Adevěrul, iulie 1930 (Anul 43, nr. 14266-14291)

1930-07-22 / nr. 14284

Pag. 2 Spumegândă Binefăcătoare O Apă de Regim agreabilă la băut, digestivă şi neîn­trecut de eficace pentru combaterea ARTRITISMU­­LUI, va înlocui apa de băut obicinut­ă, dizolvându-se în aceasta din urmă conţinutul unui pachet de FRANţAlSl mm Grădina Restaurant AMBASADORI­n Alea Mitropoliei No. 1 I Local special pentru familii, bufet bine asortat, grătar special și vinuri alese. Orhestra clasică, sub conducerea simpati­cului violonist Costică Iliescu (Presneanu) Dechis până la ora 3 noaptea. Proprietar C. Temelie Lăsaţi copii Dvs. să studieze la Viena! Cele mai distinse pensioane, amenajate cu tot confortul modern, oferă copiilor Dvs. un cămin plăcut, învăţământ superior, educaţie muzicală şi artistică, educaţie sportivă, cultura corpului. In imediata apropiere a pa­triei Dvs. Institute de educaţie renumite pentru fete: B. Freylers Nach­. A. Metzger, I., Schubertring 9 şi Pension-Vilă după model elveţian, XIII., Hietzing. Pensionul STERN, I. Werter­torg 12. Institutul C. Szántó, II., Obere Don­au­stras­se 43. Pensionul Marie Buber, IV, Wied­­ner Hauptstrasse 48. Institutul Liste, V, Nikolsdorf er- Strasse 8. Pensionul de fete C. ▼. Kastaly, VIII., Langegasse 65. Pensionul Knopfelmacher (sistem elveţian, XIII., Auhofstrasse 78 a. Cottage-Pensional Singer, XVIII., Gymnasiumstr. 35. Pensionul Kaiser (fost Rozinska) XVIII., Weimarerstrasse 50. Hannah Wolll, XIX, Rudolf Nuer­­gasse 18. pentru băeţ!: Institutul Vrtal, I., Habsburger­gasse 5. CilEiATOIMFUL nu este bazat numai pe trucaje, cum vă închipuiţi dv., în scenele de mare emoţie şi aventură. O sări­tură periculoasă, o prăbuşire, un incendiu, etc., se lucrează azi, — în majoritatea cazurilor — în natură și astfel curagioasele vedete, prac­tică zilnic FLIRTUL CU MOARTEA ceea ce a dat un admirabil subiect unui distins ziarist, de a trata a­­ceastă pasionantă temă, în revista de mare tiraj REALITATEA ILUSTRATĂ apărută ori cu un bogat sumar li­terar şi informativ, cu nenumărate fotografii din ţară şi străinătate, ti­părită în cinci culor. De vânzare pretutindeni PREŢUL 10 LEI nicile, cari vor mai­­ până la va­canţa mare, b) ca Duminicile şi sărbătorile să nu ni se servească decât un fel­ de mâncare la dejun şi numai 2 la masă, eu l-am refuzat, comunicându-i că primesc ori­ce pedeapsă, pe care ar primi-o şi colegii, dar că eu singur nu iau nici un angajament. A treia zi restul de 32 de colegi după oare­cam­ tratative cu Melik primind condiţiunile de pedeapsă de mai sus, ba şi acea de nerepri­­mirea mea, au fost reprimiţi în şcoală, iar eu şi Dessila am plecat în familie. Acest act al colegilor mei m-a mâhnit peste măsură. Peste vre­o 4 zile am fost repri­mit în urma stăruinţei defunctului meu părinte. Astfel a luat sfârşit această răs­­vrătire, în contra lui „Eminescu”, o glorie a neamului de care habar n’aveam pe atunci, după cum nu a­­vea nimeni, de câtă cinste va aco­peri neamul, devenind unul din poeţii noştri fruntaşi, a cărui faimă a trecut peste prea îngustele hotare ale ţărei noastre din vremuri. Epilogul acestei răsvrătiri a fost înlocuirea lui Eminescu prin profe­sorul P. Paicu, dela 1 Septembrie 1875. Povestirea acestui episod din via­ţa mea de şcolar, la care nu am participat decât dintr’un înalt sen­MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Alexandru Al. Popescu născut la 24 Ianuarie 1900 în comuna Letea Bacău, domiciliat în Bucureşti, str. Vasile Lascăr 177, a făcut cerere a­­cestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popescu în acela de Lettea, spre a se numi Alexandru Al. Lettea. Ministerul publică, aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­­ticol.