Adevěrul, iulie 1930 (Anul 43, nr. 14266-14291)
1930-07-22 / nr. 14284
Pag. 2 Spumegândă Binefăcătoare O Apă de Regim agreabilă la băut, digestivă şi neîntrecut de eficace pentru combaterea ARTRITISMULUI, va înlocui apa de băut obicinută, dizolvându-se în aceasta din urmă conţinutul unui pachet de FRANţAlSl mm Grădina Restaurant AMBASADORIn Alea Mitropoliei No. 1 I Local special pentru familii, bufet bine asortat, grătar special și vinuri alese. Orhestra clasică, sub conducerea simpaticului violonist Costică Iliescu (Presneanu) Dechis până la ora 3 noaptea. Proprietar C. Temelie Lăsaţi copii Dvs. să studieze la Viena! Cele mai distinse pensioane, amenajate cu tot confortul modern, oferă copiilor Dvs. un cămin plăcut, învăţământ superior, educaţie muzicală şi artistică, educaţie sportivă, cultura corpului. In imediata apropiere a patriei Dvs. Institute de educaţie renumite pentru fete: B. Freylers Nach. A. Metzger, I., Schubertring 9 şi Pension-Vilă după model elveţian, XIII., Hietzing. Pensionul STERN, I. Wertertorg 12. Institutul C. Szántó, II., Obere Donaustrasse 43. Pensionul Marie Buber, IV, Wiedner Hauptstrasse 48. Institutul Liste, V, Nikolsdorf er- Strasse 8. Pensionul de fete C. ▼. Kastaly, VIII., Langegasse 65. Pensionul Knopfelmacher (sistem elveţian, XIII., Auhofstrasse 78 a. Cottage-Pensional Singer, XVIII., Gymnasiumstr. 35. Pensionul Kaiser (fost Rozinska) XVIII., Weimarerstrasse 50. Hannah Wolll, XIX, Rudolf Nuergasse 18. pentru băeţ!: Institutul Vrtal, I., Habsburgergasse 5. CilEiATOIMFUL nu este bazat numai pe trucaje, cum vă închipuiţi dv., în scenele de mare emoţie şi aventură. O săritură periculoasă, o prăbuşire, un incendiu, etc., se lucrează azi, — în majoritatea cazurilor — în natură și astfel curagioasele vedete, practică zilnic FLIRTUL CU MOARTEA ceea ce a dat un admirabil subiect unui distins ziarist, de a trata această pasionantă temă, în revista de mare tiraj REALITATEA ILUSTRATĂ apărută ori cu un bogat sumar literar şi informativ, cu nenumărate fotografii din ţară şi străinătate, tipărită în cinci culor. De vânzare pretutindeni PREŢUL 10 LEI nicile, cari vor mai până la vacanţa mare, b) ca Duminicile şi sărbătorile să nu ni se servească decât un fel de mâncare la dejun şi numai 2 la masă, eu l-am refuzat, comunicându-i că primesc orice pedeapsă, pe care ar primi-o şi colegii, dar că eu singur nu iau nici un angajament. A treia zi restul de 32 de colegi după oarecam tratative cu Melik primind condiţiunile de pedeapsă de mai sus, ba şi acea de nereprimirea mea, au fost reprimiţi în şcoală, iar eu şi Dessila am plecat în familie. Acest act al colegilor mei m-a mâhnit peste măsură. Peste vreo 4 zile am fost reprimit în urma stăruinţei defunctului meu părinte. Astfel a luat sfârşit această răsvrătire, în contra lui „Eminescu”, o glorie a neamului de care habar n’aveam pe atunci, după cum nu avea nimeni, de câtă cinste va acoperi neamul, devenind unul din poeţii noştri fruntaşi, a cărui faimă a trecut peste prea îngustele hotare ale ţărei noastre din vremuri. Epilogul acestei răsvrătiri a fost înlocuirea lui Eminescu prin profesorul P. Paicu, dela 1 Septembrie 1875. Povestirea acestui episod din viaţa mea de şcolar, la care nu am participat decât dintr’un înalt senMINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Alexandru Al. Popescu născut la 24 Ianuarie 1900 în comuna Letea Bacău, domiciliat în Bucureşti, str. Vasile Lascăr 177, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popescu în acela de Lettea, spre a se numi Alexandru Al. Lettea. Ministerul publică, aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora, cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol.__________________________ Doctorul H. MARTIN (Berillon Paris). VINDECA numai Psychonevrosele. IMPOTENŢA (funcţionali) Neurastenia, Historia Melancolia, Timiditatea, Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, vărsături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. Tratamentul copiilor Întârziaţi Impulsivi, ONANIA, INCONTINENTA DE URINA. ELECTRICITATE, HYPNOTISM,persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul II, Casa Frascati. întrarea pe la cinematograf. Consultar..vle-lor ^pacostea, profe ii ei 9.7 Din trecutul Macedo-Românilor. 5 ■ Dimitrie Goga, profesor. Impresii despre scolile primare din Franţa. . . Vasile Băncilă, profesor: Problema vedem. . , , Ime actuale în gândirea lui C. Rădu-Presupunem ca parlamentul sa iescu-Motra, disolvat; că s’au făcut alegerile; că n. Georgescu Tistu, profesor: Carun partid are majorităţile. Va contea şi biblioteca, simţi acel partid la un guvern de Preot Dominic Ionescu, profesor: concentrare? Reprezentanţii săi *) Dogma ortodoxă prezentă şi actl, v * , pi va în viaţa poporului nostru. b) Chidin guvernul de concentrare nu se fi Mântitorului. c) Cruci strjiţe vor retrage? Majorităţile alese pe şi icoanei listele sale nu-i vor da concursul său Victor Brătulescu, profesor: a) In aibă guvernul său? scripţii de biserici. Deci motivul că numai disolva Barbu Theodorescu, profesor: a) rea parlamentului si noi atori generale ar face posibil un guvern Ora,e «lin” (cu prSSuni) ’ ’ concentrare este neîntemeiat. Dr. V. M. Ioachim: Criza finan-Alţii susţin că parlamentul poate I clară şi camăta, da mai multe guverne. Costin Petrescu, pictor: Arta in-Qum? dienilor americani. rwim,,,. m, nartld» rhptnfic la Alex. Lascarov-Moldovanu: a) Cul- Desigur un Partid e chemat .atură şi credinţă. b) Despre conver. carea tarii in baza unui prog . s;une, ci statul nostru e creştin? Dacă, prin urmare, guvernul e tor-1 Emanuel Bucuţa: Organizarea bimat din fruntaşii acelui partid, căbliotecilor populare, zând dela putere, e posibil ca ele- Apostol D. Culea, inspector speriente de mâna doua să poată forma un alt guvern, să realizeze programul, când guvernul căzut nu l-a putut realiza? Socotesc că nu. Dacă, însă, un alt partid ar fi chemat la putere, ar putea lucra guvernul său cu majoritățile parlamentare ale altui partid, neavând concursul, dacă majorităţile parlamentare n’ar avea consimţământul partidului căruia aparţin? Tot nu.. In l.ma de 23 iunie a plecat cu Aşadar, pentru ca parlamentul vaporul din Rusciuc la Cernavodă, desă poată da din sânul majorităţilor legaţia cicliştilor dn Sofia, însărcinată „ „,,,.arno ~, în prin_ sa ia în primire osemintele maiorului sale o serie de guverne ca in ravelchschi, fost voevod al acestei societa, Germania, Anglia sau in alte taţi, mort în timpul războiului intr’uin accident. Delegaţia a fost Însoţită de d. maior Fotescu, delegatul soc. ..Cultul Eroilor“. Din Cernavodă delegaţia a plecat în com. Mircea Vodă la cimitirul eroilor. Procedându-se la desgroparea osemintelor maiorului Velchischi, ele au fost depuse într’un sicriu, care a fost acoperit cu flori aduse de populaţia localnică. In paraclisul cimitirului s’a oficiat apoi serviciul religios, după care au ţinut cuvântări d-nii maior Fotescu, preotul Martini şi locot. Capaciu. Au răspuns d-nii căpitan Carsicoff şi ţări, se cere suveranitatea acelui parlament, care, cu legea electorală in fiinţă, nu e cu putinţă. Al. Ionescu deputat timent de camaraderie, da care-mi amintesc totdeauna cu părere de rău pentru amărăciunea pe care am pricinuit-o ilustrului poet, mărindu-i mizeria cu pierderea acestei __ ___ ^ ^ catedre, pentru lipsa de salidaritate I Gavriloff. După terminare o companie a colegilor mei, cât şi fiindcă aş- a dat onorurile, iar sicriul a fost ridicat cut o influenţă foarte nefavorabilă de soldaţi şi dus pe umeri, până la asupra viitorului multora dintre sexi, noi, o fac ca un „mea culpa“ ce mă iet6“. Se simt dator să aduc memoriei ac® maior pitescu, colonel Dumitrescu şi Sta prigonitor a-i soartei răpit atât Samarineanu. Fratele defunctului a exde timpuriu