Adevěrul, iulie 1930 (Anul 43, nr. 14266-14291)

1930-07-01 / nr. 14266

Pag. 2-a rea programului minimal fixat de P. T. T. şi a condiţiunilor tehnice celor mai favorabile pentru desvoltarea te­lefonului, precum şi a cerinţelor im­perioase ale siguranţei publice şi a­­părării naţionale. OFERTELE PREZENTA­TE — Pentru ce v-aţi decis să accep­taţi oferta casei americane P. T. T.7 — In cursul tratativelor s’au pre­zentat patru oferte ale următoarelor firme și grupuri: 1. — International Telegraph <& Te­lephone; 2. — Ericsson; 3. — Siemens­ife Halske, finanțată de Banca Blairamerica Bank; 4. — Grupul compus din Ericsson, Siemens <fe Halske, Associated Tele­phon <fc Telegraph Co., din Chicago şi Siemens Brothers. Cea din urmă ofertă a fost prezen­tată la sfârşitul lunei Mai, după ce comisiunea îşi depusese raportul şi consiliul d­e miniştri luase în dezba­tere ofertele. Cu toate acestea, dat fiind însemnătatea grupului, ea a fost luată în cercetare, înainte ca consi­liul de miniştri să fi aprobat pentru întâia oară oferta casei I. T. T. In urma schimbării guvernului, în ziua de 14 iunie, acelaş grup a pre­zentat o nouă ofertă însoţită de un nou proect de conventiune, conţi­nând unele ameliorări­ asupra celui precedent. Deşi chestiunea fusese de­cisă, guvernul, în noua sa formaţiu­ne, a analizat şi această nouă propu­nere şi a rămas la hotărîrea anteri­oară, găsind oferta casei I. T. T. mai avantajoasă. IN CE CONSTAU AVAN­­TAGIILE OFERTEI I.T.T. — In ce constau avantagiile ofer­tei I. T. T. faţă de cea din urmă ofer­tă a grupului Siemens ,Ss Halske-Eric­­sson-Siemens, Brothers­­k Associated Telegraph & Telephone? — Pentru precizare, voi denumi cele două oferte: Oferta A şi oferta B şi voi preciza numai punctele e­­senţiale de deosebire. Oferta A, admite ca în consiliul de administraţie majoritatea să fie ro­mâni, pe când oferta B numai o trei­me români. In afară de aceasta, ofer­ta A admite trei delegaţi ai statului în consiliul de administraţie, pe când cealaltă ofertă nu admite nici unul. Apoi, pe când oferta A preci­zează că societatea I. T. T. rămâne solidar responsabilă pentru aplicarea contractului cu societatea română de telefonie ce o va forma, oferta B nu oferă aceeaş condiţiune. Oferta A restrânge dreptul conce­rn ce priveşte siguranţa publică şi apărarea naţională, în oferta A se prevede că societatea va coopera cu guvernul pentru a-i da posibilitatea de a lua măsurile necesare, în cazul când guvernul le găseşte utile pentru menţinerea ordinei publice, iar un caz de rebeliune sau război, statul poate să preia asupra sa administra­ţia serviciului telefonic; o asemenea Clauză nu se găs­eşte in oferta B. AVANTAJAREA PRO­DUCŢIEI NAŢIONALE Pentru avantajarea producţiunii naţionale, oferta A se obligă să în­fiinţeze fabrici de produse telefonice în ţară şi admite ca produsele indi­gene să fie procurate cu un preţ mai mare cu 10 la sută ca cele străine in­clusiv vamal; oferta B prevede înfiin­­­ţarea de fabrici, dar nu admite un procent de scumpete pentru încura­jarea industriei naţionale. REDEVENŢA STATULUI Deşi, în ce priveşte redevenţa, o­­ferta A prevede numai 4 la sută din veniturile brute, pe când oferta B merge la 5 la sută, totuşi cea dintâi este mai avantajoasă pentru că: a. — Se obligă a plăti impozitul a­­supra dividendelor; b. — admite ca dividendul anual să fie şi mai mic de 8 la sută, pe când oferta B cere scutirea de im­pozitul asupra dividendelor şi pre­tinde ca dividendul să fie cumulativ, adică plusul realizat în anii buni, să fie compensat cu minusul realizat în anii mai proşti şi numai după ce se face această compensaţie, restul ce depăşeşte 8 la sută se împarte în părţi egale între stat şi societate. In sfârşit, pe când în oferta A cota de amortizare este unu şi jumătate — doi şi jumătate la sută, în oferta B ea se ridică dela trei — şase la sută asupra investiţiunii nete, ceea ce duce în mod implicit la o scumpete a tari­felor. Am precizat toate condiţiile esen­ţiale, pentru ca să se vadă clar a­­vantagiile cari au determinat guver­nul sa accepte oferta casei I. T. T., care este precum se ştie, finanţată de banca Morgan, surâzând. Este