Adevěrul, octombrie 1930 (Anul 43, nr. 14346-14365)
1930-10-02 / nr. 14346
Vagina 2-a ...............................................................................................................................................................................-Jgqgl - -■ ................................................................................................................................................”'S^ STUDII JURIDICE de I. NEGREANU lată studiile cuprinse in acest volum de 260 pagini: 1. Scrisoarea omagială a d-lui C. HAMANGIU, Consilier la înalta Curte de Casaţie; 2. Inscriptiunile ipotecare în raport cu legislaţia noastră asupra proprietăţii imobiliare ; 3. Legi inconstituţionale ; 4. Dreptul străinilor de a moşteni imobile rurale ; 5. Contractele de subarendări; 6. Procesul Iacob Ţăranu din 1896; 7. Cazul Racovski; 8. Operaţiuni de bursă şi jocuri de bursă; 9. Capitalul statutar în Societăţile anonime ; 10. Art. 281 din Codul de Comerţ şi legea timbrului; 11. Cinci studii asupra libertăţii presei; 12. Patru studii asupra chestiunii evreeşti. Studii tratate după doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, operă folositoare d-lor studenţi în drept şi d-lor avocaţi. La librării şi la Soc. „Adeverul“, str. Const. Miile 9-11. LEI 160.— SE CAUTĂ REPREZENTANT pentru vânzarea noutăţilor Importante pentru dentişti Necesar garanţie de bancă RMk. 500. Informaţiuni prin A. Herzog, Dentalexport, Prague, C. S. R. Nekazanka 18. CU URMĂTORUL SUMAR : MEMORIILE LUI LON CHANEY SĂRUTĂRI OTRĂVITE — O perfectă cncuzâ a dragostei pe ecran — Am fost la ghicitoare ||| Crimă și pedeapsă RITMICA Documentul furat CÂNTECUL NAŢIUNILOR 100.000 lei și 100.000 franci premii Marele concurs organizat de „Realitatea Ilustrată1' Semicentenarul regimentului 10 Roşiori 10.000 lei premiu pentru recordul român de daub Actualităţi ilustrate.- Cărţi tipărite pe sană.-Străzile Capitalei in sectoarele lor.- De vorbă cu cititorii.- Carnetul meu: namectoma de Dr. G. Betezeanu.- Cronica cinematografică.- Jocuri distractive, etc. etc. De vânzare pretutindeni Preţul 10 lei A apărut „Viaţa Romîneasca REVISTĂ LITERARĂ ŞI ŞTIINŢIFICA No. 7—8, Iulie—August 1930 ’ cu următorul sumar Jean-Bart . . .. Paul Zarifopol . . Ion Minulescu . . H. G. Wells ... P. Marcu-Balş . . Bemostene Botez . . AL Rosetti . . . AL Frunză . . . Dragoș Protopopescu AL R......................... Dr. S. Irimescu , AL A. Philippide, V. G. Beldie . . . Thomas Greenwood Izabela Sadoveanu P. Nicanor & Co. Recenzii. — Realitate. — Bibliografie. VIŢE ALTOITE Port altoi și butaşi cu rădăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute, în calitate cea mai bună garantat soiuri autentice . Fig. CASPAR I - Mediaş catalog gratuit SPECIALITATE „NEUBURGER” Motor«benzina Englezesc Imperial 60 H.P. Se vinde la Administraţia farului DIMINEAŢA BUCUREŞTI Str. Sărindar 17-11 TG.-MUREŞ, 30. — Groasnicul incendiu izbucnit la fabrica de cherestea din Lunca Bradului a luat proporţii fantastice. Flăcările au distrus 3500 metri cubi scânduri în valoare de 4 milioane şi jumătate lei. » « Pentru o pâine. Tehnica artistică şi cealaltă tehnică.. Moartea dresorului de sticleţi (Versuri). Despre individualitate şi nemurire. Contribuţii la „Chestia Stere”. Călătorii (Marsilia).Lingvistica în cercetarea monografică. Moartea lui Caizer. Dezamăgire. — 23 Septembrie (Versuri). Note pe marginea cărţilor (Chestionar folkloristic). întinderea tuberculozei în România (Măsurile de combatere). Cronica literară (Paul Morand și America Romania). Cronica agrară (Criza agricolă). Cronica externă (Impresii din Turcia de azi) Cronica