__________________________ Doctorul H. MARTIN (Berillon Paris). VINDECA numai Psy­chonevrosele. IMPOTENŢA (funcţionali) Neurastenia, Historia Melancolia, Timiditatea, Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACU­LUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insom­nie, somnolenţa, dureri de cap. Trata­mentul copiilor Întârziaţi Impulsivi, O­­NANIA, INCONTINENTA DE URINA. ELECTRICITATE, HYPNOTISM,­­per­suasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul II, Casa Frascati. întrarea pe la cinematograf. Consulta­­r..vle-lor ^pacostea, profe ii ei 9.7 Din trecutul Macedo-Românilor. 5 ■ Dimitrie Goga, profesor. Impresii despre scolile primare din Franţa. . . Vasile Băncilă, profesor: Proble­ma vedem. . , , I­me actuale în gândirea lui C. Rădu-Presupunem ca parlamentul s­a iescu-Motra, disolvat; că s’au făcut alegerile; că n. Georgescu Tistu, profesor: Car­­un partid are majorităţile. Va con­­tea şi biblioteca, simţi acel partid la un guvern de Preot Dominic Ionescu, profesor: concentrare? Reprezentanţii săi *) Dogma ortodoxă prezentă şi act­­­l, v * , pi va în viaţa poporului nostru. b) Chi­din guvernul de concentrare nu se fi Mânt­­itorului. c) Cruci s­trjiţe vor retrage? Majorităţile alese pe şi icoanei listele sale nu-i vor da concursul să­u Victor Brătulescu, profesor: a) In aibă guvernul său? scripţii de biserici. Deci motivul că numai disolva­ Barbu Theodorescu, profesor: a) rea parlamentului si noi atori ge­nerale ar face posibil un guvern Ora,e «­lin” (cu prSSuni) ’ ’ concentrare este neîntemeiat.­­ Dr. V. M. Ioachim: Criza finan-Alţii susţin că parlamentul poate I clară şi camăta, da mai multe guverne. Costin Petrescu, pictor: Arta in-Qum? dienilor americani. rwim,,,. m, nartld­­» rhptnfic la Alex. Lascarov-Moldovanu: a) Cul- Desigur un Partid e chemat .a­­­tură şi credinţă. b) Despre co­nver. carea tarii in baza unui prog . s;une, ci statul nostru e creştin? Dacă, prin urmare, guvernul e tor-1 Emanuel Bucuţa: Organizarea bi­­mat din fruntaşii acelui partid, că­­bliotecilor populare, zând dela putere, e posibil ca ele-­ Apostol D. Culea, inspector spe­­riente de mâna doua să poată for­ma un alt guvern, să realizeze pro­gramul, când guvernul căzut nu l-a putut realiza? Socotesc că nu. Dacă, însă, un alt partid ar fi chemat la putere, ar putea lucra gu­vernul său cu majoritățile parla­mentare ale altui partid, neavând concursul, dacă majorităţile parla­mentare n’ar avea consimţământul partidului căruia aparţin? Tot nu.. In l.ma de 23 iunie a plecat cu Aşa­dar, pentru ca parlamentul vaporul din Rusciuc la Cernavodă, de­­să poată da din sânul majorităţilor legaţia cicliştilor dn Sofia, însărcinată „ „,,,.arno ~, în prin_ sa ia în primire osemintele maiorului sale o serie de guverne ca in r­a­velchschi, fost voevod al acestei socie­­ta, Germania, Anglia sau in alte taţi, mort în timpul războiului intr’uin­­ accident. Delegaţia a fost Însoţită de d. maior Fotescu, delegatul soc. ..Cultul Eroilor“. Din Cernavodă delegaţia a plecat în com. Mircea Vodă la cimitirul eroilor. Procedându-se la desgroparea ose­mintelor maiorului Velchischi, ele au fost depuse într’un sicriu, care a fost acoperit cu flori aduse de populaţia localnică. In paraclisul cimitirului s’a oficiat apoi serviciul religios, după care au ţi­nut cuvântări d-nii maior Fotescu, pre­otul Martini şi locot. Capaciu. Au răspuns d-nii căpitan Carsicoff şi ţări, se cere suveranitatea acelui parlament, care, cu legea electorală in fiinţă, nu e cu putinţă. Al. Ionescu deputat timent de camaraderie, da care-mi amintesc totdeauna cu părere de rău pentru amărăciunea pe care am pricinuit-o ilustrului poet, mărin­du-i mizeria cu pierderea acestei __ ___ ^ ^ catedre, pentru lipsa de salidaritate I Gavriloff. După terminare o companie a colegilor mei, cât şi fiindcă a­ş- a dat onorurile, iar sicriul a fost ridicat cut o influenţă foarte nefavorabilă de soldaţi şi dus pe umeri, până la asupra viitorului multora dintre sexi, noi, o fac ca un „mea culpa“ ce mă i­et6“. Se simt dator să aduc memoriei ac® maior pitescu, colonel Dumitrescu şi Sta prigonitor a-i soartei răpit atât Samarineanu. Fratele defunctului a ex­­de timpuriu