tata. Când se în­toarce seara acasa, este băut şi sparge ce-i cade în mână. Se po­toleşte el, îndată. Câţi ani o fi mai trăit bătrânul care se îmbăta în fiecare seară nu se ştie, cum nu se ştie nici dacă celalt bătrân, fiul său, cel care nu gustase vinul, o fi ajuns vârs­ta tatălui său. Tot cam aşa se întâmplă în mi­nunata Chină, unde mulţi bă­trâni, chiar centenari, sunt me­reu cu pipa în gură, din care fu­mează mult blestematul opiu, o otravă mult mai teribilă decât al­coolul şi decât tutunul. Pe lângă aceste două elemente, vinul şi tutunul, mai este un al­tul, foarte dăunător vieţei noas­tre, masa. Mâncăm prea mult, cu mult mai mult decât trebuie firii noas­tre. Cei mai sobri dintre noi, mă­nâncă cel puţin de trei ori mai mult decât le trebuie. Cantitatea aceia mare de hra­nă pe care o introducem în orga­nismul nostru dă foc la o mulţime de tulburări de nutriţie şi de su­pra­nutriţie, cam­ departe de a face bine corpului, scurtează du­rata vieţii. Americanul Horaţiu Flecher, a­ scris o carte celebră intitulată „Prea mâncăm mult“. El este un aprig propovăduitor al mâncării puţine. In cartea sa, Fletcher, intre al­tele, povesteşte că nobilul Vene­tian Luigi Comaro a fost proto­tipul omului care a mâncat pu­ţin. In tinereţe Luigi Comaro du­sese o viaţă foarte neregulată, la sionarului de a se Împrumuta pe i­potecă la 75 la sută din capitalul in­vestit, pe când oferta B nu stabileşte nici o limită. Oferta A stabileşte un program mi­nimal pentru centrele şi reţelele te­lefonice interurbane şi se obligă să învestească, în primii cinci ani, un capital de minimum două miliarde, fără a ţine seamă de condiţiile de rentabilitate; oferta B fixează nu­mai un program minimal pentru cen­trale dar nu şi pentru reţelele inter­urbane şi nu se angajează la o sumă minimală de investiţiuni. Oferta A admite controlul investi­­ţiunilor pentr­u fabricare, materiale şi manoperă, pe când oferta B numai pentru fabricate. De aseme­nea, pe când cea dintâi prevede şi controlul de către stat al întregei ex­ploatări, cea de a doua nu-1 acceptă. In ceia ce priveşte sancţiunile, o­­ferta A pe lângă amenzi, in caz de ■abateri grave şi repetate, prevede dreptul Statului la răscumpărarea investiţiunilor, oferta B nu acceptă această clauză. Pe când oferta A prevede instala­rea sistemului Western introdus în mai toate­ capitalele mari din Euro­pa, cunoscut ca un sistem foarte bun şi propune un sistem unic stan­dard perfecţionat, oferta B nu pre­cizează ce sistem telefonic va între­buinţa şi oferă ambele sisteme Eric­sson şi Siemens & Halske. DREPTURILE CÂŞTIGA­TE ALE PERSONALULUI Oferta A acceptă preluarea perso­nalului existent al serviciului telefo­nic cu toate drepturile sale d­e astăzi; oferta B nu acceptă respectarea drep­turilor câştigate ale personalului. Şi pe când cea dintâi, numai în primii cinci ani îşi rezervă dreptul de a întrebuinţa 20% personal străin şi in urmă îl reduce la 10 la sută, cea de a doua îşi propune a menţine 20 la sută străini, în tot timpul duratei concesiunei. DREPTUL DE RĂSCUM­PĂRARE A CONCESIUNI­I In oferta A statul are dreptul să răscumpere concesiunea după 20 ani, plătind întregul capital învestit, plus o primă de 15 la sută care se reduce în fiecare an cu 1 la sută, aşa încât peste 35 ani se preia instalaţia contra­valorii capitalului net învestit; în o­­ferta B răscumpărarea nu se poate face decât după 25 ani cu o primă de 15 la sută, care scade cu 5 la sută după fiecare interval de cinci ani, prin urmare numai după 40 ani se poate răscumpăra, în aceleaşi condi­ţii ca în oferta A. — De la Început am ţinut să preci­zez că nu voim să legăm de această concesiune încheerea vreunui îm­prumut, deoarece suntem hotărîţi să nu facem apel la piaţa internaţională decât în momentul oportun, când prin restabilirea echilibrului finan­ciar vom putea să găsim condiţiile cele mai bune şi să consolidăm ast­fel definitiv creditul statului nostru. Dar, faţă de multiplele nevoi ex­traordinare, cari nu-şi pot găsi satis­facerea în modul normal al bugetului, dacă prin mobilizarea unui activ al statului putem obţine un avans, am socotit cuminte să nu pierdem aceas­tă ocaziune. De