ideilor (Tânăra literatură europeană). Miscellanea (Amurgul partidelor politice Româneasca de după războiu). Revistelor. — Mișcarea intelectuală în străină- FIRETUL 60 LEI Incendiul dela Lunca Bradului tament raţional şi continuat cu perseverenţă. Cât timp? Un an, doi... cinci... nimeni nu poate afirma precis aceasta. Totul variază de la caz la caz. Să nu ne aşteptăm însă nici la vindecări prea grabnice şi încă mai puţin la vindecări definitive. Şi un fapt important: ca şi pentru alte maladii grave (cancer, tuberculoza, etc.), cu cât tratăm mai de timpuriu, mai aproape de momentul infecţiei, cu atât mai bine. Tratamentul este şi rămâne unicul argument infailibil. Restul, discuţiuni, interpretări de analize, etc., nu sunt decât speculaţiuni teoretice in jurul aceluiaşi adevăr şi care nu duc decât la acelaş rezultat: tratamentul metodic şi stăruitor. Idealul ar fi, evident, altul: să prevenim boala sau s’o putem opri chiar din primele momente. Cât timp însă, prin mijloacele noastre actuale nu vom fi în stare să punem un baraj înfecţiunei chiar de la început — din primele zile — pentru a împiedica hoardele de spirocheţi să se reverse în sânge, atâta timp nu vom putea vorbi — în stadiul actual al cunoştinţelor noastre şi cu mijloacele de care dispunem de vindecare „rapidă“ şi „definitivă“. Până atunci rămâne în picioare adevărul crud — totodată un avertisment profund uman — anunţat nu de mult de Gougerot: „Il faut surveiller vos malades pendant toute leur vie“. (Bolnavii trebue supraveghiaţi toată viaţa lor). Dr. Aurel Avramovici I A apărut II A apărut DIMINEAŢA COPIILOR Nr. 547 Cu următorul cuprins Gând nu ştii să te porţi de Marin Opreanu ZUL I Prietenia din două flori de Maria Sorei Haplea în străinătate de Moş Nae Copiii silitori cari au obţinut premiul I-iu la învăţătură.» De vorbă cu cititorii.»Glume. Cei doi fraţi după Schmid entre cititorii insimbolî Azorică merge la şcoală de Florica Rădulescu Numeroase ilustraţiuni | Un exemplar Lei 5 [~[pec I AZO UZj | 3 IL coţi I | . ADEVERUl Dumpingul cerealelor ruseşti Cum stăm cu exportul cerealelor Centrala cooperativă de import şi export a înaintat federalelor un raport cu privire la situaţia pieţii cerealelor, — raport din care extragem Aprecierile ce urmează : PIAŢA GRÂULUI Situaţia deprimantă. — Preţurile sunt în continuă scădere, vânzările au devenit extrem de dificile, căci cu tot nivelul scăzut al preţurilor, cumpărătorii nu cumpără decât cantităţile strict necesare, afaceri care încă cauzează deziluzii, căci ceea ce se cumpără astăzi, se constată a doua zi că preţul plătit a fost prea scump. Toate pieţele de consum se află sub complecta influenţă a ofertelor ruseşti, care cauzează o simţitoare derută atât din cauza enormelor cantităţi aruncate pe toate pieţele de consum, cât şi calităţilor superioare ale acestor grâne. Vă putem spune că efectul acestor vânzări ruseşti este atât de covârşitor pentru afacerile tuturor ţărilor producătoare, că faţă de concurenţa rusească, provenienţele americane, canadiene şi argintiniene, au fost aproape scoase din circulaţie. Ca o caracteristică a acestor operaţiuni se spune că ruşii au vândut în ultimul timp la Chicago 5.069.000 de bushels, (133.000 de tone) cu scopul destul de clar de a răscumpăra această cantitate, pe măsură ce enordele lor incărcăminte de grâu din Marea Neagră vor fi aruncate pe pieţele europene spre vânzare. Spre a vă face o idee da volumul acestor cantităţi vă putem spune că numai pentru lunile Octombrie şi Noembrie, au angajat vapoare de o capacitate totală de 700.000 de tone. Se spune că porturile de pe Marea Neagră şi Azov sunt atât de blocate