Adevěrul, septembrie 1930 (Anul 43, nr. 14319-14344)
1930-09-01 / nr. 14319
Pagina 2-a * SITUAŢIA SOCIETĂŢILOR Fireşte ar fi avut poate numitele Ioan trusturi posibilitatea să aducă in Germania în mai mare cantitate produse petrolifere româneşti. Ele sunt reprezentate în România prin mari întreprinderi filiale (Tochtergessellschafter) şi anume Standard Oii prin Româno-Americană, Shell prin Astra_ Română. Participarea acestor două societăţi la producţiunea de petrol românească se cifrează azi la 27 la sută deşi în realitate e mult mai însemnată, întrucât ele cumpără mari cantităţi de produse de la producătorii cari nu posedă organizaţiuni de desfacere şi le pun la dispoziţia consumatorilor prin oficiile lor de distribuţiune. Din acest motiv este direcţiunea exportului produselor petrolifere româneşti intr’o foarte mare măsură dependentă de politica de export a acestor două trusturi. Nu sunt condiţiunile geografice sau punctele de vedere referitoare la preţ hotărîtoare pentru rezolvarea chestiunei in ce parte se dirijază cea mai importantă cantitate de produse petrolifere ce se exportă, mai mult anumite momente al politicei comerciale interne a trusturilor sunt preponderente. Acestora nu li se poate lua în nume de rău dacă îşi valorifică produsele cumpărate de ele pe piaţa internă după anumite interese comerciale proprii. Fără îndoială această politică comercială a avut o influenţă restrictivă asupra relaţiunilor comerciale germano-române cu produse petrolifere, deoarece marile trusturi tind ca să ţină deschisă piaţa de consum germană pentru producţiunea nord şi sud-americană. Acolo sunt principalele interese de producţiune a trusturilor, aşa că avându-se în vedere producţiunea americană crescândă, toată atenţiunea trebue să se concentreze asupra debuşeurilor. O POLITICĂ DE EXPORT UNITARĂ Dacă Întreprinderile petrolifere româneşti Independente ar duce o politică de export unitară şi energică, s-ar activa desigur în viitor exportul către Germania, mai ales că se contează aci pe o sporire a consumului. In acest mod industria română de petrol ar putea să evite inciziunile adânci ce se fac în capacitatea ei productivă, cum s‘a întâmplat în ultimul timp când i s’a limitat producţiunea la 30 la sută după propunerea trusturilor Standard Oii şi Shell şi ar putea obţine condiţiuni mai avantajoase pe pieţele europene de consum care sunt în curs de organizare. Activitatea de export plină de lacune şi condusă mai mult întâmplător, desavantajoasă chiar pentru industrie, se evidenţiază în gradul cel mai înalt pe piaţa germană întrucât în afară de susnumitele firme de desfacere, recunoscute ca membre ale cartelelor, mai intervin şi micii exportatori români izolaţi care practică o concurenţă neplăcută şi dăunătoare fără ca sa aducă vreun folos intereselor producătorilor stabili români. Sub raporturile actuale industria română pe petrol este considerată de trusturile care domină piaţa germană ca puţin potrivită tendinţelor de cartelare şi mai mult sau mai puţin neglijată. Această situaţie s-ar putea schimba dacă societăţile de petrol independente ar lăsa la o parte interesele lor mărunte şi s-ar ataşa politicei de export condusă de firmele cari se găsesc încă de mult timp în legături cu cumpărătorii germani şi cu firmele membre ale cartelurilor ce lucrează în această branşă La condiţiunile de calitate pe care consumatorul german le cere mai mult ca alţii de la produsele petrolifere, corespund produsele româneşti, mai ales benzina, mai mult decât oricare altele. Exista în Germania un debuşeu crescând, rămâne numai ca să se folosească cât mai bine calea care a