aceia, ca ministru de finanţe, la timpul său, am limitat acest avans la patru milioane dolari, rambursabil în cinci ani, în principal din redeven­­ţele şi beneficiile datorate statului. Prin urmare, este vorba de un a­­vans şi nu de un împrumut, pentru că nu se emit nici obligaţiuni şi nici bonuri de tezaur. Noul ministru de finanţe a socotit necesar să-și asigure, eventual, în cursul anului acesta, un al doilea a­­vans de încă patru milioane dolari, ceia ce s-a realizat. In afară de aceste avansuri, cari au o importanță cu totul secundară, cred că faptul important care se lea­gă de acordarea acestei concesiuni casei I. T. T. este intrarea pentru în­tâia oară in România a marelui ca­pital american, reprezentat prin Ban­ca Morgan, care deschide drumul pentru intense relaţiuni economice şi financiare, între U. S. A. şi ţara noastră. REP. Lupul şi viaţa lui patruzeci de ani după ce fusese foarte rău bolnav, s’a hotărît să ducă o dietă şi mai strictă decât cea ce-i prescriseseră medicii. Câtva timp hrana lui zilnică era formată din 350 grame ali­mente solide şi 400 gr. vin, — a­­tât şi nimic mai mult. Mai târziu, Cornaro a mai re­dus din cantitatea de alimente, şi a ajuns să mănânce numai un singur ou, în 24 de ore. Se obişnuise aşa de bine cu a­­cest fel de alimentaţie, în­cât, la vârsta de şaptezeci de ani, a în­cercat să mărească porţia la un ou şi jumătate; i s’a făcut atât de rău că era să moară. La vârsta de 83 de ani a scris o carte Cum să trăeşti mult, şi apoi a mai scris una la 86, alta la 91 şi alta la 95 de ani, tratând des­pre felul cum să trăeşti ani mulţi. In rezumat, scrierile lui con­chid că trebue să mâncăm puţin, ca să trăim mult. Pe atunci nu se ştia ce sunt toxinele, ce sunt au­­tointoxicaţiile, ce sunt excesele alimentaţiei abondente. Azi se ştie că viaţa ne-o scurtează traiul prea bun şi mâncarea prea sub­stanţială. Dar nu singur Cornaro a pro­povăduit mâncarea puţină ca să trăeşti mult ci toţi filosofii anti­chităţii greco-romane, şi toţi oa­menii de ştiinţă din zilele noas­tre. Mâncăm prea mult; este neîn­doios. Şi pricina scurtării vieţii, este aceasta. întrebaţ­i-vă medicul dv. şi veţi vedea ce vă spune. Dr. P. Robescu Siguranţa publică şi apărarea naţională Este minunat înfăţişată în graiul potrivit înţelegerii copiilor, de că­tre d. Ion Cireşu în „CĂRTICICA PASĂRILOR şI ANIMALELOR“. „Cărticica“ constituie o plăcută lectură pentru copii şi o luminoasă iniţiere a lor în viaţa pasărilor is­teţe şi a animalelor. Ilustrată în culori — Le 1­30. De vânzare pretutindeni. Editura „A­­— Ce caracter are avansul obţinut? DEVERUL“ S. A. AVANSUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE A murit Bing-câinele erou A fost mai vestit de­cât câinele Azor al nostru. A luat parte la răz­boiul mondial şi s a distins prin ac­te de bravură, de eroism, de devota­ment şi abnegaţie. A fost cea mai iscusită iscoadă şi sentinela neadormită a tranşeelor americane la frontiera Franţei. Pen­tru faptele lui de eroism şi inteli­genţă fu decorat pe câmpul de bă­taie, înapoiat în patrie după război, muri acum la Tennison, în Ohio. Guvernul american i-a acordat pentru tot timpul cât a trăit o pen­sie anuală echivalentă cu 10.000 lei, încărcat de glorie şi după anii trăiţi în belşug după ce-şi dădu sufletul, fu înmormântat cu mare pompă în cimitirul din Temnnison. Bing îmi aduce aminte de Péléas, câinele lui Maeterlinck despre care maestrul gândirii şi prozei franceze a scris câteva din cele mai profunde, mai subtile şi mai emoţionante ale sale pagini. Péléas era un câine parizian, „cu fruntea bombată și puternică întocmai ca a lui Socrat sau Verlaine". „Era frumos ,— ne spune Maeterlinck — ca un frumos monstru natural care s’a conformat în mod strict legilor speciei sale"* Cu­getătorul francez ne-a descris şi su­fletul atât de interesant a lui Péléas. Nimeni n’a plâns după moartea u­­nei fiinţe iubite atâta şi... atât de frumos ca Maeterlinck, după moar­tea lui Péléas. „Suntem singuri, absolut singuri pe această planetă şi între toate formele de viaţă care ne încon­joară, nici una — afară de câi­ne — n’a făcut alianţă cu noi. Unele se tem de noi