de vasele sosite spre încărcare, încât amatorii par a ezita de a mai dirija totr’acolo, alte vase de teama pierdere de timp ce vapoarele ar trebui să sufere în aşteptarea rândului la încărcare. In ceea ce priveşte preţurile, se pare că ruşii nu se conduc de nici un fel de norme. Ei acceptă orice preţ pentru orice cantitate, în orice pozitie, numai să găsească cumpărători. Spre Germania afacerea de grâu este extraordinar de mică şi, după toată probabilitatea se va mai micşora, dacă intenţiunea, guvernului de a majora obligaţiunea de măciniş de grâu interior -lela 100 la sută cât este acum, la 80 la sută, se va traduce în fapt. Franţa, deşi are o recoltă nesatisfăcătoare, totuşi menţine obligaţiunea de 90 la sută măciniş din grâu indigen şi nu se crede că această proporţie să, fie schimbată înainte de 1931. Italia a cumpărat până acum enorme cantităţi de grâu rusesc, de asemenea şi graure româneşti, însă ambele în calităţi superioare. Grosul producţiunii noastre de grâu conţinând un mare amestec de secară şi impurităţi, vânzarea provenienţelor noastre este foarte dificilă cu tot conţinutul bogat în pluton al grânelor din anumite regiuni, ceea ce învederează în mod evident, nevoia pentru agricultorii noştri de a nu cultiva decât grâne absolut curate. PIAŢA PORUMBULUI Actualele preţuri din străinătate, care revin la circa lei 28.500, borde vapor Brăila, sunt relativ scumpe faţă de preţurile celorlalte articole furajere, şi dacă acestea dacă se menţin, este pentru că nu există nicăeri disponibilităţi. Peste câteva săptămâni, vom avea probabil încărcări importante din Argentina şi din Africa de Sud, astfel că actualele preţuri, vor suferi probabil scădere. In Italia, afacerile cu porumb au fost simţitor reduse din cauza propriei recolte a acestei ţări, apărute acum pe piaţă. Pe de altă parte, Franța a majorat taxele de import la porumb, astfel că şi cu această ţară, afacerile sunt pentru moment aproape imposibile. In Germania există monopol, astfel că această ţară aproape nu mai contează ca importatoare de porumb. Pentru acest articol, nu au rămas decât, Anglia, Belgia, Olanda şi Scandinavia, precum şi ţările extra europene. Este interesant de ştiut că pentru Montreal, s’au încărcat câteva vapoare cu porumb african şi că incărdările directe din Argentina spre Canada au devenit de o importanță destul de mare. Exportul şi piaţa devizelor * Fermitatea schimbului şi stocul de acoperire In ultimele zile, lira sterlină a revenit la cursul său maxim de 817,50. Aceasta dovedeşte că piaţa devizelor este din nou desechilibrată, că intrările curente din export şi credite externe nu acopăr toate nevoile de plăţi externe. Dacă Banca Naţională şi-ar publica cu mai multă punctualitate situaţiile ei săptămânale — căci deşi suntem la 30 Septembrie, ultima situaţie apărută poartă data de 13 Septembrie — fără îndoială că am regăsi în evoluţia stocului ei de devize, o confirmare a desechilibrului actual de pe piaţa schimbului. Aceasta este, de altfel, latura care merită mai multă atenţiune în situaţia pieţii devizelor. Faptul că în această epocă de intens export agricol, schimburile externe nu furnizează pieţii acel prisos de devize care să permită reconstituirea stocului de acoperire al Băncii Naţionale trebue să constitue o serioasă preocupare pentru cei cari poartă grija finanţelor româneşti. Ne găsim şi din acest punct de vedere în unul din anii cei mai grei. In adevăr, de la începutul lui iulie, de când a apărut pe piaţă noua recoltă şi până la 13 Septembrie, stocul de devize al Băncii Naţionale a crescut cu abia vreo doua sute de milioane lei. Şi trebue să mai ţinem