Adevěrul, iulie 1930 (Anul 43, nr. 14266-14291)
1930-07-01 / nr. 14266
Pag. 2-a rea programului minimal fixat de P. T. T. şi a condiţiunilor tehnice celor mai favorabile pentru desvoltarea telefonului, precum şi a cerinţelor imperioase ale siguranţei publice şi apărării naţionale. OFERTELE PREZENTATE — Pentru ce v-aţi decis să acceptaţi oferta casei americane P. T. T.7 — In cursul tratativelor s’au prezentat patru oferte ale următoarelor firme și grupuri: 1. — International Telegraph <& Telephone; 2. — Ericsson; 3. — Siemensife Halske, finanțată de Banca Blairamerica Bank; 4. — Grupul compus din Ericsson, Siemens <fe Halske, Associated Telephon <fc Telegraph Co., din Chicago şi Siemens Brothers. Cea din urmă ofertă a fost prezentată la sfârşitul lunei Mai, după ce comisiunea îşi depusese raportul şi consiliul de miniştri luase în dezbatere ofertele. Cu toate acestea, dat fiind însemnătatea grupului, ea a fost luată în cercetare, înainte ca consiliul de miniştri să fi aprobat pentru întâia oară oferta casei I. T. T. In urma schimbării guvernului, în ziua de 14 iunie, acelaş grup a prezentat o nouă ofertă însoţită de un nou proect de conventiune, conţinând unele ameliorări asupra celui precedent. Deşi chestiunea fusese decisă, guvernul, în noua sa formaţiune, a analizat şi această nouă propunere şi a rămas la hotărîrea anterioară, găsind oferta casei I. T. T. mai avantajoasă. IN CE CONSTAU AVANTAGIILE OFERTEI I.T.T. — In ce constau avantagiile ofertei I. T. T. faţă de cea din urmă ofertă a grupului Siemens ,Ss Halske-Ericsson-Siemens, Brothersk Associated Telegraph & Telephone? — Pentru precizare, voi denumi cele două oferte: Oferta A şi oferta B şi voi preciza numai punctele esenţiale de deosebire. Oferta A, admite ca în consiliul de administraţie majoritatea să fie români, pe când oferta B numai o treime români. In afară de aceasta, oferta A admite trei delegaţi ai statului în consiliul de administraţie, pe când cealaltă ofertă nu admite nici unul. Apoi, pe când oferta A precizează că societatea I. T. T. rămâne solidar responsabilă pentru aplicarea contractului cu societatea română de telefonie ce o va forma, oferta B nu oferă aceeaş condiţiune. Oferta A restrânge dreptul concern ce priveşte siguranţa publică şi apărarea naţională, în oferta A se prevede că societatea va coopera cu guvernul pentru a-i da posibilitatea de a lua măsurile necesare, în cazul când guvernul le găseşte utile pentru menţinerea ordinei publice, iar un caz de rebeliune sau război, statul poate să preia asupra sa administraţia serviciului telefonic; o asemenea Clauză nu se găseşte in oferta B. AVANTAJAREA PRODUCŢIEI NAŢIONALE Pentru avantajarea producţiunii naţionale, oferta A se obligă să înfiinţeze fabrici de produse telefonice în ţară şi admite ca produsele indigene să fie procurate cu un preţ mai mare cu 10 la sută ca cele străine inclusiv vamal; oferta B prevede înfiinţarea de fabrici, dar nu admite un procent de scumpete pentru încurajarea industriei naţionale. REDEVENŢA STATULUI Deşi, în ce priveşte redevenţa, oferta A prevede numai 4 la sută din veniturile brute, pe când oferta B merge la 5 la sută, totuşi cea dintâi este mai avantajoasă pentru că: a. — Se obligă a plăti impozitul asupra dividendelor; b. — admite ca dividendul anual să fie şi mai mic de 8 la sută, pe când oferta B cere scutirea de impozitul asupra dividendelor şi pretinde ca dividendul să fie cumulativ, adică plusul realizat în anii buni, să fie compensat cu minusul realizat în anii mai proşti şi numai după ce se face această compensaţie, restul ce depăşeşte 8 la sută se împarte în părţi egale între stat şi societate. In sfârşit, pe când în oferta A cota de amortizare este unu şi jumătate — doi şi jumătate la sută, în oferta B ea se ridică dela trei — şase la sută asupra investiţiunii nete, ceea ce duce în mod implicit la o scumpete a tarifelor. Am precizat toate condiţiile esenţiale, pentru ca să se vadă clar avantagiile cari au determinat guvernul sa accepte oferta casei I. T. T., care este precum se ştie, finanţată de banca Morgan, surâzând. Este