oamenii, altele ne ig­norează, dar nici unul nu ne iu­beşte. In ansamblul inflexibil al legilor Naturei, excepţie o face numai câi­nele — şi... dragostea — dragoste a­­trage. Poemul lui Gr. Alexandrescu des­pre „Câinele soldatului“ ne-a cres­cut în această dragoste. DOCTORUL YGREC Câteva studii ale d-lui Leon Feraru The Românie Review, revista consacrată cercetărilor in limbile și literaturile romanice care apare la New-York, publică în recentul nu­măr din Aprilie-Iunie 1930 sub­­ti­­tlul Rumanian Book Notes trei dări de seamă semnate de d. profesor Leon Feraru de la Universitatea Long Island. D. LEON FERARU Recenzentul se ocupă de volu­mele d-lor profesor N. Iorga, Istoria literaturii românești. Introducere sintetică după note stenografice ale unui curs; Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului, sau Vremea Ducă-i Vodă, roman, şi Perpessicius, Menţiuni Critice. Studi Rumeni, publicaţia italiană din Roma editată de Institutul pen­tru Europa Orientală, apreciază în volumul IV (1929-30) notiţele şi co­mentariile din Romanic Review a­­supra literaturii noastre găsind că d. Feraru „informează corect pu­blicul american despre ultimele nou­tăţi literare româneşti, cu preciziu­­ne şi fineţe în aprecieri". Oficialii Apropos de statuia mareşalului Joffre, inaugurată de curând la Chantilly — după cum am anunţat, Comoedia publică, sub semnătura lui Gabriel Boissy următoarele rân­duri : „Te cuprinde o adevărată dezo­lare când constaţi că aproape toţi marii noştri oameni trec în poste­ritate numai prin dalta sau penelul acelor pictori şi sculptori oficiali, plaga artei contimporane, cauza în­cetei sale evoluţii, şi cari constrâng artiştii adevăraţi să se îndrepte că­tre lucrări nedemne de talentul lor, sau către fantezii cari reflectă, ade­seori, iritarea lor faţă de atâta ne­­dreptăţire“. Iată cuvinte cari cu multă sau mai puţină dreptate, se pot spune şi la noi, ca dealtfel, pre­tutindeni. Biblioteca lui Aurel C. Popovici Preşedinţia consiliului de miniştri a trimis o adresă ministerului de in­strucţie însoţită de un inventar al bibliotecii marelui luptător Aurel C. Popovici. Ministerul este rugat să studieze valoarea bibliotecei şi s-o cumpere pe seama ministerului. Biblioteca se compune din peste 2500 volume de mare valoare. Casa şcoalelor a primit Însărcina­rea de a studia această chestiune şi a trata cu familia regretatului Aurel C. Popovici cumpărarea acestei pre­ţioase biblioteci. Ziarele „Intransigeant“ şi „Math“ au organizat zilele trecute, la pisci­na Moliton din Paris o gală deopo­trivă de originală şi de pariziană. Tot Parisul şi-a dat întâlnire să vadă întrecerea nautică dintre arti­ştii şi artistele mărci capitale euro­pene. Cele două ziare au întocmit un program în care concurenţii, talente tinere de primul rang al rampei şi al ecranului aveau să facă întrecere de înot, concursuri de eleganţă, de sportivitate şi de artă. Au participat stele de cinemato­graf începând de la Blanche Montet şi Diana până la André Roanne, Dranem şi Préjean. Alături de con­cursurile nautice s’au desfăşurat şi cele mai variate atracţiuni. Succesul galei organizată de L’Iva­­tran a fost eclatant. De­sigur, un asemenea eveniment nu se pretează la nici o filozofare, mai ales când se întâmplă la Paris Cihar de s’ar întâmpla In Bucu­reşti n’ar face decât să dovedească strânsa prietenie — veche de mii de ani — dintre artă şi sport. In onoarea lui Schiller Se anunţă din Weimar că „Aso­ciaţia admiratorilor lui Schiller“, (Schillerbund) a organizat o reuşită serbare publică în amintirea lui Schiller. Premiul Osiris Institutul Franţei a dispus anul acesta acordarea a două premii „O­­siris” de câte 100.000 de franci fie­care. Din comitetul care va decerna premiile fac parte şi doi membri ai Academiei Franceze. După toate probabilităţile ele vor fi acordate d-lor Pam­ Bourget şi M. Gloy, de la Academia de medicină. Cărţi-revista A apărut: „Poşta Informativă“ No 55—56, revistă pentru funcţionarii P. T. T. Pe lângă partea Informativă şi de specialitate cuprinde o bogată ma­terie culturală, literari şi artistică. Articole semnate de: inginer I. Pitu­le­scu, A. Munte, Dem. Croniciru, Veturia