Adevěrul, noiembrie 1930 (Anul 43, nr. 14371-14395)

1930-11-01 / nr. 14371

m Pagina 2-a Insistaţi ut vânzare pretutindeni Reprezentant Gen. A. Schor S. A., Bucureşti, str. Tudor Vladimirescu 26 VEŢI PITI K­ A­­­ON AŢI XQTI ASTAZI , OCHII VRĂJITORI Romanul uine făpturi gingaşe, num­e, graţie, ino­lenţă şi slăbiciune, care şi ia teribila misiune de a-şi salva logodnicul condamnat la moarte de bolşevici , de ANNA CARAVAS EV­I in No. 299 din „LECTURA“ I — Floarea literaturilor străine «MHWHmHWwmHWIHWHtlMIIWHHIHWIHIIIHHIlUMMIHHHIHHHW Lei 5, Rom­anul complest. — La chioşpari și librari 8000 Lei câştig pe luni garentăm dacă vă cu­mp­­at maşina de tricotat „ROYAL“ Deoarece vă cumpărăm fără între­rupere, ciorapi bărbăteşti, ciorapi calţete, rochiţe efectuate cu maşina de mai sus plătind preţuri bune, vă asigurăm o existenţă sigură precum şi un câştig continuu. Doriţi încă astăzi să vă trimitem prospectul no­stru gratis către „ROYAL“-Strick­­maschinen Mediaş, str. Ştefan L. Both 21, Căsuţa Poştală 7. Reprezentanţi pentru Bucureşti şi regat: W. A. Chrestel, Bucureşti IV, Str. Viei 3, et. II. Pentru plantarea de toamnă Arbori fructiferi prea frumoşi cu trunchiul mijlociu şi alte producţiuni de pepiniere Pepiniere de pomi altoiţi a Institutului Agronomic Mediaş, Jud. Târnava-Mare Cameră frumos mobilată parchet, electricitate, calorifer, acces la bac. Intrare separată. Ascensor. Calea Moşilor No. 131 etaj II. Vizibilă între 10-12 şi 1­5 d. a. AMBROSI,FISCHER&CO AIUD-Jl­D-ALBA CATALOGUL generat de Viţe al­toite, Viţe americane, Pomi, Arbori de alee, Trandafiri etc., se trimete la cerere gratuit. Duminică dimineaţa va avea loc obişnuitul spectacol săptămânal, pentru copii şi tineret, organizat de revista „DIMINEAŢA COPIILOR“, în sala teatrului MARIA VENTURA. Din programul pregătit, cităm: Canseria lui Moş Nae (d. N. Batza­rla); d. Ion Manu, de la Teatrul Na­ţional, va spune monoloage vesele, potrivite pentru cei mici; producţiu­­nile muzicale ale comicului excen­tric „Richardo“, dansuri, o foarte hazlie pantomime, întitulată „ Cei 1 trubaduri“, in frunte cu augustul RIGOLINI și clovnii JIMMY & JOHNY, etc. Nu lipsesc nici bogata tombola gratuită cu ciocolată „SUCHARD“ și o elegantă statuetă oferită de „Ar­gintăria Pforzheim“. Biletele la „DIMINEAȚA COPII­LOR“, Sărindar 12, Et I. A APĂRUT : Adevărul Literar şi Artistic No. 517 cu următorul sumar: Casanova maestru al autoportretului de ŞTEFAN ZWEIG T. Arghezi: Tablete; Spiridon Popescu: Primul meu drum la Galaţi; Demostene Botez: Sinu­cidere (Versuri); Alexandru Mar­­cu: Andrea del Sarto; D. I. Su­­chianu: Inventar (Cronica cine­­matog.); I. A. Bassarabescu: Cronica literară; Cezar Papacos­­tea: Specificul roman în „Geor­­gice“; A. de Guttry: Cultura polo­nă; Leonida Andreiev: Tăcerea; Sergio Tofano: O invenţie senza­ţională; Xantof: Reprezentaţie ex­traordinară; M. Sevastos: Polemice O pagină de umor universal; Recenzii; Revista Revistelor; în­semnări; Cronica teatrală; Croni­ca şahului; Anecdote; Aş vrea să ştiu; Curiozităţi; Caricaturi. 7 Lei exemplarul, Lei 7 Mare teribilă radiofonică cu 10 LEI puteţi câştiga 1.000 apa­rte de rad­o şi sume de bani Bonul de participare a apărut in ziarul Mz nalijja Cum se fabrică o placă de gramofon Un om va fi cu atât mai fericit, cu cât va fi în stare să-şi răs­pundă la mai multe întrebări, să priceapă viaţa şi rostul lucruri­lor. Salustius în consideraţiile fi­lozofice pe care le face, ca intro­ducere la tratatul lui de istorie, arată că omul trebue să nu treacă prin viaţă aşa ca celelalte ani­male, care sunt supuse pântece­­lui, şi fiecare trebue să se stră­duiască a-şi lămuri cele ce vede în jur şi a-şi cultiva astfel spiri­tul. Newton, pentru că n’a­ vrut să considere ca un lucru de sine în­ţeles căderea unui obiect la pă­mânt, şi a căutat o explicaţie la acest fenomen, a fost condus să descopere marea lege a