Adevěrul, martie 1930 (Anul 43, nr. 14166-14192)
1930-03-01 / nr. 14166
Pag. 2-a Aspirina este unică in lume ^V:'v ‘ty’ 1 — . I. ; I îi'' :f I ■ / jör- ..ftAtw. Acesta este ambalajul original »fâa/y/tfb* al renumitelor tablete de Cumpăraţi numai ambalajul original „3%*” (conținând 6 sau 20 tablete) cu peceta albâ-verde-roşie. Doctorul H. MARTIN reîncepe consultaţiile exact la 1 Martie a lucrat ca asistent şi colaborator al Prof. Borillon la clinica de Psihoterapia şi Hypnologie (Paris) Vicosea IMPOTENŢA Neurastenia, Historia Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralîsia, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratamentul copiilor întârziaţi impulsivi, ONAMA, INCONTINENŢA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice, HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj II, Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 ■şi 2—7, Intrarea pe la Cinematograf. La cabinetul medical „SALVATOR” vechii specialişti din 1906 vindecă, cu instalaţii moderne radical fără durere Blenoragia şi complicaţiile: prostatite, metrite, ovarîte, prin curenţi electrici de diatermie (metoda dr. Roucayrol). Boale de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht şi Meinleke ULTRAMICROSCOPIE Consult. 11—1 şi 6—9. Telefon 333/81 PASAJUL ROMAN No. 9 —Bucureşti (aproape de Palatul Regal) Inginer antreprenor francez posedând 4.000.000 de lei căută să plaseze în ipoteca sau în afacere interesantă. Oferte la Comtant, No. 247.053 Rue Vivienne 17, Paris, ministerul justiţiei Direcţiunea judiciară —- ■- ■ . D. Eduard A. Murgescu născut la 22 August 1907 în com. București, domiciliat în Buc. Splaiul Bolintineanu 29 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să scrimbe numele său patrimonic de Murgescu în acela de Sapatino, spre a se numi Eduard Sapatino. Ministerul publică aceasta, conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alienatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Aron Cisle a Perlei, născut la 9 Aprilie 1883 în com. Herţa, jud. Dorohoi, domiciliat în Iaşi, str. Alexandri No. 9, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de a Perlei în acela de Gutman, spre a se numi Aron Oisie Gutman. Ministerul publică aceasta, conform an. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol idustriaşilor tot nu ar fi exactă. Pentru că industriile, cu productivitatea maximă, variază de la o ţară la alta. Chiar după cifrele date de d. Manoilescu, teoreticianul protecţionismului vamal, pe când în ţările industriale, productivitatea maximă o au industriile chimice, la noi o au industriile alimentare. Intr’adevăr, la noi, productivitatea ar fi: 525 la industriile alimentare; 422 la cele chimice; 375 la tăbăcărie şi doar 290 la metalurgie ! Indicaţiunile bunului simţ sânt întărite de concluziile confruntării cifrelor: industriile de mare productivitate, sânt în România, cele cari găsesc condiţii naturale propice, adică cele alimentare, iar nu fabricile de locomotive, aeroplane, ceasornice... Nimic nu ne opreşte, ca industriile în legătură cu agricultura, sa le dezvoltăm şi mecanizăm cât mai mult, dăm astfel un debuşeumm produselor agricole, iar plasarea mărfurilor industriilor agricole în străinătate e mai uşoară decât a cerealelor şi a produselor metalurgice, chimice, etc. Dar industriaşii noştri găsescmult mai comod, să se asigure de un contract de furnituri