Adevěrul, octombrie 1930 (Anul 43, nr. 14346-14365)

1930-10-02 / nr. 14346

Vagina 2-a ...............................................................................................................................................................................-Jgqgl - -■ ................................................................................................................................................”'S^ STUDII­ JURIDICE de I. NEGRE­AN­U lată studiile cuprinse in acest volum de 260 pagini: 1. Scrisoarea omagială a d-lui C. HAMANGIU, Consilier la înalta Curte de Casaţie; 2. Inscriptiunile ipotecare în ra­port cu legislaţia noastră asupra proprietăţii imobiliare ; 3. Legi inconstituţionale ; 4. Dreptul străinilor de a moşteni imo­bile rurale ; 5. Contractele de subarendări; 6. Procesul Iacob Ţăranu din 1896; 7. Cazul Racovski; 8. Operaţiuni de bursă şi jocuri de bursă; 9. Capitalul statutar în Societăţile anoni­me ; 10. Art. 281 din Codul de Comerţ şi legea timbrului; 11. Cinci studii asupra libertăţii presei; 12. Patru studii asu­pra chestiunii evreeşti. Studii tratate după doctrina şi jurisprudenţa română şi străi­nă, operă folositoare d-lor studenţi în drept şi d-lor avocaţi. La librării şi la Soc. „Adeverul“, str. Const. Miile 9-11. LEI 160.— SE CAUTĂ REPREZENTANT pentru vânzarea noutăţilor Impor­­tante pentru dentişti Necesar garanţie de bancă RMk. 500. Inform­aţi­u­ni prin A. Herzog, Dentalexport, Prague, C. S. R. Ne­­kazanka 18. CU URMĂTORUL SUMAR : MEMORIILE LUI LON CHANEY SĂRUTĂRI OTRĂVITE — O perfectă cncu­zâ a dragostei pe ecran — Am fost la ghicitoare ||| Crimă și pedeapsă RITMICA Documentul furat CÂNTECUL NAŢIUNILOR 100.000 lei și 100.000 franci premii Marele concurs organizat de „Realitatea Ilustrată1' Semicentenarul regimentului 10 Roşiori 10.000 lei premiu pentru recordul român de daub Actualităţi ilustrate.- Cărţi tipărite pe san­ă.-Străzile Capitalei in sectoarele lor.- De vorbă cu cititorii.- Carnetul meu: namectoma de Dr. G. Betezeanu.- Cronica cinemato­grafică.- Jocuri distractive, etc. etc. De vânzare pretutindeni Preţul 10 lei A apărut „Viaţa Ro­mîneasca REVISTĂ LITERARĂ ŞI ŞTIINŢIFICA No. 7—8, Iulie—August 1930 ’ cu următorul sumar Jean-Bart . . .­­. Paul Zarifopol . . Ion Minulescu . . H. G. Wells ... P. Marcu-Balş . . Bemostene Botez . . AL Rosetti . . . AL Frunză . . . Dragoș Protopopescu AL R......................... Dr. S. Irimescu , AL A. Philippide, V. G. Beldie . . . Thomas Greenwood Izabela Sadoveanu P. Nicanor & Co. Recenzii. — Reali­tate. — Bibliografie. VIŢE ALTOITE Port altoi și butaşi cu rădă­cini livrează din soiurile cele mai cu­noscute, în calitate cea mai bună ga­­rantat soiuri autentice . Fig. CASPAR I - Mediaş catalog gratuit SPECIALITATE „NEUBURGER” Motor«benzina Englezesc Imperial 60 H.P. Se vinde la Administraţia farului DIMINEAŢA BUCUREŞTI Str. Sărindar 1­7-11 TG.-MUREŞ, 30. — Groasnicul in­cendiu izbucnit la fabrica de cheres­tea din Lunca Bradului a luat pro­porţii fantastice. Flăcările au distrus 3500 metri cubi scânduri în valoare de 4 milioa­ne şi jumătate lei. » « Pentru o pâine. Tehnica artistică şi cealaltă tehnică.. Moartea dresorului de sticleţi (Versuri). Despre individualitate şi nemurire. Contribuţii la „Chestia Stere”. Călătorii (Marsilia).