pentru noi, pentru el, I primat mulţumirile pline de recunos­­pentru Neam ca şi pentru omenire tinţă ale familiei, chiar I O companie a dat onorurile. Acestui uriaş al gândirii, i-am tur-­­ nat noi o copilărie, câteva pi­ autorităţile civile şi militare, d Cimbru caturi de venin, în cupa amarăciu- i consulul României, membrii soc. spor­­nii pe care a sorbit-o până la fund, I tive, elevii şcolilor şi un public imens, în scurta-i existenţă, în care nu s’a ! După un scurt servetu religios, a luat bucurat decit de duşmănia şi indi-1 cuvântul d. Gavriloff care a predat pre­­ferenţa semenilor, nefiind apreciat şi miitela preşedintelui soc. cialiştilor din slăvit decât după moarte de peşte- P^vântarea sa, d. Gavriloff şi-a­mane. I exprimat satisfacţia pentru primirea ce Gestul nostru l-a nevoit să se de* l­a S’a fg,cut in România, aducând elogii mită din profesorat la 1 Sept. 1875,1 sec. Cultul Eroilor pentru felul în care fapt cu care am contribuit să se re- sunt îngrijite mormintele eroilor, fără simţă materialiceşte, el care a avut deosebire de naţionalitate, de altmintrelea în viaţă lipsa drept I.. A rugat apoi pe d.­consul cimbru­să cea mai credincioasă tovarăşe, deşi a fost în schimb atât de darnic cu neamul românesc, căruia i-a împăr­tăşit cu atâta profusiune din adân­­ca-i cugetare ca şi din bogatele sale comori sufleteşti. Eu­geniu E. Winder avocat Osemintele unui ofiţer bulgar transportate din ţară la Sofia O manifestaţie româno-bulgară In ziua de 23 iunie a plecat D. Emanueloff, preşedintele soc­­ci­aliştilor, după ce a vorbit de meritele defunctului a mulţumit d-lui consul şi autorităţilor române pentru câ au luat parte la această solemnitate, care a mişcat adânc poporul bulgar. Sicriul a fost transportat apoi, cu toate onorurile cuvenite la Sofia. Seara, soc.­cicliştilor a dat la cercul militar, o masă in memoria defunctu­lui, la care au luat parte reprezentanţii autorităţilor militare şi civile de consul Cimbru, membrii delegaţiei de la Sofia, motocicliştii români veniţi pentru aler­gări, etc. Cuvântările ţinute la această masă de către prefect, preşedinţii soc­­cialiş­tilor din Sofia şi Rusciuc, fratele de­functului, au fost consacrate numai im­­presiunii puternice ce a făcut tuturor atenţiunea de care s’a bucurat delega­­ţiunea bulgară atât in România, cât şi din partea consulatului. CITITI IN EXCELENTA REVISTA «an No. 96 care a apărut azi. O măsură inteleaptă. — Polemică radiofonică. — Relaţiunile dintre Ra­dio-Bucureşti şi amatori. — Pentru încurajarea şi răspândirea radiofo­niei. —­ Reducerea taxelor de abona­ment pentru galenişti. — S. O. S. sau insula fără nume. Un senzaţional şi captivant roman de radio. — Muzică şi radio. — 14 Iulie la Radio-Bucu­­rie interpretul sentimentelor de recu-­ reşti. — Calităţile chimice şi. de panu­­noştinţă ale soc. cicliştilor către gu-Ticaţie ale grâului românesc. — Con­­vernul român, maior Fotescu, autori­; vorbiri radiofonice. — Emisiunile tăţile şi poporul român, adăugând că şcoalei politechnice. — Gratuit apa­­asemenea manifestaţiuni sunt singure mte de 200.000 iei. Complectaţi cu­­^ ^ : P°nul din ziar. - Ştiri de pretutin-Se. P°poare deni; Revista revistelor; De vorbă cu D. prefect al Rusciucului a rugat percititorii. Programul tuturor posturi de consul să transmită şi sentimentele l°r europene de la 20 — 27 Iulie, sale de mulţumire guvernului român. - 20 PAGINI ‘‘relul lei 10 I« INFORM­AŢIUNI Regele Carol, regina Maria, princi­pele Nicolae şi principesa Ileana s’au înapoiat în Capitală, — venind de la Curtea de Argeş, i­eri după amiază, cu trenul regal, care a sosit aci la orele 4.55. La descinderea din vagon, pe pe­ronul gării de Nord, au fost întâm­pinaţi de către d-nii: Iuliu Maniu, preşedintele consiliului; mareşalul Preşan; Iunian, ministrul justiţiei; partic,ps delegaţii asociaţiei, care să­­pun; Halippa, ministrul muncii; ge­neral Condeescu, ministrul armatei; Crişan, subsecretar de stat, etc. Majestatea