Adevěrul, septembrie 1930 (Anul 43, nr. 14319-14344)

1930-09-01 / nr. 14319

Pagina 2-a * SITUAŢIA SOCIETĂŢILOR Fireşte ar fi avut poate numitele Ioan trusturi posibilitatea să aducă in Germania în mai mare cantitate pr­oduse petrolifere româneşti. Ele sunt reprezentate în România prin mari întreprinderi filiale (Tochter­­gessellschafter) şi anume Standard Oii prin Româno-Americană, Shell prin Astra_ Română. Participarea a­­cestor două societăţi la producţiunea de petrol românească se cifrează azi la 27­ la sută deşi în realitate e mult mai însemnată, întrucât ele cumpără mari cantităţi de produse de la pro­ducătorii cari nu posedă organizaţi­­uni de desfacere şi le pun la dispo­ziţia consumatorilor prin oficiile lor de distribuţiune. Din acest motiv este direcţiunea exportului produselor petrolifere româneşti intr’o foarte mare mă­­sură dependentă de politica de export a acestor două trusturi. Nu sunt condiţiunile geografice sau punctele de vedere referitoare la preţ hotărîtoare pentru rezolvarea chestiunei in ce parte se dirijază cea mai importantă cantitate de produse petrolifere ce se exportă, mai mult anumite momente al politicei comer­ciale interne a trusturilor sunt pre­ponderente. Acestora nu li­ se poate lua în nume de rău dacă îşi valori­fică produsele cumpărate de ele pe piaţa internă după anumite interese comerciale proprii. Fără îndoială această politică co­mercială a avut o influenţă restric­tivă asupra relaţiunilor comerciale germano-române cu produse petroli­fere, deoarece marile trusturi tind ca să ţină deschisă piaţa de consum ger­mană pentru producţiunea nord şi sud-americană. Acolo sunt principa­lele interese de producţiune a trustu­rilor, aşa că avându-se în vedere pro­ducţiunea americană crescândă, toa­tă atenţiunea trebue să se concentre­ze asupra debuşeurilor. O POLITICĂ DE EXPORT UNITARĂ Dacă Întreprinderile petrolifere româneşti Independente ar duce o politică de export unitară şi energi­­că, s-ar activa desigur în viitor ex­portul către Germania, mai ales că se contează aci pe o sporire a consu­mului. In acest mod industria ro­mână de petrol ar putea să evite in­­ciziunile adânci ce se fac în capaci­tatea ei productivă, cum s‘a întâm­plat în ultimul timp când i s’a limi­­tat producţiunea la 30 la sută după propunerea trusturilor Standard Oii şi Shell şi ar putea obţine condiţiuni mai avantajoase pe pieţele europene de consum care sunt în curs de or­ganizare. Activitatea de export plină de lacune şi condusă mai mult în­tâmplător, desavantajoasă chiar pen­tru industrie, se evidenţiază în gra­dul cel mai înalt pe piaţa germană întrucât în afară de susnumitele fir­­me de desfacere, recunoscute ca mem­­­bre ale cartelelor, mai intervin şi mi­­­­cii exportatori români izolaţi care practică o concurenţă neplăcută şi dăunătoare fără ca sa aducă vreun folos intereselor producătorilor stabili români. Sub raporturile actuale indu­stria română pe petrol este conside­rată de trusturile care domină piaţa germană ca puţin potrivită tendin­ţelor de cartelare şi mai mult sau mai puţin neglijată. Această situaţie s-ar putea schimba dacă societăţile de petrol independente ar lăsa la o parte interesele lor mărunte şi s-ar ataşa politicei de export condusă de firmele cari se găsesc încă de mult timp în legături cu cumpărătorii ger­mani şi cu firmele membre ale car­­telurilor ce lucrează în această bran­­şă­ La condiţiunile de calitate pe care consumatorul german le cere mai mult ca alţii de la produsele petroli­fere, corespund produsele româneşti, mai ales benzina, mai mult decât ori­care altele. Exista în Germania un debuşeu crescând, rămâne numai ca să se folosească cât mai bine calea care