cătrestat, pentru locomotive, vagoane sau aeroplane, toate cu preţuri exagerate şi apoi să construiască uzina respectivă... * ' TW|*jll Dar nu, numai industriile agricole au la noi o productivitate superioară celorlalte industrii încurajate de tariful vamal. Agricultura însăşi, ar putea să-şi mărească productivitatea, pentru că acum şi în agricultură se poate înlocui aproape complect omul, prin maşină. Se poate ara, semăna, prăşi, secera, treera, etc. cu maşinile. Aşa că, dacă avem bani de învestit în maşini agricole şi dacă avem ce face cu ţărănimea, putem uşor să reuşim ca şi agricultura să aibă un mare coeficient de productivitate — argumentul cel mai nou al protecţioniştilor tuturor industriilor! De altfel, în alte ţări, acest lucru s-a şi realizat. Pe când la noi productivitatea medie a industriei este, după d. Manoilescu, de vreo 20 ori mai mare ca a agriculturii, în America e doar de 2 ori mai mare, iar în Anglia doar de 1,5 ori mai mare. * De aceea, cred că armistiţiul vamal şi chiar eventuala scădere a nivelului taxelor vamale in Europa, nu vor avea ca efect menţinerea poporului român in sărăcia în care se zbate azi, deşi e binecuvântat cu un tarif vamal foarte protector. Dacă vom reuşi ca prin acest armistiţiu, să consumăm o serie de articole importate, cu un preţ inferior celui cu care ni le oferă „industria naţională“, iar în schimbul acestui import, să asigurăm debuşeuri convenabile produselor fireşti ţării noastre: cereale, vite, produsele industriilor agricole, a celei petrolifere, etc. cred că vom începe o eră de prosperitate sănătoasă şi sigură, în o Europă a cărei pace va fi mai durabilă, ca fiind bazată pe o producţiune orientată raţional. Ingr. Ştefan IV Mihăescu ră să priceapă şi să iubească Franţa, se numeşte adevărat franţuzesc nu ceea ce se poate naşte în Franţa, ci ceea ce nu se poate naşte decât în Franţa. Un exemplu tipic în felul acesta e secolul al 18-lea. Numai Franţa a avut un secol al 18-lea, epocă absolut unică, care nu face double-emploi cu nimic, care nu găseşte în alte ţări veacuri-surori, cum se întâmplă cu toate secoletică. De aceea nu se poticneşte în admiraţia ieftinelor perfecţii verbale ale lui France. Se căsătoreşte cu secolul al 18-lea direct. Găsim în tot stilul gândirei sale acea luciditate ascuţită, răceala pasionată, lirismul tot în formule, cultul ideii, şi acel veşnic parti-pris de enciclopedie al oamenilor marelui veac francez. Dar alături de acest accent de vetustare găsim la Marta Bibescu,le de clasicism, de misticism, de pe de altă parte un exces de marenaştere, de romantism. Secolul de unitate. Imaginile ei au îndrăsat 18-lea — cel mai franţuzesc din toată istoria universală — este naturalmente destinat să impresioneze pe străinii cari îşi pun spiritul şi talentul în slujba dragostei pentru cultura franceză. neli foarte contemporane. Ş’apoi viteza cu care le expediază până la graniţele lor înşile, graba cuire sunt exploatate şi pe urmă lăsate, tot acest ritm rapid o înrudeşte pe Marta Bibescu — cum Secolul al 18-lea, sau chiar dacă a fost remarcat adesea, — cu vreţi, tot ce seamănă cu secolul I Paul Morand, Giraudoux, locul 18-lea, adică stilul în formule lapidare, caracterizări de situaţii in două cuvinte. Există, în deosebi, un fel de contrafacere de calitatea I-a a mentalităţii veacului al 18-lea. Se numeşte Anatole France. De aci enormul său succes pe lângă