fost deschisă exportului românesc prin relaţiunile pe cari unele firme au ştiut să le lege cu piaţa germană-ERNST HERZENBERG A apărut în Editura „Adevărul Literatură şi Silinţă de H. SANIELEVICI ” un elegant volum de 416 pagini, cu numeroase ilustraţii în care gânditorul şi scriitorul H. Sanielevici tratează pagină cu pagină, lucruri de mare însemnătate şi de folositoare cultură. Documentările şi politice ale d-lui C. Stere au apărut în volum. Sunt 270 pagini în cari e închisă Întreaga istorie politică românească a ultimului deceniu. Sunt „Preludiile" în cari se face valiza unui partid: partidul natal, Tra chrestis de orice, e obârșia acelui „*a„ Stere” de care printr’o stranie fatalitate pare legată viaţa tuturor partidelor politice în căutarea salvatoarei diversiuni. „DOCUMENTĂRILE ŞI LĂMURIRILE POLITICE” ale domnului C. STERE formează o carte ce trebuie citită de oricine e preocupat de probleme obşteşti. Editura „Adevărul", S. A., 270 pagini. Preţul lei 120. Gala Galaction: La insula Prinkipe ; Al. A. Philippide : Seară pustie ; Alice Gabrielescu: „Salon de Paul Valéry: Cimitirul marin; A. Cehov: Contrabasul; L. Leoneanu: Imn păgân. O pagină de umor universal (Bercoafură“; Ștefan Zweig: Casanova; Gard Gervaise : Grafologia ; Jerome K. Jerome ; La teatru; Esop; Fabule; Din spiritul junimiştilor; Varia; Anecdote; Caricaturi); Dostoewski logodnic; André Rivoire; Calomnii de vânzare; Politica şi literatura ; Informarea străinătăţii; Bizet şi Wagner; O convorbire cu Bernard Shaw; Originalitatea femeilor americane, etc. 7 LEI EXEMPLARUL, LEI 7 O invenţie extraordinară De curând s’a experimentat cu succes în America o Invenţie cu adevărat extraordinară atât prin simplitatea ei, cât şi prin rezultatele obţinute. Oricine poate avea acum in mod foarte simplu şi deloc costisitor film sonor în casă. Totul e în legătură cu aparatele de radio. Amănuntele complecte, se găsesc în excelenta revistă-magazin „Realitatea Ilustrată“ No. 187, apărută eri. A apărut în editura „Adevĕrul“ S. A. şi ştiinţă elegant volum de16 pagini, cu 20 de ilustraţii de H. SANIELEVICI [Cartea se distinge prin bogăţia de idei originale prin marele număr de drumuri noui, pe cari le fchide, precum şi prin stilul elegant, dar şi cânci prin rigurozitatea raţionamentelor şi prin bogate amănunte cari le ilustrează, de vânzare la toate librăriile. Damna mea, aţi dat vre odată crezare visurilor sau s’a înfăptut liniştit sau agitat? din iluziile somnului dumneavoastră, plimbatoi[ ILUZIILOR pla printe ale realităţii zilnice ? Ei bine, această posibilitate vi-o dă excelenta revistă- magasinii 186, ALITATEA ILUSTRATA cu peste care a apărut recent cu un bogat material şi 160 fotografii, tipărite în 5 culori. Preţul 10 lei , vânzare pretutindeni formal în aceste bucăţi, în toate, sau aproape în toate, descrierea se transformă în invocaţie, povestirea din melodie, admiraţia în rugăciune, tocea caldă a autoarei se ridică întru a înălţa osanale trecătorilor, dimineţilor,mumiilor, intemperiilor, amintirilor —4 „O, păzitor ,noapte, războinic copilăros.... (p. 108). — O, moartă de lemn de trandafir, (p. 122). — Mamă a anotimpurilor, o, ploaie de primăvară... (p. 145). — Dimineaţă, aromă primă şi făgăduinţă a zilei.... (p. 67). — O trecut, tinereţe“ .... (p. 186), etc, etc. Atitudinea de harpă acordată şi încordată, de despletire sufletească şi languidă e păstrată în faţa oricărui colţ înregistrat din natură, în faţa oricărui aspect. Ca să ne vorbească, de pildă, de târguşorul Fontarabie dela graniţa Spaniei, trebuie mai întâi să i se adreseze direct lui, pe un ton inspirat şi invocator : „Mică