Adevěrul, ianuarie 1930 (Anul 43, nr. 14118-14141)

1930-01-02 / nr. 14118

I MAGAZINUL UNIVERSES, SPECIAL AMENAJAT Cea mai bogată şi variată expoziţie DE OBIECTE »»cadouri! Bl J& /MyI Articole Fantezii—Cristaluri — b­otizuri-Sta-JUCĂRII pâ­tuete-Porcelanuri—Obiecte de Artă—Caleuri etc. mm CEMTI de flAMA, Ultimele creaftuni tranşeze CELE MAI DISTRACTIVE ŞI FRUMOASE OBIECTE Toate articolele de prima calitate cu preţuri de reelam­a­t % I. Agârbiceanu: Ju­pâneasa Mâ­nuţa; T. Arghezi: Fratele Manole; Damian Stănoiu: Peste Gard; D. V. Ramoschi: Sărbăneşti; I. Simio­­nescu: Goethe ca biolog; D. N. Teodorescu: Sfârşit (versuri); Paul Zarifopol: Criza vorbei; J. F. Louis Merlet: Nevinovatul (trad­ de Oti­lia Cazimir); V. Cord­enco: Impre­sii din Dobrogea; Georges Courte­­line: Trenul de 8 şi 47; D. I. Su­­chianu: Hand­el şi Teoria Monar­hiei; H. Blazian: Plastica; M. Se­­vastos: Poşta redacţiei; Recen­zii; Revista Revistelor: Cronica ştiinţifică; Cronica Şahului; Însem­nări; Caricaturi. 10 pagini mari 7 Lei Oricât ar protesta plasticii îm­potriva apropierilor literare, lite­ratura — formidabil porte-voix al gândirii unei epoci — exercită o puternică înrâurire asupra creaţiei plastice. Vizuali şi tehni­cieni, pictorii de peste tot pot scăpa rareori influenţelor lite­rare. Şi, le-aşi spune-o cu insis­tenţă, nu este pentru dânşii scă­derea cea mai infamantă. De ce­­ar roşi, de pildă, un novator al paletei, ca Iser, când mentalita­tea contimporană care se­ afirmă conştient în opera unui Arghezi, sau Paul Morand, străbate victo­rioasă în construcţiile sale de cu­lori a căror sensibilitate crescân­dă este controlată de cel mai pre­cis discernământ ? Priviţi un nud din cele expuse de Iser. Nimic din sensibilitatea florala inerentă subiectului. Nici un fel de romantism, dar nici cruzimile de gust facil ale unui blazat. Ci un examen atent şi în­ţelegător, de cea mai excelenta ţi­nută literară, care sub fatras-ul impresiilor impersonale cată să desprindă linia sinceră — umilă şi vie — a materiei mobile. In general, aşa numitele „îndru­mări pentru modificarea programu­lui partidului liberal“­ sunt o mărtu­rie indiscutabilă că pentru d. Vin­­tilă Brăt­ianu nu există nici un mo­tiv plauzibil de a aduce vreo schim­bare politicei sale, care a împins ţara spre ruină. Toată agitaţia din jurul acestor pretinse intenţii reformatoare — pe care eram îndreptăţiţi să Ie so­cotim istorite din recunoaşte­rea greşelilor trecute — nu e clar decât propagandă demagogică a­­dresată nu atât ţării cât chiar acelor membri ai partidului li­beral cari au început să­ vadă cui se datoreşte decăderea partidului. F° ■ ADEVERUL DIMINEAŢA 8 pr­mărie jefuită BOTOŞANI, 30. — O bandă de tâlhari a pătruns în primăria co­munei Starosilţa devalizând-o com­plect. Hoţii au furat o mare sumă de bani şi numeroase acte justifi­cative. Caseta de fer a primăriei a fost­­ găsită goală intr’o peşteră din apro­, 11­ pierea orăşelului Suliţa. „ Nu cunosc artei sinteză mai mişcătoare. Ce modest se aşează culoarea, în inflexiuni de contact direct, cum se suprapun tonurile, cum se reconstitue viaţa vizibilă într'o progresiune de valori. Superbă victorie a spiritului şi a mânii a­­supra substanţelor rebele din care iese