seama de faptul că între timp au intrat şi cele opt milioane dolari vărsate de I. T. T (concesiunea telefoanelor) statului român. E drept că în afară de devizele trecute la stocul de acoperire, Banca Naţională a mai acumulat şi rezervele de devize cerute de cuponul de toamnă al datoriei publice externe. Dacă comparăm însă situaţia din aceeaş epocă a anului trecut, când Banca Naţională a procedat în acelaş fel, în ce priveşte absorbirea prisosului de devize de pe piaţă, constatăm imediat că împrejurările sunt de astă dată mult mai defavorabile. In adevăr, în anul trecut, stocul de devize al Băncii Naţionale a crescut din Iulie şi până la 14 Septembrie cu circa 4600 milioane. E drept că între timp au intrat cele 25 milioane dolari, reprezentând ultima tranşă Kreuger din împrumutul de stabilizare, insa, după cum am arătat mai sus, şi în anul acesta au intrat opt milioane dolari din împrumutul acordat de I. T. T. Fără ca situaţiile să fie comparabile, ceea ce interesează, din punct de vedere monetar, că la jumătatea campaniei de export agricol, stocul de acoperire se găseşte de astădată mult mai slab. Situaţia este cu atât mai puţin mulţumitoare cu cât depresiunea de pe viaţa cerealelor s’a mai accentuat, restrângând şi din slabele posibilităţi de export de până acum iar aplicarea acordului pentru restrângerea producţiei de petrol va avea inevitabil, o repercusiune deminătoare şi asupra exportului celui de al doilea articol de export, după cereale. Recunoaştem că chestiunea stocului de acoperire este pusă unilateral. Ceea ce interesează, din punct de vedere i monetar, nu e cifra absolută a stopului ci raportul său faţă de angajamentele la vedere ale Băncii Naţionale. Din acest punct de vedere situaţia se prezintă foarte bună. La 13 Septembrie, deşi cifra stocului era de numai 10.886 milioane lei (faţă de 14.674 la 14 Sept. 1929) raportul dintre stoc şi angajamente era de 41,18 la sută faţă de 46,62 la data corespunzătoare a anului trecut. Diferenţa nu e dar mare şi în orice caz, raportul acesta, depăşeşte cu mult minimul legal de 35 la sută. Deci nu din punct de vedere monetar interesează acum chestiunea stocului de acoperire, ci din acela al politicei de credit pe care Banca Naţională poate fi obligată s’o facă dacă nu se produce ameliorare în balanţa de plăţi. F. . Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL. _ Iuliu Cezar. TEATRUL VENTURA. — Nu se ştie. TEATRUL REGINA MARIA. — Etienne. GRADINA TEATRULUI „ELITE“.— „Balanse Marghioale“, revistă de Nicon-Nican-Vickin şi o compiectare. TEATRUL OLIMPIA (Cal. Griviţei 179) In fiecare seară trupa de reviste Mişu Bejan şi numere de variete. CIRCUL KLUBSKY (Grădina Eliade) (Câmpul Moşilor). — Seara la ora 8 jumătate. „LIDO“ bazin cu valuri maritime — B-dul I. C. Brătianu — deschis de la 7 dim.—1 noaptea. CINEMATOGRAFE CINEMA TRIANON. — Dragoste de ţigan (Zigeunerliebe) cu Lawrence Tibeti. CINEMA SELECT. — Dreptul la dragoste, film sonor cu Greta Garbo, Nils Asther şi cântăreaţa Raquelle Meller. CINEMA REGAL. — Cilly cu Marilyn Miller. CINEMA FEMINA. — „Cântecul Durerei“ cu Al. Jolson şi Davey Lee. CINEMA CAPITOL. — Regele Parisului cu Ivan Petrovici. CINEMA BULEVARD PALACE. — Dreptul la dragoste cu Greta Garbo Raquelle Meller și Jurnalul Fox. CINEMA „VOX”. — La Marseillaise cu John Boles și Laura la Plante. CINEMA CORSO. — Fulgerul cu Lon Chaney. CINEMA ARPA. — Sala Franklin. Pasiunea cea Mare cu Lil Dagover. La sfârșit o comedie în 2 acte. Sala Episcopiei: Emden (Vasul Fantomă). La sfârşit o comedie în 2 acte. CINEMA AMERICAN. — Potopul film sonor şi complectare (sala complect renovată). CINEMA