Fontarabie pe Bidassoa, tu n’ai silabele strălucitoare ale Salamancăi sau ale Guadalquivirului, tu n’ai“... (p. 83). Dacă însă numim lirism sau chiar hiper-lirism — iar nu „exactitudini“ ori „experienţe“ — aceste elanuri somptuoase, atunci trebuie să recunoaştem că ele au o resonanţă şi o abundenţă cu adevărat extraordinară. Contesa de Noailles a fost în apărat la Adevărul Literar şi Artistic cu următorul sumar: CALIFUL VICIOS de T. Arghezi pestrată din belşug de zei cu darul de a pune visare în cele mai mărunte realităţi, de a sugera emoţii cu mijloacele cele mai armonioase, de a creea în jurul ei o ambianţă irizată de meditaţie şi de... palpitaţie. Iată o contemplaţie (în faţa morţilor Italiei) tratată după reţetele de mai sus: —„ Morţi antici pe care-i respir, pe care-i adun, mi-i dragă cenuşa voastră parfumată de filtrul pământului cu esenţe câmpeneşti... Şi mă gîndesc: nu există moarte o, morţilor. Dorurile voastre supreme le încredinţaţi acum vocilor primăverii înviate, prin harpele lor înfrunzite pe care eterul mobil le mişcă şi le face melodioase. Orgoliul, oboselile, dorinţele, suspinele voastre îşi destăinuiesc jalea lor nelămurită naturii devotate, vîntului credincios. Chiar noi, cei vii, ce facem alt decit ne disolvăm în evaporarea orelor şi plutim pe aripa lucrurilor? Poezia lirică, visele, bătăile inimii, marile elanuri ale eroismului şi ale sacrificiului le-am încredinţat spaţiului, adierilor mătăsoase, serilor înfiorate de stele, mîngăetoarei dimineţi“.... (p. 26-27). E frumos, nu-i aşa ? Cuvintele evoluează larg şi trezesc, cu reverenţe aristocrate, nobili fiori poetici. Mărturisesc însă că prefer momentele de inspiraţie ca să zic aşa... senzaţională ale contesei de Noailles, atunci când e... „o copilă atât de înzestrată în faţa naturii încât îi percepe toate secretele şi se revarsă într’o îmbătare inexprimabilă“ (p. 67). S’ar zice într’adevăr că între autoare şi natură se stabileşte uneori un fel de comunicaţie ocultă căreia îi datorim o serie de senzaţii picturale sau de tablouri sensuale, cum vreţi să le spuneţi, de calitatea următoare . „Trandafirii prea copţi şi gata să moară sunt umezi ca piersicile moi. Asemenea flori lîncede nu se mulţumesc să fie respirate, cer să fie gustate, muşcate; lasă mîini care le ţine sucul lor palid şi suav şi au în ele, în momentul agoniei, mai multă voluptate decit pot împărtăşi“ (p. 25). De multe ori, păgânismul meditativ al poetei se agravează cu simbolism inconştient şi sonor — şi unele bucăţi cari îşi închipuie că merg pe urmele lui Renan (meditaţia în faţa Minervei, de la p. 22—23, de pildă), aduc mai degrabă aminte de Baudelaire (v. refrenul: „Minerva, fie-ţi milă“..., din aceeaşi bucată). Când mânueşte vorbe colorate, „divina contesă“ este neîntrecută. Toată Spania, —: „Spania zdrenţuită, Violentă, vărgată de lut, de păcură, de var, arsă de lumină, — şi ardei roşu al lumei!” (p. 85) — e închisă în aceste câteva vorbe pline de... vopsea. Alte momente pitoreşti ca: meditaţia în faţa mumiei lui Tais, sau amintirile unui Orient familiar şi aromat, sau reflecţiile inspirate de diverse instrumente muzicale, aduc acelaş belşug de imagini şi de melodii. Ai impresia că pentru armonioasa contesă de Noailles nimic nu poate fi urît, nimic nu poate fi prozaic. Fericită iluzie a poeziei, care face din praf raze blonde, din arşiţă miere şi din anemie visare ! Toate senzaţiile poetei cântă... Cu un singur simţ înregistrează o întreagă orchestraţie matinală: „La jubilanta emanaţie a ţărmului trebue adăugată aroma de rouă a dimineţii, care pluteşte peste tot locul în aer şi pe care o asimilează