gravita­ţiei universale. Fiecare dintre noi a avut în mână o placă de gramofon. Şi nu puţini vor fi fost acei cari se vor fi întrebat cum se face o aseme­nea placă, cum se poate imprima vocea omenească, aşa în­cât să fie apoi redată prin vibraţia unui ac, care trece prin şanţurile plăcii. Lămuriri complete asupra tu­turor acestor probleme şi explica­­ţiuni amănunţite de cum se fa­brică o placă din momentul când această placă nu înseamnă decât un amalgam de substanţe chi­mice, le găsiţi în revista „REALI­TATEA ILUSTRATĂ“ care a a­­părut ori în 32 pagini cu un mare supliment fotografic de la mane­vrele regale. Vreţi să filmaţi, domnişoară ? Desigur că acesta este un vis ve­chi al dv., pe care din diferite mo­tive nu l aţi putut vedea îndeplinit, fie din cauză că ţara noastră nu po­sedă studio-uri unde să vă puteţi a­­firma talentul şi fotogenia, fie că n’aţi avut posibilitatea de a pleca în terni mirajului, în Hollywood—cetatea filmului acolo unde un real talent se poate într’adevăr valorifica. Publicul cititor cerea de mult o se­rie de articole descriptive ale acestei patrii a filmului, articole care să-l plimbe prin citadelă, prin studio­uri şi mai cu seamă din viaţa şi intimi­tăţile marilor vedete. Iată că această cerinţă a marelui public este satis­­făcută azi de excelenta revistă „Realitatea Ilustrată“ care a apărut recent cu un bogat material informativ şi beletristic, 150 clişee din ţară şi din străinătate şi un supliment ilustrat, gratuit în patru pagini, în care sunt înfăţişate prin fotografii cele mai importante momente ale manevrelor regale. De vânzare pretutindeni. Prețul 10 lei. Documentări şi lămuriri pol­tice de G. STERE se găsesc de vânzare la toate librăriile şi la biroul de vân­zare al Editurei „Adevărul”,— str. Const. Miile, No. 7—îl. Citiţi în „Adevărul Literar şi Artistic“ CASANOVA, RAPSOD AL IUBIRII MASCULINE de Stefan Zweig ADEVERU1.Sâmbătă î N oetmbrie A fost sentimental; a plâns ome­nirea care a şi uitat grozăviile răz­boiului mondial şi se gândeşte a­­cum la altul. A acceptat fatalitatea. Sunt pentru apărarea naţională, — a exclamat d. Herriot — nu vreau să las Franţa pradă unei noui invaziuni; vreau însă ca guvernul francez să ia iniţiativa unor măsuri cari să ducă la dezarmarea tuturor în acelaş timp. In 1924, când am fost la putere, am făcut protocolul care rezolva totul. Dar Protocolul n’a fost ratificat, fost ovaţionat, oridecâteori d. Cot ca d. Cot; el n’a spus că Franţa­­ — şi mai târziu d. Herriot — i-a are datoria morală să dezarmeze, pomenit puntele. Lăsăm deoparte cuvântările cari au urmat celeia a d-lui Cot ca sa venim la discursul d-lui Herriot. Fostul prim-ministru a spus la început că printre partidele de dreapta „sunt oameni cari vor să rămăie fideli politicei de prestigiu care a pierdut monarchia IM Ludo­vic al 14-lea, apoi Imperiul lui Na­poleon şi care ar pierde cu sigu­ranţă Republica dacă aceasta ar comite nebunia să facă o astfel de politică“ „Am învins în ultimul războiu, a zis d. Herriot, dar am avut cu noi popoarele libere ale lumei. Să nu uităm acest lucru. NOI NU VOM FI NICIODATĂ NAŢIONALIŞTI“. După ce a adus un omagiu d-lui Briand, a vorbit de apropierea franco-germană. Am notat urmă­toarele: 5.Dacă nu reuşim să a­­jungem la o împăcare sin­ceră între Franţa şi Ger­­mnania, apoi să nu mai căutaţi aiurea , pacea nu e posibilă. Trebi­e să re­­zolvim vechiul conflict is­toric,, care ne separă. Tre­bue să facem totul ca cele două naţiuni cari au atâ­tea comori de inteligenţă să cază de acord. Dacă nu obţinem aceasta, trebue atunci să dezesperăm de viitorul civilizaţiei". Dar cum să se ajungă la un a­­cord ? D. Herriot vrea ca Franţa să sprijine pe republicanii germani. „Am făcut aceasta, a declarat dân­sul, când am fost la putere , o voi face mâine iar“. Federaţiunea europeană ar tre­bui, după fostul prim-ministru, să înceapă prin înţelegeri în