românii cu pretenţie de intelectualitate, pe lângă toţi ateau, etc. Se simte că sunt din aceeaş generaţie ,aproape din aceeaş şcoală. Iată însă în ce se deosibeşte ea de toţi aceşti scriitori. Morand şi mai ales Giraudoux întrebuinţează comparaţiile îndrăzneţe şi formulele filozofice ca un fel de ornament supranumerar. Pe de cei rafinaţi şi cultivaţi avocaţi,, altă parte ei sunt — Giraudoux _• _____f_______. ... - t... i: ii * —„«nX Aovaanm tnnTîmp medici, profesori sau magistraţi I mai cu seamă — oarecum victime români carp. nână mai dăunăzi, ale propriei lor imaginaţii. Plăcerea pentru comparaţii duce uşor români care, până mai dăunăzi, ne făceau să pierdem un timp infinit reproducându-ne pe dinafară pasagii din France, în special caracterizările lui asupra lui Napoleon, asupra femeii, asupra lui Luther, asupra artei sau revoluţiei de la 1789, Marta Bibescu e şi ea română. Dar este o intelectuală autenta abuz de metafore, la exces de pitoresc filozofic. Aceşti scriitori sunt adesea invadaţi, inundaţi de idei, alunecând cam fără voie pe ceea ce Thibaudet numia „panta facilităţii“. La Marta Bibescu întrebuinţarea formulelor şi definiţiilor nu provine dintr’un prea plin de imagini care se revarsă. Imaginile filozofice la dânsa nu-s simple ornamente. Sunt pâinea cotidiană a operilor ei. Sunt aproape unicul ei material. Nu vedeţi că această *• scriitoare, aproape desfiinţează dialogul şi parcă ar vrea să evite conversaţiile? Dar chiar descripţiile la dreptul vorbind nu există. Sunt înlocuite printr’un fel de rezumate, prin fraze grele de sensuri, adevărate teoreme morale şi firme recapitulative. Cele mai subtile complicaţii sentimentale sunt exprimate printr’un cuvânt-revolver, prin cugetare directă, aproape iscălită. Marta Bibescu face artă cu proverbe şi cu maxime telegrafice. Aceasta e reţeta bucătăriei sale literare. Vorbele de spirit la ea nu-s un lux şi o agrementare a operii; sunt materia primă exclusivă. Aceasta-i originalitatea d-nei Bibescu. .Cetiţi Catherine-Paris, cea mai caracteristică dintre cărţile sale. Veţi avea impresia că cetiţi o tablă de materii cu titlurile capitolelor unui lung roman, şi veţi avea impresia curioasă că după cetirea acestei table de materii este absolut de prisos să mai cetiţi şi lungul roman care n’a fost niciodată scris. Maniera literară a d-nei Bibescu e desigur foarte dificilă pentru autor şi adesea obositoare pentru cetitor. Dar este, fără contest, o metodă profund originală . Iată de ce mi treime să ne mi- Dizidenţa naţional-ţărănistă din Capitală Se cunosc împrejurările în care grupul d-lor dr. Gh. Gheorghian şi col. Marin Seinescu s-a hotărât să depuie listă separată pentru alegerile municipale. „Dizidenţii” vor candida numai la sectorul 1 Galben, prezentându-se în alegeri cu mai mulţi guvernamentali nemulţumiţi, ca d. Achille Şaraga şi alţii. Organizaţia partidului naţional-ţarănesc din Capitală întocmind şi depunănd liste cari nu cuprindeau pe amicii politici ai d-lui dr. Gheorghian, aceştia audecis să dea lupta împotriva candidaţilor oficiali ai partidului de la guvern. Intr’adevăr, ori la orele 2 d. a. a fost depusă, la trib. Ilfov, lista dizidentă national-tărănistă, alcătuită din d-nii: dr. Gheorghian, col. Marin Seinescu, Filip Chelner, Eugen Ionescu, Gr. Dumitrescu, Achille Şaraga, d-na general Praporgescu, general Boboc, Iosef Wechsler, preotul Lahovary Popescu, George