Adevěrul, septembrie 1929 (Anul 42, nr. 14015-14041)

1929-09-01 / nr. 14015

Pagina 2-a Congresul general al Asociaţiei generale a sanitarilor titraţi din ţară In zilele de 13 si 14 octombrie va avea loc in Bucureşti congresul ge­neral al sanitarilor titrati. Vor participa la acest congres a­­genţii sanitari, oficianţi sanitari, su­rorile de ocrotire socială, infirmiere brevetate şi moaşe, funcţionari şi nefuncţionari Pentru cei fără carnete de C. F. R. s-a cerut reducere pe C. F. R. Ministerul sănătăţii cu ord. circu­­lar 84663 a aprobat ţinerea congre­sului şi participarea la acest con­gres cu concedii de 4 zile pentru participanţi. Casa Centrală a asigurărilor so­ciale şi Casele cercuale a aprobat ca personalul sanitar (subchirurgi, ofi­cianţi de spitale şi moaşe), depen­dent de casele medicale din regat şi teritoriile alipite, să participe la congres dânduli-se concedii de 5 zile Asemenea vor participa şi subchi­­rurgii şi moaşele de la Casa muncii C. N. R. Ordinea de zi: Darea de seamă a activităţii aso­ciaţiei. Numirile în funcţiuni de agenţi şi vaccinatori a persoanelor netitrate. Suprimarea posturilor de agenţi şi moaşe Titraţii fără posturi. Salarizarea şi gradaţiile. Situaţia moaşelor de la cafele cer­cuale. Moşele empirice. Modificarea regulamentului şcoa­lelor de agenţi şi moaşe. Dreptul de vot acordat femeilor prin noua lege administrativă. Participanţii se vor Înscrie din vreme pentru a se putea face gâz­duirea. Toate adeziunile se vor trimite d-nei Ev. Simionescu, str. Cameliei 34, București II. BURSA Schimbul in străinătate Cota cerealelor LIVERPOOL, 29 (Badoi) Deschiderea Grau Tendinţă uşor Sept. 9.4 şi. Dec. 9.9, Martie 10.0%. Grâu: Tendinţă susţ. Sept. 9.6%, Dec. 910%, M­artie 10.3%. CHICAGO, 29 (Hadot) Grâu: Tendinţă Sept. 129, Dec. 138%, Martie 144%, Mai 14854. Porumb: Tendinţă susţ. Sept. Î9Î5). Dec- 08H, Martie 102%. Mai Ovăz: Tendinţă susţ. Sept 46%, Dec. 51%, Martie necotat. Secară: Tendinţă susţ. Sept. 101 Dec. necotat Martie 114%. WINNIPEG, 29 (Radar) Grâu: Tendinţă Oct 152, Dec. 150%, Martie 157. Ovăz: Octombrie necotat. Decem­brie 68. NEW-YORK, 29 (Radar) Cafea Rio: Iulie 14 29, Sept 13.91, 12.97, Mai 1268, Tendinţă susţ. Cafea Santos: Iulie 2216, Sept. 21.48, Dec. necotat, Iunie 20.45, Mar­tie 19.75, Mai 18.30, Tendinţa susţ. 29 August 1929 PARIS (închiderea) Londra 123.84 New-York 25.55 Germania 608% Belgia 355.25 Italia 133.65 Praga 75.70 România necotat Serbia 44.60 Elveţia 491.75 Olanda 1023.73 ZORICH (închiderea) Berlin 123.72 Amsterdam 208.17 New-York 31957 Londra 25.18% Paris 20.34 Milano 27.17% Praga 15.39% Budapesta 90.67% Belgrad 9.12% Bucureşti 3.08% Varşovia 58.27% Viena 73.17 Piaţa cerealelor la Brăila Pe ziua de azi parzele înregis­trează o nouă scădere de incă 1.000 lei la vagon. Orzul de 61—63 kgr. cotează 41.500- 41 750 linie port- Cel de 66—68 kgr. 42.000—42­ 250. Preţul la grâu, care a cotat 67—68.000 lei, a rămas ne­schimbat, cu o uşoară tendinţă de scădere provocată de ofertele abun­dente de grâne din Oltenia. Porum­bul nou s’a oferit cu 47—48 000 vag. ovăzul de 44—50 cu 34—35.000 Iei vag bordo. Meiul sa vândut cu 34- 35 000 Iei vag Piaţa la fasole e ceva mai fermă Cotează fasolea de Ia­lomiţa 90—91 000 vag. linie port şi fasolea de Ghergani 93 000 linie port. In obor sau vândut orzul cu 4.20- 4.28, grâu 5.50-6.90, porumbul 5.50- 6.20, ovăzul 3­75, iar secara 5. Navlul maritim pentru Continent la cereale sa închiriat cu 15 6_15.9 sle'Iingi. Pentru navlul fluvial s’a Închiriat un șlep de 1800 K. B. cu 1600 lei pe zi pentru 20-30 zile sta­­lii. Lipsesc cereri de şlepuri din cauza calmităţii pieţei. De asemenea nu se Înregistrează cereri de navluri ma­ritime pentru cherestea. LA GALAŢI Piaţa cerealelor e calmă. Preţu­rile sunt aceleaşi. cât este exclus să aibă linişte în casă. D. Ellis era angajat la un mare magazin, în calitate de... ţap ispă­şitor. Astfel de ocupaţie remunera­tă nu există la noi, deşi decurge dintr’o necesitate psihologică... E­­llis primea o leafă bună pentru a încasa toate observaţiile ce, în mod fatal, provin din nemulţumirea şi reclamaţiunile clienţilor. Firmă ma­re, clienţi mulţi, deci fel de