azurul; efluviile ierburilor şi ale polenurilor, care pîngăresc suav puritatea intactă a aerului, — şi fine miresme animale : pene zburătoare şi pluitoare, bourei, sticleţi, mierle drăguţe şi stângace, povara pajiştei gingaşe“ (p. 147—148). Decât că atâta poezie concentrată şi preţioasă îmbată de la o vreme şi oboseşte, aşa după cum ameţeşte floarea de chiparos cu partursul ei masiv. Dacă am de dat un sfat, să nu faceţi abuz de nectarul poetic distilat de peniţa risipitoare a contesei de Noailles. E o licoare îmbălsămată care trebue consumată cu atenţie şi... cu linguriţa ! D. Faur ADIVERUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Moartea „omului cu o mie de feţe“ Sfârşitul celebrului artist de cinema Lon Chaney.Doliu in lunea filmului PARIS, 29. — Ziarele primesc telegrame amănunţite din New-York asupra morţii celebrului artist de cinema Lon Chaney, cu drept cuvânt supranumit „omul cu o mie de feţe”. De la moartea lui Rudolf Valentino, dispariţia vreunui artist n’a mai provocat însă emoţie în Statele Unite ca acum. Vestea morţii lui Lon Chanay a surprins pe toată lumea, deoarece, după ultimul buletin medical, erau speranţe de restabilire a marelui a£tor. Eri noaptea, starea bolnavului s’a complicat şi, in urma unei hemoragii noui, Lon Chaney a sucombat ieri dimineaţă, la spitalul St. Vincent. VICTIMA ARTEI SALE Medicii din Hollywod au declarat că moartea acestui artist incomparabil se datoreşte pneumoniei pa care a contractat-o iarna trecută, la turnarea unui film, In timpul unui viscol puternic, pe o locomotivă in plină viteză. După puţin timp pneumonia fusese consideratâ ca vindecată, insă, o infecţie survenită in gât i-a complicat convalescenţa şi a slăbit pe bolnav. Când Lon Chaney a venit la New- York era atât de slab încât n’a putut asista la reprezentaţia primului său fină sonor. FIU DE SURDO-MUŢI Lon Chaney s'a născut la 1 Aprilie 1882 în Colorado. Părinţii lui erau amândoi surdo-muţi, iar celebrul actor obişnuia să spue că a moştenit dela ei talentul său extraordinar de mimică. Departe de a fi frumos, Lon Chaney datora renumele lui numai artei extraordinare cu care prezenta caracterele şi talentului său unic în materie de grimaj. Lon Chaney stătea multe ceasuri în faţa oglinzii şi era atât de crunt cu el însuşi, încât de multe ori, trebuia să se taie din filme sute de metri, pentru reconstituirea de scene noi, din pricina că marele actor nu era mulţumit de unele tresături ale feţei sale. PRIMUL SUCCES Primul mare succes l-a repurtat în „Quasimodo" de la Notre Dame. Se spune chiar că a fost singurul capabil să joace acest rol extraordinar. Oferindu-i-se la început 1000 dolari pe săptămână Chaney a refuzat cerând dublu. La New York el a obţinut şi 2.500 dolari pe săptămână, şi încetul cu încetul câştiga mai mult, până ce la sfârşitul carierei avea zece mii dolari pe săptămână (ce'are revine un milion şase sute mii lei). Cu tot acest câştig fabulos Chaney trăia modest fiind contra reşedinţilor luxoase ca aveau toţi mari’, artişti din Hollywood. Şi acest om care putea să aibe cel mai frumos automobil din lume, obişnuia ca în fiecare zi să ia un taxi de piaţă să-l ducă la studio-ul unde lucra. Iubit şi respectat de toţi Lon Cheney lasă profunde regrete. „Moartea sa este prea tragică pentru a fi comentată”, au declarat Douglas Fairbanks şi Charlie Chaplin. In Hollywoodul în doliu nici un artist n’a avut ieri curajul să turneze. Dacă însă Lon Chaney a dispărut filmele sale rămân şi lumea întreagă va vibra multă vreme încă în faţa creaţiilor extraordinare ale acestui mare artist. L. PAUL Deschiderea stagiunii teatrale la Praga Zilele