pentru noi, pentru el, I primat mulţumirile pline de recunospentru Neam ca şi pentru omenire tinţă ale familiei, chiar I O companie a dat onorurile. Acestui uriaş al gândirii, i-am tur- nat noi o copilărie, câteva pi autorităţile civile şi militare, d Cimbru caturi de venin, în cupa amarăciu- i consulul României, membrii soc. spornii pe care a sorbit-o până la fund, I tive, elevii şcolilor şi un public imens, în scurta-i existenţă, în care nu s’a ! După un scurt servetu religios, a luat bucurat decit de duşmănia şi indi-1 cuvântul d. Gavriloff care a predat preferenţa semenilor, nefiind apreciat şi miitela preşedintelui soc. cialiştilor din slăvit decât după moarte de peşte- P^vântarea sa, d. Gavriloff şi-amane. I exprimat satisfacţia pentru primirea ce Gestul nostru l-a nevoit să se de* la S’a fg,cut in România, aducând elogii mită din profesorat la 1 Sept. 1875,1 sec. Cultul Eroilor pentru felul în care fapt cu care am contribuit să se re- sunt îngrijite mormintele eroilor, fără simţă materialiceşte, el care a avut deosebire de naţionalitate, de altmintrelea în viaţă lipsa drept I.. A rugat apoi pe d.consul cimbrusă cea mai credincioasă tovarăşe, deşi a fost în schimb atât de darnic cu neamul românesc, căruia i-a împărtăşit cu atâta profusiune din adânca-i cugetare ca şi din bogatele sale comori sufleteşti. Eugeniu E. Winder avocat Osemintele unui ofiţer bulgar transportate din ţară la Sofia O manifestaţie româno-bulgară In ziua de 23 iunie a plecat D. Emanueloff, preşedintele soccialiştilor, după ce a vorbit de meritele defunctului a mulţumit d-lui consul şi autorităţilor române pentru câ au luat parte la această solemnitate, care a mişcat adânc poporul bulgar. Sicriul a fost transportat apoi, cu toate onorurile cuvenite la Sofia. Seara, soc.cicliştilor a dat la cercul militar, o masă in memoria defunctului, la care au luat parte reprezentanţii autorităţilor militare şi civile de consul Cimbru, membrii delegaţiei de la Sofia, motocicliştii români veniţi pentru alergări, etc. Cuvântările ţinute la această masă de către prefect, preşedinţii soccialiştilor din Sofia şi Rusciuc, fratele defunctului, au fost consacrate numai impresiunii puternice ce a făcut tuturor atenţiunea de care s’a bucurat delegaţiunea bulgară atât in România, cât şi din partea consulatului. CITITI IN EXCELENTA REVISTA «an No. 96 care a apărut azi. O măsură inteleaptă. — Polemică radiofonică. — Relaţiunile dintre Radio-Bucureşti şi amatori. — Pentru încurajarea şi răspândirea radiofoniei. — Reducerea taxelor de abonament pentru galenişti. — S. O. S. sau insula fără nume. Un senzaţional şi captivant roman de radio. — Muzică şi radio. — 14 Iulie la Radio-Bucurie interpretul sentimentelor de recu- reşti. — Calităţile chimice şi. de panunoştinţă ale soc. cicliştilor către gu-Ticaţie ale grâului românesc. — Convernul român, maior Fotescu, autori; vorbiri radiofonice. — Emisiunile tăţile şi poporul român, adăugând că şcoalei politechnice. — Gratuit apaasemenea manifestaţiuni sunt singure mte de 200.000 iei. Complectaţi cu^ ^ : P°nul din ziar. - Ştiri de pretutin-Se. P°poare deni; Revista revistelor; De vorbă cu D. prefect al Rusciucului a rugat percititorii. Programul tuturor posturi de consul să transmită şi sentimentele l°r europene de la 20 — 27 Iulie, sale de mulţumire guvernului român. - 20 PAGINI ‘‘relul lei 10 I« INFORMAŢIUNI Regele Carol, regina Maria, principele Nicolae şi principesa Ileana s’au înapoiat în Capitală, — venind de la Curtea de Argeş, ieri după amiază, cu trenul regal, care a sosit aci la orele 4.55. La descinderea din vagon, pe peronul gării de Nord, au fost întâmpinaţi de către d-nii: Iuliu Maniu, preşedintele consiliului; mareşalul Preşan; Iunian, ministrul justiţiei; partic,ps delegaţii asociaţiei, care săpun; Halippa, ministrul muncii; general Condeescu, ministrul armatei; Crişan, subsecretar de