Mileva M., ,V. Costes­cu, Me­­dicus, etc. Profesorul G. C. Dragu publică în­­tr’o broşură conferinţa d-sale dela Ateneu purtând titlul: CAT ŞTIM ŞI CUM NE REPREZENTAM ASTĂ­ZI LUMEA: NEWTON KAN­T­ EINS­­TEIN, Bucureşti, tipografia I. Vă­cărescu. D© vartere la toate libră­riile, 35 lei. INFORMAŢII Copilul Ion Tudorache, în etate de un an şi jumătate, din comuna Sita Buzăului, jucându-se intr'un ciubăr cu apă, s’a înecat. Femeia Profira G. Andrei din co­muna Ruginoasa, jud. Baia, a năs­cut doi copii lipiţi unul de altul. După câteva ore, copiii au încetat din viaţă. « „Aşezământul de Educaţie din castelul „Turnul Roşu“, — insti­tuţie şcolărească pentru băeţi până la 14 ani. — pitoresc situată în Car­­păţii sudici, are imediată nevoe de o pedagogă, o învăţătoare şi o infir­mieră. Salariul lunar: 2000 lei pen­tru învăţătoare şi 1500 lei pentru ce­lelalte. In plus hrana in bune con­diţiuni, locuinţă, luminat electric, bae. Cererile, însoţite de actele de studii, diploma de absolvire a liceu­lui sau a unei şcoli normale pentru învăţătoare şi pedagogă, să se tri­mită Direcţiunii, prin oficiul Tăl­­maciu, judeţul Sibiu. Faţă de greutăţile pe care le în­tâmpină crescătorii şi exportatorii noştri de vite cu exportul şi tranzi­tul vitelor româneşti pentru Iugo­slavia, directoratul Banatului a ho­tărât să ceară guvernului să facă in­tervenţii pe lângă Ungaria, Austria şi Cehoslovacia. Răsplătiţi sârguinţa şcolarilor cumpărându-le cartea d-lui ION PAS Familia CHIŢ­CHIŢ Va fi desifitarea lor in vacanţă. Volumul frumos tipărit şi ilustrat cu poze colorate cuprinde trei pie­se care pot fi jucate la producţiile şcolare. Ed. „Adevărul" — Lei 50. D. C. Argetoianu va fi primit din nou în audienţă de suveran. In cer­curile politice se afirmă că întreve­derea va avea ca obiect atitudinea partidului liberal şi audienţa a fost cerută ine urma discuţiunilor urma­te între fruntaşii liberali. Un grup de profesori secundari sub conducerea d-lui prof. Al. Graur, doctor în litere de la Paris, a hotă­rît să deschidă, în timpul verii un curs preparator pentru examene integrale, corigenţe şi bacalaureat, curs liceal şi comercial, autorizat de ministerul instrucţiunii. Informaţiunile se pot lua zilnic între orele 8 şi 12 dim. la secretaria­tul liceului „Libros”, str. Mircea- Vodă 20. Telefon No. 379/62. BERLIN, 28 (Rador). — Din Cairo se anunţă că profesorul egiptolog dr. Steimdorff, care a făcut încă dinainte de război cercetări asupra mormin­telor vechi din Nubia, s’a pus în slujba guvernului egiptean. BERLIN, 28 (Rador). — Guver­nul Reichului a comunicat Societă­ţii Naţiunilor că începând dela 1 Iulie curent nu se mai socoteşte le­gată de convenţia internaţională din 8 Noembrie 1927, relativă la supri­marea şi restricţiunile exportului şi importului. O ZI INTR’O TABĂRĂ DE LAPONI Copii, cunoaşteţi viaţa Laponilor oamenii aceea din Nord, oare umblă de colo până colo, fără alt adăpost în iarna aspră, decât un cort uşor ? In A doua călătorie la lumea bas­melor Selma Lagerloi descrie minu­nat viaţa acestor oameni necăjiţi, cu prilejul vizitei pe care o face în­­tr’o tabără de Laponi, păstoriţa de gâşte Aeso. Ea se miră de traiul pe care îl duc Laponii, dar când aude minu­nata legendă a acestui neam, începe să-i iubească Dacă voiţi să aflaţi a­­ceastă legendă, cetiţi A doua călăto­rie în lumea basmelor. O găsiţi la librării, la chioşcuri şi la depozitele de ziare. Iţi „RADIO“ Palatul Justiţiei Secţia III a tribunalului urma să judece ori acţiunea directă prin ca­re d. prof. I. Petrovici reclamase pentru calomnie prin presă pe d. Al. Mavrodi, directorul ziarului „Viito­rul“. Tribunalul în urma desbateri­­lor şi-a declinat competinţa în fa­voarea Curţii cu juraţi. — In ziua de 27 iunie, la circ. 14 poliţie, cu ocazia cercetării reclama­­ţiei comerciantului N. Niculescu din str. Raion, in contra lui G. Udup — pentru bătae, acesta din urmă a lo­vit şi insultat pe comisarul şef al nu­mitei circumscripţii, împotriva lui Udup, d. procuror Krupenschi a des­chis ori acţiune publică pentru ul­traj cu lovire. — Tribunalul Ilfov, secţia 4-a, a condamnat eri la trei luni închisoa­re pentru