Bechi, Costică Vasilescu, I. Slomneanu, C. Vasilescu, C. Stănciulescu, D. Iliescu, Ion Georgescu, Mişu Predescu, Ion Trache şi Gr. Voicu. Semnul ales, este „Ochiul lui Dumnezeu”. După depunerea listei, candidaţii in frunte cu d-nii senator M. Seinescu şi avocat Eugen Ionescu, împreună cu un mic grup de prieteni politici, au manifestat pe străzile din centrul Capitalei. In urma depunerii acestei liste, fruntaşii organizaţiei naţional-ţărăniste din Capitală s’au întrunit sub prezidenţia d-lui C. Angelescu. S’a examinat situaţiunea „dizidentilor" şi s’a decis a se supune delegaţiei permanente a organizaţiei chestiunea excluderii lor. Conducerea organizaţiei socoteşte fapta celor ce au depus listă separată drept un joc al adversarilor partidului. Ceva mai mult, ea îi socoteşte în recidivă... Azi la orele 6 şi luni, delegaţia permanentă a organizaţiei se va întruni la clubul central al partidului. Ea se va ocupa de situaţia d-lor col. Marin Seinescu şi Eugen Ionescu, — şi, în cazul că se va fi depus la tribunal cu adeziunea d-lui dr. Gh. Gheorghian — se va pronunţa şi excluderea acestuia. Dizidenţii contează pe captarea voturilor atât ale liberalilor nemulţumiţi, cât şi ale naţional-ţărăniştilor nemulţumiţi, aşa încât ei speră să obţie cincimea pentru a putea pătrunde in consiliul comunal. Conducerea oficială a partidului naţional-ţârănesc crede însă că disidenţa n'are nici o şansă de reuşită. Procesul teroriştilor din sudul Basarabiei CHIŞINĂU. 26. — Curtea de apel secţia Xl-a s’a pronunţat astăzi în procesul teroriştilor din sudul Basarabiei în frunte cu C. Sârbu. Apelul a fost respins. A APĂRUT: »«»Bill BIBLIOTECA DÜMtNEHTR VALÉRY LARSAUr FERMINA MAHQUE/ «OM AN «Tamwre UNA CANARACHE No.122-123 PREȚUL IS UCI ADEVER tfrnfc Nenorocirea din str. Cobâlcescu Aseară, la aprinsul luminilor, femeia Alexandrina Teognosti, din str. Cobâlcescu No. 4, a suferit un grav accident, de pe urma căruia s’a ales cu tot corpul plin de arsuri. Femeia aprinsese de cu seara o lampă de petrol, fără să bage de seamă că rezervorul cu gaz era plesnit. La un moment dat, din cauza căldurei, gazul evaporat prin spărtură s’a aprins și toată lampa s’a transformat într’o făclie. Alexandrina a încercat s’o arunce pe fereastră. Vântul însă a îndreptat flăcările inspre femee și hainele i-au luat foc. La strigătele ei a sărit bărbatusău, Nicolae Teognosti, care în grabă, n’a luat seama la petrolul vărsat pe jos şi şi-a aprins el însuşi hainele. Cuprinşi amândoi de flacări, nenorociţii au eşit în stradă, strigând după ajutor. Până să sară vecinii cu căldările de apă, femeia nu era de sus până jos decât o flacără V16*Bărbatul, care a putut să-și arunce hainele, a putut să stingă singur focul de pe el. Nevastă-sa insă, s-a ales cu tot trupul plin de arsuri. A fost chemată „Salvarea“, care prin d. intern Gheorghiu a dat celor doi primele îngrijiri, apoi i-a transportat la spitalul Brâncovenesc. INFORMAŢIUNI Asociaţia învăţătorilor din judeţul Ciuc a înaintat ministrului instrucţiunii un memoriu prin care cer să li se aplice sporul cultural prevăzut pentru zona de frontieră şi cer ca judeţul Ciuc să fie trecut în categoria de scumpete, deoarece aprovizionarea cu hrană a învăţătorilor este grea şi costisitoare. Hemoroizii Zbuciumul şi suferinţele atâta de teribile cauzate de câtre hemoroizi, pot fi alinate şi vindecate repede, întrebuinţând Pomada