stat, etc. Majestatea Sa Elena, a venit cu trenul regal până la Chitila, de unde apoi şi-a continuat drumul la Sinaia. Consiliul de Administraţie al Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa, aduce la cunoştinţa domnilor acţionari că plata dividendului pe anul 1929 se va face cu Începere de la 1 August a. c. la ghişeele Băncii de Credit Român, Băncii Româneşti şi a sucursalelor lor, la Oesterr. Kredit Anstalt für Handel und Gewerbe, Viena şi la Banca Giyn .Mills & Co. Ltd., la Londra. Se va plăti un dividend net de 33 lei de fiecare cupon No. 6 al titlurilor definitive. In zilele de 8 şi 9 August are loc la Anvers adunarea generală anuală a comisiunii internaţionale de agricultură prezidată de marchizul de Vogue. Din România sunt membri ai acestei comisiuni d-nii Basarab C. Brâncovean, Ion Cămărăşescu, Ionescu-Siseşti şi Ionescu-Brăila director general în ministerul Agriculturii. Cu începere de Duminică 20 ort. RF,NUMITA BEREAZUGA se va servi şi CU PAHARUL la cunoscutul RESTAURANT CONTINENTAL. Se serveşte prioană, şuncă, crenvlişti, mititel, fripturi la grătar. PREŢURILE OBICINUIITE DE BERĂRIE. Orchestra Sibiceanu până la ora 1 noaptea. Relatându-se accidentul de automobil de la şosea, provocat de conducătorul maşinei ce venea cu o viteză nepermisă, s-a arătat că maşina era condusă de d. procuror Oroveanu de la trib. de Dolj. Nici atrage acum atenţia din partea ministerului de justiţie, că nu există nici un procuror cu numele acesta, în toată ţara. Inserând această precizare, ţinem să arătăm că eroarea sa datoreşte primelor informaţii comunicate de circumscripţia respectivă, prefecturii Capitalei. Domnul Dem. I. Dobrescu, primarul municipiului Bucureşti, a oferit aseară un banchet grupului de financiari francezi, care a finanţat contruirea uzinelor de la Dobreşti. Banchetul a avut loc la Snagov, într’o atmosferă foarte cordială. Au participat domnii Charles Sergent, Pizon, Cottin, Ch. Mallet, Chapoutier, Henri Barlier, Fernana Barlier, M. Boutry, R. Pagneliu, Gh. Dobrovoi, N. Caranfil, I. I. Sorescu, primarii de sectoare Al. Protopopescu, Chiriţă Vasilescu, C. Algiu, apoi d-nii D. I. Niculescu, Gh. Dumitrescu, Gh. Russe, ajutori de primari, colonel P. Georgescu, Lazăr Niculescu şi alţii. Oaspeţii s’au întors In Capitală la orele X noaptea. Direcţiunea Fabricii de Bare Aruga înştiinţează vechea sa clientelă că, începând de Duminică 20 core va pune în vânzare RENUMITA SA BERE, CU PAHARUL, LA RESTAURANTUL CONTINENTAL. In conformitate cu art. 25 din legea pentru controlul străinilor, controlul unora din stabilimentele publice şi pentru Înfiinţarea unui birou al populaţiei, persoanele particulare care vor găzdui călători străini, fie chiar pentru o noapte, sunt obligate a încunoştiinţa Chesturile respective fie in scris fie verbal; în caz contrariu vor fi pedepsite cu amendă. Ministerul de Agricultură prin institutul de cercetări agronomice va organiza anul acesta o demonstraţia de rezistenţă a aparatelor pentru cultura mecanică. Maşinile vor trebui să execute lucrări de arături 72 ore fără de întrerupere, după care li se vor controla eventualul uzaj. Data acestei demonstraţii şi programul tehnic vor fi date publicităţii la timp. Regulamentul liceelor militare a fost modificat cu privire la taxele pe care trebue să le plătească elevii acestor şcoli, anume: O taxă de instalare anuală, care se fixează în raport cu nevoile respective şi scumpirea obiectelor de primă necesitate; O taxă anuală pentru material de studii, cărţi şi rechizite şcolare, egală cu costul lor real. Cărţile rămân proprietatea elevilor; O taxă de cauţiune, pentru acoperirea stricăciunilor ce eventual ar cădea în vina elevului. Această taxă, întreagă sau micşorată cu reţinerile cuvenite, se resute familiei la absolvirea liceului sau părăsirea şcoalei de către elevi. Dacă eventual această cauţiune se epuizează, ea va fi reînoită imediat