a fost deschisă exportului ro­mânesc prin relaţiunile pe cari unele firme au ştiut să le lege cu piaţa germană-ERNST HERZENBERG A apărut în Editura „Adevărul Literatură şi Silinţă de H. SANIELEVICI ” un elegant volum de 416 pagini, cu numeroase ilustra­ţii în care gânditorul şi scrii­torul H. Sanielevici tratează pagină cu pagină, lucruri de mare însemnătate şi de folosi­toare cultură. Documentările şi politice ale d-lui C. Stere au apărut în volum. Sunt 270 pagini în cari e închisă Întreaga istorie politică românească a ultimului deceniu. Sunt „Preludiile" în cari se face valiza unui partid: partidul na­tal, Tra chrestis de orice, e obâr­șia acelui „*a„ Stere” de care prin­­tr’o stranie fatalitate pare legată viaţa tuturor partidelor politice în căutarea salvatoarei diversiuni. „DOCUMENTĂRILE ŞI LĂMURI­RILE POLITICE” ale domnului C. STERE formează o carte ce trebuie citită de oricine e preocupat de pro­bleme obşteşti. Editura „Adevărul", S. A., 270 pa­gini. Preţul lei 120. Gala Galaction: La insula Prin­­kipe ; Al. A. Philippide : Seară pus­tie ; Alice Gabrielescu: „Salon de Paul Valéry: Cimitirul marin; A. Ce­­hov: Contrabasul; L. Leoneanu: Imn păgân. O pagină de umor universal (Ber­­coafură“; Ștefan Zweig: Casanova; Gard Gervaise : Grafologia ; Jerome K. Jerome ; La teatru; Esop; Fabule; Din spiritul junimiştilor; Varia; A­­necdote; Caricaturi); Dostoewski logodnic; André Ri­­voire; Calomnii de vânzare; Politica şi literatura ; Informarea străinătăţii; Bizet şi Wagner; O convorbire cu Bernard Shaw; Originalitatea femei­lor americane, etc. 7 LEI EXEMPLARUL, LEI 7 O invenţie extraordinară De curând s’a experimentat cu succes în America o Invenţie cu ade­vărat extraordinară atât prin simpli­tatea ei, cât şi prin rezultatele obţi­nute. Oricine poate avea acum in mod foarte simplu şi deloc costisitor film sonor în casă. Totul e în legă­tură cu aparatele de radio. Amănun­tele complecte, se găsesc în exce­lenta revistă-magazin „Realitatea Ilustrată“ No. 187, apărută eri. A apărut în editura „Adevĕrul“ S. A. şi ştiinţă elegant volum de­­16 pagini, cu 20 de ilustraţii­ de H. SANIELEVICI [Cartea se distinge prin bogăţia de idei originale prin marele număr de drumuri noui, pe cari le fchide, precum şi prin stilul elegant, d­ar şi cânc­i prin rigurozitatea raţionamentelor şi prin boga­te amănunte cari le ilustrează, de vânzare la toate librăriile. Damna mea, aţi dat vre­ odată crezare visurilor sau s’a înfăptut liniştit sau agitat? din iluziile somnului dumneavoastră, plimbat­oi[ ILUZIILOR pla prin­­te ale realităţii zilnice ? Ei bine, această posibilitate vi-o dă excelenta revistă- magasin­ii 186, ALITATEA ILUSTRATA cu peste care a apărut recent cu un bogat material şi 160 fotografii, tipărite în 5 culori. Preţul 10 lei , vânzare pretutindeni formal în aceste bucăţi, în toate, sau aproape în toate, descrierea se transformă în invocaţie, povestirea din melodie, admiraţia în rugăciune, tocea caldă a autoarei se ridică întru a înălţa osanale trecătorilor, dimineţilor,­­mumiilor, intemperiilor, amintirilor —4 „O, păzitor ,noapte, războinic copilăros.... (p. 108). — O, moartă de lemn de trandafir, (p. 122). — Mamă a anotimpurilor, o, ploa­ie de primăvară... (p. 145). — Dimi­neaţă, aromă primă şi făgăduinţă a zilei.... (p. 67). — O trecut, tinereţe“ .... (p. 186), etc, etc. Atitudinea de harpă acordată şi încordată, de despletire sufletească şi languidă e păstrată în faţa orică­rui colţ înregistrat din natură, în faţa oricărui aspect. Ca să ne vor­bească, de pildă, de târguşorul Fon­­tarabie dela graniţa Spaniei, trebuie mai întâi să i se adreseze direct lui, pe un ton inspirat şi invocator : „Mică Fontarabie pe