opera de artă. In peisagii, lupta pictorului cu natura este şi mai interesantă- Trupul cel mai dificil are limite. Un peisagiu este nelimitat. Ca un fluviu se revarsă lumina peste tot ce-i aparţine. Culori, forme, planuri, sânt o acută realitate şi se transformă pe dată în conven­ţie. Cum să izolează un motiv? Şi ce impertinenţă să-l alegi. Cum să fixezi tot ce e mai trecător? Şi cum să legi o privelişte care să steie într’un cadru? într’o realizare isbutită, fie­care din acest^^trebări îşi ca­­i­i degrabă care consimt radrul nu este­­ chenarul în­tâmplător al unei ferestre. La I­­ser, spectacolele naturii nu ex­primă stări sufleteşti particu­lare, ci silesc să fie reprezentări independente, cu maximum de adaptare a artistului la obiect. Rezultatele acestei atitudini pot surprinde. Cerurile lui Iser, vege­taţiile sale, nu ne apar sub sem­nele coloristice obişnuite; dar când se înfig în retină, rămân. în gravuri şi desenuri, Iser se rezumă, iar în aquarele şi guaşe se desfată. Paleta sa cunoaşte, în acestea din urmă ,adorabile ca­pricii şi cea mai liberă fantezie. Materia lunecă fluidă şi uşoară, mângâe formele, se joacă cu lu­mina.­­ Alături de acest realism, cu multiple resurse, misticismul d-nei Greceanu înseamnă o recu­legere. Arta sa severă şi despuiată ur­mează o cale contrară: pornită de la senzaţie, se îndreaptă spre abstract. Pentru femei, abstractul păs­trează atracţia lucrurilor inter-­­ zise. Poate fi şi o cursă... Dar cât simţ al decoraţiunii şi al sti­lului în compoziţiile de o simplitate atât de vroită ale d-nei Greceanu. Viaţa modernă, sgomotoasă şi încărcată, care înăbuşă esenţialul sub accesoriu --- justifică orice îndemn spre stările sufleteşti fundamentale. Avem astfel valuri de primiti­vism, care bat ţărmurile artei cu o persistenţă de refren. Nimic comun totuşi, între a­­cest primitivism cerebral şi arta primitivilor, eflorescenţă sponta­nă, expresie firească şi directă a unui moment de senzibilitate i­­nimitabil. Creaţiile lui Angelico, de pildă, erau o neobosită, personificare a naturii, şi o nepregetată spiritua­­lizare a vieţii. Compoziţiile modernilor — ale d-nei Greceanu, să zicem — pur­ced, datorită epocii în care tin creaza artista şi din pricina com­plexităţii sale sufleteşti, în chip invers, adică prin reducere, prin sistematizare, prin tot ceiace se chiamă stil. Arta primitivilor era iluminată de mari simţiminte; primitivis­mul modern stă sub lanterna cu focuri concentrice a procedeelor. Se pot obţine în chipul acesta compoziţiuni de savant dosar, cu excelente efecte de ansamblu. Se pot suggera stări sufleteşti, se pot exprima armonii artificiale de cea mai delicată sau rară com­poziţie, se pot valoriza cele mai variate intenţii. Dar cu o materie voit ampu­tată de orice senzualitate şi cu o mimică din care se elimină toate accentele personaje, se va reda numai aproximativ flacăra vieţii care străluceşte în orice mare sentiment. D-na Greceanu înţelege aceste lucruri mult mai bine decât noi. Dar iubeşte greutăţile, iubeşte culmile aride ale unei arte asce­tice —­ mijloc de expresie foarte pur al celor mai exigente nă­zuinţe. „ Am fi rău veniţi să ne plângem­­ de această undă de intelectua­­­lism­, peste care pluteşte dini­agia