fel de supărări şi mojicii — toate oalele sparte de ceilalţi amploiaţi, le plă­tea Ellis. Pentru a satisface pe cli­enţii mai nervoşi şi mai pretenţioşi Ellis era chemat, admonestat şi chiar... concediat Pentru fiecare concediere, direc­ţia îl despăgubea cu un premiu de cinci de ani. Şi se întâmplă să fie concediat de câteva ori pe zi... Clienţii plecau satisfăcuţi; aface­rea prospera: postul ţapului ispăşi­tor era bine remunerat... Ellis, însă, se întorcea acasă întotdeauna su­părat și-și vărsa veninul asupra ne­­vestei sale. Judecătorul se văzu nevoit să pronunțe divorțul: d-na Ellis refu­­ zase cu îndârjire să joace rolul de... capră ispășitoare — pe gratis. In doi peri ■■■ D­ rul Paul Jardet din Vichy cre­de a ști de unde provine moda ca femeile să poarte părul scurt. D-sa ne dă, în „Cronime Medicale", ur­mătoarea lămurire... în doi peri: In cursul marelui răsboiu, în pro­vinciile ocupate de armatele ger­mane, în deosebi în Belgia și Flan­­dra, orice femeie culpabilă de com­plezentă cu inamicul a fost în semn de rușine, tunsă şi despuiată de ori­ce ornament capilar, de consoarte­le indignate. După răsboiu, aceste persoane interesante — ca să nu zicem alt­fel — au avut succes — ba bine că nu! — şi certines femmes au con­siderat că părul scurt întinereşte figura. De aceiaşi părere au fost şi frizerii­­— cum să nu fie! — cari s’au grăbit să laude şi să propage această modă. Deci: patriotismul pudic, com­plezenţa femeilor şi estetica intere­sată a frizerilor s’au unit pentru a scoate din uz vechea zicătoare: pă­rul lung şi... etc. Vedeţi: ce tainică şi întortochia­­tă e calea... progresului! Cel mai bun argument din „Crasnaia Zvezda“. (Scena se petrece la examenul politic al soldatului Koma­rov pen­tru a fi admis în şcoala militară). — Ce ştii despre Trotzkism? — î! întreabă profesorul. — Am auzit vorbind, dar am uitat. — Ce ştii despre orientarea spre dreapta a unor anumiţi comunişti? — N’aş putea spune nimic despre această chestiune. — Ce te faci dacă te întreabă to­varăşii despre aceste lucruri? — Ei?N au s’o facă; puţin le pasă. — D-ta nu ştii nimic despre gre­şelile comuniştilor din dreapta, nici despre cele ale comuniştilor din stânga; cum vrei dar să-i dove­dești cuiva că e greșit? — Asta pot s’o dovedesc! Dacă nu-i de acord cineva cu mine, îl snopesc în bătaie! F. Dima PERCEPŢIE CĂLCATĂ DE TÂLHARI CLUJ, 29. — Astă noapte hoţi încă necunoscuţi au jefuit percepţia din comuna Nădăşel. In cassă nu se găsea însă decât o sută lei, deoarece perceptorul pleca­se cu banii la Cluj. Hoţii au furat, probabil vrând să se răsbune, vre­o douăzeci de găini. Congresul debitanţilor R.M.S. din întreaga ţară Primim: Pentru a lămuri pe deplin opinia publică pe ce se întemeiază agitaţia debitanţilor R. M. S. din întreaga ţară, societatea „Izbânda“ a acestor debitanţi se simte datoare a produ­ce cuvenitele dovezi. Mişcarea celor 50.000 debitanţi se întemeiază pe faptul că deşi in legea impozitelor nu figurează nici un ca­­pital pentru impunerea acestora ş, cum­ nici Camerele de comerţ nu le recunoaşte calitatea de comerciant şi deci nu pot fi admişi cu firmele înscrise la tribunal deoarece vând produse monopolizate de stat la care au prevăzută remiză fixă şi care de­­bitanţi In legea de organizare R. M. S. sunt figuraţi ca funcţionari asi­milaţi ai săi, totuşi comisiunile fis­cale de impunere In mod abuziv şi — arbitrar — fără nici o altă orien­­tare încarcă pe debitanţii R. M. S cu impozit de 16% la cifra de afa­ceri în timp ce statul ii remizează cu 3%, confundându-i cu comerţul obişnuit. Societatea „Izbânda" In urma nu­meroaselor memorii ce primeşte din toate unghiurile ţării de la debitanţii R. M. S. cari se plâng că nu mai pot acoperi aceste impozite cu care fis­cul ii împovărează din an In an, şi cărora administraţia R. M. S. In timp de 12 ani le menţine aceiaşi remiză de 3%, bazată pe texte de legi şi In urma memoriilor primite a hotă­­rît ţinerea unui congres general In cursul lunii Septembrie a. c. în Ca­pitală cu participaţia delegaţilor din Întreaga ţară care cer guvernului să dispună sporirea remizei de la 3% la 10% la toate fabricatele In fi­tualul impozit nu este