Cadum. Căutaţi să va procuraţi imediat peuns. Comercianţii şi meseriaşii din Făgăraş, au ţinut două întruniri, în care au protestat împotriva impunerilor excesive. Atât comercianţii, cât şi meseriaşii, au predat câte un memoriu prefectului judeţului , Făgăraş, oterându-i sprijinul său. In urma asigurărilor primite de la prefect, comercianţii şi meseriaşii au renunţat la greva demonstrativă, pe care o plănuiseră. Cultivatorii de tutun din regiunea Aradului s’au întrunit la Camera de agricultură din Arad şi au protestat împotriva vexaţiunilor la cari sunt supuşi de către organele R. M. S.-ului. S’a întocmit un memoriu, care a fost înaintat celor in drept. In rândurile demobilizaţilor brăileni neîmproprietăriţi, domneşte o vie agitaţie. O delegaţie de demobilizaţi s’a prezentat la primăria Brăilei, cerând ajutorului de primar să intervină pentru împroprietărirea demobilizaţilor pe terenurile disponibile ale comunei. D. dr. Coteanu, prefect de Orhei, cumnatul d-lui Pelivan şi acel care a lucrat din răsputeri pentru ca liberalii să aibă succes in alegerile comunale din acel judeţ, a fost invitat să-şi prezinte demisia. „CONTENCIOSUL”, birou de informaţiuni judiciare şi administrative, funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. 11, înpalatul ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M. Graur. Comitetul executiv al Băncii Marmorosch, Black & Co. în şedinţa sa de eri, a însărcinat pe distinsul sculptor I. Jalea, cu executarea unui bust în marmoră al regretatului fondator al Băncii, Mauriciu Blank, pentru a fi aşezat în incinta Casieriei, şi a unui bassorelief pentru sala de şedinţe a Consiliului de Administraţie. Aflăm că D-l DR. H. MARTIN, specialist in boli nervoase se reîntoarce la 1 Martie din străinătate pentru a reîncepe consultaţiile. In lipsa sa din Capitală a lucrat la clinica şi şcoala de Psihoterapie şi Hypnologie unde arătând îndemânare specială in aplicarea acestor tratamente a fost numit asistent şi colaborator al Profesorului Berillon. REGELE FERDINAND răm că scrierile ei sunt relativ puţine. Lista nu e lungă. Prima bucată este „Les huit Paradis“— carte premiată de Academia franceză. Apoi vin, în ordinea cronologică: Alexandre Asiatique, Introduction aux mémoires de la Princesse de Chimay, Le Perroquet Vert, Isvor, pays des saules, Catherine Paris, Le Roi Ferdinand de Roumanie, Noblesse de robe, Au bal avec Marcel Proust, Les Transylvains și Jour d’Egypte. Spuneam că cea mai caracteristică e Catherine Paris. Intr’adevăr nicăieri ca acolo nu e mai vizibilă întrebuinţarea formulei în loc de formă şi culoare, întrebuinţarea ideii şi definiţiunii logice ca alfabet de semnale plastice. Dar Catherine-Paris mai trebue remarcată şi pentru conţinutul ei documentar. Avem într’însa cea mai veridică frescă a „Internaţionalei negre“, adică a clasei aristocratice. Această curioasă grupare omenească a fost fotografiată de Marta Bibescu poate mai bine Situaţia la alegerile comunale diferă de la oraş la oraş. Astfel, la Timişoara, s-a alcătuit o listă pe care figurează reprezentanţi ai partidelor naţional-ţărănesc, german, maghiar şi social-democrat. La Tg.