domeniul economic şi nu politic, cum propune d. Briand. Dar pacea ? D. Herriot n’a vorbit !. MOȚIUNEA Extragem din textul votat două pasagii. „Congresul cere ca guvernul francez să profite de ocazia reluării lucrărilor de către Comisiunea pre­gătitoare a dezarmării pentru a propune un proect foarte concret, în spiritul Protocolului şi a cărui acceptare de către toate statele ar duce la o dezarmare generală, si­multană, progresivă şi controlată. „...Salută cu satisfacţie sforţările întreprinse în vederea creierii Uni­unii europene, în convingerea că naţiunile europene apropiate între ele, organizate în domeniul econo­mic şi politic sub controlul Soc. Na­ţiunilor, vor realiza o colaborare internaţională fecundă“. S’au depus şi alte rezoluţiuni, în­­tr’un stil mai puţin palid ministe­rial şi mai combativ, dar au fost re­trase în urma insistenţelor d-lui Herriot. După cum s-a văzut, moţiunea votată reclamă depunerea unui pro­ect concret, în spiritul Protocolului. Dar Protocolul a fost respins de englezi şi nu e nici o nădejde că-l vor iscăli mâine. Nici germanii şi alţii nu l-ar iscăli. De unde urmea­ză că dacă se leagă dezarmarea de Protocol, dezarmarea nu se va pu­tea realiza. Expoziţia de pielărie, blănărie şi încălţăminte din Parcul Carol Un apel al prefectului poliţiei către cetăţenii Capitalei şi din întreaga ţară Dorind a veni în mod efectiv în ajutorul primei manifestaţiuni eco­nomice din industria pielăriei şi în­călţămintei am primit pre­şidenţia co­misiei pentru decernarea premiilor şi decoraţiunilor organizatorilor şi expozanţilor primei expoziţii de pie­lărie, blănărie şi încălţăminte din Parcul Carol, organizată sub patrona­jul ministerului industriei şi comer­ţului, de către „Asociaţia tăbăcarilor şi cismarilor din România“, dela 12 Oct. — 12 Noembrie 1930. Cu această ocazie imi fac o datorie de cetăţean a spune câteva cuvinte de cele văzute la această expoziţie. Intr’adevăr, s’a vorbit foarte mult că industria de îMbălţăminte la noi în ţară a ajuns nu numai să se egali­zeze cu produsele similare din stră­inătate, ci industria fină să întreacă în formă şi eleganţă produsele în a­­ceastă meserie, din străinătate. Ca român am simţit un imbold pu­ternic să adresez acest apel către tot ce are mai select şi intelectual Capi­tala şi întreaga ţară, cât şi întregu­lui public consumator în general din orice strat social, fapt pentru cari a­­pelez către toţi acei ce simt româ­neşte că Duminică 2 Noembrie 1930, ora 11 a. m., nimenea să nu lipsească dela această solemnitate bucurându­­se în faţa unei industrii cu adevărat în floare. Publicul consumator se va convin­ge că produsele româneşti în aceas­tă breaslă sunt superioare celor stră­ine şi atât încălţămintea cât şi toate articolele ce se confecţionează din piele au ajuns la perfecţiunea cea mai desăvârşită mulţumind toate straturile societăţei ţării noastre. Nimenea nu şi-a putut închipui sau bănui că prin încălţămintea na­ţională românească se poate confec­ţiona de maeştri români adevărate simboluri de artă. Dorinţa mea este ca acei cari îşi fac încălţăminte şi se îmbracă în străinătate, să nu lipsească de a ve­dea aceste produse româneşti fiind­că numai în felul acesta îşi vor for­ma convingerea cât de înaintată este această industrie în ţara românea­scă. De asemenea atât patronii cât şi lucrătorii precum şi comercianţii şi angajaţii lor din industria pielăriei şi încălţămintei trebue să participe în număr cât mai mare la această solemnitate, care va avea loc cu ur­mătorul PROGRAM Deschiderea solemnităţii de către preşedintele comisiei de decernare a premiilor, d. col. Marinescu, prefec­tul Capitalei Darea de seamă a expertizei de către­­ preşedinte al Asociaţiei tă­băcarilor şi cismarilor din România, secretar general al expoziţiei, prof. I. R. Petringineriu-Moţu şi delegatul expozanţilor , George Alimănescu, mare comerciant de pielărie