­­Lingvistica în cercetarea monografică. Moartea lui Caizer. Dezamăgire. — 23 Septembrie (Versuri). Note pe marginea cărţilor (Chestionar folkloristic). întinderea tuberculozei în România (Măsurile de combatere). Cronica literară (Paul Morand și­­ America Romania). Cronica agrară (Criza agricolă). Cronica externă (Impresii din Turcia de azi) Cronica ideilor (Tânăra literatură europeană). Miscellanea (Amurgul partidelor p­olitice Româneasca de după războiu). Revistelor. — Mișcarea­ intelectuală în străină- FIRETUL 60 LEI Incendiul dela Lunca Bradului tament raţional şi continuat cu per­severenţă. Cât timp? Un an, doi... cinci... nimeni nu poate afirma pre­cis aceasta. Totul variază de la caz la caz. Să nu ne aşteptăm însă nici la vindecări pr­ea grabnice şi încă mai puţin la vindecări definitive. Şi un fapt important: ca şi pentru alte ma­ladii grave (cancer, tuberculoza, etc.), cu cât tratăm mai de timpuriu, mai aproape de momentul infecţiei, cu atât mai bine. Tratamentul este şi rămâne unicul argument infailibil. Restul, discuţi­­uni, interpretări de analize, etc., nu sunt decât speculaţiuni teoretice in jurul aceluiaşi adevăr şi care nu duc decât la acelaş rezultat: tratamentul metodic şi stăruitor. Idealul­ ar fi, evident, altul: să prevenim boala sau s’o putem opri chiar din primele momente. Cât timp însă, prin mijloacele noastre actuale nu vom fi în stare să punem un ba­raj înfecţiunei chiar de la început — din primele zile — pentru a împie­dica hoardele de spirocheţi să se reverse în sânge, atâta timp nu vom putea vorbi — în stadiul actual al cunoştinţelor noastre şi cu mijloa­cele de care dispunem de vindecare „rapidă“ şi „definitivă“. Până a­­tunci rămâne în picioare adevărul crud — totodată un avertisment pro­fund uman — anunţat nu de mult de Gougerot: „Il faut surveiller vos ma­lades pendant toute leur vie“. (Bol­navii trebue supraveghiaţi toată via­ţa lor). Dr. Aurel Avramovici­­ I A apărut I­I A apărut DIMINEAŢA COPIILOR Nr. 547 Cu următorul cuprins Gând nu ştii să te porţi de Marin Opreanu ZU­L I Prietenia din două flori de Maria Sorei­­ Haplea în străinătate­­ de Moş Nae Copiii silitori cari au obţinut premiul I-iu la învăţătură.» De vorbă cu citito­­rii.»Glume. Cei doi fraţi după Schmid entre cititorii insimb­olî Azorică merge la şcoală de Florica Rădulescu Numeroase ilustraţiuni | Un exemplar Lei 5 [~[pec I AZO UZj | 3 IL coţi I | . ADEVERUl Dumpingul cerealelor ruseşti Cum stăm cu exportul cerealelor Centrala cooperativă de import şi export a înaintat federalelor un ra­port cu privire la situaţia pieţii ce­realelor, — raport din care extragem Aprecierile ce urmează : PIAŢA GRÂULUI Situaţia deprimantă. — Preţ­urile sunt în continuă scădere, vânzările au devenit extrem de dificile, căci cu tot nivelul scăzut al preţurilor, cumpărătorii nu cumpără decât can­tităţile strict necesare, afaceri care încă cauzează deziluzii, căci ceea ce se cumpără astăzi, se constată a doua zi că preţul plătit a fost prea scump. Toate pieţele de consum se află sub complecta influenţă a ofertelor ruseşti, care cauzează o simţitoare derută atât din cauza enormelor cantităţi