Bidassoa, tu n’ai silabele strălucitoare ale Sala­­mancăi sau ale Guadalquivirului, tu n’ai“... (p. 83). Dacă însă numim lirism sau chiar hiper-lirism — iar nu „exactitudini“ ori „experienţe“ — aceste elanuri somptuoase, atunci trebuie să recu­noaştem că ele au o resonanţă şi o abundenţă cu adevărat extraordi­nară. Contesa de Noailles a fost în­ apărat la Adevărul Literar şi Artistic cu următorul sumar: CALIFUL VICIOS de T. Arghezi pestrată din belşug de zei cu darul de a pune visare în cele mai mă­runte realităţi, de a sugera emoţii cu mijloacele cele mai armonioase, de a creea în jurul ei o ambianţă irizată de meditaţie şi de... palpita­ţie. Iată o contemplaţie (în faţa mor­ţilor Italiei) tratată după reţetele de mai sus: —„ Morţi antici pe care-i respir, pe care-i adun, mi-i dragă cenuşa voastră parfumată de filtrul pămân­tului cu esenţe câmpeneşti... Şi mă gîndesc: nu există moarte o, morţi­lor. Dorurile voastre supreme le în­credinţaţi acum vocilor primăverii înviate, prin harpele lor înfrunzite pe care eterul mobil le mişcă şi le fa­ce melodioase. Orgoliul, oboselile, do­rinţele, suspinele voastre îşi destăi­­nuiesc jalea lor nelămurită naturii devotate, vîntului credincios. Chiar noi, cei vii, ce facem alt decit ne di­­solvăm în evaporarea orelor şi plu­tim pe aripa lucrurilor? Poezia liri­că, visele, bătăile inimii, marile ela­nuri ale eroismului şi ale sacrificiu­lui le-am încredinţat spaţiului, adie­rilor mătăsoase, serilor înfiorate de stele, mîngăetoarei dimineţi“.... (p. 26-27). E frumos, nu-i aşa ? Cuvintele e­­voluează larg şi trezesc, cu reve­renţe aristocrate, nobili fiori poetici. Mărturisesc însă că prefer mo­mentele de inspiraţie ca să zic aşa... senzaţională ale contesei de Noail­les, atunci când e... „o copilă atât de înzestrată în faţa naturii încât îi percepe toate secretele şi se revar­să într’o îmbătare inexprimabilă“ (p. 67). S’ar zice într’adevăr că în­tre autoare şi natură se stabileşte uneori un fel de comunicaţie ocultă căreia îi datorim o serie de senzaţii picturale­­ sau de tablouri sensua­­le, cum vreţi să le spuneţi, de cali­tatea următoare . „Trandafirii prea copţi şi gata să moară sunt umezi ca piersicile moi. Asemenea flori lîncede nu se mul­ţumesc să fie respirate, cer să fie gustate, muşcate; lasă mîini care le ţine sucul lor palid şi suav şi au în ele, în momentul agoniei, mai multă voluptate decit pot împărtăşi“ (p. 25). De multe ori, păgânismul medi­tativ al poetei se agravează cu sim­bolism inconştient şi sonor — şi u­­nele bucăţi cari îşi închipuie că merg pe urmele lui Renan (medita­ţia în faţa Minervei, de la p. 22—23, de pildă), aduc mai de­grabă amin­te de Baudelaire (v. refrenul: „Mi­nerva, fie-ţi milă“..., din aceeaşi bu­cată). Când mânueşte vorbe colorate, „divina contesă“ este neîntrecută. Toată Spania, —: „Spania zdrenţuită, Violentă, văr­gată de lut, de păcură, de var, arsă de lumină, — şi ardei roşu al lumei!” (p. 85) — e închisă în aceste câteva vorbe pline de... vopsea. Alte momente pitoreşti ca: medi­taţia în faţa mumiei lui Tais, sau a­­mintirile unui Orient familiar şi a­­romat, sau reflecţiile inspirate de diverse instrumente muzicale, aduc acelaş belşug de imagini şi de me­lodii. Ai impresia că pentru armo­nioasa contesă de Noailles nimic nu poate fi urît, nimic nu poate fi pro­zaic. Fericită iluzie a poeziei, care face din praf raze blonde, din arşiţă miere şi din anemie visare ! Toate senzaţiile poetei cântă... Cu un singur simţ înregistrează o în­­treagă orchestraţie matinală: „La jubilanta emanaţie a ţărmului trebue adăugată aroma de rouă a dimineţii, care pluteşte peste tot lo­cul în aer şi pe care o asimilează azurul; efluviile