întru nimic îndreptăţit. Expoziţia Internaţională de Radio Apropiindu-se deschiderea Ex­poziţiei Internaţionale de Radio, se lucrează cu febrilitate la ame­najarea diferitelo­r pavilioane. Se remarcă în special PAVILIO­NUL „PHILIPS“ care este aranjat cu un fast neobişnuit şi care con­ţine numeroase noutăţi în dome­niul radiofoniei. Societatea „PHI­LIPS“ nu a ar­ătat nici muncă nici cheltuială pentru a contribui la reuşita Expoziţiei Internaţionale de Radio, care marchează o eră nouă în radiofonia românească. Dr.If. MARTIN vindecă impotenţa Neurastenia Historic Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralisis, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVRO­SA INIMEI ŞI A STOMACULUI (palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsă­turi, aerofagie). Tratamentul copiilor intiliziaţi. impulsivi, ONAM­A. IN CONTINENTA UE URINA - Meto­de Fizico Electrice si Psihice HIP NoilSM. persuasiune, autosugestie procedeele Prof. Bernheim, Coué. Barillon, Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj 11, Casa Frascati. — Consultaţiuni 9 -11 şi 2—7. Intrarea de la Cinemat­erraf. ELI FAHRER DENTIST Calea Văcărești 81 Revenit in Capitală și-e reluat consult. 9—12, 3—6. ADEVERUC Congresul învăţătorilor ardeleni mmTfi» »­««CB—— 11 ......­Şedinţa de deschidere ALBA-IULIA, 29. — Astăzi s’a deschis in cetatea istorică congresul învăţătorimii ardelene. Desbaterile au început intr’o atmosferă prielni­că pentru cuprinderea şi disecarea marilor probleme care preocupă în­­văţătorimea din această provincie Toate judeţele ardelene au trimes delegaţii în număr neobişnuit de mare. Cea mai numeroasă delegaţie ese a Braşovului, compusă din d­oi: Vasile Ivan preşedintele asociaţiei judeţene, Romulus Ardeleanu, Ni­­colae Gard­u, Gheorghe Săculeţ, d-na şi d. Iordăchescu, Leonte Dauş şi Romulus Cosma revizor şcolar. Mai participă numeroase delega­ţii din vechiul regat şi din Buco­vina în frunte cu d. Toni. La ordinea zilei marea problemă a unificării, care frământă învăţă­torimea ardeleană de zece ani. Ea este legată însă de soluţionarea u­nor revendicări care cad în sarcina guvernului. învăţătorii sunt hotă­rîţi ca de astă dată să considere uni­ficarea ca un punct de preocupare principală şi să-i dea o deslegare practică. Congresul are şi un sens istoric învăţătorii ardeleni sărbătoresc cu acest prilej aniversarea celor zece ani dela unire. DESCHIDEREA CONGRESULUI Dimineaţa la ora 7 congresiştii so­siţi in ajun s’au concentrat la gară pentru primirea ultimilor delegaţi şi a ministrului instrucţiunii, d. N Costăchescu. De aci congresiştii s’au îndreptat spre catedrală unde s’a o­ficiat un tedeum de episcopul dr Stroe şi un parastas pentru învăţă­tori morţi pentru Unire. La ora 11 în sala Unire­ s’a des­chis şedinţa festivă a congresului. cuvinte Însufleţite in numele aso­ciaţiei Învăţătorilor din vechiul re­gat. D-sa a spus : uniţi în această or­ganizaţie. Învăţătorii români de pre­tutindeni, de la cel mai tânăr până la cel mai bătrân, vor porni mâna in mână pe drumuri noul de lupte şi realizări. Vom afirma cu tărie dreptul nostru, vom concentra gân­dul şi activitatea la creiarea Şcoa­lei pe care o cere desvoltarea de azi a statului român şi vom lupta ca, din calea geniului nostru naţional să fie înlăturate cele din urmă pie­dici. Aceasta este profesia de cre­dinţă pe care învăţătorii din Ardeal adunaţi in congres, o fac solemn li, fata naţiunii. BANCHETUL După şedinţa festivă a avut loc in sala restaurantului „Dacia“ in ban­chet S’au ridicat mai multe toas­turi. D. JUGAU, preşedintele asociaţiei Învăţătorilor ardeleni a toastat pen­tru ministrul instrucţiei. D. IVAN, pentru conducătorii a­sociaţiei, D. Ardeleanu pentru pri­marul oraşului. 