în cursul anului. ADEVERI!L Universitatea din Vălenii de Munte Programul cursurilor de vară (15 Iulie —15 August) Dr. C. Sudeţeanu, profesor: Sociologia şi evoluţia vieţii contemporane. Al. Popescu-Telega, profesor: a) Poema Cidului; b) Tema armelor şi literelor în Renaşterea iberică. Constantin lencica, inspector şcolar: Politica culturală la graniţa de Vest. I. Nisipeanu, profesor: a) Sentimentul estetic la copil; b) Educaţia estetică în şcoală; c) Curente pedagogice actuale. Gustav Rosier, profesor: Chestiunea şcolară. Dr. Victor Roth: a) Chestiuni actuale ştiinţifice; b) Europa viitoare. Dr. Arpad Bitay, profesor. I. Aniversările literaturii maghiare: a) Virág Benedek (1754—1830); b) Katona Iosif (1792—1830); c) Kisfaludy Carol (1788—1830). II. Iesuiţii din veacul al XVI-lea din Ardeal şi Românii. Iaroslav Muller din Praga: a) Rasele resolvirii chestiunii păcii; b) Cehoslovacia şi Lujiţa (cu proiecţiuni). Al. Bălcescu, profesor: Specializare şi solidaritate. Ştefan Manciulea, profesor: a) EColaborator al Inst. Psychophysiologic lementul românesc în Câmpia Tisei dal, direcţia Educaţiei Poporului, Literatura copiilor şi bibliotecile de copii. I. Constanţiu: a) Economia Organică; b) Funcţia patronală în întreprinderi. I. Constantinescu Delabaia: Cum se traduce. Dr. Anton Ionescu: Raportul dintre viaţa fizică şi psihică (trup şi suflet). Dr. Petru T. Popa, chirurg, primar al Casei Meseriilor: Despre alcoolism. Dr. V. Voiculescu: Higiena satului. Dr. M. Suciu Sibianu: Tradiţii şi prejudecăţi in lumina igienei moderne D-na dr. Vituria Manuila, directoarea şcolii de asistenţă Socială a) Educaţia asistenţei sociale; b) Ce este o anchetă socială. Dr. I. Constantinescu: „Euthanasie". D-ra dr. Maria Bulgara: Vaccinarea nouilor născuţi contra tuberculosei. D-ra Dany Antonescu: Asistenţa familiei şi ocrotirea copilului. Premiul belgian al „Renaşterii cărţii“ în valoare de 10.000 de fr. a fost atribuit anul acesta d-nei Fran- Premiul „Renaşterea Cărţii" şi Carpaţii nordici in evul mediu: b) Infiltrări de populaţii străine în câmpia Tisei în veacurile XVIII— XIX. Const. Nedelcu, profesor: a) Educaţia în afară de şcoală; b) Aspecte ce Adine, autoarea cărţilor „La Cité şi figuri din Banat. Const. Gh. Ionescu, profesor: Statul şi drepturile şi datoriile sale faţă de corpul didactic, în special faţă sur l’Arno", „Le Royaume de Satil etc. Este întâia oară când acest premiu este acordat de către un juriu de profesorimea secundară în Ro- alcătuit din oameni de litere şi acamânia Nouă. Const. Dinu, profesor: a) Şcoala secundară de până acum; b) Şcoala secundară care ne trebue. Victor G. Papacostea, profesor: demicieni belgieni. E» Caleidoscopul vieţii intelectualei Un tratat de hipologie LITERE, ŞTIINŢE, ARTE La moartea lui Rudolf Schraut Moartea neaşteptată a celebrului e definitiv consacrat. Mai târziu, codactor Rudolf Schildkraut a produs o sub Reinhardt la Berlin. Rolurile impresie profundă în toate cercurile artistice. El a fost comparat pe bună dreptate cu marii actori italieni Rossi și Novelli. Friederich Mitterwurzer i-a fost profesor și în acelaș timp idealul său ca actor. Schildkraut s-a născut în 27 Aprilie 1862 la Constantinopole. Tatăl său fusese hotelier. Rudolf a absolvit liceul apoi a descoperit Intr’însul pasiunea pentru teatru, căreia i-a rămas credincios până la adânci bătrâneţe. Devine actor ambulant şi cutreeră provincia austriacă. In 1893 e angajat la Raimundtheater din Viena şi apoi la Karltheater. De acolo pleacă la Hamburg unde joacă „Regele Lear“ — pe vremea aceia un eveniment teatral. Cu aceasta Schildkraut sale cele mai de seamă au fost, pe lângă Lear, Shylock şi negrul Muley Hasan, in Fiesco a lui Schiller. Fiul său Iosif, angajat mai întâi la Deutsches Volkstheater din Viena şi devenit star de cinema la Hollywood chemă pe tatăl său în America. Alături de fiul său, Rudolf Schildkraut a jucat