aruncate pe toate pieţele de consum, cât şi calităţilor superioare ale acestor grâne. Vă putem spune că efectul aces­tor vânzări ruseşti este atât de co­vârşitor pentru afacerile tuturor ţă­rilor producătoare, că faţă de con­curenţa rusească, provenienţele a­­mericane, canadiene şi argintiniene, au fost aproape scoase din circu­laţie. Ca o caracteristică a acestor ope­raţiuni se spune că ruşii au vândut în ultimul timp la Chicago 5.069.000 de bushels, (133.000 de tone) cu sco­pul destul de clar de a răscumpăra această cantitate, pe măsură ce e­­nord­ele lor incărcăminte de grâu din Marea Neagră vor fi aruncate pe pieţele europene spre vânzare. Spre a vă face o idee da volumul acestor cantităţi vă putem spune că numai pentru lunile Octombrie şi Noembrie, au angajat vapoare de o capacitate totală de 700.000 de tone. Se spune că porturile de pe Marea Neagră şi Azov sunt atât de blocate de vasele sosite spre încărcare, în­cât amatorii par a ezita de a mai dirija totr’acolo, alte vase de teama pierdere­ de timp ce vapoarele ar trebui să sufere în aşteptarea rân­dului la încărcare. In ceea ce priveşte preţurile, se pa­re că ruşii nu se conduc de nici un fel de norme. Ei acceptă orice preţ pentru orice cantitate, în orice pozi­­tie, numai să găsească cumpărători. Spre Germania afacerea de grâu este extraordinar de mică şi, după toată probabilitatea se va mai mic­şora, dacă intenţiunea, guvernului de a majora obligaţiunea de măciniş de grâu interior -lela 1­00 la sută cât este acum, la 80 la sută, se va traduce în fapt. Franţa, deşi are o recoltă nesatis­­făcătoare, totuşi menţine obligaţiu­nea de 90 la sută măciniş din grâu indigen şi nu se crede că această proporţie să, fie schimbată înainte de 1931. Italia a cumpărat până acum e­­norme cantităţi de grâu rusesc, de a­­semenea şi graure româneşti, însă ambele în calităţi superioare. Grosul producţiunii noastre de grâu conţinând un mare amestec de secară şi impurităţi, vânzarea provenienţelor noastre este foarte dificilă cu tot conţinutul bogat în pluton al grânelor din anumite re­giuni, ceea ce învederează în mod e­­vident, nevoia pentru agricultorii noştri de a nu cultiva decât grâne absolut curate. PIAŢA PORUMBULUI Actualele preţuri din străinătate, care revin la circa lei 28.500, bor­de vapor Brăila, sunt relativ scum­pe faţă de preţurile celorlalte artico­le furajere, şi dacă acestea dacă se menţin, este pentru că nu există ni­­căeri disponibilităţi. Peste câteva săptămâni, vom a­­vea probabil încărcări importante din Argentina şi din Africa de Sud, astfel că actualele preţuri, vor su­feri probabil scădere. In Italia, afacerile cu porumb au fost simţitor reduse din cauza pro­priei recolte a acestei ţări, apărute acum pe piaţă. Pe de altă parte, Franța a majorat taxele de import la porumb, astfel că şi cu această ţară, afacerile sunt pentru moment aproape imposibile. In Germania există monopol, ast­fel că această ţară aproape nu mai contează ca importatoare de po­rumb. Pentru acest articol, nu au rămas decât, Anglia, Belgia, Olanda şi Scan­dinavia, precum şi ţările extra eu­ropene. Este interesant de ştiut că pentru Montreal, s’au încărcat câteva va­poare cu porumb african şi că incăr­dările directe