ierburilor şi ale pole­nurilor, care pîngăresc suav purita­tea intactă a aerului, — şi fine mi­resme animale : pene zburătoare şi pluitoare, bourei, sticleţi, mierle dră­guţe şi stângace, povara pajiştei gin­gaşe“ (p. 147—148). Decât că atâta poezie concentra­­tă şi preţioasă îmbată de la o vreme şi oboseşte, aşa după cum ameţeşte floarea de chiparos cu partursul ei masiv. Dacă am de dat un sfat, să nu faceţi abuz de nectarul poetic distilat de peniţa risipitoare a con­tesei de Noailles. E o licoare îmbăl­sămată care trebue consumată cu atenţie şi... cu linguriţa ! D. Faur ADIVERUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Moartea „omului cu o mie de feţe“ Sfârşitul celebrului artist de cinema Lon Chaney.­­Doliu in lun­ea filmului PARIS, 29. — Ziarele primesc te­legrame amănunţite din New-York asupra morţii celebrului artist de cinema Lon Chaney, cu drept cu­vânt supranumit „omul cu o mie de feţe”. De la moartea lui Rudolf Valenti­no, dispariţia vreunui artist n’a mai provocat însă emoţie în Statele­ Unite ca acum. Vestea morţii lui Lon Chanay a surprins pe toată lumea, deoarece, după ultimul buletin medical, erau speranţe de restabilire a marelui a£tor. Eri noaptea, starea bolnavu­lui s’a complicat şi, in urma unei hemoragii noui, Lon Chaney a su­combat i­eri dimineaţă, la spitalul St. Vincent. VICTIMA ARTEI SALE Medicii din Hollywod au decla­rat că moartea acestui artist incom­parabil se datoreşte pneumoniei pa care a contractat-o iarna trecută, la turnarea unui film, In timpul unui viscol puternic, pe o locomotivă in plină viteză. După puţin timp pneumonia fu­sese consideratâ ca vindecată, insă, o infecţie survenită in gât i-a com­plicat convalescenţa şi a slăbit pe bolnav. Când Lon Chaney a venit la New- York era atât de slab încât n’a pu­tut asista la reprezentaţia primului său fină sonor. FIU DE SURDO-MUŢI Lon Chaney s'a născut la 1 Aprilie 1882 în Colorado. Părinţii lui erau amândoi surdo-muţi­, iar celebrul actor obişnuia să spue că a moşte­nit dela ei talentul său extraordinar de mimică. Departe de a fi frumos, Lon Cha­ney datora renumele lui numai ar­­tei extraordinare cu care prezenta caracterele şi talentului său unic în materie de grimaj. Lon Chaney stătea multe ceasuri în faţa oglinzii şi era atât de crunt cu el însuşi, încât de multe ori, tre­buia să se taie din filme sute de me­tri, pentru reconstituirea de scene noi, din pricina că marele actor nu era mulţumit de unele tresături ale feţei sale. PRIMUL SUCCES Primul mare succes l-a repurtat în „Quasimodo" de la Notre Dame. Se spune chiar că a fost singurul capabil să joace acest rol extraor­dinar. Oferindu-i-se la început 1000 do­lari pe săptămână Chaney a refu­zat cerând dublu. La New­ York el a obţinut şi 2.500 dolari pe săptămână, şi încetul cu încetul câştiga mai mult, până ce la sfârşitul carierei avea zece mii do­lari pe săptămână (ce'­are revine un milion şase sute mii lei). Cu tot acest câştig fabulos Cha­ney trăia modest fiind contra reşe­­dinţilor luxoase ca aveau toţi mari’, artişti din Hollywood. Şi acest om care putea să aibe cel mai frumos automobil din lume, obişnuia ca în fiecare zi să ia un taxi de piaţă să-l ducă la studio-ul unde lucra. Iubit şi respectat de toţi Lon Che­ney lasă profunde regrete. „Moartea sa este prea tragică pen­tru a fi comentată”,­­ au declarat Douglas Fairbanks şi Charlie Cha­plin. In Hollywoodul în doliu nici un artist n’a avut ieri curajul să tur­neze. Dacă însă Lon Chaney a dispărut filmele sale rămân şi lumea întrea­gă va vibra multă vreme încă în faţa creaţiilor extraordinare ale a­­cestui mare artist. L. PAUL Deschiderea stagiu­nii teatrale la Praga Zilele acestea începe la Praga