TERRA. — 2 filme: Carlo Aldini în Unu contra tuturor şi Tom Mix în 6 mari acte. Seara trupa Jean Revo. CINEMA „OMNIA“. — Patriotul du Emil Jannings. CINEMA TOMIS TEATRU (Călăraşi 11) — Samson şi Dalila (Dalila Modernă) cu Maria Corda. CINEMA GLORIA. — Vivian Gibson în „Sparenta“ o comedie în 7 acte Pat şi Patason ingineri. CINEMA REX. — „Femeia, Divină“ cu Greta Garbo şi Sidney Chaplin în „Cabaret“. CINEMA MILANO. — Trei zile de dragoste, cu Werner Fuetterer şi o complectare. CINEMA VOLTABUZEŞTI. — Noaptea a a noastră, film vorbitor cu Mărie Bell şi Jean Murat şi o comedie sonoră. CINEMA MARNA. — O fată fără zestre şi ultimele reprezentaţii ale trupei ruse Liliacul. CINEMA MODEL. — Flota zburătoare cu Ramon Novaro şi Anita Page şi artişti. TEATRUL CINEMA MARCONI. — „Rătăcire“. Artişti şi o comedie. Joi 2 Octombrie revista „Dai un Ban dar face“ cu Tuchi Eremia. CINEMA ROMA. — Drumul ursitei şi Amor şi Benzină cu Alice Tisor şi artişti. In curând Bruno. CINEMA PARIS. — Viking film sonor şi în grădină Călăreţul Negru. CINEMA RAHOVA. — Jeannine (Lilac time) film sonor cu Colleen Moore şi Gary Cooper. GRADINA CINEMA FACLA. — Cum se cuceresc bărbaţii, sonor şi cântat şi o complectare sonoră. GRADINA CINEMA ŞERBAN VODĂ.— Ultimul Dans şi două comedii cu Stan şi Bran. CINEMA ROMANA. — Rechinul Mării şi Dragoste de bandit. Două filme complecte. GRADINA CINEMA BOGACIU. — Allo Viena cu Liane Haid şi o comedie. CINEMA ATENEUL OBOR. — Femeia de Eri şi de Mâine şi o comedie. TEATRUL LILIACUL CINEMA. — Zuzi Saxofon cu Anny Ondra. CINEMA DICHIU. — Vraja Circului cu Werner Fuetterer, jurnal şi comedie. CINEMA DOROBANŢI. — Nunta spânzuratului cu John Gilbert şi o comedie cu Banda Veselă. CINEMA FILANTROPIA. — Gaucho cu Douglas Fairbanks şi o compiectare. CINEMA MACEDONIA.TEI. — Casa Dispărută cu Harri Piei. La fine o comedie. CINEMA BARCELONA. — Idiotul cu Lon Chaney. CINEMA REGELE FERDINAND.—Cartier Latin cu Ivan Petrovici și o comedie. CINEMA TRIUMF. — Dragostea unui om puternic, o comedie şi artişti. GRADINA CINEMA FLORA. — J’accuse (acuz) şi o comedie hazlie. GRAD'SIA CINEMA AURORA. — Doctor Schoefer, specialist în boli de femei cu Ivan Petrovich. CINEMA LEONARD. — Atlantida, un jurnal și o comedie. Joi 2 Octombrie 1930 PUŢINĂ GRAMATICĂ Creiază, crează, creează La unele verbe împrumutate din franţuzeşte, a de la infinitiv e precedat de e: a crea, a agrea, etc. Pe de o parte această terminaţie e neobişnuită în româneşte, pe de altă parte e obişnuit ca între două vocale să se dezvolte un sunet de tranziţie. Şi cum avem verbe de conjugarea a întâia terminate în eia, ca a încheia, a incleia, etc., unii se cred îndreptăţiţi să scrie a creia, a agreia. Nimeni nu scrie însă creiatură, agreiabil, etc., adică forma primitivă subsistă acolo unde cele două vocale nu fac parte din terminaţie. Dar dacă spunem creatură, creaţie, etc., nu trebue să spunem la infinitie creia, căci rădăcina e feceiaş peste tot. Cine scrie creiez, agreiez la persoana întâia, va scrie bine înţeles creiază, agreiază la persoana a uvis, dar de această scriere nu ne vom mai ocupa. Alţii scriu crează, agrează. Li se reproşează că se poate citi crează în două silabe şi agrează in trei, adică e şi a pot forma un diftong, aşa cum se pronunţă nu lucrează sau în crează. Această obiecţie nu e serioasă. Agrează in trei silabe nu înseamnă nimic, deci confuzia e imposibilă; cât despre crează în două silabe, s’ar putea, ce e drept, confunda cu persoana a treia a subjonctivului de la a crede; dar el să crează este o formă dialectală şi populară, şi nu se scrie decât să creadă; şi apoi, chiar dacă cineva ar scrie să