procesul Motaş, sperăm fstul administrator sechestru al că se va încheia şi războiul dintre societăţile de gaz metan şi publicul din această regiune, care pentru a se putea apăra contra jafului la care au fst surus din partea societăţilor gazifera, de sub patronajul d-luî Motaş, s’a organizat într’un sindicat al consumatorilor de gaz, cari într’un volum de câteva sute de pagini tipărite, înşiră specula şi jaful. Gesiunea d-lui C. Motaş, ca administrator-sechestru al societăţilor de gaz metan din Ardeal, a fost o piedecă formidabilă şi permanentă pentru desvoltarea vieţii economice din curpinsul bazinului gazifer ardelean AL. AVRAM societăţilor de gaz metan din Ardeal, s’au făcut noul reclamaţiuni la parchet, învinuit fiind că în calitatea ce o avea la aceste societăţi era în acelaş timp şi preşedintele consiliului de administraţie al societăţii „Sagamet" din Dicîosânmartin, care s’a prăbuşit un faliment fraudulos. Cu ocazia declarării falimentului s’a descoperit că această societate, sub patronajul inginerului Motaş şi-a falsificat ani dea rândul bilanţul, păgubind atât statul cât şi pe creditori. Aceste fapte fiind statornicite, s’a hotărît deschiderea unei noui acţiuni contra inginerului C. Motaş, fiind deferit parchetului tribunalului de Târnava Mică, pentru fals, escrocherie şi bancrută frauduloasă. Această nouă acţiune pare a fi cel mai interesant capitol al romanului acestui fost dictator al gazului metan Cazul este cu atât mai interesant şi mai promiţător de surprize, cu cât pe lângă acţiunea ce s’a deschis contra lui Motaş, pentru gestiune frauduloasă şi falsuri, creditorii societăţii prăbuşite în faliment fraudulos sunt pe cale de a deschide şi ei o altă acţiune, aşa că afacerea se complică pe zi ce merge. In cercurile oficiale cari au descoperit şi deferit cazul justiţiei se dă ca sigura arestarea din nou a d-lui C. Motaş. " Fostul primar al Chişinăului acuzat de propagandă comunistă CHIŞINĂU, 29. — Produce senzaţie faptul că fostul primar al municipiului, d. Bivol, a fost chemat la siguranţă, unde i s’a adus acuzaţia că ar fi împărţit manifeste comuniste, în comuna Ialovei. D. Bivol a declarat că manifestele găsite în cartea sa sunt aruncate de un adversar politic, pentru a-l compromite. Catedoscopul vieţii intelectuale Litere, Ştiinţe, Arte Mişcarea studenţească în Germania şi conlucrarea studenţilor germani şi străini După un război crâncen de la care omenirea începe să înveţe, că înainte de învingători şi învinşi există victime, — studenţimea cu entuziasmul ei, cu lipsa ei de prejudecăţi, poate reuşi, convingându-se întâi pe dânsa de absurditatea războiului, să fie purtătoarea cuvântului de Pace. In centrele mari universitare, în cari tineretul din naţiunile întregului glob se întâlneşte pentru ca într'o limbă comună să-şi însuşească din cultura şi ştiinţa acelei ţări ca şi a întregii omeniri, nn cari prin contactul continuu a celor 4-6 ani de studiu există o posibilitate de cunoaştere reciprocă, ideia pacifistă trebuie semănată şi roadele ei nu vor întârzia să se arate. Acei cari au avut prilejul să stea în diferite discuţiuni, în jurul aceleiaşi mese, intre reprezentanţii cei mai diverşi ai occidentului, ca şi ai orientului, au simţit cum deosebirea de rasă şi neam dispare pentru a fi Înlocuită cu un simţământ nou, al iubirii de om pur şi simplu. O mişcare in sensul acesta există de mai mulţi ani la Berlin şi se găseşte în plină dezvoltare, la care ia parte şi studenţimea română. Cu timpul insă ideia dreptăţii unui tratament egal a pătruns. S'a recunoscut, că dorinţa studenţilor străini era de a înlesni legăturile cu colegii germani „Fundaţiunea Alexandru de Humboldt“ pune la dispoziţiunea acestor asociaţiuni a studenţilor străini o casă foarte frumoasă în centrul Berlinului în care se aranjează un club studenţesc cuprinzând săli de conferinţă şi birourile asociaţiunilor. Semnele distinctive pentru străini, pe cartea de student