-Mureş însă, naţional-ţărăniştii au făcut listă comună mimai cu maghiarii, iar socialiştii candidează singuri. In judeţul Timiş-Torontal, la alegerile făcute până acum, naţionalţărăniştii au luat 138 de locuri, listele cetăţeneşti 50 de locuri, germanii 29 de locuri, socialiştii 15 locuri, sârbii 8 locuri şi liberalii 7 locuri. In curând se va pune în vânzare la toate debitele o ţigaretă superioară, fabricată numai din tutun de Macedonia. Noua ţigaretă va purta numele de „Regele Mihaiu“. Ministrul de externe german bemnar BERLIN, 26. — Ministrul de externe Curtius este grav răcit şi din această cauză e nevoit să stea câteva zile în pat. De aceea ministrul de externe nu asistă la discuţiile Reichstagului, care discută proectul de ratificare al planului Young. Pentru ziua de 10 Martie a fost fixată ziua istorică, in care parlamentul german va vota ratificarea planului Young. Conferinţa şefilor partidelor politice a hotărât ca Reichstagul să fie convocat pentru ziua de 6 Martie spre a discuta proectul de ratificare pe articole, astfel incât votarea să poată avea loc in ziua de 10, chiar decât de Proust. Căci Proust a studiat aristocraţia franceză, care e foarte specială, plină de prejudecăţi industriale, de îndeletniciri bancare, de snobism literar şi vanităţi de autor. Marta Bibescu a descris adevărata pură aristocraţie, aceea împărţită între Rusia, Germania şi Austro-Ungaria, aristocraţia frustă, şi riguros încuiată în ea însăşi, realizând clanul totemist reconstituit, clanul primitiv, unde toată lumea este văr. Graţie instantaneelor filozofice ale d-nei Bibescu îi vedem pe toţi aceşti oameni trăind, vorbind, gândind, vânând, iubind. Este grandios şi instructiv. Şi mai cu deosebire ingenioasă e ideea de a pune, alături de această mare frescă, ca un fel de reposoir, pe o franţuzoaică, pe Catherine-Paris, o fată născută din părinţi români şi prinţi (ceea ce îi dă acces în Internaţională), dar crescută la Paris în amorul mediocrităţii materiale, al istoriei Franţei şi al splendorii republicane. Este amuzant că această Catherine are în fond prejudecăţi tot atât de mecanizate cât şi membrii „Internaţionalei negre“. Dar Catherine în mijlocul tuturor membrilor acestei Internaţionale e una singură. Prejudecăţile ei izolate apar atunci, faţă de prejudecăţile majoritare, ca ultimul cuvânt al spontaneităţii şi al liberului arbitru. Şi ea e, în fond, un manechin. Aparţine doar altui model. Dar între marionete de altă factură, ea samănă cu o fiinţă vie.lie 79 Vecinicul miraj al lucrurilor sociale. Şi cartea sfârşeşte cu un discurs al Catherinei-Paris care, declară că fiul ei va fi cu adevărat francez, că va spune „nos ancêtres les Gaulois“, că va iubi Istoria Regilor şi Democraţia guvernelor Contemporane. Este aci — cu toate accentele înlăcrămate ale Catherinei-Paris — doar repetarea maşinală a formulelor sacramentale prescrise la ceremonia botezului de rit republican. îmi pare rău că nu mai îmi rămâne vreme să vorbesc şi despre altele din cărţile acestei scriitoare. Cu atât mai mult că volumele ei, amplu comentate în critica apusană, au trecut aproape neobservate în România. Sunt, dacă nu mă înşel singurul care m-am ocupat de proza acestei scriitoare, în şase esseuri publicate, în ultimii cinci ani, în ziarul „Adevărul“ şi în revista „Adevărul literar“. Sper să reunesc odată un volum aceste şase studii. Până atunci literatura critică a României nu va cuprinde nici o lucrare consacrată acestei distinse şi nedreptăţite a noastră compatrioată. Dar să revenim la cele „Două portrete“. Cartea e tradusă din franţuzeşte. Şi asta nu pentru că a fost publicată întâi în franţuzeşte, dar