tata. Când se întoarce seara acasa, este băut şi sparge ce-i cade în mână. Se potoleşte el, îndată. Câţi ani o fi mai trăit bătrânul care se îmbăta în fiecare seară nu se ştie, cum nu se ştie nici dacă celalt bătrân, fiul său, cel care nu gustase vinul, o fi ajuns vârsta tatălui său. Tot cam aşa se întâmplă în minunata Chină, unde mulţi bătrâni, chiar centenari, sunt mereu cu pipa în gură, din care fumează mult blestematul opiu, o otravă mult mai teribilă decât alcoolul şi decât tutunul. Pe lângă aceste două elemente, vinul şi tutunul, mai este un altul, foarte dăunător vieţei noastre, masa. Mâncăm prea mult, cu mult mai mult decât trebuie firii noastre. Cei mai sobri dintre noi, mănâncă cel puţin de trei ori mai mult decât le trebuie. Cantitatea aceia mare de hrană pe care o introducem în organismul nostru dă foc la o mulţime de tulburări de nutriţie şi de supranutriţie, cam departe de a face bine corpului, scurtează durata vieţii. Americanul Horaţiu Flecher, a scris o carte celebră intitulată „Prea mâncăm mult“. El este un aprig propovăduitor al mâncării puţine. In cartea sa, Fletcher, intre altele, povesteşte că nobilul Venetian Luigi Comaro a fost prototipul omului care a mâncat puţin. In tinereţe Luigi Comaro dusese o viaţă foarte neregulată, la sionarului de a se Împrumuta pe ipotecă la 75 la sută din capitalul investit, pe când oferta B nu stabileşte nici o limită. Oferta A stabileşte un program minimal pentru centrele şi reţelele telefonice interurbane şi se obligă să învestească, în primii cinci ani, un capital de minimum două miliarde, fără a ţine seamă de condiţiile de rentabilitate; oferta B fixează numai un program minimal pentru centrale dar nu şi pentru reţelele interurbane şi nu se angajează la o sumă minimală de investiţiuni. Oferta A admite controlul investiţiunilor pentru fabricare, materiale şi manoperă, pe când oferta B numai pentru fabricate. De asemenea, pe când cea dintâi prevede şi controlul de către stat al întregei exploatări, cea de a doua nu-1 acceptă. In ceia ce priveşte sancţiunile, oferta A pe lângă amenzi, in caz de ■abateri grave şi repetate, prevede dreptul Statului la răscumpărarea investiţiunilor, oferta B nu acceptă această clauză. Pe când oferta A prevede instalarea sistemului Western introdus în mai toate capitalele mari din Europa, cunoscut ca un sistem foarte bun şi propune un sistem unic standard perfecţionat, oferta B nu precizează ce sistem telefonic va întrebuinţa şi oferă ambele sisteme Ericsson şi Siemens & Halske. DREPTURILE CÂŞTIGATE ALE PERSONALULUI Oferta A acceptă preluarea personalului existent al serviciului telefonic cu toate drepturile sale de astăzi; oferta B nu acceptă respectarea drepturilor câştigate ale personalului. Şi pe când cea dintâi, numai în primii cinci ani îşi rezervă dreptul de a întrebuinţa 20% personal străin şi in urmă îl reduce la 10 la sută, cea de a doua îşi propune a menţine 20 la sută străini, în tot timpul duratei concesiunei. DREPTUL DE RĂSCUMPĂRARE A CONCESIUNII In oferta A statul are dreptul să răscumpere concesiunea după 20 ani, plătind întregul capital învestit, plus o primă de 15 la sută care se reduce în fiecare an cu 1 la sută, aşa încât peste 35 ani se preia instalaţia contravalorii capitalului net învestit; în oferta B răscumpărarea nu se poate face decât după 25 ani cu o primă de 15 la sută, care scade cu 5 la sută după fiecare interval de cinci ani, prin urmare numai după 40 ani se poate răscumpăra, în aceleaşi condiţii ca în oferta A. — De la Început am ţinut să precizez că nu voim să legăm de această concesiune încheerea vreunui împrumut, deoarece suntem hotărîţi să nu facem apel la piaţa internaţională decât în momentul oportun, când prin restabilirea echilibrului financiar vom putea să găsim condiţiile cele mai bune şi să consolidăm astfel definitiv creditul statului nostru. Dar, faţă de multiplele nevoi extraordinare, cari nu-şi pot găsi satisfacerea în modul normal al bugetului, dacă prin mobilizarea unui activ al statului putem obţine un avans, am socotit cuminte să nu pierdem această