abuz de încredere, pe Ca­rol Richardini, care în calitate de tutor al minorului Giovani Chinezi şi-a însuşit suma de 40 mii de lei dintr’o chirie. Rândunica şi viaţa ei este minunat descrisă de cunos­­cutul autor didactic Ion Cireşu, în inimoasa scriere pentru copil şi ti­neret : „CĂRTICICA PASĂRILOR ŞI ANIMALELOR”. Ilustrat frumos în culori de Dem. — lei 30. — De vânzare pretutin­deni. Editura „ADEVERUL“ S. A. — Bucureşti GLUME PENTRU COPII După desăvârşitul succes, pe care l-a avut cu „URSULICA“, care s’a epuizat nu mai puţin de două luni, Editura „Adeverul” dă la i­­veală minunatul volum cu „GLUME PENTRU COPII“, scris admirabi de d-nii Horia Prundu şi Petre Ce­tină. Este una din cărţile menite să înveselească vacanţa tineretului — ilustrată în culori — Iei 30. — De vânzare pretutindeni Din secretele scamatoriei A sosit vara. Şi odată cu venirea ei fiecare caută să scape de căldurile ca­niculare, refugiinduse la munte sau la mare. Dar desigur că nu fiecare işi poate lua „reşedinţa de vară”, la localităţi, unde există distracţii la permanenţă, cu baluri, concerte, reprezentanţii tea­trale, cinematograf, etc. Mulţi se retrag la ţară, la aer curat, sau pe malul apelor, în sate, unde spe­cula nu ia proporţiile din marile sta­ţiuni. Şi acolo desigur distracţiile Upsese. Pentru a le da şi acestora o serie de distracţii pentru vacanţă, „Realitatea Ilustrată“ No. 178, apărută azi, publică o serie senzaţională de trucuri de sca­matorii. Doctorul H. MARTIN Colaborator al Inst. Psycho­physiologic (Berillon Paris). VINDECĂ numai Psy­­chonevrosele. IMPOTENŢA (funcţionali) Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACU­LUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurători psihice. Insom­nie, somnolenţa, dureri de cap. Trata­mentul copiilor întârziaţi impulsivi, O­­NANIA, INCONTINENTA DE URINA, ELECTRICITATE, HYPNOTISM,­­per­suasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul n. Casa Frascati. Intrarea pe la cinematograf. Consulta­­ţiuni 9-11 şi 2-7. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. George Bogdan, născut la 24 Aprilie 1904, în comuna Brăila, do­miciliat în Brăila, str. Vapoarelor , a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adaoge la numele său patronimic de Bogdan pe acela de Georgescu, spre a se numi Geor­ge Bogdan-Georgescu. Ministerul publică conform art. 9 din legea asupra numelui spre şti­inţa acelora cari ar voi să facă opo­­ziţiune în termenul prevăzut de ali­niatul II al zisului articol, . Artă şi sport Corot şi Delacroix La Paris s’a deschis o expoziţie care grupează pe maeştrii ultimului veac de pictură franceză. Se expun tablouri începând de la Ingres, Co­rot şi Delacroix până la pictorii din zilele noastre. Cum era şi natural ex­poziţia a provocat un viu şi legi­tim interes. Cu prilejul acestor galerii şi al altor două expoziţii, închinate fie­căruia în parte s-a pus în critica de artă a Franţei problema actualităţii marilor maeştri Corot şi Delacroix. Romantismul, de nuanţe diferite între cei doi şi — în fond — deo­sebit de aşa zisul romantism con­timporan, îi face pe Corot şi Dela­croix pictori încă în gustul epocii. Dar, pe deasupra acestei maniere picturale, în general, cei doi mae­ştri ai penelului au atribute geniale pentru cari vor rămâne în admini­straţia eternă. Delacroix are un romantism de atitudine, de revoltă, care seduce, dar poate că nu reţine. Corot, este un romantic de senti­ment, care atrage prin mijloace în­cete dar cu desăvârşire sigure prin calitatea înaltă a picturilor sale şi prin suflul de caldă umanitate, care trece totdeauna întâi, în toate. Generaţiile de pictori, de critici şi de amatori de azi, se împart în două tabere bine separate. Unii către linia de atitudine a lui Delacroix, alţii către clar-obscurul visătorului Corot. Totuşi împăcarea combatanţilor se face fără rezerve în faţa suflului de geniu pe care-l inspiră pânzele celor doi. H . R. DELACROIX Giuvaergiui limbii PREMIUL POEZIEI ŞI PROZEI Juriul întrunit la ministerul in­strucţiunii a decernat cele două pre­mii anuale de 100.000 lei: unul, u­­nui maestru al poeziei române şi altul unui maestru al prozei. Premiile