pentru că a fost concepută şi scrisă întâi în franţuzeşte. Şi eu, dacă aş scrie o carte întâi în limba franceză, ediţia romă- nească, chiar tradusă de mine, tot traducere este. Aşadar, acum este tradus în româneşte volumul „Două portrete“? Vă aduceţi aminte de poeziile lui Topârceanu în care scria terţine ca Dante, hexametre ca Homer şi stihuri ca Scarron? Aveam absoluta impresie că-i cetim pe aceştia în original. Traducerea celor „Două portrete“ ne dă impresia că cetim textul francez al principesa Bibescu. Și este, fără îndoială, cel mai bun elogiu. O. I. SufJiiwm ,j i: _______ WMi ANATOLE FRANCE i Avocaţii la primul ministru D. D. Dobrescu, preşedintele „Uniunei generale a avocaţilor din România“ şi d. Pompiliu Ioniţescu, vicepreşedinte al Camerei au fost primiţieri în audienţă de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. D-nii D. Dobrescu şi Pompiliu Ioniţescu au arătat primului ministru şi ad-interim la finanţe că s’a dat ministerului de finanţe un tablou — ca venind din partea baroului de Ilfov — de numele tuturor avocaţilor din Bucureşti cu veniturile ce au.Ministerul de finanţe procedează acum la stabilirea impunerilor pe baza acestui tablou, care au spus d-nii D. Dobrescu şi Pompiliu Ioniţescu este apocrif. D. Iuliu Maniu, a promis că va da dispoziţia ca acest tablou să fie înlăturat şi caimpunerile să se facă după normele prevăzute de lege. —....... __ Bolnavii manifestează pentru J-rul“ dela Gallspach VIENA, 26. — Im Gallspach, unde se află sanatoriul celebrului „dr. Zeileiss, s’a ţinut astăzi o întrunire interesantă. Cei 2000 de bolnavi, cari se găsesc actualmente în căutarea „d-rului“, s’au întrunit împreună cu sutele de bolnavi, care au fost însănătoşiţi de Zeileiss, protestând împotriva campaniei de presă ce se duce împotriva lui şi a părerilor nefavorabile emise de către unii medici. La această întrunire au venit persoane vindecate de Zeileiss, din Ungaria, Iugoslavia şi Germania. Sute de automobile şi de autobuze au circulat pe şoseaua de la Gallspach. A sosit şi un foarte mare număr de ziarişti precum şi mulţi operatori de cinematograf. BURSA BUCUREŞTI, 26 Febr. 1930 Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ Banca Naţională ex. cap. 7350, 300 Banca Blank 985, 80, 70, 75, 80, 85 Banca Românească 795 Banca Românească pui 760, 65 Bca Comerc. Italiană 675, 75, 700 Navigaţia Română Carpatina Agricola Asig. Reşiţa Cartea Românească Electrica Locuinţe Eftine Mica Letea lui Astra Română Steaua Română Concordia Credit Minier I. R. D. P. România Petroliferă Subsolul împrumutul Refacerii Renta Improprier. Scrisuri Rurale Scrisuri Urbane Buc. 100 lei 15,20 fr.fr. la Paris 100lei3,08frr.la Zurich La noi devizele sunt negociate la cursuri medii Cursul monedelor străine Schimbul in străinătate 26 FEBRUARIE 1930 Londra 124.27 New-York 125.57 Germani. 519 Belgia 356.25 Italia 133.80 Praga 75.70 România ne cotat Elveţia 493 Olanda 1025 ZURICH (închiderea) Berlin 123.71 Amsterdam 207.82 New-York 5.18.30 Londra 25.19% Paris 20.28% Milano 27.14% Praga 15.35% Budapesta 90.60 Belgrad 9.12% Bucureşti 3.07% Varşovia 68-07% Viena 72.97% Cota cerealelor LIVERPOOL 26 (Radorj închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Mai 7.8 %, Iulie 8.0%. Sept. 8.3%. Porumb. Tendinţa calmă. Mai necotat. Iulie 4.3. Sept. necotat CHICAGO 26 (Rador) Deschiderea Grâu. Martie 105%, Mai 110%, Iulie 