acestea începe la Praga sezonul teatral, care promite a fi neobişnuit de animat. In total activează la Praga 20 teatre şi în curând se deschide alte două sau trei teatre noui. Dintre teatrele cari îşi vor începe în curând stagiunea vine în primul rând: Teatrul Naţional, după care urmează unul din Cele mai vechi teatre din Europa centrală — Teatrul Stavovske, apoi teatrul german. In afară de acest teatru, Germanii din Praga au şi un alt teatru important — „Die Kleine Buehnme“. Dintre teatrele cehe cele mai noui, merită a se menţiona în primul rând teatrul de avantgardă „Osvobozene Divadlo“, care propagă curentele moderne în arta dramatică şi noul teatru de operete. In afară de Teatrul Naţional a pregătit un bogat repertoriu şi Teatrul Comunal din Praga. De asemenea şi cinematografele îşi încep noua stagiune. Numărul total al cinematografelor din Praga este de 199, dintre care 25 cinematografe pentru filme sonore. Convenţia comercială romano- PARIS, 29 (Rador). — Coresponstricţiunile şi prohibiţiunile pentru dentul special al agenţiei „Rador“ anunţă : Negocierile dintre Franţa şi România pentru încheerea unei convenţii de comerţ, navigaţie şi stabilire au luat sfârşituri. Convenţia a fost semnată în ziua de 27 August de d-nii Cesianu, ministrul României la Paris şi dr. Ernest Ene, secretarul general al ministerului de comerţ şi preşedinte al delegaţiei române şi de d. Flandin, ministrul de comerţ al Franţei. Convenţia va fi semnată şi de d. Briand, îndată după înapoierea d-sale la Paris. Prin această convenţie comerciaă, destinată să înlocuiască convenţia din 6 Martie 1907, care nu mai era adaptată actualelor condiţiuni ale relaţiilor comerciale dintre Franţa şi România, cele două ţări îşi acordă reciproc tariful lor minimal şi beneficiul clauzei naţiunei celei mai favorizate. Deosebit de aceasta, exportaţiunile franceze beneficiază de reduceri la un anumit număr de articole din tariful vamal român, anume mătăsurile, produsele farmaceutice, maşinile agricole, articolele de parfumerie, etc. România la rândul ei va beneficia în limita unui contingent, de reducerea la taxele vamale aplicate porumbului românesc. Convenţia prevede de asemenea dispoziţiuni relative la denumirile de origină, la condiţiunile pentru importul animalelor şi cărnii, la proprietatea industrială şi literară, la transporturile de cale ferată, la reexport şi import şi la chestiunile de navigaţia maritimă şi fluvială. Prin declaraţiunile anexate convenţiei, cele două guverne s’au angajat să examineze în comun acord posibilitatea de a desvolta exportul de tutunuri româneşti în Franţa şi exportul de petrol brut şi rafinat din România. Această din urmă chestiune va face obiectul unui program de ansamblu, care va fi stabilit în scurt timp de technicienii celor două ţări și complectat printr’o convenție specială. Noul acord comercial e de natură sa creeze un cadru favorabil strângerei relaţiunilor comerciale francoromâne, precum şi desvoltării colaborării economice a celor două ţări, îndeosebi în domeniul petrolului şi al transporturilor. Doctorul H. MARTIN Colaborator al Inst. Psycho physiologic (Berillon Paris). VINDECĂ numai Psychonevrosele. IMPOTENŢA (funcţională) Neurastenia, Historia Melancolia Timiditatea. Fobia (Frica NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, vărsături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziaţi impulsivi. ONAMA. INCONTINENTA DE URINA ELECTRICITATE. HYPNOTISM,persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul II, Casa Frascati Intrarea pe la cinematograf. Consultativul 1 9-11 și 2-7. Palatul justiţiei Apelurile făcute de