Sa Elena, a venit cu trenul regal până la Chitila, de un­de apoi şi-a continuat drumul la Si­naia. Consiliul de Administraţie al Uzi­nelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa, aduce la cunoştinţa domni­lor acţionari că plata dividendului pe anul 1929 se va face cu Începere de la 1 August a. c. la ghişeele­ Băncii de Credit Român, Băncii Româneşti şi a sucursalelor lor, la Oesterr. Kredit Anstalt für Handel und Gewerbe, Viena şi la Banca Giyn .Mills & Co. Ltd., la Londra. Se va plăti un dividend net de 33 lei de fiecare cupon No. 6 al titlurilor definitive. In zilele de 8 şi 9 August are loc la Anvers adunarea generală anuală a comisiunii internaţionale de agri­cultură prezidată de marchizul de Vogue. Din România sunt membri ai a­cestei comisiuni d-nii Basarab C. Brâncovean, Ion Cămărăşescu, Io­­nescu-Siseşti şi Ionescu-Brăila direc­tor general în ministerul Agricultu­rii. Cu începere de Duminică 20 ort. RF,­NUMITA BERE­AZUGA se va servi şi CU PAHARUL la cunoscutul RESTAU­RANT CONTINENTAL. Se serveşte p­­rioană, şuncă, crenvlişti, mititel, frip­turi la grătar. PREŢURILE OBICINUI­­I­TE DE BERĂRIE. Orchestra Sibiceanu până la ora 1 noaptea. Relatându-se accidentul de auto­mobil de la şosea, provocat de con­ducătorul maşinei ce venea cu o vi­teză nepermisă, s-a arătat că maşina era condusă de d. procuror Oro­­veanu de la trib. de Dolj. Ni­ci atrage acum atenţia din partea ministerului de justiţie, că nu există nici un procuror cu nu­mele acesta, în toată ţara. Inserând această precizare, ţinem să arătăm că eroarea sa datoreşte primelor informaţii com­unicate de circumscripţia respectivă, prefectu­rii Capitalei. Domnul Dem. I. Dobrescu, primarul municipiului Bucureşti, a oferit aseară un banchet grupului de financiari fran­cezi, care a finanţat contruirea uzinelor de la Dobreşti. Banchetul a avut loc la Snagov, într’o atmosferă foarte cordia­lă. Au participat domnii Charles Sergent, Pizon, Cottin, Ch. Mallet, Chapoutier, Henri Barlier, Fernana Barlier, M. Bou­­try, R. Pagneliu, Gh. Dobrovoi, N. Ca­­ranfil, I. I. Sorescu, primarii de sectoa­re Al. Protopopescu, Chiriţă Vasilescu, C. Algiu, apoi d-nii D. I. Niculescu, Gh. Dumitrescu, Gh. Russe, ajutori de pri­mari, colonel P. Georgescu, Lazăr Ni­culescu şi alţii. Oaspeţii s’au întors In Capitală la orele X noaptea. Direcţiunea Fabricii de Bare A­ru­ga înştiinţează vechea sa clientelă că, începând de Duminică 20 core va pune în vânzare RENUMITA SA BERE, CU PAHARUL, LA RES­­TAURANTUL CONTINENTAL. In conformitate cu art. 25 din le­gea pentru controlul străinilor, con­trolul unora din stabilimentele pu­blice şi pentru Înfiinţarea unui bi­rou al populaţiei, persoanele parti­culare care vor găzdui călători stră­ini, fie chiar pentru o noapte, sunt obligate a încunoştiinţa Chesturi­le respective fie in scris fie verbal; în caz contrariu vor fi pedepsite cu amendă. Ministerul de Agricultură prin in­stitutul de cercetări agronomice va organiza anul acesta o demonstraţia de rezistenţă a aparatelor pentru cultura mecanică. Maşinile vor tre­­bui să execute lucrări de arături 72 ore fără de întrerupere, după care li se vor controla eventualul uzaj. Data acestei demonstraţii şi pro­gramul tehnic vor fi date publici­tăţii la timp. Regulamentul liceelor militare a fost modificat cu privire la taxele pe care t­rebue să le plătească elevii acestor şcoli, anume: O taxă de instalare anuală, care se fixează în raport cu nevoile respec­tive şi scumpirea obiectelor de pri­mă necesitate; O taxă anuală pentru material de studii, cărţi şi rechizite şcolare, ega­­lă cu costul lor real. Cărţile rămân proprietatea ele­vilor; O taxă­ de cauţiune, pentru acope­rirea stricăciunilor ce eventual ar cădea în vina elevului. Această taxă, întreagă sau micşorată cu reţinerile cuvenite, se resu­te familiei la ab­solvirea liceului sau părăsirea şcoa­­lei de către elevi. Dacă eventual a­­ceastă cauţiune se epuizează, ea va fi reînoită imediat în cursul anului. ADEVERI!