şi ma­şini de cusut. Distribuirea premiilor de către d­­eol. Marinescu prefect al Capitalei, — cu această ocazie se va distribui un premiu în numerar de lei 100.000 şi nouă medalii de aur; al II-lea pre­miu de lei 50.000 şi 9 medalii de ar­gint; al IlI-lea premiu de lei 10.000 şi 17 medalii de bronz, fiind întocmit un tablou pentru decoraţia organi­zatorilor şi a expozanţilor şi distri­­buindu-se un număr de diplome cl. I, ci ii şi a IIl-a. Cuvântul reprezentanţilor minis­terelor de industrie şi comer­ţ şi al muncii şi a d-lui comisar al ex­poziţiei, ing. G. Timiş din ministe­rul industriei şi comerţului: cu­vântul marei industrii reprezen­tată prin d. D. Mociorniţă şi a mi­cei industrii reprezentată prin d. Ene Filipescu. La ora 2 masă comună sub pre­şedinţia d-lui col. Marinescu, pre­fectul Capitalei, preşedinte al co­misiei de decernarea premiilor. La ora 3 reprezentaţii artistice urmate de ceai dansant. Deosebite surprize, matchuri de box şi alte numere artistice din ţară şi străinătate. Intrarea generală lei 5, de per­soană. In­nu­rile la masa ex mimă se face la secretariatul expoziţiei până la ora 11 a. m., în ziua ser­bării. Preşedintele comisiei de decer­nare a premiilor. Prefectul Capitalei, Colonel GABRIEL MARINESCU Comisarul expoziţiei Ing. G. TIMIŞ din ministerul industriei şi co­merţului Epilogul unei loterii “ CLUJ: 30. „ Tribunalul local a ju­decat azi procesul intentat comerci­antului Al. Anca, care a organizat o loterie al cărei câștig era un auto­mobil vechiu. Câștigătorii au refuzat să primeas­că automobilul, declarând că cel ex­pus de comerciant, era nou. După o scurtă deliberare, tribuna­lul a condamnat pe comerciantul Alex. Anca la șase luni închisoare și 100.000 lei amendă. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 OCTOMBRIE Al. Albini, calea Victoriei (Piaţa Palatului Regal) 80, telefon 382/62; Dr. A. Voitinovici, calea Victoriei 206, telefon 207/76; Gh. Dan, calea Uriviţei 183; N. Wasserman, calea Moşilor 249, telefon 202/74; Elvira Straja (Farmacia Rahova), calea Ha­­hovei 120; Aristiţa Bejan, Parcul Ra­­dorin (calea Dudeşti) 133, telefon 348/03; C. Hertzenberg, calea Văcă­reşti 25; Sebastian Niţescu, Prelun­girea bulevardul Ferdinand 8; Dr. Einhorn (Rissdörfer), strada Carol strada Cuza Vodă 63; Al. Munteanu, strada Mihai Vodă (colţ Isvor) 8. Aseară d. prof. I. Petr­o­vici a vorbit in amfiteatrul „Fundaţiei Carol“ despre Charles Renouvier, în Ciclul „Figuri de mari filozofi contemporani“, organizat de Societatea Română de Filozofie. Charles Renouvier, începe conferen­ţiarul, a fost un mare filozof francez a cărui celebritate însă s’a stabilit târziu, chiar în propria lui ţară. O cauză va fi fost şi faptul că n’a avut talent de scrii­tor şi acest lucru se iartă mai greu în­­tr’o ţară unde aproape toată lumea în­vaţă cum se scrie şi ajunge să scrie bine. El şi-a propus să transplanteze în Franţa filozofia lui Kant, atât pentru a regenta cugetarea franceză, Care se înfundase pe de o parte în pozitivism şi pe de altă într’o filozofie oficială lipsită de originalitate, cât şi pentru a salva pe Kant, pe care urmaşii săi ger­mani, sub pretextul ameliorării, il alte­raseră cu desăvârşire. Renouvier construeşte un sistem fi­lozofic neokantian, dar care nu se măr­gineşte la o exegeză a maestrului său, ci, pe baze kantiane clădeşte o concep­­ţii de cu o parte largă de originalitate. Mai înainte de a înfăţişa această concepţie în principalele ei articula­­ţiuni, conferenţiarul face o scurtă po­vestire a vieţii lui Renouvier, degajând în lunga sa existenţă (1815—1903), mo­mentele cele mai caracteristice şi cele mai impresionante. Trecând la expunerea filozofică, d. Petrovici desprinde din vasta şi bogata filozofie a lui Renouvier, următoarele idei fundamentale, care se leagă armo­nic şi constitue axele acestei filozofii. Principiul relativităţii, împrumutat din