ocaziune. De aceia, ca ministru de finanţe, la timpul său, am limitat acest avans la patru milioane dolari, rambursabil în cinci ani, în principal din redevenţele şi beneficiile datorate statului. Prin urmare, este vorba de un avans şi nu de un împrumut, pentru că nu se emit nici obligaţiuni şi nici bonuri de tezaur. Noul ministru de finanţe a socotit necesar să-și asigure, eventual, în cursul anului acesta, un al doilea avans de încă patru milioane dolari, ceia ce s-a realizat. In afară de aceste avansuri, cari au o importanță cu totul secundară, cred că faptul important care se leagă de acordarea acestei concesiuni casei I. T. T. este intrarea pentru întâia oară in România a marelui capital american, reprezentat prin Banca Morgan, care deschide drumul pentru intense relaţiuni economice şi financiare, între U. S. A. şi ţara noastră. REP. Lupul şi viaţa lui patruzeci de ani după ce fusese foarte rău bolnav, s’a hotărît să ducă o dietă şi mai strictă decât cea ce-i prescriseseră medicii. Câtva timp hrana lui zilnică era formată din 350 grame alimente solide şi 400 gr. vin, — atât şi nimic mai mult. Mai târziu, Cornaro a mai redus din cantitatea de alimente, şi a ajuns să mănânce numai un singur ou, în 24 de ore. Se obişnuise aşa de bine cu acest fel de alimentaţie, încât, la vârsta de şaptezeci de ani, a încercat să mărească porţia la un ou şi jumătate; i s’a făcut atât de rău că era să moară. La vârsta de 83 de ani a scris o carte Cum să trăeşti mult, şi apoi a mai scris una la 86, alta la 91 şi alta la 95 de ani, tratând despre felul cum să trăeşti ani mulţi. In rezumat, scrierile lui conchid că trebue să mâncăm puţin, ca să trăim mult. Pe atunci nu se ştia ce sunt toxinele, ce sunt autointoxicaţiile, ce sunt excesele alimentaţiei abondente. Azi se ştie că viaţa ne-o scurtează traiul prea bun şi mâncarea prea substanţială. Dar nu singur Cornaro a propovăduit mâncarea puţină ca să trăeşti mult ci toţi filosofii antichităţii greco-romane, şi toţi oamenii de ştiinţă din zilele noastre. Mâncăm prea mult; este neîndoios. Şi pricina scurtării vieţii, este aceasta. întrebaţi-vă medicul dv. şi veţi vedea ce vă spune. Dr. P. Robescu Siguranţa publică şi apărarea naţională Este minunat înfăţişată în graiul potrivit înţelegerii copiilor, de către d. Ion Cireşu în „CĂRTICICA PASĂRILOR şI ANIMALELOR“. „Cărticica“ constituie o plăcută lectură pentru copii şi o luminoasă iniţiere a lor în viaţa pasărilor isteţe şi a animalelor. Ilustrată în culori — Le 130. De vânzare pretutindeni. Editura „A— Ce caracter are avansul obţinut? DEVERUL“ S. A. AVANSUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE A murit Bing-câinele erou A fost mai vestit decât câinele Azor al nostru. A luat parte la războiul mondial şi s a distins prin acte de bravură, de eroism, de devotament şi abnegaţie. A fost cea mai iscusită iscoadă şi sentinela neadormită a tranşeelor americane la frontiera Franţei. Pentru faptele lui de eroism şi inteligenţă fu decorat pe câmpul de bătaie, înapoiat în patrie după război, muri acum la Tennison, în Ohio. Guvernul american i-a acordat pentru tot timpul cât a trăit o pensie anuală echivalentă cu 10.000 lei, încărcat de glorie şi după anii trăiţi în belşug după ce-şi dădu sufletul, fu înmormântat cu mare pompă în cimitirul din Temnnison. Bing îmi aduce aminte de Péléas, câinele lui Maeterlinck despre care maestrul gândirii şi prozei franceze a scris câteva din cele mai profunde, mai subtile şi mai emoţionante ale sale pagini. Péléas era un câine parizian, „cu fruntea bombată și puternică întocmai ca a lui Socrat sau Verlaine". „Era frumos ,— ne spune Maeterlinck — ca un frumos monstru natural care s’a conformat în mod strict legilor speciei sale"* Cugetătorul francez ne-a descris şi sufletul atât de interesant a lui Péléas. Nimeni n’a plâns după moartea unei fiinţe iubite atâta şi... atât de frumos ca Maeterlinck, după moartea lui Péléas. „Suntem singuri, absolut singuri pe această planetă şi între toate formele de viaţă care ne înconjoară, nici una — afară de câine — n’a făcut alianţă cu