­L Universitatea din Vălenii de Munte Programul cursurilor de vară (15 Iulie —15 August) Dr. C. Sudeţeanu, profesor: Socio­logia şi evoluţia vieţii contempo­rane. Al. Popescu-Telega, profesor: a) Poema Ci­dului; b) Tema armelor şi literelor în Renaşterea iberică. Constantin lencica, inspector şco­lar: Politica culturală la graniţa de Vest. I. Nisipeanu, profesor: a) Senti­mentul estetic la copil; b) Educaţia estetică în şcoală; c) Curente peda­gogice actuale. Gustav Rosier, profesor: Chestiu­nea şcolară. Dr. Victor Roth: a) Chestiuni ac­tuale ştiinţifice; b) Europa viitoare. Dr. Arpad Bitay, profesor. I. Ani­versările literaturii maghiare: a) Vi­rág Benedek (1754—1830); b) Ka­tona Iosif (1792—1830); c) Kisfalu­dy Carol (1788—1830). II. Iesuiţii din veacul al XVI-lea din Ardeal şi Românii. Iaroslav Muller din Praga: a) Ra­sele resolvirii chestiunii păcii; b) Cehoslovacia şi Lujiţa (cu proiec­­ţiuni). Al. Băl­cescu, profesor: Speciali­zare şi solidaritate. Ştefan Manciulea, profesor: a) E­­Colaborator al Inst. Psycho­­physiologic lementul românesc în Câmpia Tisei d­al, direcţia Educaţiei Poporului, Literatura copiilor şi bibliotecile de copii. I. Constanţiu: a) Economia Orga­nică; b) Funcţia patronală în între­prinderi. I. Constantinescu Delabaia: Cum se traduce. Dr. Anton Ionescu: Raportul din­tre viaţa fizică şi psihică (trup şi suflet). Dr. Petru T. Popa, chirurg, primar al Casei Meseriilor: Despre alcoo­lism. Dr. V. Voiculescu: Higiena satu­lui. Dr. M. Suciu Sibianu: Tradiţii şi prejudecăţi in lumina igienei mo­derne D-na dr. Vituria Manuila, direc­toarea şcolii de asistenţă Socială a) Educaţia asistenţei sociale; b) Ce este o anchetă socială. Dr. I. Constantinescu: „Eutha­nasie". D-ra dr. Maria Bulgara: Vaccina­rea nouilor născuţi contra tubercu­­losei. D-ra Dany Antonescu: Asistenţa­­ familiei şi ocrotirea copilului. Premiul belgian al „Renaşterii cărţii“ în valoare de 10.000 de fr. a fost atribuit anul acesta d-nei Fran- Premiul „Renaşte­rea Cărţii" şi Carpaţii nordici in evul mediu: b) Infiltrări de populaţii străine în câmpia Tisei în veacurile XVIII— XIX. Const. Nedelcu, profesor: a) Edu­caţia în afară de şcoală; b) Aspecte ce Adine, autoarea cărţilor „La Cité şi figuri din Banat. Const. Gh. Ionescu, profesor: Sta­tul şi drepturile şi datoriile sale faţă de corpul didactic, în special faţă sur l’Arno", „Le Royaume de Satil etc. Este întâia oară când acest pre­miu este acordat de către un juriu de profesorimea secundară în Ro- alcătuit din oameni de litere şi aca­mânia Nouă. Const. Dinu, profesor: a) Şcoala secundară de până acum; b) Şcoala secundară care ne trebue. Victor G. Papacostea, profesor: demicieni belgieni. ­E» Caleidoscopul vieţii intelectualei Un tratat de hipologie LITERE, ŞTIINŢE, ARTE La moartea lui Rudolf Sch­raut Moartea neaşteptată a celebrului e definitiv consacrat. Mai târziu, cod­­actor Rudolf Schildkraut a produs o sub Reinhardt la Berlin. Rolurile impresie profundă în toate cercurile artistice. El a fost comparat pe bu­nă dreptate cu marii actori italieni Rossi și Novelli. Friederich Mitter­­wurzer i-a fost profesor și în acelaș timp idealul său ca actor. Schildkraut s-a născut în 27 Apri­lie 1862 la Constantinopole. Tatăl său fusese hotelier. Rudolf a absolvit li­ceul apoi a descoperit Intr’însul pa­siunea pentru teatru, căreia i-a ră­mas credincios până la adânci bă­trâneţe. Devine actor ambulant şi cutreeră provincia austriacă. In 1893 e anga­jat la Raimundtheater din Viena şi apoi la Karltheater. De acolo pleacă la Hamburg unde joacă „Regele Lear“ — pe vremea aceia un eveni­ment teatral. Cu aceasta Schildkraut sale cele mai de seamă au fost, pe lângă Lear, Shylock şi negrul Muley Hasan, in Fiesco a lui Schiller. Fiul său Iosif, angajat mai întâi la Deutsches Volkstheater din Viena şi devenit star de cinema la Hollywood chemă pe tatăl său în America. Ală­turi de fiul său, Rudolf Schildkraut