filozofia pozitivistă este ridicat la rangul de categorie apriorică, a spiri­tului nostru in sensul lui Kant, care nu concepea Intelectul nostru ca o „Tabula rasa“ ci cu o zestre de idei preexistente, cu ajutorul cărora organizăm datele simţurilor. Renouvier stabileşte şi dân­sul un inventariu al acestor idei înăs­­cute, întrucâtva deosebite de acelea din tabela lui Kant, şi le socoteşte ca tipare obligatorii ale cunoştinţei şi ale lucruri­lor din afară cari nu pot să existe decât raportate la un spirit cugetător. O altă ideie fundamentală este aceea cu privire la dimensiunile lumii. Deo­­sebindu-se de Kant, şi în opoziţie cu mentalitatea modernă care consideră lumea ca infinită, Renouvier apropiin­­du-se de concepţia vechilor greci, so­­coate universul limitat în spaţiu şi timp. Argumentul de căpetenie este următo­rul: toate evenimentele şi fenomenele lumii alcătuesc un număr. Insă orice număr, fie cât de mare ,este finit, căci infinitul ar fi o mărime ce nu poate fi depăşită, pe când oricărui număr pu­­tându-i-se adăuga încă o unitate, este necesarmente depăşit. Renouvier nu ad­mite nici infinitatea lui Dumnezeu, ceea ce îl face în tinereţe să încline că­tre politeism. In sfârşit o a treia idee, ar fi extin­derea noţiunii de libertate in toate do­meniile existenții, reinstalarea ei în mijlocul naturii de unde fusese isgonită de concepția deterministă, întronată de ştiința pozitivă. Din moment ce lumea n’a existat iu totdeauna — zice Renou­vier — ci a apărut la un anume mo­ment, însemnează că s’a produs cândva un prim fenomen ,neprecedat de nimic, prin urmare o creaţie liberă. Dacă a existat la începutul lumii, trebue să existe şi în cursul desfăşurării sale, mai ales că putem constata uneori în expe­rienţă, prezenţa unei activităţi libere, în noi înşine. Nu numai viaţa normală ar fi exclusă, fără existenţa libertăţii, dar după Renouvier, nici cugetarea ştiinţifică n’ar fi posibilă fără existenţa aceleaşi libertăţi. In afirmarea celui mai elementar adevăr ştiinţific — ce pare obligatoriu — se găseşte pe lângă ra­portul exprimat, o adesiune a noastră, o Credinţă în veracitatea lui. Această credinţă implică libertatea. Dintre ideile lui Renouvier — spune d. Petroivci — concepţia finiţistă, n'a prea avut răsunet şi a întâmpinat nu­meroşi adversari, ca şi concepţia li­bertăţii, dar aceasta cel puţin a­ fecun­dat alte capete cugetătoare care şi-au însuşit-o şi au dus-o cu glorie mai de­parte: James, Boutroux, Bergson. Renouvier a avut meritul de a fi simţit nevoia epocii sale de a scăpa for­ţele creatoare ale spiritului de Încleş­tarea legilor naturii, implicabil stabilite de ştiinţă. Ne-a restituit astfel auto­nomia, cu mai mult curaj decât Kant. Această autonomie care lasă indivi­dului dreptul de liberă alegere, implică insă pentru dânsul datoria de a alege. Omul nu trebuie să stea în suspensie la răspântia drumurilor, invocând că nu știe pe care să-l aleagă și de care parte să se hotărască. Natura, mama noastră, nu rămâne nici­odată in suspensie, ea acţionează in mod constant, iar omul care alege şi porneşte, se va găsi mai aproape de în­ţelepciunea naturii. Chiar dacă alege greşit, de­cât acela care cumpăneşte veşnic şi nu se determină niciodată. Conferinţa a fost urmărită de un au­ditor foarte numeros. Charles Renouvier Conferinţa d-lui prof. I. Petrovici la Fundaţie Caleidoscopul vieţii intelectuale ARTĂ , LITERE, ŞTIINŢE, ţ­iganii Se vorbeşte foarte rar de ei în presa şi în literatura noastră, şi totuşi este o naţionalitate din România reprezen­tată printriun mare număr de inşi. Oamenii de ştiinţă, antropologii şi et­nografii de la noi li dau o prea m­ca atenţiune. In ultimii ani, americanii au înce­put să se intereseze de acest popor no­mad şi atât de interesant din unele puncte de vedere. Primul care a atras atenţiunea lumii intelectuale americane asupra ţiganilor este compatriotul