noi. Unele se tem de noi oamenii, altele ne ignorează, dar nici unul nu ne iubeşte. In ansamblul inflexibil al legilor Naturei, excepţie o face numai câinele — şi... dragostea — dragoste atrage. Poemul lui Gr. Alexandrescu despre „Câinele soldatului“ ne-a crescut în această dragoste. DOCTORUL YGREC Câteva studii ale d-lui Leon Feraru The Românie Review, revista consacrată cercetărilor in limbile și literaturile romanice care apare la New-York, publică în recentul număr din Aprilie-Iunie 1930 subtitlul Rumanian Book Notes trei dări de seamă semnate de d. profesor Leon Feraru de la Universitatea Long Island. D. LEON FERARU Recenzentul se ocupă de volumele d-lor profesor N. Iorga, Istoria literaturii românești. Introducere sintetică după note stenografice ale unui curs; Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului, sau Vremea Ducă-i Vodă, roman, şi Perpessicius, Menţiuni Critice. Studi Rumeni, publicaţia italiană din Roma editată de Institutul pentru Europa Orientală, apreciază în volumul IV (1929-30) notiţele şi comentariile din Romanic Review asupra literaturii noastre găsind că d. Feraru „informează corect publicul american despre ultimele noutăţi literare româneşti, cu preciziune şi fineţe în aprecieri". Oficialii Apropos de statuia mareşalului Joffre, inaugurată de curând la Chantilly — după cum am anunţat, Comoedia publică, sub semnătura lui Gabriel Boissy următoarele rânduri : „Te cuprinde o adevărată dezolare când constaţi că aproape toţi marii noştri oameni trec în posteritate numai prin dalta sau penelul acelor pictori şi sculptori oficiali, plaga artei contimporane, cauza încetei sale evoluţii, şi cari constrâng artiştii adevăraţi să se îndrepte către lucrări nedemne de talentul lor, sau către fantezii cari reflectă, adeseori, iritarea lor faţă de atâta nedreptăţire“. Iată cuvinte cari cu multă sau mai puţină dreptate, se pot spune şi la noi, ca dealtfel, pretutindeni. Biblioteca lui Aurel C. Popovici Preşedinţia consiliului de miniştri a trimis o adresă ministerului de instrucţie însoţită de un inventar al bibliotecii marelui luptător Aurel C. Popovici. Ministerul este rugat să studieze valoarea bibliotecei şi s-o cumpere pe seama ministerului. Biblioteca se compune din peste 2500 volume de mare valoare. Casa şcoalelor a primit Însărcinarea de a studia această chestiune şi a trata cu familia regretatului Aurel C. Popovici cumpărarea acestei preţioase biblioteci. Ziarele „Intransigeant“ şi „Math“ au organizat zilele trecute, la piscina Moliton din Paris o gală deopotrivă de originală şi de pariziană. Tot Parisul şi-a dat întâlnire să vadă întrecerea nautică dintre artiştii şi artistele mărci capitale europene. Cele două ziare au întocmit un program în care concurenţii, talente tinere de primul rang al rampei şi al ecranului aveau să facă întrecere de înot, concursuri de eleganţă, de sportivitate şi de artă. Au participat stele de cinematograf începând de la Blanche Montet şi Diana până la André Roanne, Dranem şi Préjean. Alături de concursurile nautice s’au desfăşurat şi cele mai variate atracţiuni. Succesul galei organizată de L’Ivatran a fost eclatant. Desigur, un asemenea eveniment nu se pretează la nici o filozofare, mai ales când se întâmplă la Paris Cihar de s’ar întâmpla In Bucureşti n’ar face decât să dovedească strânsa prietenie — veche de mii de ani — dintre artă şi sport. In onoarea lui Schiller Se anunţă din Weimar că „Asociaţia admiratorilor lui Schiller“, (Schillerbund) a organizat o reuşită serbare publică în amintirea lui Schiller. Premiul Osiris Institutul Franţei a dispus anul acesta acordarea a două premii „Osiris” de câte 100.000 de franci fiecare. Din comitetul care va decerna premiile fac parte şi doi membri ai Academiei Franceze. După toate probabilităţile ele vor fi acordate d-lor Pam Bourget şi M. Gloy, de la Academia de medicină. Cărţi-revista A apărut: „Poşta Informativă“ No 55—56, revistă pentru funcţionarii P. T. T. Pe lângă partea Informativă şi de specialitate cuprinde o bogată materie culturală, literari şi artistică. Articole semnate de: inginer I. Pitulescu, A. Munte, Dem. Croniciru, Veturia Mileva M., ,V. Costescu, Medicus, etc. Profesorul G. C. Dragu publică într’o broşură conferinţa d-sale dela Ateneu purtând titlul: CAT ŞTIM ŞI CUM NE REPREZENTAM ASTĂZI LUMEA: NEWTON KANT EINSTEIN, Bucureşti, tipografia I. Văcărescu. D© vartere la toate librăriile, 35 lei. INFORMAŢII Copilul Ion Tudorache, în etate de un an şi jumătate, din comuna Sita Buzăului, jucându-se intr'un ciubăr cu apă, s’a înecat. Femeia Profira G. Andrei din comuna Ruginoasa, jud. Baia, a născut doi copii lipiţi unul de altul. După câteva ore, copiii au încetat din viaţă. « „Aşezământul de Educaţie din castelul „Turnul Roşu“, — instituţie şcolărească pentru băeţi până la 14 ani. — pitoresc situată în Carpăţii sudici, are imediată nevoe de o pedagogă, o învăţătoare şi o infirmieră. Salariul lunar: 2000 lei pentru învăţătoare şi 1500 lei pentru celelalte. In plus hrana in bune condiţiuni, locuinţă, luminat electric, bae. Cererile, însoţite de actele de studii, diploma de absolvire a liceului sau a unei şcoli normale pentru învăţătoare şi pedagogă, să se trimită Direcţiunii, prin oficiul Tălmaciu, judeţul Sibiu. Faţă de greutăţile pe care le întâmpină crescătorii şi exportatorii noştri de vite cu exportul şi tranzitul vitelor româneşti pentru Iugoslavia, directoratul Banatului a hotărât să ceară guvernului să facă intervenţii pe lângă Ungaria, Austria şi Cehoslovacia. Răsplătiţi sârguinţa şcolarilor cumpărându-le cartea d-lui ION PAS Familia CHIŢCHIŢ Va fi desifitarea lor in vacanţă. Volumul frumos tipărit şi ilustrat cu poze colorate cuprinde trei piese care pot fi jucate la producţiile şcolare. Ed. „Adevărul" — Lei 50. D. C. Argetoianu va fi primit din nou în audienţă de suveran. In cercurile politice se afirmă că întrevederea va avea ca obiect atitudinea partidului liberal şi audienţa a fost cerută ine urma discuţiunilor urmate între fruntaşii liberali. Un grup de profesori secundari sub conducerea d-lui prof. Al. Graur, doctor în litere de la Paris, a hotărît să deschidă, în timpul verii un curs preparator pentru examene integrale, corigenţe şi bacalaureat, curs liceal şi comercial, autorizat de ministerul instrucţiunii. Informaţiunile se pot lua zilnic între orele 8 şi 12 dim. la secretariatul liceului „Libros”, str. Mircea- Vodă 20. Telefon No. 379/62. BERLIN, 28 (Rador). — Din Cairo se anunţă că profesorul egiptolog dr. Steimdorff, care a făcut încă dinainte de război cercetări asupra mormintelor vechi din Nubia, s’a pus în slujba guvernului egiptean. BERLIN, 28 (Rador). — Guvernul Reichului a comunicat Societăţii Naţiunilor că începând dela 1 Iulie curent nu se mai socoteşte legată de convenţia internaţională din 8 Noembrie 1927, relativă la suprimarea şi restricţiunile exportului şi importului. O ZI INTR’O TABĂRĂ DE LAPONI Copii, cunoaşteţi viaţa Laponilor oamenii aceea din Nord, oare umblă de colo până colo, fără alt adăpost în iarna aspră, decât un cort uşor ? In A doua călătorie la lumea basmelor Selma Lagerloi descrie minunat viaţa acestor oameni necăjiţi, cu prilejul vizitei pe care o face într’o tabără de Laponi, păstoriţa de gâşte Aeso. Ea se miră de traiul pe care îl duc Laponii, dar când aude minunata legendă a acestui neam, începe să-i iubească Dacă voiţi să aflaţi această legendă, cetiţi A doua călătorie în lumea basmelor. O găsiţi la librării, la chioşcuri şi la depozitele de ziare. Iţi „RADIO“ Palatul Justiţiei Secţia III a tribunalului urma să judece ori acţiunea directă prin care d. prof. I. Petrovici reclamase pentru calomnie prin presă pe d. Al. Mavrodi, directorul ziarului „Viitorul“. Tribunalul în urma desbaterilor şi-a declinat competinţa în favoarea Curţii cu juraţi. — In ziua de 27 iunie, la circ. 14 poliţie, cu ocazia cercetării reclamaţiei comerciantului N. Niculescu din str. Raion, in contra lui G. Udup — pentru bătae, acesta din urmă a lovit şi insultat pe comisarul şef al numitei circumscripţii, împotriva lui Udup, d. procuror Krupenschi a deschis ori acţiune publică pentru ultraj cu lovire. — Tribunalul Ilfov, secţia 4-a, a