a jucat roluri importante în film. Cu prilejul aniversării de 60 de ani, Iosif dărui părintelui său un teatru complect în care bătrânul să poată juca rolurile ce-i convin. Dar Schild­kraut nu s’a putut bucura multă vre­me de această fericire. Moartea nea­șteptată a pus brusc capăt carierii sale artistice. Schildkraut a jucat deasemeni cu mult succes în teatrul Idisch. Moartea lui Angelo Conti A murit la Neapole bătrânul scrii­tor Angelo Conti, în vârstă de 70 de ani. El era prietenul preferit al lui d'Annunzio şi al lui Pascoli­n, general Stavrescu laureat al Academiei române, dă la lumină un tratat care interesează nu numai hipologii specialişti, pe agricultori, pe jochei,­­ militari şi economişti, dar şi pe fiziologi, pe biologi în ge­nere şi chiar pe filozofii a căror minte bine înţeles nu e deformată de vreo specialitate şi pentru care Din opera lui Conti desprindem “H!' cftteva lucrări: Sul fiume del te^6= 1 1 ’ prezintă un *n‘ Giorffione, Do po il canto delit Sire. Cu trata)ul >aUt ± dr. Stavrescu ’ a scris cea mai complectă monogra-Congresul librarilor fie asupra „celei mai frumoase cuce- Librarii francezi, vor tine la 5LÎÎV“ “d8,,“ primăm August, un mare congres, la Lion. TM 'ra?a c?re Buff?n ** Incepe El va decurge sub preşedinţia de w r onoare a primarului din Lion Her- Lucrarea d-lui general C Stavres­m­ot, deputat de Rhone. cu e cu atat mai interesantă pentru Vor fi discutate chestiuni im por- ?0!’,CV cAt.da 0 atenţie deosebită tante cu privire la mijloacele de per­fecţionare a librăriei franceze. Profana, citind această carte vor fi de sigur surprinşi aflând, că mai Centenarul Mistral există incontestabil, între atâtea pro­f. Emile Ripert va publica douâ poeme de interes naţional atât de legătură cu centenarul i greu de rezolvat, încă o problemă cărţi In legătură cu Mistral. Mai întâi un studiu asupra poemei lui Mistral: Mireille, mes a■ mours. Apoi „Avec Mistral sur Ies routes de Provence de interes social şi naţional-econo­­mic, aceea a... calului! D. general Stavrescu, îu tot cursul tratatului vorbeşte într’o tonalitate ■îdequată Înaltei sale situaţii sociale şi marei sale valori în lumea ştiin­ţifică Tonul ştiinţific păstrat în multe din capitolele vastei monogra­fii este părăsit Insă tn câteva, luând forma unei violente polemici atunci, când d-sa se află In faţa adversari­lor săi In domeniul ştiinţei hipo­­logice. Tratatul e împărţit în cinci părţi principale: partea I-a privitoare la potenţialul dinamic al calului“. Iar­„Prietenii Franţei“, asociaţia pre­zidată de d. Henry Soulié, a luat i­., Tt ____„ iiţiativa comemorării celebrului seri ţea II_a’ mal Placuta cititorului pro itor Benjamin Constant, in Decern- fa,“, este consacrată „esteticii vizu­­brie 1930 aie a calului. Comitetul a desemnat pe d. Abeld-sa studiază exteriorul nobi- Lefranc, dela „Collége de France“ 'ului animal, talia, părul, etatea, și pe d. Louis Gillet dela „Revue des F°nstitutia­ și temperamentul calu­­deux Mondes“, cu organizarea aces-|lui. In partea a IlI-a intră în studiul amănunţit al originii şi evoluţiei spe­ciei calului. Partea a IV-a e consacrată facto­rilor creatori ai raselor de cai. Este partea care — pe noi, nespe­cialiştii. — ne-a captivat mai mult In această parte d. general dr. Stavrescu se arată un TEIST fer­vent. D-sa arată că rasele sunt crea­­ţiuni ale unui „Potenţial“ iniţial sau — mai popular — ale lui Dumnezeu D-sa, ca toţi teiştii, crede într­ un în­ceput al lucrurilor şi existenţelor. Vorba lui Eminescu: „La’nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă. „Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă „Cdnd nu s'ascundea nimica, deşi tot era ascuns „Cdnd pătruns de sine însuşi odihnia cel nepătruns „Dar deodat'un punct se mişcă..