nostru, cunoscutul scriitor american Konrad Bercogici, care a studiat multă vreme viaţa ţiga­nilor a căror limbă a învăţat-o la per­fecţie. Ţiganii — după ei — ar avea o men­talitate, o morală, o concepţie şi com­prehensiune a vieţii cu totul alta decât a noastră. Noi ne indignăm şi ne revoltăm când îi prindem curând. Ii judecăm după mo­rala şi codul nostru. Ţiganii nu înţeleg şi nici nu pot pricepe această indignare şi revoltă. Ei nu au­ de loc noţiunea şi sentimentul proprietăţii. Ce-i al nostru e şi al lor. Ei sunt un popor cu totul izolat sufleteşte şi de aceea cu greu se pot studia moravurile şi caracterul lor intim. Dar pe americani poporul ţigănesc îi interesează şi din pricină că după cer­cetările antropologilor şi sociologilor lor, ţiganii formează o rasă care se stinge încet-încet şi nu va trece mult şi nu se va mai şti nimic despre ea. La noi, în multe sate, deşi stau cam izolaţi la periferie, sunt asimilaţi încet încet cu restul populaţiei româneşti. Cei nomazi se sting printr’o excesivă mortalitate infantilă. Totuşi, exemplare splendide de exuberanţă, de vioiciune, de veselie şi de viziune dionisiaca a vieţii se pot vedea în str. Sărindar cana, în aşteptarea apariţiei ziarelor pe care ei le vând publicului, chiuie şi se învâr­tesc în farandele nebune de veselie. MED. Chaplin îşi scrie „we­­n Morin­e Compedia” anunţă că marele Charlie Chaplin îşi va scrie „Memoriile“. Viaţa plină de poezie şi de aventură a genialului artist găseşte in cel ce-o scrie un minunat pevestitor. Precum se sf arb­e Chaplin şi-a făcut, în­totdeauna, singur scenariile comediilor sale. De când a lansat zvonul că-şi va scrie memoriile, zeci de editori i-au trimis cele mai apetisante propuneri. El însă le-a refuzat pe toate. Fantezia lui Charlie Chaplin a con­­ceput o ediţie de 11 exemplare tipărit d­in pergament. De ce 11 exemplare? Noua orgă monumen­tală în Bucureşti La 3 Noembrie 1930 orele 9 seara va avea loc prezentarea orgei monumen­tale celei noui montată în Catedrala Sf. Iosif. Este cea mai mare din Capitală şi a treia după mărime din ţară. Prezen­tarea o va face virtuosul la orgă, prof. Franz Xaver Dressier, organistul bise­­ricei evanghelice din Sibiu. Masa claviaturelor acestei orge este independentă de corpul ei, aşezată in faţa ei şi este legată cu orga prin 6155 m. sârmă conducătoare de curent elec­tric. Afară de cele 198 clape împărţite pe 4 tastiere, masa claviaturelor mai es­te înzestrată cu 67 taste de registre, 268 registre de combinaţiuni libere, 23 bu­toane, 8 pedale de cuplaj şi un cilindru de crescendo. înăuntrul mesei sunt adă­postite peste 1500 contacte, cari permit să răsune deodată, dacă se întrebuin­ţează orga plină, peste 100 tuburi la a­­păsarea miei singure clape. Orga posedă 3375 tuburi lucrate din cositor, zinc, aramă şi lemn. Cel mai mare măsoară 5 m, cel mai mic . 20 mm) Orga întreagă este alimentată cu aer de către două ventilatoare electrice. U­­nul din aceste ventilatoare este acu­plat cu un dynamo de curent slab pen­tru acţionarea tracturii. Această orgă este cea mai mare din bisericile catolice din România şi este a 230-a construcţie de acest tip. Biblioteca clasică Se pregăteşte o nouă colecţie a cla­sicilor francezi , care va apare în „Cité des Livres“. Operile marilor clasici va fi prefaţate şi nu totul îngrijite de către scriitorii contemporani cei mai de valoare ai Franţei. Astfel operile Iui Francois Villon va fi prezentate de d. Auguste Long­­non, Mathurin Régnier, de d. Lucien Dubech, Rabelais, de d. Pierre d’Espe­­zel, romanele şi povestirile lui Voltaire, de d. Jacques Bainville, Moliere, de d. Jacques Copeau, Paul et Virginia de d. Pietre Varillon; Ie Petit Caréme de Massillon, de d. Marcel Dueros ; Ron­sard şi istoriile lui Froissart, de d. Henri Longnon şi Jean Racine de d. Lucien Dubech. Lectură interesantă Un cititor englez, dar un cititor de ispravă nu de