111%, Sept. 115%. Porumb. Martie 84%, Mai 88%, Iulie 89%, Sept. 88%, Ovăz. Martie 41, Mai 42%, Iulie 42%, Sept. necotat. Secară. Martie 79%, Mai 76%, InWINNIPEG 20 (Rador) Deschiderea Grâu. Mad 113%, Iulie 114%, Sep. 117. .1 Palatul Justiţiei După cum s’a scris d. M. Milozi a fost condamnat de tribunalul Ilfov secţia II numai la 5000 de lei amendă pentru bătae simplă iar comisarul I. Panova a fost achitat de orice penalitate. Parchetul de Ilfov prin d. procuror Alevra a declarat apel împotriva acestei hotărâri cerând Curţii de apel să o reformeze întrucât faţă de gravitatea faptelor imputate inculpaţilor şi a dovezilor aduse, inculpatul principal trebuia condamnat şi pentru schingiuire iar complicele nu trebuia să fie achitat. — Camera de agricultură din Vaslui fusese disolvată printr’un decret emis la 22 Martie 1929. Membrii disolvaţi s’au adresat contenciosului administrativ cerând anularea decretului. Afacerea s’a judecat de către secţia I-a a Curţii de Apel din Bucureşti iar după desbateri largi s’a dat ori pronunţarea, respingând acţiunea şi menţinând ca legal decretul de disolvare. Reclamanţii au făcut recurs la înalta Curte de Casaţie. Parchetul a făcut apel la Camera de punere sub acuzare împotriva infirmării mandatului de arestare a lucrătorului Dumitru Oneţ de la uzinele Lemaitre, care a înjunghiat pe tovarăşul său grevist Petra Ionescu. FUNCŢIONAR DE BANCĂ DELAPIDATOR SOFIA 26. Funcţionarul Ivanoff de la Interbank a delapidat astăzi suma de 3 milioane 700 de mii de leva, cu intenţia de a fugi în Franţa. El a fost însă arestat la frontieră și readus La Sofia. Cum se cucereste in Grecia dreptul de vot ATENA. 26 (Bador). — Aseară pe culoarele Camerei s’a produs un incident penibil. O doamnă s’a apropiat de d. Zavitziano, fostul ministru de interne și l-a lovit, crezând că au de-a face cu actualul ministru de interne. Arestată imediat, doamna a declarat că voia să se răzbune pe ministrul internelor, căruia îi imputa că refuză să acorde femeilor dreptul da vot. Kety şi Ludovic Dauş aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor moartea prea iubitei lor mame Maria A. Dauş născută NEGRI încetată dur viaţă, în vârstă de 83 de a.n. Luni 24 Februarie a. c. Serviciul religios a avut loc Miercuri 26 Februarie, la orele 4 p. m. în capela Cimitirului „Reînvierea“, unde rămăşiţele au fost depuse. Aceasta în loc de orice altă înştiinţare. Bucureşti, B-dul Domniţei 7 Zdrobiţi de durere Anîşoara şi Protopop Ştefan Popescu cu fiul lor Eugeniu, anunţă rudele şi cunoscuţii că Dunanică la 2 dimineaţa a încetat din viaţă îngeraşul lor scump SYLVICA în vârstă de 8 anişori înmormântarea a avut loc Lunî 24 Februarie in cimitirul din Alexandria 775 925 985 460 280 715 260, 55 360, 50 515 1375, 5030, 25, 10, 790 790 415, 10 135 185 50 58% 50%, 51 47% 47%, 47% 6.6,3— 6.6, 650.00— 655.00 Oferite Cerute Franci francezi Lire sterline Dolari Belgas ’ Lire italiene Franci elvețieni Cor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi 6.59 168.05 23.45 8.81% 32.48 4.98% 23.71 40.18 29.42 67.55 817.50 Franci francezi Lire sterline Dolari Belgas Lire italiene Franci elveţieni Gor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turcești Leve Napoleon aur 817.00— 820.00 167.00— 167.50 23.20— 23.40 8.82 8.87 32.50— 32.80 4.93— 4.98 23.65— 23.85 40.10— 40.40 29.40— 29.60 66.00— 67.00 2.20— 2.22 2.95— 2.98 78.00— 80.00 1.19— 1.21