se­zonul teatral, care promite a fi neo­bişnuit de animat. In total activează la Praga 20 teatre şi în curând se deschide alte două sau trei teatre noui. Dintre teatrele cari îşi vor în­cepe în curând stagiunea vine în primul rând: Teatrul Naţional, după care urmează unul din Cele mai vechi teatre din Europa centrală — Teatrul Stavovske, apoi teatrul ger­man. In afară de acest teatru, Germanii din Praga au şi un alt teatru im­portant — „Die Kleine Buehnme“. Dintre teatrele cehe cele mai noui, merită a se menţiona în primul rând teatrul de avantgardă „Osvobozene Divadlo“, care propagă curentele moderne în arta dramatică şi noul teatru de operete. In afară de Tea­trul Naţional a pregătit un bogat repertoriu şi Teatrul Comunal din Praga. De asemenea şi cinematografele îşi încep noua stagiune. Numărul to­tal al cinematografelor din Praga este de 199, dintre care 25 cinema­tografe pentru filme sonore. Convenţia comercială romano- PARIS, 29 (Rador). — Corespon­­stricţiunile şi prohibiţiunile pentru dentul special al agenţiei „Rador“ anunţă : Negocierile dintre Franţa şi Ro­mânia pentru încheerea unei con­venţii de comerţ, navigaţie şi stabi­lire au luat sfârşit­uri. Convenţia a fost semnată în ziua de 27 August de d-nii Cesianu, ministrul Româ­niei la Paris şi dr. Ernest Ene, se­cretarul general al ministerului de comerţ şi preşedinte al delegaţiei române şi de d. Flandin, ministrul de comerţ al Franţei. Convenţia va fi semnată şi de d. Briand, îndată după înapoierea d-sale la Paris. Prin această­ convenţie comercia­­ă, destinată să înlocuiască convenţia din 6 Martie 1907, care nu mai era adaptată actualelor condiţiuni ale relaţiilor comerciale dintre­ Franţa şi România, cele două ţări îşi acor­dă reciproc tariful lor minimal şi beneficiul clauzei naţiunei celei mai favorizate. Deosebit de aceasta, ex­­portaţiunile franceze beneficiază de reduceri la un anumit număr de ar­ticole din tariful vamal român, anu­me mătăsurile, produsele farmaceu­tice, maşinile agricole, articolele de parfumerie, etc. România la rândul ei va beneficia în limita unui contingent, de reduce­rea la taxele vamale aplicate po­rumbului românesc. Convenţia prevede de asemenea dispoziţiuni relative la denumirile de origină, la condiţiunile pentru im­portul animalelor şi cărnii, la pro­prietatea industrială şi literară, la transporturile de cale ferată, la re­export şi import şi la chestiunile de navigaţia maritimă şi fluvială. Prin declaraţiunile anexate con­venţiei, cele două guverne s’au an­gajat să examineze în comun acord posibilitatea de a desvolta exportul de tutunuri româneşti în Franţa şi exportul de petrol brut şi rafinat din România. Această din urmă chestiu­ne va face obiectul unui program de ansamblu, care va fi stabilit în scurt timp de technicienii celor două ţări și complectat printr’o convenție spe­cială. Noul acord comercial e de natură sa creeze un cadru favorabil strân­­gerei relaţiunilor comerciale franco­­române, precum şi desvoltării co­laborării economice a celor două ţări, în­deosebi în domeniul petro­lului şi al transporturilor. Doctorul H. MARTIN Colaborator al Inst. Psycho physiologic (Berillon Paris). VINDECĂ numai Psy­­chonevrosele. IMPOTENŢA (funcţională) Neurastenia, Historia Melancolia Timiditatea. Fobia (Frica NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACU­LUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insom­nie, somnolenţa, dureri de cap. Trata­mentul copiilor întârziaţi impulsivi. O­­NAM­A. INCONTINENTA DE URINA ELECTRICITATE. HYPNOTISM,­­per­suasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul II, Casa Frascati Intrarea pe la cinematograf. Consulta­tivul 1 9-11 și 2-7. Palatul justiţiei Apelurile făcute de Anton Gurănes­­cu şi Alex. Baicu complicii lui Beza, atentatorul dela ministerul de inter­ne, au fost respinse ori de Camera de punere sub acuzare ca neregulat introduse Ambii complici au fost menţinuţi arestaţi. — Eri s’a dat ordonanţă definiti­vă prin care se trimite în judecata tribunalului corecţional samsarul Georgescu, zis Delafinta, complicele lui Costescu în marile fraude de la societatea de materiale de căi ferate „Franco-Română“.