Anton Gurănescu şi Alex. Baicu complicii lui Beza, atentatorul dela ministerul de interne, au fost respinse ori de Camera de punere sub acuzare ca neregulat introduse Ambii complici au fost menţinuţi arestaţi. — Eri s’a dat ordonanţă definitivă prin care se trimite în judecata tribunalului corecţional samsarul Georgescu, zis Delafinta, complicele lui Costescu în marile fraude de la societatea de materiale de căi ferate „Franco-Română“. Ministrul justiţiei a reintegrat prin decret regal pe d. Virgil Orăscu, ajutor de grefier la secţia IlI-a a Curţii de apel, destituit cu ocazia grevei generale a funcţionarilor publici din 1923. închiderea congresului cooperației VIENA, 29. (Rador). — Congresul International al cooperației și-a încheiat aseară lucrările. Viitorul congres se va tine la Londra, In 1933. Un automobil atacat de bandiţi CASIERUL UNEI FABRICI OMORÎT.— ALT CĂLĂTOR RĂNIT CERNĂUŢI, 29. — In noaptea de Joi spre Vineri, pe la ora 12, automobilul fabricii de zahăr „Iţcani“ se întorcea de la Cernăuţi. In automobil se afia casierul fabricii, d. Dresell, care avea asupra sa o mare sumă de bani luată de la o bancă din Cernăuţi pentru nevoile fabricii. In maşină mai erau şi alte persoane, între cari şi d. dr. Helman, fostul primar al oraşului Suceava. Iftire Dărmăneşti şi Iţcani automobilul a fost atacat de bandiţi cari au somat pe şofer să oprească. Şoferul dând o viteză mai mare, bandiţii au tras asupra maşinii câteva focuri de armă. Casierul fabricii, Dreseil, a fost omorât. Fostul primar al oraşului Suceava, ti. tr. Heilman e grav rănit. Şoferul a reuşit să scape. Mişcare in magistratură D. Gheorghe V. Cătuţ, judecător la judecătoria Câlnicu din judeţul Gorj, se permută, pe temeiul dispoziţiunilor art. 315 din legea pentru organizarea judecătorească, la judecătoria Bălceşti din judeţul Vâlcea, în locul d-lui Gheorghe V. Oprişenescu, trecut în alt post. D. Ilie Victor Diaconescu, ajutor de judecător la judecătoria R.-Sărat rurală, se permută la judecătoria Gădemisionat. D. Constantin A. Ionescu, ajutor de judecător la judecătoria Bâra din județul Roman, se permută la judectăoria R.-Sărat rurală, în locul d-lui Ilie Victor Diaconescu, permutat. D. Nicolae I. Munteanu, ajutor de judecător la judecătoria Câlnicu din județul Roman, în locul d-lui Constantin A. Ionescu, permutat. D. Florea L. Vasiliu, judecător de instrucţie cu gradul de consilier de Curte de apel la tribunalul Sibiu, se numeşte, după a sa cerere, judecător de şedinţă cu gradul de preşedinte de tribunal la tribunalul Sibiu, se numeşte judecător de instrucţie cu acelaş grad, la acelaş tribunal, în locul d-lui Florea L. Vasiliu, trecut în alt post. D. Dimitrie T. Alexiu, consilier la Curtea de apel din Craiova, se pune în retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 23 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exercita drepturile la pensie, conform legii. D. Teodor A. Ștefănescu, judecător cu grad de consilier de Curte de apel la judecătoria Tulnici din județul Putna, se pune la retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 16 Octombrie 1930, şi în poziţiune de a şi exercita drepturile la pensie, conforrm legii. BUCUREŞTI, 29 August Au încheiat la : BURSA OFICIALĂ 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris lei 3,07 fr. el. la Zurich la noi devizele sunt negociate la cursuri medii Cursul monedelor străine Prefectura Poliţiei Bucureşti încunoştiinţează pe proprietarii de autotaximetre că acei cari nu se vor prezenta la revizia anunţată când vor depune şi aparatele de taxat pentru modificat, vor fi puşi în urmărire, ridicându-ţi-se numerile