crează, tot se face uşor distincţia între acest subjonctiv şi indicativul lui crea, graţie cuvintelor înconjurătoare. Există însă o obiecţie mult mai serioasă contra scrierii crează şi agrează: ea nu este în acord cu pronunţarea, căci se pronunţă dar el creează, el agreează. Deci aşa trebue să se scrie. Dar, va întreba cineva, dacă la infinitiv nu admitem nici un sunet între e şi a, şi scriem crea, de ce la persoana a treia a prezentului cerem să se scrie cu doi e? Iată care este cauza: rădăcina verbelor este ere şi agre. La această rădăcină se vx ua111 — — adaugă terminaţiile personale care sânt ez pentru persoana întâia, ezi pentru a doua şi ează pentru a treia (bunăoară fumez, fumezi, fumează). Adăugând deci terminaţia persoanei a treia, ează, la rădăcinile ere şi agre, căpătăm persoana a treia a prezentului, creează, agreează, singurele forme corecte. Gh. Reviga O escadră sovietică la Falera ATENA, 30 (Rador). — O escadră a flotei sovietice a ancorat în portul Fale- Poliția a luat toate măsurile necesare pentru a împiedeca orice manifestație de propagandă comunistă. Raidul luii. Il in Indii LONDRA, 30 (Rador). — Dirijabilul „R. 101“ așteaptă timpul prielnic pentru a face ultimele zboruri de Încercare, Înaintea călătoriei spre India. Din cauza vântului puternic din ultimele zile, dirijabilul nu a putut părăsi catargul din Cerdington. --I. I. 1 —- - — Congresul partidului maghiar din Ardeal CLUJ. 30. — In zilele de 25—30 Oct. va avea loc la Satu Mare, congresul general anual, al partidului maghiar. Organizatorii vor ţine 3 şedinţe preliminare, In cari se vor desbate chestiunile economice şi culturale, ce privesc îndeaproape pe minoritari. Hotărârile urmează apoi să fie desbătute în congresul general. INFORMAŢIUNI Valabilitatea adeverinţelor pentru revizuirea biletelor de liberă petrecere a fost prelungită ,până la 30 octombrie a. c., pentru supuşii străini ale căror acte nu au fost restituite încă de la comisiunile de revizuire. Serbările jubilare ale şcolii politehnice din Timişoara, fixate pentru 5 Oct., s-au amânat. La această dată se va ţine numai congresul absolvenţilor şcolii. Luni au încăput, la universitatea din Bucureşti cursurile cu a doua serie de profesori cari fac parte din organele, de, control al prrvăţamântului. Ministerul de finanţe a fost autorizat prin decret regal să pună la dispoziţie 20 milioane lei Casei autonome a construcţiilor. La prefectura judeţului Arad fiind liber un post de impiegat retribuit cu 3000 lei lunar, s-au prezentat 53 de solicitatori dintre cari şase petiţionari sunt, absolvenţi a 6 clase de liceu, iar restul bacalaureaţi şi studenţi. Doctorul C. ZAMFIRESGO Fost intern al spitalelor din Paris, fost medic al Eforiei Spitalelor Cise, docent universitar BOLI INTERNE Intorcându-se în Capitala şi-a reluat consultaţiunile. Str. Polonă No. 17, între orele 4—7 d. a. „Adevărul Literar“ continuă publicarea aventurilor lui Casanova. CASANOVA ŞI DON JUAN , comparaţia pe care o tace Stephan Zweig între cei mai celebri seducători ai omenirii. In „Monitorul Oficial“ din 30 Septembrie a. c., a apărut decizia consiliului de miniştri, prin care s’a instituit pe lângă ministerul de industrie şi comerţ, o comisiune pentru întocmirea, cu concursul statului, a programului de raţionalizare a industriei cărbunelui şi altă comisiune, pentru raţionalizarea industriei ferului. In zilele de 4, 5 şi 6 octombrie, a. c., se va ţine la Otopeni, (la km. 15) un mare concurs de rezistenţă a tractoarelor agricole, sub auspiciile ministerului agriculturii. Exploatatorii de păduri din ţară au hotărit să reducă cu 50 la sută tăierile de păduri, in