duzină ,a cumpărat Paul şi Virginia, într’o ediţie franţuzească mai vech­e, de la anticari. Antrenat de Carte, a ajuns până la sfârşitul ei. Dar aici a văzut cu ne­plăcere că ultimele două file sunt lipite. A luat repede un ebup-papier şi le-a desfăcut binişor. Când a terminat operaţia, dintre foi au căzut două hâr­tii. Prima era o bancnota de cinci mii de franci, iar a doua o scrisoare cu următorul cuprins: „Cititor serios, prieten bun cărţii a­­cesteia, pe care ai urmărit-o până la capăt, meriţi recompensa aceasta”. CHARLIE CHAPLIN în particular Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL. — Femeia şi CINEMA JUPITER. — închis pentru­­ renovare. CINEMA FILANTROPIA. — Cavalerul Paiaţă. _ TEATRUL VENT­URA. — Grand ho­tel şi când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA. — Nunta cu repetiţie. TEATRU ELITE. — Revista „Să vezi şi să nu crezi” de Nicon, Nican. Vikin și „Figaro” cu Marie Bell, Arlette Mar­­chal. TEATRUL LYRIC. — Duminică 26: Roland de Jassy și ai lui. VARIETÉUL FAMILIAR „OLYMPIA", (Cal. Griviței, 179).­­ Diferite nu­­mere. BROADWAY BAR. — „Chat Noir" a­­tracțiuni mondiale. "podei cu Douglas Fairbanks. CINEMA MILANO. — Hagi Murat, so­nor şi vorbitor cu Ivan Moutakine. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Regina Neîncoronată (Lady divine) cu Co­­rinne Griffith. CINEMA ŞERBAN VODĂ. — Aventu­rieri şi hoţi de inimi cu John Gilbert. CINEMA GLORIA. — Nunta Albă, film sonor Cu Billie Dove şi 2 complectări. CINEMA AMERICAN, calea Moşilor, 221. — Sărutul cu Greta Garbo şi Stan şi Bran la cabaret, film sonor. CINEMA RAHOVA. — Fantoma de la Operă cu Lon Chaney, Marty Philbin şi Norman Kerry. CINEMA MARCONI. — Demonul Pe­­tersburgului şi trupa de reviste Tucky Eremia. CINEMA PARIS. — Spectrul Verde, vorbit in limba franceză. CINEMA MODEL. — Mătrăguna cu Ivan Petrovici şi reporter cinemato­grafic cu Malec şi trupa D’Ayol-Bruno TEATRUL ROMA CINEMA. — Jură­mântul Ciudat cu Fred­ Tomson. La fine o comedie. Seara artişti. CINEMA MARNA. — Farmecul Dună­rei şi trupa Titi Mihăilescu cu Violeta Ionescu. CINEMA MACEDONTA-Teî. — Pat şi Patachon poliţişti, seara artişti. TEATRUL POPULAR CINEMA. — Mascarada Dragostei cu Jack Trevor şi Nocturna. CINEMA DICHIU. — Faust cu Emil Janings, complectare colorată şi co­medie. CINEMA LEONARD. — Aventurierul cu Ivan Mosjoukine şi Brigita Helm şi o comedie. CINEMA REGELE FERDINAND. - Venus cu Constance Talmadge, Maxu­­dian, Andre Roame şi o comedie. CINEMA TRIUMF. - Docurile din New-York cu George Bancroft, o co­medie şi artişti. ATF.NEUL OBOR. — Dansul morţii cu Gösta Ecmann şi o comedie. CINEMA ARTISTIC. — Ave Maria cu Werner Pittschau şi Ives Arian şi o complectare. CINEMATOGRAFE CINEMA TRIANON. — Regele Jazzu­­lui cu John Bohles şi Jeannette Loff. CINEMA REGAL. — Giovanna cu Ma­ria Corda. CINEMA SELECT şi BULEVARD PA­LACE. — Pe frontul de Vest 1918. Mm sonor cu Kampers. Gustav Diessl CINEMA ROXY. — Ciuleandra cu Hans Stüwe, Jeana Popovici, Elvira Codeanu şi Bălţăteanu. CINEMA FEMINA. — Patru draci, cu Janet Gaynor etc. CINEMA CAPITOL. — Ciuleandra cu Bălţăteanu, Jeana Popovici, Elvira Godeanu etc. CINEMA „VOX“. — Pe când eram îm­preună (film vorbit şi cântat în lim-Ro frQripprzS) CINEMA CORSO. — Atlantic cu Willy Forst şi Fritz Kortner. CINEMA A. R. P. A. — (Sala Franklin) Kean (Dezordine şi Geniu) cu Ivan Moujoukine. (Sala Episcopiei). Oraşul roşu cu Ana May Wong. CINEMA „TERRA”. — Ivan Moujoukin în Preşed­ntele Hole. Gibson aventuri şi trupa Jean Revo. CINEMA TOMIS. — Aghiotantul ţaru­lui cu Mosjoukin şi Pat şi Patachon în Pasageri orbi. CINEMA RFX. — „Sărutul", film sonor cu Gretta Garbo şi două complectări sonore. CINEMA „OMNIA“. — Piratul negru cu Douglas Fairbanks şi Billie Dove. De vorbă cu Erich- Maria Remarque Se ştie că autorul romanului „Pe frontul de vest nimic nou“ — n’a acor­dat nici­odată vre­un interwiew şi nici