­­ Ministrul justiţiei a reintegrat prin decret regal pe d. Virgil Orăs­­cu, ajutor de grefier la secţia IlI-a a Curţii de apel, destituit cu ocazia grevei generale a funcţionarilor pu­blici din 1923. închiderea congresului cooperației VIENA, 29. (Rador). — Congresul International al cooperației și-a în­cheiat aseară lucrările. Viitorul congres se va tine la Lon­dra, In 1933. Un automobil atacat de bandiţi CASIERUL UNEI FABRICI OMO­­RÎT.— ALT CĂLĂTOR RĂNIT CERNĂUŢI, 29. — In noaptea de Joi spre Vineri, pe la ora 12, auto­mobilul fabricii de zahăr „Iţcani“ se întorcea de la Cernăuţi. In automo­bil se afia casierul fabricii, d. Dre­­sell, care avea asupra sa o mare sumă de bani luată de la o bancă din Cernăuţi pentru nevoile fabricii. In maşină mai erau şi alte persoane, între cari şi d. dr. Helman, fostul primar al oraşului Suceava. Iftire Dărmăneşti şi Iţcani auto­mobilul a fost atacat de bandiţi cari au somat pe şofer să oprească. Şo­ferul dând o viteză mai mare, ban­diţii au tras asupra maşinii câteva focuri de armă. Casierul fabricii, Dreseil, a fost omorât. Fostul primar al oraşului Sucea­va, ti. tr. Heilman e grav rănit. Şoferul a reuşit să scape. Mişcare in magistratură D. Gheorghe V. Cătuţ, judecător la judecătoria Câlnicu din judeţul Gorj, se permută, pe temeiul dispoziţiuni­­lor art. 315 din legea pentru organi­zarea judecătorească, la judecătoria Bălceşti din judeţul Vâlcea, în locul d-lui Gheorghe V. Oprişenescu, tre­cut în alt post. D. Ilie Victor Diaconescu, ajutor de judecător la judecătoria R.-Sărat ru­rală, se permută la judecătoria Gă­demisionat. D. Constantin A. Ionescu, ajutor de judecător la judecătoria Bâra din județul Roman, se permută la judectăoria R.-Sărat rurală, în locul d-lui Ilie Victor Diaconescu, permu­tat. D. Nicolae I. Munteanu, ajutor de judecător la judecătoria Câlnicu din județul Roman, în locul d-lui Cons­tantin A. Ionescu, permutat. D. Florea L. Vasiliu, judecător de instrucţie cu gradul de consilier de Curte de apel la tribunalul Sibiu, se numeşte, după a sa cerere, judecător de şedinţă cu gradul de preşedinte de tribunal la tribunalul Sibiu, se numeşte judecător de instrucţie cu acelaş grad, la acelaş tribunal, în locul d-lui Florea L. Vasiliu, trecut în alt post. D. Dimitrie T. Alexiu, consilier la Curtea de apel din Craiova, se pune în retragere din oficiu­, pentru limită de vârstă, pe ziua de 23 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exercita drepturile la pensie, conform legii. D. Teodor A. Ștefănescu, judecător cu grad de consilier de Curte de a­pel la judecătoria Tulnici din jude­țul Putna, se pune la retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 16 Octombrie 1930, şi în pozi­ţiune de a şi exercita drepturile la pensie, conforrm legii. BUCUREŞTI, 29 August Au încheiat la : BURSA OFICIALĂ 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris lei 3,07 fr. el. la Zurich la noi devizele sunt negociate la cursuri medii Cursul monedelor străine Prefectura Poliţiei Bucureşti în­­cunoştiinţează pe proprietarii de au­­to­taximetre că acei cari nu se vor prezenta la revizia anunţată când vor depune şi aparatele de taxat pentru modificat, vor fi puşi în ur­mărire, ridicându-ţi-se