firii­­TM, o adiere de reţinută feminitate. EUGEN CRĂCIUN ★ E drept că broşura vorbeşte de ne­voia de a se stabili un just echilibru între cheltuelile statului şi puterea contribuitivă a populaţiei însă în a­­ceastă direcţie cine nu ştie că partid­­dul liberal caută să exploateze ne­­­­mulţumirile fireşti pe cari le-au pro­­­­vocat excesele fiscale ale guvernului actual dar că va fi cel dintâi care să le continue aşa cum l-a precedat pe această cale. Capitol Joi 2 Ianuarie orele 4-6 şi 101^ seara faimosul ansamblu comic american cu renume mondial 5 Jikt Vagabonzii din New York dirijată de EddieNago Muzică—Artă—Armonie-Ritm Jazz—Veselie—Cointr» Veniţi-Vedeţi­ ascultaşi şi vă veţi convinge, la orele 4-8-8 şi 10 Cea mai plăcută, interesantă şi instructivă lectură pentru toţi, este Almanahul ziar.ro* Capitol 08! COPII ARŞI DE O­RADIA, 30. —­OVHRH nenorocire s’a întâmplat in comuna Bălaia. Femeia Ana Hosul, lăsâc-o az r­asă de 4 copilaşi, in etate d-“ « S1 -i ani, aceştia s’au jucat, 1-1 locul. Casa luând foc, capi ■Am fost car­­bonizaţi.­­ A apărut: Adevărul Literar şi Artistic No. 473 — Număr de Anul Nou cu următorul sumar Intrarea In vintă a lui fielu , de Mihail Sadoveanu Divagaţii de sfârşit de an de Al. A. P­hill wide ...................mr INCENDIUL * LA BRĂILA Un incen,(fiu a izbucnit la Brăila. Focul a di­strus ° Paric din magazi­nul de ma'linufactură al d-lui Lupu Leiboviei Imobilul vecin al moște­nitorilor f­lorian și casa d-lui Stoica ^"parhbele se cifrează la 2 milioane Sărbătorirea Patriarhiului­ regent la Timişoara TIMIŞOARA, 30. _ Patriarhul re­gent e de câtva timp oaspetele ora­şului nostru. Cu prilejul împlinirii a zece ani de când patriarhul a fost ridicat la rangul de cap al bisericei române, 20 de ani de când a fost ales episcop, cinci ani de când este şeful suprem al ortodoxiei române, oraşul Timişoara, a ţinut în ziua de 28 Decembrie să sărbătorească în mod deosebit aceste trei importante evenimente. La ora 10 dimineaţa toate autori­tăţile civile in frunte cu d. Sever Bocu, ministrul Banatului, dr. Iuliu Ionescu prefectul judeţului, dr. Bă­­ran, primarul municipiului, dr. Marta, primul preşedinte al Curţii de apel, întreg corpul consular, dr. Cosma fost ministru, d. Oprea pre­şedintele Camerei de comerţ şi alţii precum şi cele militare în frunte cu general Constantinescu coman­dantul diviziei I de infanterie, se aflau la biserica ortodoxă din car­tierul Fabrica unde urma să se ofi­cieze un serviciu divin. Patriarhul a sosit la ora 11 dim, însoţit de aghiotantul său, d. maior Dumitrescu, fiind întâmpinat şi sa­lutat în uşa catedralei de către epis­copul dr. Grigore Comşa al Aradului şi întreg soborul de preoţi din oraş şi judeţ. Serviciul religios a fost ofi­ciat cu mare pompă şi răspunsurile date de către corul „Banatul“ care pentru întâia oară a executat litur­ghia compusă de maestrul Prăgoi dedicată patriarhului. CU­VÂNT­AR­E­A EPISCOPULUI GRIGORE Episcopul Grigorie a ţinut o lungă cuvântare scoţând în relief personalitatea şi activitatea patri­arhului, meritele sale pe tărâmul re­ligios, lupta pentru libertăţile na­ţionale şi arătând cum, plecat din­­tr’un mic cătun al Ardealului, preo­tul de atunci, a ajuns prin muncă şi calităţile