nu intenţionează să facă aceasta. Lui Remarque îi displac cu desăvârşire in­­terwievurile. A fost sincer şi­ a mărturisit cândva aceasta. Totuşi întâlnit de d. Frédéric Lefèvre şi de un amic comun al lor d. Frédéric Hith, care publică acum o carte înti­tulată: „Hitler ou le Guerrier dé­­chainé“, — a putut fi făcut să vor­bească. „Eu am convingerea, a spus Remar­que, că nimeni in Germania nu doreşte războiul şi că nici nu există dorinţa de războiu in sufletul poporului german“. Apoi , Erich Maria Remarque a vor­bit despre noul său roman şi anume despre adaptarea oamenilor ieşiţi din tranşee la condiţiile de viaţă de după războiu­ — este tema noului său român. In franţuzeşte romanul are să se cheme: Aprés. In Germania, titlul nu este încă fixat. Cartea se crede că va avea un succes neobişnuit până acum în istoria litera­turii. Cărţi d­ouă A apărut PENALI­ŞTII ROMANI (Vasilake Petroni, B. Boerescu, C. E­­raclide, Al. Creţiescu, G. Costa-Foru, I. I. Condeescu şi I. Tanoviceanu) de P. Ionescu-Muscel. Teoria abuzului de drept de Adrian Ghinescu. Cărţi noui franceze E. Pélissier, Ténébres (Renaissance du Livre). Albert Desbronches, Amesrustiques (j. Peyronnet et Cb.). Pierre Loti, La Miette de Phiioe (Ed. Liţterah-es, Madrid), trad. Boris Bureba. Georges Duhamel, Escenas de la Vida futura (Trad. Boris Bureba). (Ed. Lite­­raires, Madrid). Georges Driedman, Votre tour viendra (N. R. F., ed.). Louis Francisc, Daria ou la Médée, contestée (N. R. F. éd.). Audiberti: L’Empire et la Trappe. (A la Librairie du Carrefoiur). Artista Simone—ro­mancieră D-na Simone, marea artistă drama­tică, a scris întâiul său roman: Le Désordre. El va apărea în ziua de 5 Decembrie. Este povestea „unui suflet ce a în­tâlnit, din întâmplare, un corp şi care face şi el ce poate“. Conferinţe D. Jean Malye, delegatul general al asociaţiei Guillaume Badé din Paris, ţine Vineri o conferinţă des­pre: „L’Etat actuel du développe­­ment des études classiques en Eu­rope”. Conferinţa va avea loc Vi­neri 31 Octombrie 1930, în Aula Fundaţiei Carol I, la orele 9 seara precis. F esti val u i ¥ irg i l i u Duminică 2 Noembrie are loc, în sala cea mare a Ateneului Român, la orele 5 după amiază, festivitatea vergiliană. Vor vorbi: d. ministru Prezziosi, din partea Italiei, d. N. I. Herescu, din partea „Revistei Clasice”. Vor conferenţia d-nii profesor D. Burn­­­eanu şi I. Valaori, înfăţişând opera şi însemnătatea lui Virgilius, D-na Aura Buzescu va citi în traducere, câteva fragmente din opera poetu­lui. Intrarea liberă. ERICH MARIA REMARQUE Lectura era, făr­ă indoială dintre cele mai interesante şi plăcute. INFORMAŢII D. I. Mihalache, ministru de interne, care face ancheta ştiută, în Basarabia, se întoarce Dumi­nică în Capitală. Astăzi Vineri 31 octombrie, ora 6 jum, seara, va avea loc la ministerul afacerilor străine obişnuitul ceai al presei. Domnii reprezentanţi ai pre­sei străine şi române sunt rugaţi a lua parte. Ministerul instrucţiunii a aprobat înfiinţarea mai multor secţiuni pri­mare pe lângă şcolile primare din 13 comune din Ardeal şi Banat. D. Niculae Ghimbăşeanu, inspector general în ministerul muncii, a ins­pectat dăunăzi Casa centrală a asi­gurărilor sociale d­in Ardeal şi Banat şi a făcut constatarea surprinzătoa­re că această instituţie are un deficit bugetar de 30 milioane lei. Funcţionarul superior a putut con­stata şi complecta lipsă de organiza­re a caselor cercuale din Transilva­nia. Ni se semnalează faptul de necre­zut că medicii spitalului din Aiud n’au primit încă salariile pe luna August. In piaţa Bibescu-Vodă, la intrarea principală, s’a instalat de primăria Municipiului un pavilion, în care funcţionează­­ un cântar gratuit sis­tem Berkel, pus la dispoziţia publi­cului. Orice reclamaţiuni contra neguţa­torilor cari nu cântăresc cinstit, se vor adresa direcţiei bunurilor muni­­cipiului, din piaţa Bibescu-Vodă.

Next