condamnat eri la trei luni închisoare pentru abuz de încredere, pe Carol Richardini, care în calitate de tutor al minorului Giovani Chinezi şi-a însuşit suma de 40 mii de lei dintr’o chirie. Rândunica şi viaţa ei este minunat descrisă de cunoscutul autor didactic Ion Cireşu, în inimoasa scriere pentru copil şi tineret : „CĂRTICICA PASĂRILOR ŞI ANIMALELOR”. Ilustrat frumos în culori de Dem. — lei 30. — De vânzare pretutindeni. Editura „ADEVERUL“ S. A. — Bucureşti GLUME PENTRU COPII După desăvârşitul succes, pe care l-a avut cu „URSULICA“, care s’a epuizat nu mai puţin de două luni, Editura „Adeverul” dă la iveală minunatul volum cu „GLUME PENTRU COPII“, scris admirabi de d-nii Horia Prundu şi Petre Cetină. Este una din cărţile menite să înveselească vacanţa tineretului — ilustrată în culori — Iei 30. — De vânzare pretutindeni Din secretele scamatoriei A sosit vara. Şi odată cu venirea ei fiecare caută să scape de căldurile caniculare, refugiinduse la munte sau la mare. Dar desigur că nu fiecare işi poate lua „reşedinţa de vară”, la localităţi, unde există distracţii la permanenţă, cu baluri, concerte, reprezentanţii teatrale, cinematograf, etc. Mulţi se retrag la ţară, la aer curat, sau pe malul apelor, în sate, unde specula nu ia proporţiile din marile staţiuni. Şi acolo desigur distracţiile Upsese. Pentru a le da şi acestora o serie de distracţii pentru vacanţă, „Realitatea Ilustrată“ No. 178, apărută azi, publică o serie senzaţională de trucuri de scamatorii. Doctorul H. MARTIN Colaborator al Inst. Psychophysiologic (Berillon Paris). VINDECĂ numai Psychonevrosele. IMPOTENŢA (funcţionali) Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, vărsături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurători psihice. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziaţi impulsivi, ONANIA, INCONTINENTA DE URINA, ELECTRICITATE, HYPNOTISM,persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul n. Casa Frascati. Intrarea pe la cinematograf. Consultaţiuni 9-11 şi 2-7. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. George Bogdan, născut la 24 Aprilie 1904, în comuna Brăila, domiciliat în Brăila, str. Vapoarelor , a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adaoge la numele său patronimic de Bogdan pe acela de Georgescu, spre a se numi George Bogdan-Georgescu. Ministerul publică conform art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol, . Artă şi sport Corot şi Delacroix La Paris s’a deschis o expoziţie care grupează pe maeştrii ultimului veac de pictură franceză. Se expun tablouri începând de la Ingres, Corot şi Delacroix până la pictorii din zilele noastre. Cum era şi natural expoziţia a provocat un viu şi legitim interes. Cu prilejul acestor galerii şi al altor două expoziţii, închinate fiecăruia în parte s-a pus în critica de artă a Franţei problema actualităţii marilor maeştri Corot şi Delacroix. Romantismul, de nuanţe diferite între cei doi şi — în fond — deosebit de aşa zisul romantism contimporan, îi face pe Corot şi Delacroix pictori încă în gustul epocii. Dar, pe deasupra acestei maniere picturale, în general, cei doi maeştri ai penelului au atribute geniale pentru cari vor rămâne în administraţia eternă. Delacroix are un romantism de atitudine, de revoltă, care seduce, dar poate că nu reţine. Corot, este un romantic de sentiment, care atrage prin mijloace încete dar cu desăvârşire sigure prin calitatea înaltă a picturilor sale şi prin suflul de caldă umanitate, care trece totdeauna întâi, în toate. Generaţiile de pictori, de critici şi de amatori de azi, se împart în două tabere bine separate. Unii către linia de atitudine a lui Delacroix, alţii către clar-obscurul visătorului Corot. Totuşi împăcarea combatanţilor se face fără rezerve în faţa suflului de geniu pe care-l inspiră pânzele celor doi. H . R. DELACROIX Giuvaergiui limbii PREMIUL POEZIEI ŞI PROZEI Juriul întrunit la ministerul instrucţiunii a decernat cele două premii anuale de 100.000 lei: unul, unui maestru al poeziei române şi altul unui maestru al prozei. Premiile acestea naţionale