sale până la cel mai înalt rang de conducător al bisericii ortodoxe române. Asemeni a relevat şi activitatea sa din timpi cât a fost episcop al Caransebeşului, acela din vremea răsboiului, de la unire şi mai târziu când a intrat in consiliul de regenţă. RĂSPUNSUL PATRIARHULUI Adânc mişcat patriarhul a mulţu­mit pentru sentimentele populaţiei din Timişoara precum şi de măgu­litoarele cuvinte adresate de repre­zentantul bisericii spunând că ziua de azi înseamnă pentru el o mare zi care-l face să privească îndărăt a­­supra a tot ce a făcut. Are mulţumi­rea şi credinţa sufletească de a-şi fi dedicat viaţa nu numai muncii de biserică şi familie, ci dedicând-o şi consacrând o mai ales intereselor înalte ale ţării. Spune că fiind fiu de ţăran nu s-a gândit întotdeauna decât să facă bine pentru acei din rândul cărora a pornit, înlăturând acţiunile personale şi dând curs numai acelora pentru interesul ob­ştesc. Ca patriarh cu ajutorul oamenilor politici a reuşit să ridice biserica ortodoxă la nivelul ce i se cuvenea punând-o pe baze solide. Arată mai departe că dragostea sa a răsfrânt-o asupra tuturor popoarelor conlocui­toare — şvabi şi unguri, de­oarece toţi oamenii sunt egali înaintea lui Dumnezeu. Admiră biserica romano­­catolică şi asigură pe minoritari de tot sprijinul său dacă se vor dovedi cetăţeni loiali. Termină spunând că este mulţumit de a fi pus o petricica la temelia României Mari, urând viaţă lungă regelui Mihai căruia re­genţa are a-i purta grija educaţiei până la majorat, întreaga asistenţă isbucneşte în urale. * La ora 1 a avut loc un dejun in­tim în saloanele prefecturii de judeţ la care n’a participat decât un nu­măr restrâns de invitaţi. Astăseară cu vagoanele regale a­­taşate la trenul accelerat patriarhul regent a părăsit Timişoara plecând la Bucureşti. In gară a fost salutat ca şi la so­sire de toţi reprezentanţii autorită­ţilor locale. BANCIULESCU 4000 soldaţi au fost îmbarcaţi Duminică in statia Filaret În cursul zilei de Duminică au fost îmbarcaţi, în Capitală, 4000 soldaţi permisionari, aparţinând tuturor u­­nităţilor din garnizoană, cărora li s’a acordat concediu cu prilejul săr­bătorilor îmbarcarea s'a făcut în trenurile de marfă, de mare viteză, ce pleacă din gara Filaret şi a decurs, graţie măsurilor luate de administraţia căilor ferate, de acord cu marele stat major al armatei, în cea mai perfectă ordine. AN NOU ! Un cuvânt răsună azi, în întreaga omenire . E vorba de şampania MOTT Isvor plăcut de fericire. Fanisă pi piaţa financiară în ţara Birsei BRAŞOV, 30. — Asupra crizei e­­conomice din Ţara Bârsei ne-au parvenit o serie de amănunte a câ­­ror importanţă, nu poate scăpa ni­mănui. . n tot cursu­l anului s'au declarat te 75 de insolvente din care ma* ta,tea au reuşit săTînchee . cpp­­•’ate iar apro&pe 20 de ■’ firme­­i nu au putut evita prăbuşirea­­Medlapate în Stare de faliment ,V%tivul firmelor prăbuşite ge­ru­­­s 120.520.000 de lei, în timp ce înregistrează fantastica impresionantiFiv sumă de 250 de milioane, ceea ce în­seamnă că pe piaţa braşoveană­ s'au pierdut în ultimul timp 130 milioa­ne lei. O NOUA FIRMA PRĂBUŞITĂ Firma Faith & Go. vine acum să Pasivul­ acestei instituţii bancare se ridică la suma de 100 milioane lei. De