au fost desfiinţate la unele şcoli, taxele au fost egalizate, de instituţiunile economice studenţeşti se bucură şi străinii. Acum un an reprezentanţi ai studenţilor străini, din toate centrele universitare cari urmaseră exemplul de organizare al Berlinului, s’au întrunit la Dresda pentru a pune bazele unei asociaţiuni generale a studenţilor străini în cari intrau in fiecare centru organizaţiile existente pe lângă fiecare şcoală. Revendicările economice fuseseră in cea mai mare parte satisfăcute. Noua asociaţune sub numele de H. A. S. (Hauptgemeinachaft ausländischer Studierend) păşeşte in viaţă cu deviza realizării unei comunităţi is Idei intre colegii străini pe de o parte, între colegii străini şi germani pe de alta , pentru punerea oficială a problemei conlucrării in senzul ideii pacifiste opinia publică germană nu era încă pregătită. Asociaţiunea generală a studenţilor străini a început pe socoteală proprie realizarea programului. Diferite comisiuni aveau să asigure ducerea la bun capăt a celor începute. Conferinţe, concerte, un sudio de cinema şi un organ lunar au fost manifestările anului trecut. Politica de reconciliere intre statele Antantei și Germania având de scop lichidarea definitivă a războiului, n’a întârziat să dea roade. Ministrul de externe al Germaniei, d-rul Stresemann. In marele său discurs asupra politicii externe din Reichstag a atins chestiunea studenţilor străini, arătând, că trebuie să fie atraşi. Nici asupra studenţilor germani acest curent nou n’a rămas fără influenţă, tratativele duse cu cele 2 organizaţii mari existente „Grossdeutsche Studentenschaft“ şi „Freiheitliche Studentenschaft“ au dus la rezultat. La un ceai la cari au fost invitaţi reprezentanţii organizaţiunilor germane şi cei ai societăţilor naţionale străine, s’au pus într’o atmosferă de entuziasm şi de colegialitate bazele programului de conlucrare pentru anul viitor. Conlucrată în scopul păcii a fost proclamat oficial şi începutul făcut printr-o conferinţă a fostului ministru de justiţie al Reichului Koch-Weser „înţelegerea Europeană“ prima verigă. Din partea oficialităţii germane şi a reprezentanţilor naţiunilor la Berlin vin încurajări. Tineri a 55 de naţiuni lucrează la realizarea unui ideal . A. E. PROCESUL COMUNIŞTILOR DIN TIMIŞOARA TIMIŞOARA. 29. Azi dimineaţă la ora 9 au început desbaterile procesul celor 59 de comunişti arestaţi cu prilejul tulburărilor de la 7 Aprilie. Tribunalul este prezidat de d. Petre Popescu, asistat de d. judecător Ghiottu. Procuror este d. Nicolau. Pe banca apărării d-nii avocaţi Pătrăşcanu, Nagy şi Burger. Partea civilă este susţinută de d-nii avocaţi Brndariu şi Şopron După apelul acuzaţilor şi al martorilor, d. procuror Nicolau a cerut amânarea procesului pe motivul că procedura ar fi neîndeplinită, prin lipsa a zece martori. D. avocat Pătrăşcanu spune că acuzaţii au interes să se judece. Zece din ei sunt arestaţi preventiv de mai mult de cinci luni. De aceea, d-sa cere judecarea procesului prin disjungere, urmând să fie judecaţi acum cei cu procedura îndeplinită iar ceilalţi mai târziu. Pentru martori lipsă va trebui să se emită mandate de aducere. Avocaţii apărării, d-nii Burger şi Nagy se asociază cererii colegului lor. D. avocat Brudariu pentru partea civilă spune că întrucât este aproape în imposibilitate să fie aduşi toţi martorii şi toţi acuzaţii odată, se asociază cererii de disjungere a procesului. D. procuror Nicolau lasă la aprecierea tribunalului, care intră în de- liberare. TRIBUNALUL ADMITE DISJUNGEREA Tribunalul după o oră de deliberare asupra incidentului ridicat de apărare dispune disjungerea procesului. Președintele dă citire actului de acuzare după care avocatul PStăşcanu ridică un nou incident, cerând noui martori pentru a proba că nu există conexiune între aducerea cadavrului comunistului Fonagy şi desfăşurarea congresului. Intre martorii politici propuşi figurează d-ndi Vaida, Ioaniţescu, Stere, Lupu