de ordine şi foile de circulaţie pentru totdeauna. Sunt numai câteva zile pâne de 5 Septembrie, când este fixarea pentru amortizarea asigurătoare asupra gijeţei, oferită in mod de către Societatea de asigurare UA ROMANIEI“ din Bucureşti celor cari se abonează la ziarul NEAŢA“. Tragerea se va face în ziua di Sepembrie, în biurourile S „STEAUA ROMÂNIEI“ din Psabeta No. 10 şi, după cum s’a , este din nainte stabilit că m ol va trebui să iasă la sorţi unantele de asigurare ale abonaţilor „DIMINEAŢĂ“, întrucât SI „STEAUA ROMÂNIEI“ organiz aceasta tragere independent de pentru asiguraţii ei direcţi. Mai este reci timp ca acei s’au abonat Incă la ziarul „DIMŢA“ s’o facă fără întârziere,’căci sibilitatea de a încasa în interval de cateva zile întreaga sumă de Iei 20.000 cât reprezinţi valoarea poliţei de asigurare gratuită Abonaţii noştri, cari doresc să beneficieze şi în viitor de avantagiile asigurării în chesiune se pot pune în directă legătură cu Societatea „STEAUA ROMÂNIEI“ la sediul ei din Bucureşti. B-dul Elisabia No. 10, atât pentru această istmie, cât şi pentru orice fel de asigurare, întrucât calitatea de abonat la ziare nostru le dă dreptul la condiţiunile cele mai avantagioase, in toate ramurie de asigurări. Asociaţia generală I. O. V. a hotărît să ţină ziua de 31 August o aunare la Chişinău. Din ordinil poliţiei, adunarea a fost interzisa Faptul a fst adus la cunoştinţa dl-lui Maniu şi a d-lui Vaida. Cursul schimbului in străinătate 29 August 1930 PARIS (închiderea), petroliferele române la Paris PARIS, 29 (Rador) Astra Română 154 Steaua Română 111 Concordia 105 Petrol-Block 31 Redevenţa necot ai Cota cerealelor* LIVERPOOL, 29 (Rador) închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octomb. 6,01 %; Decemb. 7,00%; Mai 7,01%; Porumb. Tendinţa susţ. Octombrie 3,1014. CHICAGO, 29 (Rador) Deschiderea Grâu. Sept. 85%; Decemb. 91%; Martie 95%; Mai 98. Porumb. Sept. 97%; Decemb. 93%; Martie 95%; Mai 96% Ovăz. Sept. 40; Decembrie 43%; Martie necotat; Mai 46%; Secară. Sept. 57%; Decemb. 63%; Martie 67%; Mai 69%. WINNIPEG: 29 (Rador) Deschiderea octomb- 87%; Decemb. 89%; Mai OGH 9 Cercul militar al subofițerilor de rezerva din Romania roagă pe membrii din Capitală, ca Duminică 31 August ora 8 dimineaţa fix, să se adune în Piaţa Victoriei (şosea) de unde cu drapelul, vor merge în cortegiu la Patriarhie unde se va sfinţi drapelul „asociaţiei micilor doroamnți din Prahova“, şi pe dansatorii fantaisişti de pe coasta Florida (Miami şi Palm CHIŞINĂU, 29. ] ferne a revenit asupra lui. Rănţescu la chestura Chişir Cu conducerea chesturii asărcinat definitiv d. Const. Duspector general de poliţie. D-sale i s’a dat mână liberă"tru reorganizarea poliţiei. Numirea d-lui David a fost primita cu satisfacţie de către populaţia locală, în rândurile căreia d-sa se bucură de multe simpatii. BURSA B-ca Naţională „ de Credit „ Agricolă C. Minier R. D. P. România Fetroliferă Generala Asigurare S. T. B. Reşiţa Mica Buhuşî Împrumut Refacerii Renta împroprietăririi Scrisuri Rurala Scrisuri Urbane Buc. Scrisuri Urbane Iaşi Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengue 7100 695.700 120,15 350 130, 135 125 1600 865 575,70 1 55.60 340 58 48% 46%, 46% 47%, 47%, 47 43 % 6.60— 6.65 815.00—818.00 167.25—167.75 23.30— 23.50 8.83— 8.88 32.70— 32.90 5.00— 5.05 23.75— 23.95 40.10— 40.30 29.50— 29.70 Oferite Cerute Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turcești Leva Napoleon aur 814% 1 A Societatea Hotelurilor și a Casinoului prezintă vizitatorilor pe renumita diseusă din Deauville Melle FRANCONIA Herbe de Belle et Telma 67.00— 68.00 2.20— 2.22 