nu­merile de ordine şi foile de circulaţie pentru totdeauna. Sunt numai câteva zile pâne de 5 Septembrie, când este fixa­rea pentru a­m­ortizarea asigurăt­oare asupra gijeţei, oferită in mod de către Societatea de asigurare UA ROMANI­EI“ din Bucureşti celor cari se abonează la ziarul NEAŢA“. Tragerea se va face în ziua di Sepembrie, în biurourile S „STEAUA ROMÂNIEI“ din P­sabeta No. 10 şi, după cum s’a , este din nainte stabilit că m­ ol va trebui să iasă la sorţi una­n­tele de asigurare ale abonaţilor „DIMINEAŢĂ“, întrucât­­ SI „STEAUA ROMÂNIEI“ organiz a­ceasta tragere independent de pentru asiguraţii ei direcţi. Mai este reci timp ca acei s’au abonat Incă la ziarul „DIM­ŢA“ s’o facă fără întârziere,’căci sibilitatea de a încasa în interval de ca­­teva zile întreaga sumă de Iei 20.000 cât reprezinţi valoarea poliţei de asigu­rare gratuită Abonaţii noştri, cari doresc să bene­ficieze şi în viitor de avantagiile asigu­rării în chesiune se pot pune în directă legătură cu Societatea „STEAUA RO­MÂNIEI“ la sediul ei din Bucureşti. B-dul Elisabia No. 10, atât pentru a­­ceastă istmie, cât şi pentru orice fel de asigurare, întrucât calitatea de abo­nat la ziare nostru le dă dreptul la condiţiunile cele mai avantagioase, in toate ramurie de asigurări. Asociaţia generală I. O. V. a hotă­­rît să ţină­­ ziua de 31 August o a­­­­unare la Chişinău. Din ordinil poliţiei, adunarea a fost interzisa Faptul a fst adus la cunoştinţa dl-lui Maniu şi a d-lui Vaida. Cursul schimbului in străinătate 29 August 1930 PARIS (închiderea), petroliferele române la Paris PARIS, 29 (Rador) Astra Română 154 Steaua Română 111 Concordia 105 Petrol-Block 31 Redevenţa necot ai Cota cerealelor* LIVERPOOL, 29 (Rador) închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octomb. 6,01 %; Decemb. 7,00%; Mai 7,01%; Porumb. Tendinţa susţ. Octombrie 3,1014. CHICAGO, 29 (Rador) Deschiderea Grâu. Sept. 85%; Decemb. 91%; Martie 95%; Mai 98. Porumb. Sept. 97%; Decemb. 93%; Martie 95%; Mai 96% Ovăz. Sept. 40; Decembrie 43%; Martie necotat; Mai 46%; Secară. Sept. 57%; Decemb. 63%; Martie 67%; Mai 69%. WINNIPEG: 29 (Rador) Deschiderea octomb- 87%; Decemb. 89%; Mai OGH 9 Cercul militar al subofițerilor de re­zerva din Romania roagă pe membrii din Capitală, ca Duminică 31 August ora 8 dimineaţa fix, să se adune în Piaţa Victoriei (şosea) de unde cu drapelul, vor merge în cortegiu la Patriarhie unde se va sfinţi drapelul „asociaţiei micilor doroamnți din Prahova“,­ ­şi pe dansatorii fantaisişti de pe coasta Florida (Miami şi Palm CHIŞINĂU, 29.­­ ] ferne a revenit asupra lui. Rănţescu la chestura Chişir Cu conducerea chesturii a­­sărcinat definitiv d. Const. Du­spector general de poliţie. D-sale i s’a dat mână liberă"­tru reorganizarea poliţiei. Numirea d-lui David a fost primita cu satisfacţie de către populaţia lo­cală, în rândurile căreia d-sa se bu­cură de multe simpatii. B­URSA B-ca Naţională „ de Credit „ Agricolă C. Minier R. D. P. România Fetroliferă Generala Asigurare S. T. B. Reşiţa Mica Buhuşî Împrumut Refacerii Renta împroprietăririi Scrisuri Rurala Scrisuri Urbane Buc. Scrisuri Urbane Iaşi Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengue 7100 695.700 120,15 350 130, 135 125 1600 865 575,70 1 55.60 340 58 48% 46%, 46% 47%, 47%, 47 43 % 6.60— 6.65 815.00—818.00 167.25—167.75 23.30— 23.50 8.83— 8.88­­ 32.70— 32.90 5.00— 5.05 23.75— 23.95 40.10— 40.30 29.50— 29.70 Oferite Cerute Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turcești Leva Napoleon aur 814% 1 A Societatea Hotelurilor și a Casinoului prezintă vizitatorilor pe re­numita diseusă din Deauville Melle FRANCONIA­ Herbe de Belle et Telma 67.00— 68.00 2.20— 2.22 2.95— 