şi mai mulţi ziarişti. De asemenea se cere citarea d-lui procuror Romulus Tecureanu şi a ziariştilor care au fost martori la desfăşurarea incidentului. Procurorul Nicolau se opune citării martorilor şi în special a d-lui Vaida. Acuzaţii sunt daţi judecăţii pentru tentativă de omor, nu pentru motive politice. D. avocat Pătrăşcanu, în replică, menţine cererea pentru citarea martorilor, cu care vrea să facă dovada că acuzaţii sunt victimele teroarei guvernului. „ După o deliberare de cinci minute, se respinge citarea martorilor. La ora 11 a început audierea acuzaților. Primul a fost ascultat Coleman Mueller. Teatrele sub impeiul legii comercializării Ministerul cultelor şi artelor a trimis o adresă tuturor teatrelor naţionale prin care le cere să se pronunţe asupra modalităţilor prin care aceste teatre vor putea intra in prevederile legii comercializării, chestiune discutată principial in consfătuirea dintre ministrul artelor şi directorii de teatre, in iunie trecut. Ministerul cere acum directorilor să arate mijloacele prin care s’ar putea ajunge mai lesne la acest scop, şi să se pronunţe dacă sunt pentru comercializare sau concesionare cu caet de sarcini. Totodată s’a pus tn vedere directorilor de teatru să înainteze până la 1 Septembrie un inventar real zi la zi, de întreaga avere a teatrelor respective (mobilă şi imobilă). Din informaţiile noastre rezultă că majoritatea directorilor de teatre s’au declarat contra comercializării, opinând pentru concesionarea cu caet de sarcini. 0 intreprindere petroliferă distrusă de foc PAGUBE DE 3 MILIOANE LEI PLOEŞTI. 29. La întreprinderea petroliferă a societăţii „Foraky Românească” din Scorţeni, a îsbucnit astă noapte un puternic Incendiu. In 20 de minute flăcările bătute de vânt au cuprins sala de maşini, sala de montaj şi atelierele de strungărie. Toate societăţile petrolifere din Bălcoiu au trimis echipa de incendiu la locul sinistrului. După sforţări uriaşe a fost stins abia la ora 5 dimineaţa. PAGUBELE Flăcările au nimicit atelierele de fierărie, sala maşinilor, sălile pe montaj şi atelierul de strungăne cu toate mașinile ce se găseau 11 ere. Pagubele trec de 3 milioane îrl S-a stabilit că locul a luat naștere de la un compresor, care a răpit explozie. INFORMAŢIUNI D. dr. Ernest Ene, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ pleacă astăzi dimineaţă la Varşovia pentru a desăvârşi ultimele tratative in vederea Incheierei acordurilor economice româno-polone. D-sa are depline puteri de a semna acordurile încheiate. Aceste acorduri vor fi supuse apoi ratificărei guvernelor respective. Duminică, 1 Septembrie, la ora 0 jum. a. m., va avea loc in sala „Tomis” din cal. Călăraşi, o mare întrunire de protestare în legătură cu sângeroasele evenimente din Palestina. Vor lua cuvântul numeroşi oratori, în numele tuturor marilor înstituţiuni evreeşti din Capitală. Se va vota şi o moţiune, care va fi apoi înmânată ministrului Angliei la Bucureşti. Ministerul de industrie a stabilit pentru data de 2 Septembrie, termenul de licitaţie pentru concesionarea perimetrelor petrolifere. In veci nemângâiaţi: Rachele, soţie; Jósé, fiu; Anuţa dr. Movileanu, Adolf şi Rebeca Roller, socrii; Solomon şi Pepi Kimel, cu copiii; Nathan Kimel, Israel şi Rebeca Kimel, Jeanette şi Adolf Kaufmann, cu copii; Moise Isac cu copiii; fraţi, soră, cumnaţi, cumnate şi nepoţi; Heinrich şi Antoinette Roller cu copiii; Helene Schwartz cu copiii; Sylva şi inginer Neuburg; Alice şi Ionel Grunberg, Ferdinand Roller, cumnaţi şi cumnate; Elisabeta S. M. Solomon, verişoară, precum şi întreaga familie, crud lovită, anunţă moartea fulgerătoare a scumpului şi neuitaturu lor DoctorSAUL KIMEL Medic colonel în rezervă In vârstă de 57 ani Ceremonia funebră Va avea loc Vineri 30 August 1929, la orele 2 precis. Cortegiul va porni dela locuinţa decedatului din strada Carol 17, spre cimitirul Filantropia. In juru’ oricărei alte înştiinţărL