roluri importante în film. Cu prilejul aniversării de 60 de ani, Iosif dărui părintelui său un teatru complect în care bătrânul să poată juca rolurile ce-i convin. Dar Schildkraut nu s’a putut bucura multă vreme de această fericire. Moartea neașteptată a pus brusc capăt carierii sale artistice. Schildkraut a jucat deasemeni cu mult succes în teatrul Idisch. Moartea lui Angelo Conti A murit la Neapole bătrânul scriitor Angelo Conti, în vârstă de 70 de ani. El era prietenul preferit al lui d'Annunzio şi al lui Pascolin, general Stavrescu laureat al Academiei române, dă la lumină un tratat care interesează nu numai hipologii specialişti, pe agricultori, pe jochei, militari şi economişti, dar şi pe fiziologi, pe biologi în genere şi chiar pe filozofii a căror minte bine înţeles nu e deformată de vreo specialitate şi pentru care Din opera lui Conti desprindem “H!' cftteva lucrări: Sul fiume del te^6= 1 1 ’ prezintă un *n‘ Giorffione, Do po il canto delit Sire. Cu trata)ul >aUt ± dr. Stavrescu ’ a scris cea mai complectă monogra-Congresul librarilor fie asupra „celei mai frumoase cuce- Librarii francezi, vor tine la 5LÎÎV“ “d8,,“ primăm August, un mare congres, la Lion. TM 'ra?a c?re Buff?n ** Incepe El va decurge sub preşedinţia de w r onoare a primarului din Lion Her- Lucrarea d-lui general C Stavresmot, deputat de Rhone. cu e cu atat mai interesantă pentru Vor fi discutate chestiuni im por- ?0!’,CV cAt.da 0 atenţie deosebită tante cu privire la mijloacele de perfecţionare a librăriei franceze. Profana, citind această carte vor fi de sigur surprinşi aflând, că mai Centenarul Mistral există incontestabil, între atâtea prof. Emile Ripert va publica douâ poeme de interes naţional atât de legătură cu centenarul i greu de rezolvat, încă o problemă cărţi In legătură cu Mistral. Mai întâi un studiu asupra poemei lui Mistral: Mireille, mes a■ mours. Apoi „Avec Mistral sur Ies routes de Provence de interes social şi naţional-economic, aceea a... calului! D. general Stavrescu, îu tot cursul tratatului vorbeşte într’o tonalitate ■îdequată Înaltei sale situaţii sociale şi marei sale valori în lumea ştiinţifică Tonul ştiinţific păstrat în multe din capitolele vastei monografii este părăsit Insă tn câteva, luând forma unei violente polemici atunci, când d-sa se află In faţa adversarilor săi In domeniul ştiinţei hipologice. Tratatul e împărţit în cinci părţi principale: partea I-a privitoare la potenţialul dinamic al calului“. Iar„Prietenii Franţei“, asociaţia prezidată de d. Henry Soulié, a luat i., Tt ____„ iiţiativa comemorării celebrului seri ţea II_a’ mal Placuta cititorului pro itor Benjamin Constant, in Decern- fa,“, este consacrată „esteticii vizubrie 1930 aie a calului. Comitetul a desemnat pe d. Abeld-sa studiază exteriorul nobi- Lefranc, dela „Collége de France“ 'ului animal, talia, părul, etatea, și pe d. Louis Gillet dela „Revue des F°nstitutia și temperamentul caludeux Mondes“, cu organizarea aces-|lui. In partea a IlI-a intră în studiul amănunţit al originii şi evoluţiei speciei calului. Partea a IV-a e consacrată factorilor creatori ai raselor de cai. Este partea care — pe noi, nespecialiştii. — ne-a captivat mai mult In această parte d. general dr. Stavrescu se arată un TEIST fervent. D-sa arată că rasele sunt creaţiuni ale unui „Potenţial“ iniţial sau — mai popular — ale lui Dumnezeu D-sa, ca toţi teiştii, crede într un început al lucrurilor şi existenţelor. Vorba lui Eminescu: „La’nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă. „Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă „Cdnd nu s'ascundea nimica, deşi tot era ascuns „Cdnd pătruns de sine însuşi odihnia cel nepătruns „Dar deodat'un punct se mişcă..