„ Aci e nodul problemei. Punctul a­­cela începând să se mişte, cine l-a pus în mişcare? — Dumnezeu! răspunde d. general Stavrescu. Dar o vom întreba noi: pe Dumne­zeu cine l-a făcut? Şi d-rul Stavrescu ne va răspunde: — Nimeni! E etern! Dar şi noi îi vom răspunde: Dumnezeu se confundă cu Natura Viaţa n’a avut nevoe să fie creată, e eternă! Să lăsăm insă această filosofie şi o delegaţie a asociaţiei, a fost primită in audienţă, acum câtva timp, şi de d. prim ministru Maniu, care a re­cunoscut dreptatea cauzei dăunaţilor de război, făgăduindu-i tot concur­sul. Asemenea a fost primită în trei rânduri de d. ministru Madgearu, pe­­ să revenim la problema tratată de când era ministru de finanţe şi de­­ d. general, calul şi rasele cailor care ne interesează. Rasele, după autorul nostru, nu pot fi create de om şi de mediu. Ele însele evoluează îm virtutea unei for­­iţe lăuntrice. Omul şi mediul social lui centenar. Un far Byrd In apropiere de New-York s’a ri­dicat un imens far care poartă nu­mele exploratorului amiral Brad. El va servi pentru orientarea a­­viatorilor pe ocean. Centenarul lui Ben­­jamin Constant Un câine al nimănui, pripăşit pe lângă o casă de oameni şi atras de nevoia de mângâieri şi de societate pe care o simte şi sufletul unui ani­mal, e eroul povestirii lui Leonid Andriev, „Câinele de pripas“ apăru­tă în ultimul număr al excelentei pu­blicaţii de popularizare literară, Bi­blioteca „DIMINEAŢA“. Se desprin­de din această povestire o largă ex­pansiune umanitară, lipsită însă de induioşeli sentimentale ieftine. Acelaş spirit însufleţeşte şi alte două povestiri. Hoţul şi îngerul, po­vestea unui copil nenorocit, înrăit de mizerie dar tocmai din această pricină cu sufletul plin de aspiraţii fantastice. Toate la un loc, sub titlul Câinele de pripas au apărut în No. 127 al Bibliotecei Dimineaţa. Minunata lu­crare costă numai 8 lei. ★ A apărut No. 1 —­2 (Tomul 7)­ din revista medico-chirurgicală „Gineco­logie şi obstetrica“, de sub direcţiu­nea d-lui profesor dr. Const. Daniel. Cărţi-reviste Ştiinţa creşterii cailor trebue să intervie numai ca să cree­ze condiţii prielnice evoluţiei natu­rale. Rasa românească a cailor de as­tăzi e degenerată. D. Stavrescu arată tot ce se poate face spre a avea o rasă superioară. Acest capitol e un adevărat capitol de maestru în arta şi ştiinţa hipolo­­giei. Aici străluceşte autorul prin evu­­diţia lui şi prin bogăţia materialului documentar Numeroase gravuri ca­re ilustrează tratatul generalului dr. Stavrescu fac şi mai atrăgătoare ci­tirea lui. Ca să vadă cititorul importanţa economică şi socială a problemei pri­vită prin prisma autorului e destul să cităm una din concluziile sale: „Secole întregi, caii sătenilor noş­tri au fost selecţionaţi invers de cum i-ar fi selecţionat Natura în starea ei de sălbăticie. Tot ce a fost întâmplător născut mai bun, s a vândut, iar din cei ră­maşi pentru prăsilă, cei mai voinici au fost, precum sunt şi azi, cei mai chinuiţi sub poveri nesăbuite şi sub lo­vituri de bice. Cu alte cuvinte, degene­rarea de astăzi aşa de întristătoare a ■asei­le cai româneşti are la baza ei biologică o mutaţiune regresivă, car­e n'a fost la timp observată de her­ghelegii, din cauza unei slabe supra­vegheri a reproducerii, încât plămă­deala degenerata a înlocuit deabine­­lea pe cea de elită şi pentru totdeau­na". Acest „Pentru totdeauna“ e de­si­gur o Încheiere prea pesimistă. Chiar măsurile ştiinţifice preconizate de d. general Stavrescu ne îngăduie să pu­tem fi mai optimişti. Specia cavalină are însă alte mo­tive — după noi — de a fi îngrijită. Maşinismul, avionul, automobilul şi cine ştie ce alte descoperiri me­canice pentru viitor, vor face inutilă existenţa calului şi această inutilitate socială va contribui la degenerarea şi dispariţia lui. DOCTORUL UGREC in­tim­i­ examen de română pentru profesori minoritari Ministerul instrucţiunii a dat o de­cizie în sensul că profesorii minori­tari dela şcoalele de grad secundar ale statului, cari predau istoria ro­mânilor, geografia şi taistrucţiunea civică, nu româneşte la secţiuni ro­mâne, şi cari, deşi au reuşit la exa­menul de limba română, ţinut în di­ferite