2.98 78.00— 80.00 1.21— 1.24 650.00—655.00 IN­FORMAȚIUNI Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslovace 4.98 Shilingi austriaci 23.45 Mărci germane 40.06 Pengoe 29.45 Fiorini olandezi 67.65 6.59 % 814 % 167.65 23.45 8.80 32.65 Londra 123.77 New-York 25.41% Belgia 355% Italia 133.10 Praga necotat România Elveţia 49315 Olanda 1024' ZÜRICH (închiderea) lipsă Noul Chef! 1 Magistrat executat in Rusia VARŞOVIA. — Agenţia Sud-Est anunţă din Moscova, că preşedin­tele tribunalului suprem a! republi­cei Usbekistan, camaradul Kassî­­mov, a fost executat in ziua de 23 August. El fusese condamnat pentru activitate contra-revolutionară. Citiţi în excelenta revistă O 4*" No. 102 J&I®I care a apărut azi Radiofonia în Belgia, de Dr. ing. I. Pătraşcu Vom avea radio în trenurile româneşti Expoziţia internaţională de Radio (Diversele comitete ale expoziţei) Miercuri la orele 11, de C­­M. Medalioane Criticile amatorilor Principele Nicolae, patronul expo­ziţiei internaţionale de radio şi ae­­rochimie din Bucureşti Reduceri de 50 la sută pe C. F. R. şi S. M. R., pentru vizitatorii expoziţiei Convorbiri radiofonice Vorbitoare radiofonice (conferinţă technică) PARTEA TECHNICĂ Redresorul de seren Simunul şi recepţiile de radio Calitatea recepţiilor radiofonice de dr. ing. E. Petraşcu Phasatrolsupsi, un minunat aparat De vorbă cu cititorii Revista revistelor Sfaturi technice, folositoare pentru orice radioamator Colţul practic, etc., etc. PREMII IN VALOARE DE 100.009 LEI, PENTRU ABONAŢII ŞI CITI­­TORII ZIARULUI EXPOZ­IA INTERNAŢIONALA DE RADIO 5 AEROCHIMIE DIN CAPITALĂ Peste câteva zile, Duminică 7 Sep­tembrie se deschide Expoziţia Inter­naţională de Radio şi Aerochimie în Farcul Carol. Această expoziţie este pusă sub patronajul principelui Ni­colae, in prezenţa căruia va avea loc inaugurarea Expoziţiei, întreaga so­lemnitate va f transmisă prin mi­crofonul staţiei de Difuziune din Bucureşti pentru a fi auzită în toată ţara. Cu această ocaziune va vorbi i­diofonia, la microfon asupra Expoziţiei, d. mi­nistru Mih. Manoilescu,­­ preşedinte de onoare al Expoziţiei. De aseme­nea vor vorbi de ing. G. Cârnu-Mun­­teanu, directorul Soc. de Difuziune, ing. N. Lupaş, comisarul general pen­tru radio al Expoziţiei şi d. chimist căpitan Gudju, comisarul general pentru Aerochimie şi radio-militar. Amănunte în ziarul „Radio şi Ra-toţi făcând parte ditr’o organiza­­ţiune sionistă. Aceştia au fost cerce­­taţi în tot cursul nopţii, iar diminea­ţa au fost puşi în libertate. După eliberare, ei s’au prezentat preşedintelui comunităţii evreeşti, a­­rătând că au fost crunt bătuţi în cursul nopţii de către comisarul Va­­siliu. Cei bătuţi au reclamat cazul parchetului şi prefectului. Până acum nu s’a dat nici o ur­­mare acestei plângeri. Cele petrecute ori la Orhei doven dese că bătaia e un sistem în Basa­­rabia. Nădăjduim că de data aceasta sa vor lua severe măsuri şi că comisa­­rul Vasiliu va fi pedepsit. Arestarea unor tineri din Orhei După ce sunt bătuţi sunt puşi in libertate CHIŞINĂU, 29. — Din Orhei se a­­şter, Margit, Saidman şi Arones a­nunţă că alaltăeri seară au fost lipite pe străzile oraşului manifeste comu­niste. Poliţia făcând cercetări a arestat pe un oarecare Gherşcovici care a fost deţinut toată noaptea, după ca­re i s’a dat drumul. Asupra acestei cercetări, poliţia din Orhei a dat ur­mătoarele relaţiuni: La primul in­terogatoriu alSt­n­tul a mărturisit că el e autorul manifestelor. Poliţiei părându-i-se însă că declaraţiile nu corespund adevărului, a continuat cercetările şi dovedind că Gherşco­vici nu are nici o vină, l-a pus în libertate. Odată cu Gherşcovici au fost ares­taţi şi tinerii Winkler, Casap, Lini­ .

Next