activitatea acestei intre­­prinderi depind, în af­ară de cele 52 de fabrici din regiunea Mediaş şi numeroase alte întreprinderi din Secuime, a qMt existentă este mehmffîifi Wfft­T&vT Vtihca s’lt&t m priiloma­r comisiune de trei membri şi să se­ numească un custode permanent, care să înlesnească creditorilor ma­rilor uzine Faith din Braşov, posi­bilitatea unei înţelegeri pentru aco­perirea a­ cel mult 80 la sută din creanţele lor. Comisiunea aceasta va lua fiinţă chiar mâine dimineaţă ca un prim început Reprezentanţii unor firme interesate de aproape au stabilit o înţelegere cu uzinele Faith în sen­sul ca acestea să pună la dispoziţia creditorilor întregul activ de car dispune, P­ ETCAN mm XpiAS »u angi SURI DS SALVARE s'»îi angajat chiar nstă-seară prin câteva netTga.yii «nodialft tratative urgente de salvare a instituţieitrt­­tre reprezentanţii băncii ameninţa­te şi reprezentanţii creditorilor pe de o parte, iar pe de altă parte cu reprezentanţii marilor bănci din Ar­deal, cari au tot interesul să cola­­­boreze la salvarea­ acestei mari in­­compiecteze acest dezastru finan-streprinder­i. Totuşi, dacă săptămâna d­ar încetând plăţile, având un pa­siv de aproape 40 de milioane lei, in timp ce activul se ridică numai la 25 de milioane lei. Din acest activ 17 milioane fum. sunt angajate in imobile faţă de Banca generală de economie din Sibiu, iar restul raroane pentru a­ ţ sunt foarte pesimiste in ceea ce pri­coperirea celorlalte creanţe, iveşte evitarea acestui dezastru-Fabricile Faith & Co. instalaseră ^ -t­ot azi după amiază s'a mai he­in ultimul timp o nouă uzină hi«-­­tărît ca să se institue de urgenţă o dernă şi au învestit circa 10 milioa­ne lei în maşinării cu cari, in ul­timul timp, au făcut o supra pro­ducţie, al cărui debuşeu nu a putut fi asigurat. Pentru a evidenţia marea criză care domină pa piaţa locală este suficient să relatăm că numai o sin­gură firmă, care vânduse în ulti­mele două luni 120 de automobile pe datorie, nu a găsit altă cale să încaseze creanţele decât să se adre­seze justiţiei împotriva tuturor de­bitorilor. O ADEVĂRATĂ PANICA Astă seară, plata locală şi toate cercurile industriale şi comerciale din tara Bârsei a fost cuprinse de panică, datorită unei noui mari zdruncinări financiare. In aceste cercuri se aşteaptă pentru zilele acestea o mare zgu­­dilire financiară in centrul indus- - până la 60 de kilometri în univers, a triei săseşti din Mediaş, unde se­­trebuit să-şi întrerupă lucrările din dlatină o mare întreprindere ban- * cauza unei suferinţe de nervi. Oltert I cară care azi dimineaţă a şi încetat­­ a plecat în Ardeal, de unde este de­­plăţite în mod oficial, anunţându-şi origină, spre a se odihni timp mai despre aceasta creditorii. I îndelungat, aceasta nu se va ajunge la un a­­cord sunt de prevăzut mari greu­tăţi financiare, deoarece după cum am mai spus numeroase întreprin­deri cu reputaţie sunt cointeresate la această instituţie. Cercurile economice competinte Inventatorul rachetei zbură­toare in România BERLIN. 30. — Profesorul Obert, Inventatorul rachetei care va zbura ȘOMAJUL IN GERMANIA BERLIN. 30. — In ultima săptă­mâna numărul şomeurilor a crescut la un milion si 800 de mii. Pagubele cauzate de acciden­tul vaporului englez „Denham" CONSTANȚA. 