rânduri, după alipirea nouilor provincii, nu şi-au însuşit incă bine această limbă, vor trece un nou şi ultim examen în vara anului acesta între 25—31 August. Examenele se vor ţine l­a reşedinţa directoratelor ministeriale din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi, înaintea unor comisiuni cari se vor numi la timp­ Examenele se vor ţine în limba ro­mână, după următorul program: 1. Istoria românilor, georrafia Ro­mâniei şi dreptul constituţional şi administrativ român, după progra­ma şi manualele de liceu, curs supe­rior. 2. Literatura română, după pro­grama liceului, curs superior (fără istoria limbei). 3. O compunere liberă in limba ro­mână şi o conversaţie, prin care se va constata dacă posedă limba ro­mână. Profesorii minoritari de la şcoalele Statului cari, fiind avizaţi, in prea­labil, că sunt obligaţi să se prezinte la aceste examene, nu se vor fi pre­zentat fără motive temeinice, vor fi excluşi din învăţământ. De la asociaţia general­ă a dăunaţilor de război Faţă de imposibilitatea ca acei 860.000 de dăunaţi să poată fi achi­taţi integral în bani şi de îndată de către guvern, delegaţia a propus d-lui ministru de finanţe, ca lichida­Comitetul de direcţie al asociaţiei, în şedinţa ce a avut loc la sediul său în str. Francmasonă No. 16, a hotă­­rît ca o delegaţie să se prezinte d-lui ministru de finanţe, pentru a-i în­mâna un memoriu asupra felului cum înţelege asociaţia să rezolve daunele de război ale membrilor săi. Mercuri 16 Iulie 1930 orele 12 di­mineaţa, delegaţia asociaţiei compu­să din d-nii: amiral Coandă preşe­dintele de onoare al asociaţiei, ingi­ner Grigore Stavăr, preşedintele a­­sociaţiei, inginer G. Dinescu directo­rul asociaţiei şi părintele Georgescu Gh., membru în consiliul de admi­nistraţie, a fost primită în audienţă de către d. Mihail Popovici, ministru v­rea să se facă pe bază de rentă de de finanţe, audienţă care a durat a­proape o jumătate de oră. Delegaţia a explicat d-lui ministru felul cum celelalte state, au lichidat încă de mai mulţi ani daunele su­ferite de război, în bani sau In ren­te, etc. S’a atras atenţia d-lui ministru că două ori de către d. ministru Miha­­lache. PROPUNEREA ASOCIAŢIEI stat, blocată cu o dobândă de 5 la sută la purtători, iar dobânda de 5­­ la sută ce ar trebui să se dea dău­­naţilor membri ai asociaţiunei, la­­ capitalul dăunat, fixat prin hotărî­­rile judecătoreşti respective, să fie I achitat din cele patru sute de mili-­­­oane existente. In acest scop delegaţia a înmânat I un memoriu d-lui ministru şi a ce­rut numirea unei comisii la care să se ocupe cu alcătuirea unui ante proect pentru a ajuta guvernul în a tranşa odată pentru totdeauna acest litigiu. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU DE finanţe D, ministru Popovici, a declarat că nu poate răspunde de faptele guver­nelor anterioare, însă va studia me­moriul asociaţiei şi peste câteva zile va invita asociaţia pentru a i se comunica rezultatul. ii I ■­ I—mnTBtr ti ~ Campionatul de foot-ball din Montevideo MONTEVIDEO, 19 (Danub). — Eri a avut loc matchul de foot-ball între echipele Uruguay-ului și Peru­­ului. Contrar tuturor așteptărilor, Uru­guay a trebuit să-și încordeze toate puterile pentru a învinge Perul cu 1 la 0. La half-time scorul era incă de 0 la 0. Echipa Uruguay-ului a fost de două ori campioană olimpică şi difi­cultatea cu care a învins Peru este cu atât mai remarcabilă că Româ­nia a învins această echipă cu 31a 1 Din această cauză se aşteaptă cu mare nerăbdare matchul ce va avea loc la 22 iulie între România şi Uruguay. Azi au loc matchurile în­tre Franţa şi Chile şi între Argenti­na şi Mexic. Reuşita im­prumutului extern al Austrie! VIENA, 19 (Rador). — Rapoar­tele sosite până aseară din diferi­tele pieţe financiare, cu privire la rezultatele emisiunei împrumutului extern al Austriei, sunt foarte fa­vorabile. Este probabil că subscrierile vor întrece considerabil totalul tranșe­lor emise.

Next