din Argentina spre Canada au devenit de o importanță destul de mare. Exportul şi piaţa devizelor * Fermitatea schimbului şi stocul de acoperire In ultimele zile, lira sterlină a re­venit la cursul său maxim de 817,50. Aceasta dovedeşte că piaţa devi­zelor este din nou desechilibrată, că intrările curente din export şi credite externe nu acopăr toate nevoile de plăţi externe. Dacă Banca Naţională şi-ar pu­blica cu mai multă punctualitate si­tuaţiile ei săptămânale — căci deşi suntem la 30 Septembrie, ultima situaţie apărută poartă data de 13 Septembrie — fără îndoială că am regăsi în evoluţia stocului ei de de­vize, o confirmare a desechilibru­­lui actual de pe piaţa schimbului. Aceasta este, de altfel, latura­ care merită mai multă atenţiune în si­tuaţia pieţii devizelor. Faptul că în această epocă de intens export agricol, schimburile externe nu furnizează pieţii acel prisos de devize care să permită reconstituirea stocului de acoperire al Băncii Naţionale trebue să con­­stitue o serioasă preocupare pentru cei cari poartă grija finanţelor ro­mâneşti. Ne găsim şi din acest punct de vedere în unul din anii cei mai grei. In adevăr, de la începutul lui iu­lie, de când a apărut pe piaţă noua recoltă şi până la 13 Septembrie, stocul de devize al Băncii Naţio­nale a crescut cu abia vre­o doua sute de milioane lei. Şi trebue să mai ţinem seama de faptul că între timp au intrat şi cele opt milioane dolari vărsate de I. T. T (conce­siunea telefoanelor) statului ro­mân. E drept că în afară de devizele trecute la stocul de acoperire, Ban­ca Naţională a mai acumulat şi re­zervele de devize cerute de cupo­nul de toamnă al datoriei publice externe. Dacă comparăm însă si­tuaţia din aceeaş epocă a anului trecut, când Banca Naţională a pro­cedat în acelaş fel, în ce priveşte absorbirea prisosului de devize de pe piaţă, constatăm imediat că îm­prejurările sunt de astă dată mult mai defavorabile. In adevăr, în anul trecut, stocul de devize al Băncii Naţionale a crescut din Iulie şi până la 14 Septembrie cu circa 4600 milioane. E drept că între timp au intrat cele 25 milioane dolari, reprezentând ultima tranşă Kreuger din împru­mutul de stabilizare, insa, după cum am arătat mai sus, şi în anul acesta au intrat opt milioane dolari din împrumutul acordat de I. T. T. Fără ca situaţiile să fie compa­rabile, ceea ce interesează, din punct de vedere monetar,­­ că la jumătatea campaniei de export a­­gricol, stocul de acoperire se gă­seşte de astădată mult mai slab. Situaţia este cu atât mai puţin mulţumitoare cu cât depresiunea de pe viaţa cerealelor s’a mai ac­centuat, restrângând şi din slabele posibilităţi de export de până acum iar aplicarea acordului pentru res­trângerea producţiei de petrol va avea inevitabil, o repercusiune demi­nătoare şi asupra exportului celui de al doilea articol de export, după cereale. Recunoaştem că chestiunea sto­cului de acoperire este pusă unila­teral. Ceea ce interesează, din punct de vedere i monetar, nu e ci­fra absolută a stopului ci raportul său faţă de angajamentele la vede­re ale Băncii Naţionale. Din acest punct de vedere situa­ţia se prezintă foarte bună. La 13 Septembrie, deşi cifra stocului era de numai 10.886 milioane lei (faţă de 14.674 la 14 Sept. 1929) raportul dintre stoc şi angajamente era de 41,18 la sută faţă de 46,62 la data corespunzătoare a anului trecut. Diferenţa nu e dar mare şi în orice caz, raportul acesta, depăşeşte cu mult minimul legal de 35 la sută. Deci nu din punct de vedere mo­netar interesează acum chestiunea stocului de acoperire, ci din acela al politicei de credit pe care Ban­­ca Naţională poate fi obligată s’o facă dacă nu se produce ameliora­re în balanţa de plăţi. F. . Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. _ Iuliu Cezar. TEATRUL VENTURA. — Nu se ştie. TEATRUL REGINA MARIA. — Eti­enne. GRADINA TEATRULUI „ELITE“.— „Balanse Marghioale“, revistă de Ni­­con-Nican-Vickin şi o compiectare. TEATRUL OLIMPIA (Cal. Griviţei 179) In fiecare seară trupa de reviste Mişu Bejan şi numere de variete. CIRCUL KLUBSKY (Grădina Eliade) (Câmpul Moşilor). — Seara la ora 8 jumătate. „LIDO“ bazin cu valuri maritime — B-dul I. C. Brătianu — deschis de la 7 dim.—1 noaptea. CINEMATOGRAFE CINEMA TRIANON. — Dragoste de ţi­gan (Zigeunerliebe) cu Lawrence Ti­beti. CINEMA SELECT. — Dreptul la dra­goste, film sonor cu Greta Garbo, Nils Asther şi cântăreaţa Raquelle Meller. CINEMA REGAL. — Cilly cu Marilyn Miller. CINEMA FEMINA. — „Cântecul Dure­rei“ cu Al. Jolson şi Davey Lee. CINEMA CAPITOL. — Regele Parisu­lui cu Ivan Petrovici. CINEMA BULEVARD PALACE. — Dreptul la dragoste cu Greta Garbo Raquelle Meller și Jurnalul Fox. CINEMA „VOX”. — La Marseillaise cu John Boles și Laura la Plante. CINEMA CORSO. — Fulgerul cu Lon Chaney. CINEMA ARPA. — Sala Franklin. Pa­siunea cea Mare cu Lil Dagover. La sfârșit o comedie în 2 acte. Sala Episcopiei: Emden (Vasul Fan­tomă). La sfârşit o comedie în 2 acte. CINEMA AMERICAN. — Potopul film sonor şi complectare (sala complect renovată). CINEMA TERRA. — 2 filme: Carlo Al­­dini în Unu contra tuturor şi Tom Mix în 6 mari acte. Seara trupa Jean Revo. CINEMA „OMNIA“. — Patriotul du E­­mil Jannings. CINEMA TOMIS TEATRU (Călăraşi 11) — Samson şi Dalila (Dalila Modernă) cu Maria Corda. CINEMA GLORIA. — Vivian Gibson în „Sparenta“ o comedie în 7 acte Pat şi Patason in­gineri. CINEMA REX. — „Femeia, Divină“ cu Greta Garbo şi Sidney Chaplin în „Cabaret“. CINEMA MILANO. — Trei zile de dra­goste, cu Werner Fuetterer şi o com­­plectare. CINEMA VOLTA­BUZEŞTI. — Noap­tea a a noastră, film vorbitor cu Mă­rie Bell şi Jean Murat şi o comedie sonoră. CINEMA MARNA. — O fată fără zes­tre şi ultimele reprezentaţii ale tru­pei ruse Liliacul. CINEMA MODEL. — Flota zburătoare cu Ramon No­varo şi Anita Page şi artişti. TEATRUL CINEMA MARCONI. — „Rătăcire“. Artişti şi o comedie. Joi 2 Octombrie revista „Dai un Ban dar face“ cu Tuchi Eremia. CINEMA ROMA. — Drumul ursitei şi Amor şi Benzină cu Alice Tisor şi artişti. In curând Bruno. CINEMA PARIS. — Viking film sonor şi în grădină Călăreţul Negru. CINEMA RAHOVA. — Jeannine (Lilac time) film sonor cu Colleen Moore şi Gary Cooper. GRADINA CINEMA FACLA. — Cum se cuceresc bărbaţii, sonor şi cântat şi o complectare sonoră. GRADINA CINEMA ŞERBAN VODĂ.