29­ — Am relatat a­­cum câteva zile, că pe timpul fur­tunii care a făcut atâtea ravagii În portul nostru, vaporul englez „Den­ham“ purtat de vânt a lovit și rupt semaforul de la capătul danei No. 7-8 și a ciocnit apoi vaporul Italian ..Diana*­* căruia i-a provocat avarii, după ce ca prin minune vapo­rul „Dacia“ al serviciului maritim român scăpase de a fi abordat de vaporul englez. Pentru stricăciunile aduse instala­­ţiunilor portului prin dărâmarea se­maforului, societatea „Interconti­nentala“,­­“ care reprezintă la Con­stanţa pe armator, — a fost avizată de către direcţia porturilor că va fi ţinută răspunzătoare de valoarea pagubelemerii se vor evalua de către o cnmisii®fc,de experţi. Deocamdată cooperativa „Energia“ lucrează la micile reparaţiuni de suprafaţă, du­pă terminarea cărora vaporul „Den­ham“ va pleca la Stambul unde va fi ridicat pe doc. PRINTRE MORŢII !!!, este titlul unei interesante anchete prin închisori şi saline. Viaţa acestor epave ale societăţii este amănunţit descrisă în „Realitatea Ilustrată” ­ INFORMAŢII La Botoşani a avut loc o mare în­trunire muncitorească. Muncitorii au protestat împotriva faptului că corporaţia locală a ma­jorat taxele. D. inspector financiar Gheorghiu din Galaţi a supus la o amendă de peste un milion lei fabrica pentru curăţatul orezului „Victoria“, care s’a sustras dela achitarea taxelor cu­venite statului. Aflăm că în seara zilei de 26 De­cembrie a. c. s’a serbat într’un cerc intim, în locuinţa Domnului Moritz Moscovici din Aiteşti, logodna fiicei sale Domnişoara Sarah Moscovici, cu Domnul Ia­ncu Leiboviei, procu­­ristul Bănicei Comerciale S. A. din Paneiu. In cursul anului 1929 muzeul mi­litar naţional din parcul Carol a fost vizitat de aproximativ 85 mii vizi­tatori. Muzeul a fost In cursul anului a­­cesta îmbogăţit cu numeroase arme de foc, drapele, uniforme, tablouri, ele. înaltul ordin de zi către armată cu ocazia noului an se va da azi Marţi. Vor fi două ordine: unul sem­­nat de înalta regenţă şi celălalt de d. general Cihoski ministrul ar­­matei. Au cotat la: La noi devizele sunt negociate la cursuri medii Oferite Cerute încheiate Cursul monedelor străine Petroliferele române la Paris PARIS, 36. (Rader) Astra Română 280.— Steaua Română 173.— Concordia 143.— Petrol-Brock 34.— Redevenţa necotat Bursa cerealelor LA BRĂILA Din cauza sărbătorilor piaţa ce­realelor este calmă­ Porumbul uscat s’a vândut cu 33.000 lei, orzul cu 31.500—32.000. Azi dimineață s’a vândut câteva partizi de orz de 63—64 kilograme cu 2 la sută corpuri străine pentru hibernate cu 37­ 000 lei predat bordg slep Sulina, fasolea 130.000 lei. In obor s’au vândut 6 care grâu cu 5.30—6 lei, 20 care porumb cu 3.20—3.40, 16 orz cu 3.30—3.40 și 6 ovăz cu 3.55—3.60. Cota cerealelor LIVERPOOL, 36. (Rador) închiderea Grâu: Tendinţa fermă. Decembrie 9.5%, Martie 9-10%, Mai 10.0%, Iulie 10.0%. Porumb : Tendinţa calmă. Decem­brie necotat. Martie 8.6, Mai 9.1%. CHICAGO, 30. (Rador) Deschiderea Grâu : Decemb. 127%, Martie 132%, Mai 136%, Iulie 136%. Porumb: Decemb 89%, Martie 93%, Mai 95%, Iulie 97%. Ovăz 5 Decembrie 46%, Martie 48 %­ Mai 49%. Secară: Decembrie 107, Martie 106, Mai 105. WINNIPEG. 