„ Aci e nodul problemei. Punctul acela începând să se mişte, cine l-a pus în mişcare? — Dumnezeu! răspunde d. general Stavrescu. Dar o vom întreba noi: pe Dumnezeu cine l-a făcut? Şi d-rul Stavrescu ne va răspunde: — Nimeni! E etern! Dar şi noi îi vom răspunde: Dumnezeu se confundă cu Natura Viaţa n’a avut nevoe să fie creată, e eternă! Să lăsăm insă această filosofie şi o delegaţie a asociaţiei, a fost primită in audienţă, acum câtva timp, şi de d. prim ministru Maniu, care a recunoscut dreptatea cauzei dăunaţilor de război, făgăduindu-i tot concursul. Asemenea a fost primită în trei rânduri de d. ministru Madgearu, pe să revenim la problema tratată de când era ministru de finanţe şi de d. general, calul şi rasele cailor care ne interesează. Rasele, după autorul nostru, nu pot fi create de om şi de mediu. Ele însele evoluează îm virtutea unei foriţe lăuntrice. Omul şi mediul social lui centenar. Un far Byrd In apropiere de New-York s’a ridicat un imens far care poartă numele exploratorului amiral Brad. El va servi pentru orientarea aviatorilor pe ocean. Centenarul lui Benjamin Constant Un câine al nimănui, pripăşit pe lângă o casă de oameni şi atras de nevoia de mângâieri şi de societate pe care o simte şi sufletul unui animal, e eroul povestirii lui Leonid Andriev, „Câinele de pripas“ apărută în ultimul număr al excelentei publicaţii de popularizare literară, Biblioteca „DIMINEAŢA“. Se desprinde din această povestire o largă expansiune umanitară, lipsită însă de induioşeli sentimentale ieftine. Acelaş spirit însufleţeşte şi alte două povestiri. Hoţul şi îngerul, povestea unui copil nenorocit, înrăit de mizerie dar tocmai din această pricină cu sufletul plin de aspiraţii fantastice. Toate la un loc, sub titlul Câinele de pripas au apărut în No. 127 al Bibliotecei Dimineaţa. Minunata lucrare costă numai 8 lei. ★ A apărut No. 1 —2 (Tomul 7) din revista medico-chirurgicală „Ginecologie şi obstetrica“, de sub direcţiunea d-lui profesor dr. Const. Daniel. Cărţi-reviste Ştiinţa creşterii cailor trebue să intervie numai ca să creeze condiţii prielnice evoluţiei naturale. Rasa românească a cailor de astăzi e degenerată. D. Stavrescu arată tot ce se poate face spre a avea o rasă superioară. Acest capitol e un adevărat capitol de maestru în arta şi ştiinţa hipologiei. Aici străluceşte autorul prin evudiţia lui şi prin bogăţia materialului documentar Numeroase gravuri care ilustrează tratatul generalului dr. Stavrescu fac şi mai atrăgătoare citirea lui. Ca să vadă cititorul importanţa economică şi socială a problemei privită prin prisma autorului e destul să cităm una din concluziile sale: „Secole întregi, caii sătenilor noştri au fost selecţionaţi invers de cum i-ar fi selecţionat Natura în starea ei de sălbăticie. Tot ce a fost întâmplător născut mai bun, s a vândut, iar din cei rămaşi pentru prăsilă, cei mai voinici au fost, precum sunt şi azi, cei mai chinuiţi sub poveri nesăbuite şi sub lovituri de bice. Cu alte cuvinte, degenerarea de astăzi aşa de întristătoare a ■aseile cai româneşti are la baza ei biologică o mutaţiune regresivă, care n'a fost la timp observată de herghelegii, din cauza unei slabe supravegheri a reproducerii, încât plămădeala degenerata a înlocuit deabinelea pe cea de elită şi pentru totdeauna". Acest „Pentru totdeauna“ e desigur o Încheiere prea pesimistă. Chiar măsurile ştiinţifice preconizate de d. general Stavrescu ne îngăduie să putem fi mai optimişti. Specia cavalină are însă alte motive — după noi — de a fi îngrijită. Maşinismul, avionul, automobilul şi cine ştie ce alte descoperiri mecanice pentru viitor, vor face inutilă existenţa calului şi această inutilitate socială va contribui la degenerarea şi dispariţia lui. DOCTORUL UGREC intimi examen de română pentru profesori minoritari Ministerul instrucţiunii a dat o decizie în sensul că profesorii minoritari dela şcoalele de grad secundar ale statului, cari predau istoria românilor, geografia şi taistrucţiunea civică, nu româneşte la secţiuni române, şi cari, deşi au reuşit la examenul de limba română, ţinut în diferite rânduri, după alipirea nouilor provincii, nu şi-au însuşit incă bine această limbă, vor trece un nou şi ultim examen în vara anului acesta între 25—31 August. Examenele se vor ţine la reşedinţa directoratelor ministeriale din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi, înaintea unor comisiuni cari se vor numi la timp Examenele se vor ţine în limba română, după următorul program: 1. Istoria românilor, georrafia României şi dreptul constituţional şi administrativ român, după programa şi manualele de liceu, curs superior. 