raport cu anul trecut. Această deciziune este în legătură cu acţiunea pentru susţinerea preţurilor, in special pentru lemnul moale. BazinulULIDO“ Zilnic ceai dansant Pianistul LEON cu JAZZ-UL său de la casinoul din Sinaia. Consiliul de miniştri a aprobat punerea in vigoare provizoriu a convenţiei de comerţ şi navigaţie încheiată între România şi Franţa in August trecut.' Convenţia''şi protocoalele, cu jurnalul consiliului de miniştri au fost publicate in Monitorul Oficial din 30 Septembrie c. Teatrul REGINA MARIA Miercuri 1 Octom brie ETIENNE . Mihail Sadoveanu publică in Adeverul literar, sub titlul „Nelinişte“, un fragment din romanul inedit Baltagul, în care evocă viaţa primitivă şi tragică a ciobanilor de la munte. Farmaciile de serviciu Pentru executarea reţetelor medicale numai în cazuri urgente. IN NOAPTEA DE 1 OCTOMBRIE Em. Schuster, Calea Victoriei 138; N. S. Georgescu, Calea Griviţei 323; D. Nicolau, Calea Rahovei 81; W. Gresser, Calea Moşilor 272; A. Solomon, Calea Dudeşti 28; N. Sterescu, B-dul Elisabeta 34; M. Paleacu, Bul. Col. Ghica 57; Gh. Bulandra, Bul. Carol 9; Gh. Romaşcan str. Doamnei 27; Lelia Niculescu, str. Maica Domnului 1; Farm. „La Arad" str. Cărei 124. Ştefan Leonescu, Str Romană, coli Tunari 2. Citiţi Lectura D. colonel Carapancea n’a plecat la Sibiu Noul prim comisar regal impiedicat să-şi ocupe postul D. general Ţenescu a primit şi urmează să examineze noul reclamaţiuni împotriva d-lui colonel Carapancea, aşa încât ancheta continuă. In interesul acestei anchete, d. prim comisar regal a fost, după cum se știe, mutat la Sibiu. In locul d-sale ministerul armatei a numit pe d. colonel Turbatu. Noul frim comisar regal s’a şi prezentat consiliului de război, însă nu şi-a putut lua postul în primire, fiindcă d. Carapancea refuză să i-1 predea. In acest timp, primim scrisori în care ni se spune că ofiţeri subalterni de la consiliu, sunt Împiedicaţi să declare ceea ce ştiu, din cauza prezenţei d-lui Carapancea. Şi dacă lucrurile stau aşa, Întrebăm: Se intenţionează o muşamalizare a afacerii, sau se face o anchetă serioasă ? Dacă se intenţionează lămurirea justiţiei in mod serios, atunci d. co- I Ionel Carapancea trebue să pără- i sească de îndată consiliul de război. . Aşteptăm să vedem ce soluţie se va da acestei bizare situaţiuni. Citiţi „ADEVERUL LITERAR oală I TM_IUn IMN de PACE pentru LIGA NAŢIUNILOR CEA MAI frumoasa vocE CARE sa-l cânte UNUL INTERNAŢIONAL de 100.000 fr. DOUAPREMII UNUL NAŢIONAL de 100.000 lei Toate amănuntele în Realitatea Ilustrată de astăzi Noul guvern austriac VIENA, 30. — D. Vaugoin a prezentat astăzi preşedintelui republicei următoarea listă a guvernului: Cancelar şi ministru de război d. Vaugoin; vice cancelar şi ministru al ocrotirilor sociale Smitz; ministru de externe monsenginorul Seipel; ministru de finanţe dr. Juch; ministru de comerţ d. Heindl; ministru de agricultură Taler; ministru de instrucţie publică Cermak; ministru de interne prinţul Starenberg; conducătorul Heimwehrului şi ministru de justiţie Hueber; fruntaş al organizaţiei Heimwehrului. Prin urmare noul guvern austriac este compus numai din creştin sociali şi din heimwehrişti. Din această cauză guvernul nu are majoritate în parlament. Partidele pan german şi agrarienii din Landbund, au refuzat azi după amiază colaborarea cu guvernul d-lui Vauguin. Dintre miniştri actuali cei mai mulţi au fost deja membri în cabinetul prezidat de monsegniorul Seipel. D. Vauguin a cerut astăzi preşadintelui decretul de dizolvare a parlamentului şi fixarea pentru noi alegeri generale pentru ziua de 16 Noembrie. Mâine Parlamentul va fi dizolvat. X -a