36. (Rador) Deschiderea Decemh: 140%, Martie­­146 341 B­URSA PARIS (închiderea) Londra 'wVîv* m­mm Germania Belgia Both­âhia Elveţia Olanda DELA TEATRUL NAŢIONAL Şedinţa de fine de an a comitetelor reunite o reprezentaţie de retragere şi să i se mărească pensiunea la 20.000 lei lunar. De partea legea limitează la cinci premiile de creaţie, comitetele au ho­­târât să acorde artiştilor cari s’au distins şi „menţiuni speciale“ a că­rora valoare artistică este aceiaşi ca a premiilor de creaţie. In consecinţă s’au acordat: Premiile de creaţe d-lor V. Valenti­­neanu, I. Sârbul, N. Bâlţăţeanu, I. Fînteşteanu şi N. Atanasiu. Menţiuni speciale d-nelor Maria­ Zimniceanu, Toto Ionescu, Marieta Comitetele reunite ale Teatrului Naţional au ţinut:GTM Şedinţă sub prezidenţia d-lui Liviu Rebreanu. In urma propunerii d-lui director general al Teatrului, comitetele au anulat decizia din iunie 1929 relati­vă la pensionarea mai multor ar­tişti pe motivul că aceşti artişti au devenit necesari teatrului prin crea­rea Studio-ului. Comitetele au ratificat încadrarea d-nelor Marietta Sadova, Nelly Cu­tava, Elvira Goţleanu, d-lor J. Anas­­tasiad şi L Cernea. In urma propunerii d-lor Scarlat Froda şi Liviu Rebreanu, cari au a­dus mari elesi, d lui Ar. Demetriad. Sadovs, Irina Nădejde, d-lor G. Cal­­s’a respins demisia ac^tui valoros i­boreanu și J. Manu. i artist înaintata încă din Iunie tre-j Nu s’a făcut nici o avansare și cut. D. Demetriad stăruind însă în nicio scoatere la pensie, de oarece demisiune aceasta a fost acceptată după noua organizare ce se va da comitetele hotărând să se acorde va­ teatrului, încadrările se vor face po­­lorosului artist suma de 11­­o­e lei,­trivit noilor dispoziţiuni legale. Vizitele reginei Maria la Iaşi IAŞI, 30. 1. Azi după amiază a­cc­tul „Regina Maria, unde suveran a vut loc în palatul Mitropolitan în prezenţa reginei Maria, ex-reginei Greciei şi principesa Ileana, mitro­politului Pimen şi în prezenţa tutu­ror reprezentanţilor autorităţilor ci­vile şi militare solemnitatea desve­­lirii tabloului reprezentantiv al sino­dului de la Nicea. Mitropolitul Pimen al Moldovei a rostit cu acest prilej un discurs ară­tând importanţa sinodului dela Ni­cea. A urmat apoi un ceai îa care su­verana s-a întreţinut cu invitaţii. lor şi a primit cadou din partea micilor orfani un covor. La ora 8 seara a avut lun la locuinţa societăţii Didia Sturd­za, la care pe lângă oaspeţii regali au participat numai câţiva b­ivitan Regina Maria, vădit emoţionată a declarat că în Iaşi cu orice prilej ţş-j, aminteşte de vremurile de rest este că împreună cu defunctul rege Fer­dinand au avut mult de suferit. Regina s’a arătat încântată de zi­lele petrecute la Iaşi şi probabil că­­ şi Paştele îl va serba la castelul din Dela mitropolie oaspeţii însoţiţi de­­ Poeni. La ora 9 seara regina Maria şefii autorităţilor au vizitat orfelina Îşi fiicele au părăsit Iaşul. „ A apărut volumul „NOUI RECENZII" de Const. Săinea­nu conţinând analiza operelor literare ale următorilor scriitori­­. Agârbiceanu, C. Ardeleanu, AL Brătescu-VoIneşti, Jean Bart, N. Batzaria, Gh. Brăescu, I. A. Bassarabescu, Eug. Bou­­reanu, Emin Bucuţa, Ion Creangă,­­ L. Caragiale, D. Can­­temir, Otilia Cazimir, Ion Budai-Deleanu, Ion