— Ultimul Dans şi două comedii cu Stan şi Bran. CINEMA ROMANA. — Rechinul Mării şi Dragoste de bandit. Două filme complecte. GRADINA CINEMA BOGACIU. — Allo Viena cu Liane Haid şi o comedie. CINEMA ATENEUL OBOR. — Fe­meia de Eri şi de Mâine şi o comedie. TEATRUL LILIACUL CINEMA. — Zuzi Saxofon cu Anny Ondra. CINEMA DICHIU. — Vraja Circului cu Werner Fuetterer, jurnal şi come­die. CINEMA DOROBANŢI. — Nunta spân­zuratului cu John Gilbert şi o come­die cu Banda Veselă. CINEMA FILANTROPIA. — Gaucho cu Douglas Fairbanks şi o compiec­tare. CINEMA MACEDONIA.TEI. — Casa Dispărută cu Harri Piei. La fine o co­medie. CINEMA BARCELONA. — Idiotul cu Lon Chaney. CINEMA REGELE FERDINAND.—Car­tier Latin cu Ivan Petrovici și o co­medie. CINEMA TRIUMF. — Dragostea unui om puternic, o comedie şi artişti. GRADINA CINEMA FLORA. — J’accu­­se (acuz) şi o comedie hazlie. GRAD'SIA CINEMA AURORA. — Doc­tor Schoefer, specialist în boli de fe­mei cu Ivan Petrovich. CINEMA LEONARD. — Atlantida, un jurnal și o comedie. Joi 2 Octombrie 1930 PUŢINĂ GRAMATICĂ Creiază, crează, creează La unele verbe împrumutate din franţuzeşte, a de la infinitiv e pre­cedat de e: a crea, a agrea, etc. Pe de o parte această terminaţie e neo­bişnuită în româneşte, pe de altă parte e obişnuit ca între două vo­cale să se dezvolte un sunet de tran­ziţie. Şi cum avem verbe de con­jugarea a întâia terminate în eia, ca a încheia, a incleia, etc., unii se cred îndreptăţiţi să scrie a creia, a a­­greia. Nimeni nu scrie însă creiatură, agreiabil, etc., adică forma primit­­ivă subsistă acolo unde cele două vocale nu fac parte din terminaţie. Dar dacă spunem creatură, creaţie, etc., nu trebue să spunem la infi­­nitie creia, căci rădăcina e feceiaş peste tot. Cine scrie creiez, agreiez la per­soana întâia, va scrie bine înţeles creiază, agreiază la persoana a uvis, dar de această scriere nu ne vom mai ocupa. Alţii scriu crează, agrează. Li se reproşează că se poate citi crează în două silabe şi agrează in trei, adică e şi a pot forma un diftong, aşa cum se pronunţă nu lucrează sau în crează. Această obiecţie nu e se­rioasă. Agrează in trei silabe nu înseam­nă nimic, deci confuzia e imposibi­lă; cât despre crează în două silabe, s’ar putea, ce e drept, confunda cu persoana a treia a subjonctivului de la a crede; dar el să crează este o formă dialectală şi populară, şi nu se scrie decât să creadă; şi apoi, chiar dacă cineva ar scrie să crea­ză, tot se face uşor distincţia între acest subjonctiv şi indicativul lui crea, graţie cuvintelor înconjurătoa­re. Există însă o obiecţie mult mai serioasă contra scrierii crează şi a­­grează: ea nu este în acord cu pro­nunţarea, căci se pronunţă d­ar el creează, el agreează. Deci aşa trebue să se scrie. Dar, va întreba cineva, dacă la in­finitiv nu admitem nici un sunet între e şi a, şi scriem crea, de ce la persoana a treia a prezentului ce­rem să se scrie cu doi e? Iată care este cauza: rădăcina verbelor este ere şi agre. La această rădăcină se vx ua11­1 — — adaugă terminaţiile personale care sânt ez pentru persoana întâia, ezi pentru a doua şi ează pentru a treia (bună­oară fum­ez, fum­ezi, fum­ea­­ză). Adăugând deci terminaţia per­soanei a treia, ează, la rădăcinile ere şi agre, căpătăm persoana a treia a prezentului, creează, agreează, sin­gurele forme corecte. Gh. Reviga O escadră sovietică la Falera ATENA, 30 (Rador). — O escadră a flotei sovietice a ancorat în portul Fale- Poliția a luat toate mă­­surile necesare pentru a împiedeca orice manife­stație de propagandă co­munistă. Raidul luii. Il in Indii LONDRA, 30 (Rador). — Dirijabi­lul „R. 101“ așteaptă timpul prielnic pentru a face ultimele zboruri de În­cercare, Înaintea călătoriei spre In­dia. Din cauza vântului puternic din ultimele zile, dirijabilul nu a putut părăsi catargul din Cerdington. -­-I. I. 1 —- - — Congresul partidului maghiar din Ardeal CLUJ. 30. — In zilele de 25—30 Oct. va avea loc la Satu Mare, con­gresul general anual, al partidului maghiar. Organizatorii vor ţine 3 şe­dinţe preliminare, In cari se vor desbate chestiunile economice şi cul­turale, ce privesc îndeaproape pe minoritari. Hotărârile urmează apoi să fie des­bătute în congresul general. INFORMAŢIUNI Valabilitatea adeverinţelor pen­tru revizuirea biletelor de liberă petrecere a fost prelungită ,până la 30 octombrie a. c., pentru supuşii străini ale căror acte nu au fost res­tituite încă de la comisiunile de re­vizuire. Serbările jubilare ale şcolii poli­tehnice din Timişoara, fixate pentru 5 Oct., s-au amânat. La această dată se va ţine numai congresul absol­venţilor şcolii. Luni au încăput, la universitatea din Bucureşti cursurile cu a doua serie de­ profesori cari fac parte din orga­nele, de, control al p­­rrvăţam­ântului. Ministerul de finanţe a fost autorizat prin decret regal să pună la dispoziţie 20 milioane lei Casei autonome a con­strucţiilor. La prefectura judeţului Arad fiind liber un post de­­ impiegat retribuit cu 3000 lei lunar, s-au prezentat 53 de solicitatori dintre cari şase peti­ţionari sunt, absolvenţi a 6 clase de liceu, iar restul bacalaureaţi şi stu­denţi. Doctorul C. ZAMFIRESGO Fost intern al spitalelor din Paris, fost medic al Eforiei Spitalelor Ci­­se, docent universitar BOLI INTERNE Intorcându-se în Capitala şi-a reluat consultaţiunile. Str. Polonă No. 17, între orele 4—7 d. a. „Adevărul Literar“ continuă pu­blicarea aventurilor lui Casanova. CASANOVA ŞI DON JUAN , com­paraţia pe care o tace Stephan Zweig între cei mai celebri seducători ai o­­menirii. In „Monitorul Oficial“ din 30 Sep­tembrie a. c., a apărut decizia consi­liului de miniştri, prin care s’a insti­tuit pe lângă ministerul de industrie şi comerţ, o comisiune pentru întoc­mirea, cu concursul statului, a pro­gramului de raţionalizare a industri­ei cărbunelui şi altă comisiune, pen­tru raţionalizarea industriei ferului. In zilele de 4, 5 şi 6 octombrie, a. c., se va ţine la Otopeni, (la km. 15) un mare concurs de rezistenţă a trac­toarelor agricole, sub auspiciile mini­sterului agriculturii. Exploatatorii de păduri din ţară au hotărit să reducă cu 50 la sută tă­ierile de păduri, in raport cu anul trecut. Această deciziune este în le­gătură cu acţiunea pentru susţinerea preţurilor, in special pentru lemnul moale. Bazinu­lULIDO“ Zilnic ceai dansant Pianistul LEON cu JAZZ-UL său de la casinoul din Sinaia. Consiliul de miniştri a aprobat pune­rea in vigoare provizoriu a convenţiei de comerţ şi navigaţie încheiată între Rom­ânia şi Franţa in August trecut.' Convenţia''şi protocoalele, cu jurnalul consiliului de miniştri au fost publicate in