4 CONFERINŢA D-LUI PROFESOR RADULESCU-MOTRU După masă pe la orele 4,­­ profe­sor universitar Motru a ţinut o con­ferinţă, vorbind despre „Democraţia in Învăţământ". Sunt unii care cred, spune d. Mo­tru că asociaţiile dăscăleşti n’au dreptul să se ocupe decât de chestii profesionale. In străinătate sindica­tele profesorilor fac politică. Este o prejudecată oligarhică şi se tăgădu­iască dreptul de a face politică, muncitorilor manuali şi intelectuali Vorbitorul face apoi un mic isto­ric despre felul cum a evoluat şcoala ce vorbeşte mereu de o cultură ge­nerală şi un partid şi-a făcut o dog­mă din popularizarea acestei idei Cultura generală este Împotriva de­mocraţiei şi a intereselor poporului Şcoala are menirea să dea cunoştin­ţele necesare pentru folosirea forţe­lor naturi. Avem nevoe de şcoli pro­fesionale, de şcoli pratice, fecunde Practica de după război a dat re­zultate nemulţumitoare. Aţi văzut spectacolul ruşinos, cum se discută la noi cine să fie dictator şi cum li­nii oameni se gândesc la protecţia stăpân­­itorilor. Aceasta, este efectul şcoalei, care a sădit in tineret lipsa de incredere In forţele neamului. Trebue să trecem la şcoala democratică şi dv. învăţă­torii aveţi cel mai mare rol de a lu­mina poporul, pentru a nu-şi mai face copiii funcţionari şi neisprăviţi Noi trebue să ne ridicăm prin cul­tura românească şi prin munca noastră. Astfel vom fi cuceriţi de popoare care se bizue pe şcoala prac­tică, de ruşi şi de germani. Conferinţa d-lui Motru a fost fre­netic aplaudată. D. ŞUTEU, mulţumeşte d-lui Motru pentru contribuţia adusă congresu­lui.D. profesor GHIDIONESCU, de la universitatea din Cluj, a ţinut o con­ferinţă, vorbind despre „Problemele desbätute la congresul internaţional de pedagogie din Danemarca“. Acest congres a fost chemat să se ocupe de educaţia nouă şi a stabilit că reforma educaţiei trebue să por­nească de la masa învăţătorimei. Seara a avut loc un festival. VASILE MUNTEANU Discursul preşedintelui Asociaţiei D. SUTEU, preşedintele asociaţiei învăţătorilor spune: aceşti 10 ani de la unire au fost un drum lung cu bogate cotituri, prelungite suişuri şi preţioase coloniaşt­ri. Aceşti 10 ani au fost cea mai fecundă perioadă de sbucium şi frământare in care noi a trebuit să căutăm Cele mai priel­­tice momente pentru a putea pune temelii solide la o mulţime de aşe­zăminte. Ca loc de întrunire s’a ales tocmai Alba Iulia care, pe lângă marea În­semnătate istorică, mai întruneşte şi fericita coincidenţă că aci s’a ales la 18 Noembrie 1918, primul comitet Pentru viitor credem necesar ca pe baza experienţei să se întocmeas­că un nou proect de statut, care să cuprindă toate organizaţiile asocia­ţiei generale şi a celor regionale. Da­toria noastră viitoare e ca prin con­grese bine organizate să atragem mereu atenţiunea celor în drept asu­pra tutumr nemulţumirilor cari ne indispun şi a nedreptăţilor pe cari le suferim, spre a se îndrepta tot mai spre bine soarta învăţătorimei şi rostul Învăţământului. Asociaţia luptând şi un viitor pen­tru întărirea morală va căuta să în­trunească moralitatea la însăşi baza culturii noastre naţionale sa va împărtăşi apoi toate problemele na­ţionale cari privesc direct prestigiul dascălului ardelean. APEL LA UNIRE Asociaţia noastră doreşte să por­nească hotărâtă pentru unificarea organizaţiunilor învăţătorimei din toată ţară. Experienţa celor 10 ani ne face să vedem că munca izolată şi fărâmiţa­tă pe regiuni nu dă rezultatele pe care le-am putea obţine prin cea u­­nitară şi de aceia învăţă­tori­mea ar­deleană, în acest oraş simbol a celor două uniri politice, spune în auzul tuturor că vrea unirea sinceră cu toate organizaţiunile învăţătorişti din ţară. Preşedintele asociaţiei termină a­­rătând marea activitate desfăşurată de asociaţie în diferite domenii şi stărite asupra situaţiei financare a diferitele fonduri Declaraţiunile d-lui ministru Costăchescu D. Costăchescu, ministru instrucţi­­uni, e primit cu aplauze nesfârşite de către congresişti şi rosteşte un lung discurs, din care redăm părţile esenţiale. Am răspuns cu mare bucurie la chemarea dv. de a participa la cel de al XI-lea congres în cetatea- sim­bol a Albei-lulia. Simt o deosebită mândrie să salut In dv. pe toţi das­călii ardeleni. învăţământul nostru s’a desfăşurat cu fluctuaţii adesea mari şi deter­minate de porniri de entuziasm. Re­zultatul Insă n’a corespuns după pă­rerea noastră aşteptărilor, şcoala ne­­fiind pusă în făgaşul realităţilor cari o reclamă. Şcoala e un mijloc şi noi nu o avem pentru noi, ci pentru po­porul Întreg. Poporul românesc cheltueşte mi­lioane pentru şcoală