Dongorozi, V. Demetrius, Li­­do­vic Dauş, Petafras, Mihai Dajmeş, De­­tsy Dessila, Mihail Eminescu, Victor Eftimiu, Gala Galac­­tion, E. Gârleanu, Olga Giugurtu, Homer K. Petrceicu, Haş­­deu, Constanţa Hodoş, Lia Hârşu, Adrian Burmuz, Juvenal, Sofronie Ivanovici, Lucrezzia Karnabatt, Const. Kiriţescu, E. Lovinescu, Al. Lascarov-Moldovan, I. Ludo, B. Lăzăreanu Ticu Maiorescu, Alfred Moşoiu, N-lae Milescu, Zoe N. Mân­drea, D. D. Patraşeanu, Al. Obedenaru, H. Papadat-Benges­­cu, Tache Papahagi, N. Patraşcu, Silvius Rolando, Liviu Repreanui, Eugen Relgis, Mihail Sadoveanu, I. Simionescu, Pamian Stănoiu, Eugen Speranţia, C. Sandu-Aldea, Rudolf Şuţu, Lazăr Şăineanu, Ionel Teodoresnu, Peţn. Theodore­­scu, T. Toma, Al. Terziman, Nuşi Tulliu, I. C. Vissarion, Luca Voinea şi Miguel Zamacois. Cntre vânzare toate librăriile şi al toţi depozitarii de M 606.­ 355-25 15.15 493.— 1024.0 1 BURSA OFICIALĂ B-ca Naţională 7525, 7600 Românească 785 Comercială 925 Naţionala asig. 1000 Reşiţa 460, 65 Locuinţe Eftine 270 Mica 435 Letca pui 515 Buhuşi 460, 65, 70, 75, 80, 45, 50, 55, 60. Concordia 950 Steaua Română 830 Petrol Blok 230 Belgiana Petrol 250 Renta Împroprietăririi 51 Scrisuri rurale 49% Franci francezi Lire sterlin® Dolari Belgas Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi 6.59%­— 6.59% 817.00 —816.00% 167.00%—167.00 23.46 8.77 32.56 4.98 23.59 — 23.43 — 8.76 —­ 32.54 — 4.97 — 23.57 40.10 29.35­­— 29.32 67.58 — 67.53 Franci francezi Lire sterlin® Dolari Belgas Lire italiene Franci elvețieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turcești Leve Napoleon aur 6.62— 6.66 816.00—818.00 166.75—167.25 23.30— 23.50 8.80— 8.85 32.50— 32.70 4.95— 4.98 23.60— 23.70 40.00— 40.20 29.30— 29.50 67.00— 67.50 2.20— 2.22 2.95— 2.98 78.00— 79.00 1.21— 1.23 650.00—655.00 Schimbul in străinătate ZÜRICH (închiderea) Berlin 123.05 New-York 5-15 Amsterdam 207.75 Londra 25.13%­ Paris 20.28 Milano 26.94 Fraga 15-27 Budapesta 90.20 Belgrad 9.12 ‰A Bucureşti 3-07% Viena 72.45 •X­­ înmormântarea lui Unreal Gölte Sâmbătă 28 Decembrie, în pragul dimineţii, a încetat din viaţă Marcel Goldman, bine cunoscutul reprezen­tant de industrie şi comerţ din Ca­pitală. Foarte preţuit în cercurile comerciale şi industriale din ţară şi străinătate, pentru corectitudinea pe care a arătat-o totdeauna în acti­vit­atea lui comercială, Marcel Gold­man s’a bucurat de stimă şi dragoste pentru devotamentul pe care l-a pus în interesul populaţiei evreeşti, al căreia unul din fruntaşi era. Membru de seamă al reprezentanţei Uniiunei Evreilor Păminteni, vicepreşedinte al Societăţii Sacre, fost preşedinte al sarei Lumina, sub auspiciile căreia a creat colonia şcolară de la Poiana- Ţapului, unde vara îşi alinau suferiţi cele sute de copii, fost vicepreşedin­te al cercului Libertatea, preşedinte de onoare sau activ în diferite so­cietăţi ori instituţii culturale, de ca­ritate sau de ocrotire socială, Marcel Goldman a fost neîntrerupt în slujba ágynén?uj.hin-Ud cjlnr nsuRi mnormântarea a as®, loc Dumi­­trTică d. a. in mijlocul Ihei mulţimi enorme, venită pentru­ ultimul ama­­giu. Nu s’au adus flori, nu s’au ros­tit discursuri, nu s'au dat onoruri militare, fiindcă așa a cerut cu lim­bă de moarte dispărutul.

Next