Monitorul Oficial din 30 Septem­brie c. Teatrul REGINA MARIA Miercuri 1 Octom brie ETIENNE . Mihail Sadoveanu publică in Adeverul literar, sub titlul „Neli­nişte“, un fragment din romanul inedit Baltagul, în care evocă via­ţa primitivă şi tragică a ciobani­lor de la munte. Farmaciile de serviciu Pentru executarea reţetelor me­dicale numai în cazuri urgente. IN NOAPTEA DE 1 OCTOMBRIE Em. Schuster, Calea Victoriei 138; N. S. Georgescu, Calea Griviţei 323; D. Nicolau, Calea Rahovei 81; W. Gresser, Calea Moşilor 272; A. Solo­mon, Calea Dudeşti 28; N. Sterescu, B-dul Elisabeta 34; M. Paleacu, Bul. Col. Ghica 57; Gh. Bulandra, Bul. Carol 9; Gh. Romaşcan str. Doamnei 27; Lelia Niculescu, str. Maica Domnului 1; Farm. „La A­­rad" str. Cărei 124. Ştefan Leones­­cu, Str Romană, coli Tunari 2. Citiţi Lectura D. colonel Carapancea n’a plecat la Sibiu Noul prim comisar regal im­piedicat să-şi ocupe postul D. general Ţenescu a primit şi ur­mează să examineze noul reclama­­ţiuni împotriva d-lui colonel Cara­pancea, aşa încât ancheta continuă. In interesul acestei anchete, d. prim comisar regal a fost, după cum se știe, mutat la Sibiu. In lo­cul d-sale ministerul armatei a nu­mit pe d. colonel Turba­tu. Noul frim comisar regal s’a şi prezentat consiliului de război, însă nu şi-a putut lua postul în primire, fiindcă d. Carapancea refuză să i-1 predea. In acest timp, primim scrisori în care ni se spune că ofiţeri subal­terni de la consiliu, sunt Împiedicaţi să declare ceea ce ştiu, din cauza prezenţei d-lui Carapancea. Şi dacă lucrurile stau aşa, Între­băm: Se intenţionează o muşamalizare a afacerii, sau se face o anchetă se­rioasă ? Dacă se intenţionează lămurirea­­ justiţiei in mod serios, atunci d. co- I Ionel Carapancea trebue să pără- i sească de îndată consiliul de război. . Aşteptăm să vedem ce soluţie se va da acestei bizare situaţiuni. Citiţi „ADEVERUL LITERAR oală I TM_IUn IMN de PACE pentru LIGA NAŢIUNILOR CEA MAI frumoasa vocE CARE sa-l cânte UNUL INTERNAŢIONAL de 100.000 fr. DOUAP­REMII UNUL NAŢIONAL de 100.000 lei Toate amănuntele în Rea­litatea Ilustrată de astăzi Noul guvern austriac VIENA, 30. — D. Vaugoin a prezentat astăzi preşedintelui republicei următoarea listă a guvernului: Cancelar şi ministru de răz­boi d. Vaugoin; vice cancelar şi ministru al ocrotirilor socia­le Smitz; ministru de externe monsenginorul Seipel; minis­tru de finanţe dr. Juch; mini­stru de comerţ d. Heindl; mi­nistru de agricultură Taler; ministru de instrucţie publică Cermak; ministru de interne prinţul Starenberg; conducă­torul Heimwehrului şi minis­tru de justiţie Hueber; fruntaş al organizaţiei Heimwehrului. Prin urmare noul guvern aus­triac este compus numai din creş­tin sociali şi din heimwehrişti. Din această cauză guvernul nu are majoritate în parlament. Par­tidele pan german şi agrarienii din Landbund, au refuzat azi după amiază colaborarea cu gu­vernul d-lui Vauguin. Dintre mi­niştri actuali cei mai mulţi au fost deja membri în cabinetul prezidat de monsegniorul Seipel. D. Vauguin a cerut astăzi pre­­şadintelui decretul de dizolvare a parlamentului şi fixarea pentru noi alegeri generale pentru ziua de 16 Noembrie. Mâine Parlamentul va fi di­zolvat. X ­ -a

Next