şi luminare şi de aceia toate forţele trebuesc con­centrate pentru a duce şcoala Intr’un ÎlQfSrit raallel şi taanlru orm­on­i­zaral i­ntereselor legate de ea. PROBLEMELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Ne veţi întreba de ce n’am rezol­vat imediat problema învăţământu­lui primar. Orice operă temeinică trebue bazată pe cunoştinţă profun­de, date sigure din care să ne inspi­răm programul. Războiul a fost una din cauzele principale, care au influenţat invă­­ământul, iar de la război încoace n’am putut avea o statistică exactă pe care să ne bazăm opera de înfăp­tuire. Fac apel la dv. ca statistica învăţământului să devină o realitate, căci trebue să ştim ce avem, ce ne lipseşte şi care e realitatea. Statisti­cile găsite au fost influenţate de ne­voi personale sau de multe ale îm­prejurări. Această situaţiune ne-a de­terminat să desfiinţăm o serie de­­ posturi, iar acolo unde se cereau să înfiinţăm altele. Nu ne vom uita la economii buge­tare. Tot din cauza lipsei de statis­tici suferă şi învăţământul profesio­nal. S’a putut dovedi că in actualele şcoale profesionale, nu se face ceea­­ce trebue. In afară de teorie, absol­venţii acestor şcoli nu capătă nici o practică. Trebue si tindem a da şcoalelor profesionale rolul aprecia­bil pe care trebue să-l aibe în cadrul vieţei noastre naţionale. Am făcut apoi să dispară multe clase compli­mentare la şcoalele secundare şi sunt de părere să se desfiinţeze şcolile din această categorie, cari servesc numai unele nevoi locale limitate. In ceea ce priveşte şcoliie norma­le, am constatat că ele sunt prea multe şi dau un contingent prea mare de Învăţători, fără ca aceştia să aibe o pregătire suficientă. Pe viitor vom reduce numărul lor şi vom mări anii de studii. D. Cost­ichescu termină cerând învăţătorimei o colaborare armoni­oasă cu toată priceperea lor. MOŢIUNEA D. Bucigan citeşte următoarea mo­ţiune: „Invăţătorimea din Ardeal, Bănet, Crişana şi Maramureş Întrunită la al XI-lea congres în cetatea unifică­rii spirituale şi naţionale, hotăreşte unificarea asociaţiei lor cu asociaţia generală a Învăţătorilor. Indrumează comitetul central şi consiliul general ca în timpul cel mai scurt să ia con­tact cu asociaţia-soră şi să voteze în statul unic pe baze principiului descentralizării şi chiveralselor pro­prii pa judeţ, regiune şi ţară”. Moţiunea e apoi votată cu aplauze frenetice de către congres. ALTE CUVANTARI D. Romulus Ardeleanu Braşov, propune ca acest act important să fie încheiat cu cântarea imnului ,,Pe al nostru steag”, ceea ce adunarea a­­probă şi execută. In numele clerului, congresul a fost salutat de episcopul militar dr. Stroe, in numele armatei de d. co­lonel Ivanovici, in numele oraşului şi a prefecturii de judeţ de d. dr. Sava., pritoeoMr? orwSytHxrt, după care d. Ghidionescu, profesor universitar, a adus salutul universităţii din Cluj, d. prof Sandu salutul .Astfel”, d. Cucui al asociaţiei profesorilor din Alba lulia, iar d. Dumitrescu a vorbit în numele presei didactice. D. V. Ton, a salutat congresul in Congresul avocaţilor Congresul anual al avocaţilor se va ţine la Braşov, în zilele de 8 şi 9 Septembrie a. c. La 7 Septembrie, ora 4 d. a., va a­­vea loc o şedinţă a consiliului gene­ral în sala mică de şedinţă a Came­rei de industrie şi comerţ. In ziua de 8 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţa se va oficia un servi­ciu divin in biserica Sfintei Ador­miri. La ora 11 a. m. va avea loc şedin­ţa solemnă de deschidere a congre­sului în sala teatrului Naţional „As­­tra“. La congres se va ţine următoarele conferinţe: „Darea de seamă despre activitatea Uniunei avocaţilor de d. Const. L. Naumescu, vice­preşedintele Uniunii avocaţilor. „Concordatul preventiv din punct de vedere juridic şi economic" de d. Grigore Trancu Iaşi, membru în co­misiunea permanentă a Uniunii. Diverse comunicări. „Observaţiuni pentru modificarea impozitului profesional: Comunica­rea d-lor V. Tretinescu (Vâlcea) şi George Petrovici (Bucureşti), mem­bru in comisiunea permanentă a U­niunii avocaţilor. „Cheltuelile de judecată de d. dr. Ioan Goto­iu, prodecanul baroului Braşov. „Chestiunile privitoare la modifi­carea legii pentru organizarea şi u­­nificarea corpului de avocaţi de d. Const. L. Naumescu, vice­preşedinte­le Uniunii avocaţilor. „Observaţiuni la legea de organi­zare a corpului de avocaţi, comuni­­carea d-lui dr. Iuliu Tuşa, avocat Braşov. „Diverse moţiuni“. Marţi 10 Septembrie a. c., se vor face escursiuni la Poiana Brașovului, Bran și Peștera Dâmbovicioarei. Noui denunţuri la parchet contra fostului administrator-sechestru al societăţilor de gaz metan din Ardeal împotriva inginerului C. Motaş.