sunt din cele mai necesare şi mai utile. Nu sunt bani aruncaţi pe gârlă, ci recompensa cea mai bine plasată pentru meşterii cei mai de seamă ai Naţiunii. Este cinstirea scrisului românesc şi recunoaşterea oficială a valorii sociale a artei scriitoriceşti. Fremiaţii poeziei şi prozei române fac parte toţi dintr’o breaslă nu tocmai cunoscută masselor populare : breasla giuvaergiilor cuvântului românesc. Mulţimea habar n’are că se găsesc oameni care stau aplecaţi zilnic ceasuri... nopţi întregi asupra hârtiei albe, zdruncinându-şi nervii, sănătatea numai şi numai spre a găsi un cuvânt mai potrivit, mai Statuia mareşalului Joffre A fost desvelită la Chantilly în prezenţa unui numeros public. In numele Academiei Franceze, care s’a asociat acestei sărbătoriri, a vorbit de Gabriel Hanotaux. Zoo Sub acest titlu laconic şi expresiv poetul Hugues Delorme a publicat în editura Flammarion un mic volum care conţine câteva povestiri ingenioase şi hazlii despre animale. Cursuri de perfecţionare medicală cu profesori din Lipsea la Sibiu In zilele de 16 Septembrie 1930 au loc cursuri de perfecţionare pentru medici germani din România. Cursurile sunt ţinute de profesori veniţi din Lipsea. Odată cu aceste cursuri se face la Sibiu şi o expoziţie de medicamente şi instrumente medicale. Pot lua parte la cursuri şi medici de alte naţionalităţi, frumos sunător, mai elegant şi mai înaripat spre a exprima un gând, un dor, o simţire ! Limba unui popor este oglinda sa. In ea se vede firea poporului aşa cum este în realitate, în adâncimea caracterului şi instinctelor lui. In limbă se citeşte tot trecutul lui, toate nenorocirile care l’au zbuciumat în diferitele epoci şi toate idealurile către care a năzuit. O limbă necultivată, necizelată continuu ia sufletului mijloacele de exprimare a gândurilor celor mai adânci, iar inimii îi ia puterea de a-şi spune simţirea cea mai delicată care o frământă. Gândurile acestea mă preocupau când trecând azi pe la Consiliul de miniştri am văzut lucrând la birouri poeţi români bine cunoscuţi. Statul ocroteşte astfel pe maieştrii cizelatori ai cuvântului românesc. Premiile naţionale de poezie şi proză au acelaşi rol. HYPPOCRATES Reconstituirea casei lui Victor Hugo Zilele acestea se vor termina lucrările de reconstruire a casei în care a locuit Victor Hugo în anii 1833- 1848. Tot mobilierul, strâns cu multă trudă de la diverşii colecţionari şi din Artă modernă mexicană . Mai multe expoziţii de artă mexicană modernă au fost deschise în câteva din oraşele principale ale Statelor Unite. Ele se disting printr-o originalitate izbitoare şi vor face, cu siguranţă, senzaţie în toamna anului acesta muzee va fi aranjat, în măsura pe când se va organiza, la Paris, a exisibilităţilor, aşa, cum fusese pronpoziţie în acest gen, duat de autorul lui Hernani. I Experienţa politică Rândurile acestea le-am înţeles ca o incheere şi concluzie asupra conferinţelor ţinute anul acesta la Institutul Social Român. S-au expus douăzeci şi cinci de prelegeri, sinteze ale regimurilor publico-sociale încercate după război , fascism, dictatură militară, republicanism, democraţie, dictatură proletară şi federalism internaţional. Aplicate la diversele state, conferinţele au avut şi importanţa unor breviarii de istorie politică. Din această cercetare a experimentării politice şi sociale contemporane a lipsit — voit, desigur, — analizarea situaţiei din România. Atitudinea spirituală de eleganţă şi imparţialitate a iniţiatorului conferinţelor, d. prof. Dim. Gusti, şi-a menţinut această rezervă. Fiindcă, oricine şi oricum ar fi făcut-o, şi-ar asuma reproşul preferinţelor politice, cu certitudine. Din concepţia purtătorilor de cuvânt ai feluritelor sisteme de guvernare, am reţinut caracteristicile următoare: toţi admit că politica astăzi nu poate fi decât naţională şi deci de masse. In jurul acestor premise centrate, se alătură atâtea alte idei, fapte şi deducţii felurite. Mai mult, toţi consideră regimurile de mână tare ca fenomene trecătoare, iar stagnarea progreselor democraţiei, în întindere, ca momentană. Aşadar, problema