acestea naţionale sunt din cele mai necesare şi mai utile. Nu sunt bani aruncaţi pe gârlă, ci recompensa cea mai bine plasată pentru meşterii cei mai de seamă ai Naţiunii. Este cinstirea scrisului românesc şi recunoaşterea oficială a valorii sociale a artei scriitoriceşti. Fremiaţii poeziei şi prozei româ­ne fac parte toţi dintr’o breaslă nu tocmai cunoscută masselor popu­lare : breasla giuvaergiilor cuvân­tului românesc. Mulţimea habar n’are că se găsesc oameni care stau aplecaţi zilnic ceasuri... nopţi întregi asupra hâr­tiei albe, zdruncinându-şi nervii, sănătatea numai şi numai spre a găsi un cuvânt mai potrivit, mai Statuia mareşalului Joffre A fost desvelită la Chantilly în prezenţa unui numeros public. In numele Academiei Franceze, care s’a asociat acestei sărbătoriri, a vor­bit de Gabriel Hanotaux. Zoo Sub acest titlu laconic şi expre­siv poetul Hugues Delorme a publi­cat în editura Flammarion un mic volum care conţine câteva povestiri ingenioase şi hazlii despre animale. Cursuri de perfec­ţionare medicală cu profesori din Lip­sea la Sibiu In zilele de 1­6 Septembrie 1930 au loc cursuri de perfecţionare pentru medici germani din România. Cur­surile sunt ţinute de profesori veniţi din Lipsea. Odată cu aceste cursuri se face la Sibiu şi o expoziţie de medicamente şi instrumente medicale. Pot lua parte la cursuri şi medici de alte naţionalităţi, frumos sunător, mai elegant şi mai înaripat spre a exprima un gând, un dor, o simţire ! Limba unui popor este oglinda sa. In ea se vede firea poporului aşa cum este în realitate, în adân­cimea caracterului şi instinctelor lui. In limbă se citeşte tot trecutul lui, toate nenorocirile care l’au zbuciumat în diferitele epoci şi toa­­te idealurile către care a năzuit. O limbă necultivată, necizelată continuu ia sufletului mijloacele de exprimare a gândurilor celor mai a­­dânci, iar inimii îi ia puterea de a-şi spune simţirea cea mai delicată care o frământă. Gândurile acestea mă preocupau când trecând azi pe la Consiliul de miniştri am văzut lucrând la bi­rouri poeţi români bine cunoscuţi. Statul ocroteşte astfel pe maieştrii cizelatori ai cuvântului românesc. Premiile naţionale de poezie şi proză au acelaşi rol. HYPPOCRATES Reconstituirea casei lui Victor Hugo Zilele acestea se vor termina lu­crările de reconstruire a casei în ca­re a locuit Victor Hugo în anii 1833- 1848. Tot mobilierul, strâns cu multă tru­dă de la diverşii colecţionari şi din Artă modernă me­xicană . Mai multe expoziţii de artă me­xicană modernă au fost deschise în câteva din oraşele principale ale Statelor Unite. Ele se disting printr-o originalita­te izbitoare şi vor face, cu siguranţă, senzaţie în toamna anului acesta muzee va fi aranjat, în măsura pe când se va organiza, la Paris, a exi­sibilităţilor, aşa, cum fusese pron­­poziţie în acest gen, duat de autorul lui Hernani. I Experienţa politică Rândurile acestea le-am înţeles ca o incheere şi concluzie asupra con­ferinţelor ţinute anul acesta la Insti­tutul Social Român. S-au expus douăzeci şi cinci de prelegeri, sinteze ale regimurilor publico-sociale încercate după răz­boi , fascism, dictatură militară, re­publicanism, democraţie, dictatură proletară şi federalism internaţio­nal. Aplicate la diversele state, con­ferinţele au avut şi importanţa unor breviarii de istorie politică. Din această cercetare a experi­mentării politice şi sociale contem­porane a lipsit — voit, de­sigur, — analizarea situaţiei din România. A­titudinea spirituală de eleganţă şi imparţialitate a iniţiatorului confe­rinţelor, d. prof. Dim. Gusti, şi-a menţinut această rezervă. Fiindcă, oricine şi oricum ar fi făcut-o, şi-ar asuma reproşul preferinţelor politi­ce, cu certitudine. Din concepţia purtătorilor de cu­vânt ai feluritelor sisteme de guver­nare, am reţinut caracteristicile ur­mătoare: toţi admit că politica as­tăzi nu poate fi decât naţională şi deci de masse. In jurul acestor pre­mise centrate, se alătură atâtea alte idei, fapte şi deducţii felurite. Mai mult, toţi consideră regimurile de mână tare ca fenomene trecătoare, iar stagnarea progreselor democra­ţiei, în întindere, ca momentană. Aşa­dar, problema