­­ Odată cu procesul Motaş, sperăm fstul administrator sechestru al că se va încheia şi războiul dintre societăţile de gaz metan şi publicul din această regiune, care pentru a se putea apăra contra jafului la care au fst surus din partea societăţi­lor gazifera, de sub patronajul d-luî Motaş, s’a organizat într’un sindicat al consumatorilor de gaz, cari în­tr’un volum de câteva sute de pagini tipărite, înşiră specula şi jaful. Gesiunea d-lui C. Motaş, ca admi­­nistrator-sechestru al societăţilor de gaz metan din Ardeal, a fost o pie­decă formidabilă şi permanentă pen­tru desvoltarea vieţii economice din curpinsul bazinului gazifer ardelean AL. AVRAM societăţilor de gaz metan din Ar­deal, s’au făcut noul reclamaţiuni la parchet, învinuit fiind că în ca­litatea ce o avea la aceste societăţi era în acelaş timp şi preşedintele consiliului de administraţie al socie­tăţii „Sagamet" din Dicîosânmartin, care s’a prăbuşit un faliment frau­dulos. Cu ocazia declarării falimen­tului s’a descoperit că această socie­tate, sub patronajul inginerului Mo­taş şi-a falsificat ani dea rândul bi­lanţul, păgubind atât statul cât şi pe creditori. Aceste fapte fiind statornicite, s’a hotărît deschiderea unei noui acţi­uni contra inginerului C. Motaş, fi­ind deferit parchetului tribunalului de Târnava Mică, pentru fals, es­crocherie şi bancrută frauduloasă. Această nouă acţiune pare a fi cel mai interesant capitol al romanului acestui fost dictator al gazului me­tan Cazul este cu atât mai interesant şi mai promiţător de surprize, cu cât pe lângă acţiunea ce s’a deschis contra lui Motaş, pentru gestiune frauduloasă şi falsuri, creditorii so­cietăţii prăbuşite în faliment frau­dulos sunt pe cale de a deschide şi ei o altă acţiune, aşa că afacerea se complică pe zi ce merge. In cercurile oficiale cari au des­coperit şi deferit cazul justiţiei se dă ca sigura­­ arestarea din nou a d-lui C. Motaş. " Fostul primar al Chişină­­ului acuzat de propa­gandă comunistă CHIŞINĂU, 29. — Produce senza­ţie faptul că fostul primar al mu­­nicipiului, d. Bivol, a fost chemat la siguranţă, unde i s’a adus acuzaţia că ar fi împărţit manifeste comu­niste, în comuna Ialovei. D. Bivol a declarat că manifestele găsite în cartea sa sunt aruncate de un adversar politic, pentru a-l com­promite. Catedoscopul vieţii intelectuale Litere, Ştiinţe, Arte Mişcarea studenţească în Germania şi conlucrarea studenţilor germani şi străini După un război crâncen de la care­ omenirea începe să înveţe, că înainte de învingători şi învinşi există vic­time, — studenţimea cu entuzias­mul ei, cu lipsa ei de prejudecăţi, poate reuşi, convingându-se întâi pe dânsa de absurditatea războiului, să fie purtătoarea cuvântului de Pace. In centrele mari universitare, în cari tineretul din naţiunile întregu­lui glob se întâlneşte pentru ca în­­tr'o limbă comună să-şi însuşească din cultura şi ştiinţa acelei ţări ca şi a întregii omeniri, nn cari prin contactul continuu a celor 4-6 ani de studiu există o posibilitate de cunoaştere reciprocă, ideia pacifis­tă trebuie semănată şi roadele ei nu vor întârzia să se arate. Acei cari au avut prilejul să stea în diferite discuţiuni, în jurul ace­leiaşi mese, intre reprezentanţii cei mai diverşi ai occidentului, ca şi ai orientului, au simţit cum deosebirea de rasă şi neam dispare pentru a fi Înlocuită cu un simţământ nou, al iubirii de om pur şi simplu. O mişcare in sensul acesta există de mai mulţi ani la Berlin şi se găseşte în plină dezvoltare, la care ia parte şi studenţimea română. Cu timpul insă ideia dreptăţii u­­nui tratament egal a pătruns. S'a recunoscut, că dorinţa studenţilor străini era de a înlesni