2. Literatura română, după programa liceului, curs superior (fără istoria limbei). 3. O compunere liberă in limba română şi o conversaţie, prin care se va constata dacă posedă limba română. Profesorii minoritari de la şcoalele Statului cari, fiind avizaţi, in prealabil, că sunt obligaţi să se prezinte la aceste examene, nu se vor fi prezentat fără motive temeinice, vor fi excluşi din învăţământ. De la asociaţia generală a dăunaţilor de război Faţă de imposibilitatea ca acei 860.000 de dăunaţi să poată fi achitaţi integral în bani şi de îndată de către guvern, delegaţia a propus d-lui ministru de finanţe, ca lichidaComitetul de direcţie al asociaţiei, în şedinţa ce a avut loc la sediul său în str. Francmasonă No. 16, a hotărît ca o delegaţie să se prezinte d-lui ministru de finanţe, pentru a-i înmâna un memoriu asupra felului cum înţelege asociaţia să rezolve daunele de război ale membrilor săi. Mercuri 16 Iulie 1930 orele 12 dimineaţa, delegaţia asociaţiei compusă din d-nii: amiral Coandă preşedintele de onoare al asociaţiei, inginer Grigore Stavăr, preşedintele asociaţiei, inginer G. Dinescu directorul asociaţiei şi părintele Georgescu Gh., membru în consiliul de administraţie, a fost primită în audienţă de către d. Mihail Popovici, ministru vrea să se facă pe bază de rentă de de finanţe, audienţă care a durat aproape o jumătate de oră. Delegaţia a explicat d-lui ministru felul cum celelalte state, au lichidat încă de mai mulţi ani daunele suferite de război, în bani sau In rente, etc. S’a atras atenţia d-lui ministru că două ori de către d. ministru Mihalache. PROPUNEREA ASOCIAŢIEI stat, blocată cu o dobândă de 5 la sută la purtători, iar dobânda de 5 la sută ce ar trebui să se dea dăunaţilor membri ai asociaţiunei, la capitalul dăunat, fixat prin hotărîrile judecătoreşti respective, să fie I achitat din cele patru sute de mili-oane existente. In acest scop delegaţia a înmânat I un memoriu d-lui ministru şi a cerut numirea unei comisii la care să se ocupe cu alcătuirea unui ante proect pentru a ajuta guvernul în a tranşa odată pentru totdeauna acest litigiu. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU DE finanţe D, ministru Popovici, a declarat că nu poate răspunde de faptele guvernelor anterioare, însă va studia memoriul asociaţiei şi peste câteva zile va invita asociaţia pentru a i se comunica rezultatul. ii I ■ I—mnTBtr ti ~ Campionatul de foot-ball din Montevideo MONTEVIDEO, 19 (Danub). — Eri a avut loc matchul de foot-ball între echipele Uruguay-ului și Peruului. Contrar tuturor așteptărilor, Uruguay a trebuit să-și încordeze toate puterile pentru a învinge Perul cu 1 la 0. La half-time scorul era incă de 0 la 0. Echipa Uruguay-ului a fost de două ori campioană olimpică şi dificultatea cu care a învins Peru este cu atât mai remarcabilă că România a învins această echipă cu 31a 1 Din această cauză se aşteaptă cu mare nerăbdare matchul ce va avea loc la 22 iulie între România şi Uruguay. Azi au loc matchurile între Franţa şi Chile şi între Argentina şi Mexic. Reuşita imprumutului extern al Austrie! VIENA, 19 (Rador). — Rapoartele sosite până aseară din diferitele pieţe financiare, cu privire la rezultatele emisiunei împrumutului extern al Austriei, sunt foarte favorabile. Este probabil că subscrierile vor întrece considerabil totalul tranșelor emise.