reconstrucţiei societăţii contemporane are la bază tot teoria democraţiei, a liberei gu­vernări, pentru situaţia normală. Şi concepţiile guvernărilor „tari" (dic­tatură, fascism) sunt admise numai provizoriu până la normalizare. Vă rog să reţineţi importanţa: demo­craţia e o stare de spirit chiar la cei ce o ironizează, dispreţuiesc şi nu o admite ca o stare a societăţii. Fapt este că trecutul istoric e im­pregnat de autoritarism (tiranie e­­chivalent cu dictatură). In imobili­tatea lui nu putem rămâne. Oricum, e mai bine şi mai cuminte de a în­ţelege şi urma curentul irezistibil şi ireversibil al democraţiei, chiar cu un entuziasm mai relativ. A mărturisi o credinţă inebranja­­bilă în regimul democratic, după experimentarea făcută, e dificil. El s‘a născut sub influenţa unor prin­cipii şi sub impulsiunea nemulţumi­rii contra vechilor regimuri, renăs­cute în altă formă şi denumire. S’ar putea ca şi democraţia să fie luată de altă mişcare largă şi puter­nică analoagă ei. Nu e definitivă, nici perfectă *— ca orice creaţiune omenească. Totuş, graţie ei au luat naştere statele naţionale şi în at­mosfera ei de libertate apar ener­giile. Aici, însă, este şi slăbiciunea, sub fermentarea ideilor noui, concep­­ţiunea de libertate declină în faţa celei de egalitate economică reali­­­zată prin grija şi sub autoritatea statului. VICTOR GODEANU ADEVEVRUL Adunarea generală a Institutului social-român Duminică dimineaţa s-a ţinut a­ A­dunarea generală a Institutului So­­cial-Român. ASISTENŢA Au participat numeroşi membri, între cari d-nii: Guşti, preşedintele institutului; Em. Miclescu, C. Arge­­toianu, I. Răducanu, Andrei Rădule­­scu, T. Frcşinescu, I. Mirescu, I. Si­­mionescu, Anibal Teodorescu, M. Djuvara, Al. Costin, G. Ionescu-Si­­seşti, Savel Rădulescu, E. Decusară, Al. Oteteleşeanu, Şerban Voinea, C. Petrescu, dr. Bana, Const. George­­scu, Tudor Vianu, St. Mihăilescu, dr. Manoilă, George Tistu, T. Acsen­­te, Em. Poulopol, Barbu Solacolu; doamnele: Calipso Botez, Micaela Catargi, Alice Voicescu, Ghelmegea­­nu, Veturia M. Marcovici, d-ra E. Cerchez, etc. ŞEDINŢA D. AL. COSTIN, secretar general, a făcut darea de seamă a activităţii institutului, pe anul expirat iar d. inginer Frcşinescu a făcut raportul situaţiei financiare. DISCURSUL PREŞEDINTELUI A luat apoi cuvântul d. DIM. GUSTI, preşedintele institutului, fă­când o largă expunere asupra rolu­lui ce-l îndeplineşte în viaţa noastră instituţia ce conduce. In primul rând desfăşură o largă activitate pentru cunoaşterea ţării. In acest scop secţiunea sociologică şi monografică face în fiecare an­­cercetări ştiinţifice, adunând un imens material privitor la viaţa sa­telor româneşti din diferite părţi ale ţării. Este păcat numai că deocam­dată mijloacele nu permit tipărirea volumelor pregătite. Ar fi însă foar­te interesant dacă s’ar alcătui un muzeu unic din toate muzeele or­ganizate de secţiunea monografică. In al doilea rând, institutul se ocu­pă de viaţa internaţională. Pentru aceasta se organizează anual cicluri de conferinţe, cât şi lucrări în secţii. Anul viitor conferinţele se vor gru­pa în jurul ideii de federalizare a Europei. PROECTE In legătură cu aceasta, d. Gusti propune Înfiinţarea unei şcoli româ­neşti politice la Geneva, pentru stu­dierea vieţii politice a celor mai perfecte democraţii. Institutul se gândeşte să creeze un oficiu central de documentare, care ar fi un admirabil instrument de lucru, în­deosebi pentru marile probleme internaţionale şi româ­neşti. Dar mijloacele de realizare de ca­re dispune institutul, sunt foarte mici. Subvenţia statului a fost re­dusă la jumătate, întregul buget este absorbit numai de tipărirea ar­hivei şi de procurarea publicaţiilor ştiinţifice necesare sălii de lectură. A urmat o lungă discuţie, la care au luat parte d-nii Argetoianu, Ră­ducanu, Djuvara, Anibal Teodore­scu, etc, făcând diferite propuneri. Adunarea a aprobat apoi planul de activitate pentru anul viitor şi a ho­tărît să se intervină pentru acorda­rea unei mai largi subvenţii din partea statului şi pentru dobândirea unui pavilion in parcul Carol, unde să se înfiinţeze muzeul sociologic al ţării.

Next