reconstrucţiei societăţii contemporane are la bază tot teoria democraţiei, a liberei guvernări, pentru situaţia normală. Şi concepţiile guvernărilor „tari" (dictatură, fascism) sunt admise numai provizoriu până la normalizare. Vă rog să reţineţi importanţa: democraţia e o stare de spirit chiar la cei ce o ironizează, dispreţuiesc şi nu o admite ca o stare a societăţii. Fapt este că trecutul istoric e impregnat de autoritarism (tiranie echivalent cu dictatură). In imobilitatea lui nu putem rămâne. Oricum, e mai bine şi mai cuminte de a înţelege şi urma curentul irezistibil şi ireversibil al democraţiei, chiar cu un entuziasm mai relativ. A mărturisi o credinţă inebranjabilă în regimul democratic, după experimentarea făcută, e dificil. El s‘a născut sub influenţa unor principii şi sub impulsiunea nemulţumirii contra vechilor regimuri, renăscute în altă formă şi denumire. S’ar putea ca şi democraţia să fie luată de altă mişcare largă şi puternică analoagă ei. Nu e definitivă, nici perfectă *— ca orice creaţiune omenească. Totuş, graţie ei au luat naştere statele naţionale şi în atmosfera ei de libertate apar energiile. Aici, însă, este şi slăbiciunea, sub fermentarea ideilor noui, concepţiunea de libertate declină în faţa celei de egalitate economică realizată prin grija şi sub autoritatea statului. VICTOR GODEANU ADEVEVRUL Adunarea generală a Institutului social-român Duminică dimineaţa s-a ţinut a Adunarea generală a Institutului Social-Român. ASISTENŢA Au participat numeroşi membri, între cari d-nii: Guşti, preşedintele institutului; Em. Miclescu, C. Argetoianu, I. Răducanu, Andrei Rădulescu, T. Frcşinescu, I. Mirescu, I. Simionescu, Anibal Teodorescu, M. Djuvara, Al. Costin, G. Ionescu-Siseşti, Savel Rădulescu, E. Decusară, Al. Oteteleşeanu, Şerban Voinea, C. Petrescu, dr. Bana, Const. Georgescu, Tudor Vianu, St. Mihăilescu, dr. Manoilă, George Tistu, T. Acsente, Em. Poulopol, Barbu Solacolu; doamnele: Calipso Botez, Micaela Catargi, Alice Voicescu, Ghelmegeanu, Veturia M. Marcovici, d-ra E. Cerchez, etc. ŞEDINŢA D. AL. COSTIN, secretar general, a făcut darea de seamă a activităţii institutului, pe anul expirat iar d. inginer Frcşinescu a făcut raportul situaţiei financiare. DISCURSUL PREŞEDINTELUI A luat apoi cuvântul d. DIM. GUSTI, preşedintele institutului, făcând o largă expunere asupra rolului ce-l îndeplineşte în viaţa noastră instituţia ce conduce. In primul rând desfăşură o largă activitate pentru cunoaşterea ţării. In acest scop secţiunea sociologică şi monografică face în fiecare ancercetări ştiinţifice, adunând un imens material privitor la viaţa satelor româneşti din diferite părţi ale ţării. Este păcat numai că deocamdată mijloacele nu permit tipărirea volumelor pregătite. Ar fi însă foarte interesant dacă s’ar alcătui un muzeu unic din toate muzeele organizate de secţiunea monografică. In al doilea rând, institutul se ocupă de viaţa internaţională. Pentru aceasta se organizează anual cicluri de conferinţe, cât şi lucrări în secţii. Anul viitor conferinţele se vor grupa în jurul ideii de federalizare a Europei. PROECTE In legătură cu aceasta, d. Gusti propune Înfiinţarea unei şcoli româneşti politice la Geneva, pentru studierea vieţii politice a celor mai perfecte democraţii. Institutul se gândeşte să creeze un oficiu central de documentare, care ar fi un admirabil instrument de lucru, îndeosebi pentru marile probleme internaţionale şi româneşti. Dar mijloacele de realizare de care dispune institutul, sunt foarte mici. Subvenţia statului a fost redusă la jumătate, întregul buget este absorbit numai de tipărirea arhivei şi de procurarea publicaţiilor ştiinţifice necesare sălii de lectură. A urmat o lungă discuţie, la care au luat parte d-nii Argetoianu, Răducanu, Djuvara, Anibal Teodorescu, etc, făcând diferite propuneri. Adunarea a aprobat apoi planul de activitate pentru anul viitor şi a hotărît să se intervină pentru acordarea unei mai largi subvenţii din partea statului şi pentru dobândirea unui pavilion in parcul Carol, unde să se înfiinţeze muzeul sociologic al ţării.