legăturile cu colegii germani „Fundaţiunea Ale­xandru de Humboldt“ pune la dispo­ziţiunea acestor asociaţiuni a stu­denţilor străini o casă foarte fru­moasă în centrul Berlinului în care se aranjează un club studenţesc cu­prinzând săli de conferinţă şi birou­rile asociaţiunilor. Semnele distincti­ve pentru străini, pe cartea de stu­dent au fost desfiinţate la unele şcoli, taxele au fost egalizate, de instituţiunile economice studenţeşti se bucură şi străinii. Acum un an reprezentanţi ai stu­denţilor străini, din toate centrele universitare cari urmaseră exemplul de organizare al Berlinului, s’au în­trunit la Dresda pentru a pu­ne ba­zele unei asociaţiuni generale a stu­denţilor străini în cari intrau in fie­care centru organizaţiile existente pe lângă fiecare şcoală. Revendicările economice fuseseră in cea mai mare parte satisfăcute. Noua asociaţune sub numele de H. A. S. (Hauptgemeinachaft ausländis­cher Studierend) păşeşte in viaţă cu deviza realizării unei comunităţi is Idei intre colegii străini pe de o par­te, între colegii străini şi germani pe de alta , pentru punerea oficială a problemei conlucrării in senzul ideii pacifiste opinia publică germană nu era încă pregătită. Asociaţiunea generală a studenţi­lor străini a început pe socoteală proprie realizarea programului. Diferite comisiuni aveau să asigu­re ducerea la bun capăt a celor în­cepute. Conferinţe, concerte, un sudio de cinema şi un organ lunar au fost manifestările anului trecut. Politica de reconciliere intre sta­tele Antantei și Germania având de scop lichidarea definitivă a războiu­lui, n’a întârziat să dea roade. Mi­nistrul de externe al Germaniei, d-rul Stresemann. In marele său dis­curs asupra politicii externe din Re­ichstag a atins chestiunea studenţi­lor străini, arătând, că trebuie să fie atraşi. Nici asupra studenţilor germani acest curent nou n’a rămas fără in­fluenţă, tratativele duse cu cele 2 or­ganizaţii mari existente „Gross­de­utsche Studentenschaft“ şi „Freiheit­liche Studentenschaft“ au dus la re­zultat. La un ceai la cari au fost invitaţi reprezentanţii organizaţiunilor ger­mane şi cei ai societăţilor naţionale străine, s’au pus într’o atmosferă de entuziasm şi de colegialitate bazele programului de conlucrare pentru anul viitor. Conlucrată în scopul păcii a fost proclamat oficial şi în­ceputul făcut printr-o conferinţă a fostului ministru de justiţie al Rei­­chului Koch-Weser „înţelegerea Eu­ropeană“ prima verigă. Din partea oficialităţii germane şi a reprezen­tanţilor naţiunilor la Berlin vin în­curajări. Tineri a 55 de naţiuni lucrează la realizarea u­nui ideal . A. E. PROCESUL COMUNIŞTILOR DIN TIMIŞOARA TIMIŞOARA. 29.­­ Azi dimineaţă la ora 9 au început desbaterile proce­sul celor 59 de comunişti arestaţi cu prilejul tulburărilor de la 7 Aprilie. Tribunalul este prezidat de d. Pe­tre Popescu, asistat de d. judecător Ghiottu. Procuror este d. Nicolau. Pe banca apărării d-nii avocaţi Pătrăşcanu, Nagy şi Burger. Partea civilă este susţinută de d-nii avocaţi Brndariu şi Şopron După apelul acuzaţilor şi al mar­­torilor, d. procuror Nicolau a cerut amânarea procesului pe motivul că procedura ar fi neîndeplinită, prin lipsa a zece martori. D. avocat Pătrăşcanu spune că a­­cuzaţii au interes să se judece. Zece din ei sunt arestaţi preventiv de mai mult de cinci luni. De aceea, d-sa cere judecarea pro­cesului prin disjungere, urmând să fie judecaţi acum cei cu procedura îndeplinită iar ceilalţi mai târziu. Pentru martori lipsă va trebui să se emită mandate de aducere. Avocaţii apărării, d-nii Burger şi Nagy se asociază cererii colegului lor. D. avocat Brudariu pentru partea civilă spune că întrucât este aproape în imposibilitate să fie aduşi toţi martorii şi toţi acuzaţii odată, se a­­sociază cererii de disjungere a pro­cesului. D. procuror Nicolau lasă la apre­cierea tribunalului, care intră în de-­ liberare. TRIBUNALUL ADMITE DISJUN­GEREA Tribunalul după o oră de delibera­re asupra incidentului ridicat de a­­părare dispune disjungerea procesu­lui. Președintele dă citire actului de acuzare după care avocatul PSt­ăş­­canu ridică un nou incident, cerând noui martori pentru a proba că nu