2.95— 2.98 78.00— 80.00 1.21— 1.24 650.00—655.00 INFORMAȚIUNI Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace 4.98 Shilingi austriaci 23.45 Mărci germane 40.06 Pengoe 29.45 Fiorini olandezi 67.65 6.59 % 814 % 167.65 23.45 8.80 32.65 Londra 123.77 New-York 25.41% Belgia 355% Italia 133.10 Praga necotat România Elveţia 49315 Olanda 1024' ZÜRICH (închiderea) lipsă Noul Chef! 1 Magistrat executat in Rusia VARŞOVIA. — Agenţia Sud-Est anunţă din Moscova, că preşedintele tribunalului suprem a! republicei Usbekistan, camaradul Kassîmov, a fost executat in ziua de 23 August. El fusese condamnat pentru activitate contra-revolutionară. Citiţi în excelenta revistă O 4*" No. 102 J&I®I care a apărut azi Radiofonia în Belgia, de Dr. ing. I. Pătraşcu Vom avea radio în trenurile româneşti Expoziţia internaţională de Radio (Diversele comitete ale expoziţei) Miercuri la orele 11, de CM. Medalioane Criticile amatorilor Principele Nicolae, patronul expoziţiei internaţionale de radio şi aerochimie din Bucureşti Reduceri de 50 la sută pe C. F. R. şi S. M. R., pentru vizitatorii expoziţiei Convorbiri radiofonice Vorbitoare radiofonice (conferinţă technică) PARTEA TECHNICĂ Redresorul de seren Simunul şi recepţiile de radio Calitatea recepţiilor radiofonice de dr. ing. E. Petraşcu Phasatrolsupsi, un minunat aparat De vorbă cu cititorii Revista revistelor Sfaturi technice, folositoare pentru orice radioamator Colţul practic, etc., etc. PREMII IN VALOARE DE 100.009 LEI, PENTRU ABONAŢII ŞI CITITORII ZIARULUI EXPOZIA INTERNAŢIONALA DE RADIO 5 AEROCHIMIE DIN CAPITALĂ Peste câteva zile, Duminică 7 Septembrie se deschide Expoziţia Internaţională de Radio şi Aerochimie în Farcul Carol. Această expoziţie este pusă sub patronajul principelui Nicolae, in prezenţa căruia va avea loc inaugurarea Expoziţiei, întreaga solemnitate va f transmisă prin microfonul staţiei de Difuziune din Bucureşti pentru a fi auzită în toată ţara. Cu această ocaziune va vorbi idiofonia, la microfon asupra Expoziţiei, d. ministru Mih. Manoilescu, preşedinte de onoare al Expoziţiei. De asemenea vor vorbi de ing. G. Cârnu-Munteanu, directorul Soc. de Difuziune, ing. N. Lupaş, comisarul general pentru radio al Expoziţiei şi d. chimist căpitan Gudju, comisarul general pentru Aerochimie şi radio-militar. Amănunte în ziarul „Radio şi Ra-toţi făcând parte ditr’o organizaţiune sionistă. Aceştia au fost cercetaţi în tot cursul nopţii, iar dimineaţa au fost puşi în libertate. După eliberare, ei s’au prezentat preşedintelui comunităţii evreeşti, arătând că au fost crunt bătuţi în cursul nopţii de către comisarul Vasiliu. Cei bătuţi au reclamat cazul parchetului şi prefectului. Până acum nu s’a dat nici o urmare acestei plângeri. Cele petrecute ori la Orhei doven dese că bătaia e un sistem în Basarabia. Nădăjduim că de data aceasta sa vor lua severe măsuri şi că comisarul Vasiliu va fi pedepsit. Arestarea unor tineri din Orhei După ce sunt bătuţi sunt puşi in libertate CHIŞINĂU, 29. — Din Orhei se aşter, Margit, Saidman şi Arones anunţă că alaltăeri seară au fost lipite pe străzile oraşului manifeste comuniste. Poliţia făcând cercetări a arestat pe un oarecare Gherşcovici care a fost deţinut toată noaptea, după care i s’a dat drumul. Asupra acestei cercetări, poliţia din Orhei a dat următoarele relaţiuni: La primul interogatoriu alStntul a mărturisit că el e autorul manifestelor. Poliţiei părându-i-se însă că declaraţiile nu corespund adevărului, a continuat cercetările şi dovedind că Gherşcovici nu are nici o vină, l-a pus în libertate. Odată cu Gherşcovici au fost arestaţi şi tinerii Winkler, Casap, Lini .