există conexiune între aducerea ca­davrului comunistului Fonagy şi des­făşurarea congresului. Intre martorii politici propuşi figu­rează d-ndi Vaida, Ioaniţescu, Ste­re, Lupu şi mai mulţi ziarişti. De asemenea se cere citarea d-lui procuror Romulus Tec­ureanu şi a ziariştilor care au fost martori la desfăşurarea incidentului. Procurorul Nicolau se opune cită­rii martorilor şi în special a d-lui Vaida. Acuzaţii sunt daţi judecăţii pentru tentativă de omor, nu pentru motive politice. D. avocat Pătrăşcanu, în replică, menţine cererea pentru citarea mar­torilor, cu care vrea să facă dovada că acuzaţii sunt victimele teroarei guvernului. „ După o deliberare de cinci minu­te, se respinge citarea martorilor. La ora 11 a început audierea acu­zaților. Primul a fost ascultat Cole­­man Mueller. Teatrele sub impe­iul legii comercializării Ministerul cultelor şi artelor a tri­mis o adresă tuturor teatrelor naţio­nale prin care le cere să se pronun­ţe asupra modalităţilor prin care a­­ceste teatre vor putea intra in preve­derile legii comercializării, chestiune discutată principial in consfătuirea dintre ministrul artelor şi directorii de teatre, in iunie trecut. Ministerul cere acum directorilor să arate mijloacele prin care s’ar pu­tea ajunge mai lesne la acest scop, şi să se pronunţe dacă sunt pentru comercializare sau concesionare cu caet de sarcini. Totodată s’a pus tn vedere direc­torilor de teatru să înainteze până la 1 Septembrie un inventar real zi la zi, de întreaga avere a teatrelor res­pective (mobilă şi imobilă). Din informaţiile noastre rezultă că majoritatea directorilor de teatre s’au declarat contra comercializării, opi­nând pentru concesionarea cu caet de sarcini. 0 intreprindere petroli­feră distrusă de foc PAGUBE DE 3 MILIOANE LEI PLOEŞTI. 29.­­ La întreprinderea petroliferă a societăţii „Foraky­ Ro­­mânească” din Scorţeni, a îsbucnit astă noapte un puternic Incendiu. In 20 de minute flăcările bătute de vânt au cuprins sala de maşini, sala de montaj şi atelierele de strungă­­rie. Toate societăţile petrolifere din Bălcoiu au trimis echipa de incendiu la locul sinistrului. După sforţări uriaşe a fost stins abia la ora 5 dimineaţa. PAGUBELE Flăcările au nimicit atelierele de fierărie, sala maşinilor, sălile pe montaj şi atelierul de strungăne cu toate mașinile ce se găseau 11 ere. Pagubele trec de 3 milioane îrl S-a stabilit că locul a luat naștere de la un compresor, care a răpit ex­plozie. INFORMAŢIUNI D. dr. Ernest Ene, secretarul general al ministerului de indus­trie şi comerţ pleacă astăzi dimi­neaţă la Varşovia pentru a desă­vârşi ultimele tratative in vede­rea Incheierei acordurilor econo­mice româno-polone. D-sa are depline puteri de a semna acordurile încheiate. Aceste acorduri vor fi supuse apoi ratificărei guvernelor respective. Duminică, 1 Septembrie, la ora 0 jum. a. m., va avea loc in sala „To­mis” din cal. Călăraşi, o mare întru­nire de protestare în­ legătură cu sân­geroasele evenimente din Palestina. Vor lua cuvântul numeroşi oratori, în numele tuturor marilor înstitu­­ţiuni evreeşti din Capitală. Se va vo­ta şi o moţiune, care va fi apoi în­mânată ministrului Angliei la Bucu­reşti. Ministerul de industrie a stabilit pentru data de 2 Septembrie, ter­menul de licitaţie pentru concesio­narea perimetrelor petrolifere. In veci nemângâiaţi: Rachele, so­ţie; Jósé, fiu; Anuţa dr. Movileanu, Adolf şi Rebeca Roller, socrii; Solo­mon şi Pepi Kimel, cu copiii; Na­than Kimel, Israel şi Rebeca Kimel, Jeanette şi Adolf Kaufmann, cu co­pii; Moise Isac cu copiii; fraţi, soră, cumnaţi, cumnate şi nepoţi; Hein­rich şi Antoinette Roller cu copiii; Helene Schwartz cu copiii; Sylva şi inginer Neuburg; Alice şi Ionel Grunberg, Ferdinand Roller, cum­naţi şi cumnate; Elisabeta S. M. So­lomon, verişoară, precum şi întreaga familie, crud lovită, anunţă moartea fulgerătoare a scumpului şi neuita­­turu lor DoctorSAUL KIMEL Medic colonel în rezervă In vârstă de 57 ani Ceremonia funebră Va avea loc Vi­neri 30 August 1929, la orele 2 pre­cis. Cortegiul va porni dela locuinţa decedatului din strada Carol 17, spre cimitirul Filantropia. In juru’ oricărei alte înştiinţărL

Next