Adevěrul, decembrie 1930 (Anul 43, nr. 14400-14420)

1930-12-04 / nr. 14400

ra. Pagina 2-a A apăs­tat No. ZOI REALITATEA 5 culori ilustrați I0 Lei ( Pactele secrete ale conspiratorilor ) Un scandal sentimental (Marlene Dietrich redivivus). - Din casa besnei (Parastas copios] Enigma de la gura infer­nini (O avitura ex­traordinară).-Cum se b­ate un record (București Paris în 44 d­e).-Un colos al gândirii (Einster­OAIE SUNT CELE MAI IMPORTANTE 20 PERSOAME DIN ROMANIA (Un concurs extraordinar pentru cetăţenii de ori­ce categorie ) Temperatura astrelor (Termocuplul nu apara care măsoară temperatura astrelor.-Victorii spor­tive româneşti (P.T.T. Rugby Club, la Ber­lin) Actorii români In cinematorraf. - Ocolul pământului în 15 minute.-Ho­lywood, ce­tatea filmului.* Cutremurul din Japonia (Primele fotografii)-Mâna însângerată (O dramă înfiorătoare petrecută în Brazilia.-Un teatru nou Concursul nostru de toaleta, cetuaUtâți din tară spre-Inâtate, Jocuri in­tel actuate, Cronica cinematograf ci, Sfaturi pentru îngrijireci frumuseții. Artistale noastre, Fre o vorbă cu ciuturii, Anssdots, PaMa mad sail, en­.­­J u R A M A N T A apărut: Almanahul ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa* pe emai 1931 320 pagini cu un bogat material literar, artistic şi ştiinţific. Toate evenimentele importante ale anului sunt trecute în revistă. Cronici documentate oglindesc mişcarea literară, culturală, teatrală, muzicală, sportivă, temenină, politică a anului 1930. Numeroase clişee ilustrează textul. O inimoasă copertă în culori de pictorul G. Murnu şi 16 planşe de artă, colorate, pe hârtie crom­o, dau un aspect luxos acestei publicaţii. Versuri şi proză semnate de : L . Bassarabescu, Marin Simionescu, R­ îmniceanu, dr. N. Lupu, Const. Graur, loan Teodorescu, Gib. Mihăe­­scu, Andrei Bănescu, Dem. Theodorescu, Ștefan Petică, Ing. Serban, Iu­­liu Cezar Săvescu, I. Negreanu, I. Pas, Mister Walk, L St. Io­achi­me­­seu, P. Brunea-Fox, Sym, Veturis-M­eva Marcovici, Suzana Munte, H. Blazian, Vera, George Lesnea, Julieta Lupaşcu-Blazian, Bogdan Varva­­ra, A. Vogel, T. Teodorescu-Branişte şi A. Munte. PREŢUL UNUI EXEMPLAR 46 LEI. ehe cerinţă, devenită acută în vre­murile de grea restrişte de azi: asigurarea bătrâneţelor. Cum remarcă şi raportorul legii, pentru avocaţi şi mai ales pentru avocaţii cari trebue să treacă vre­murile de azi, pline de dificultăţi, necunoscute cu câţiva ani mai îna­inte, asigurarea vieţii, pentru epo­ca în care puterea de activitate a încetat, precum şi putinţa de pre­întâmpinare a unor nevoi ce ade­sea survin în viaţă,­­ a devenit o necesitate imperioasă. Fără a se recurge la obişnuitul apel la bugetul statului şi fără a se aduce vreo îngreutare justiţiabili­­ lor, se crează o Casă de ajutor şi de pensiune din cotizaţiile şi din timbrele de pledoarie“—contribu­i­ţiuni uşor de încasat de la avocaţi şi cari, după calculele făcute, vor da un venit suficient pentru asigu­rarea pensionării avocaţilor bă­trâni, retraşi săraci din profesiune. Barourile reclamă deci parlamen­tului votarea, cu un ceas mai de­vreme, a legii care, concomitent cu moralizarea Corpului, îndeplinește reală operă de asistență socială. C. T. Petrescu ANIVERSAREA PROFOT­EI 1910 A LICEULUI SF. SAVA Absolvenţii liceului Sf. Sava, seria 1910, modern cu ocazia împlinirei a 20 ani de la terminarea studiilor sunt rugaţi a participa la serbare patronului liceului str. General Ber­­t­helot, pe ziua de 5 Decembrie a. c„ ora 9 .iuni a­ m., iar seara la o masă colegială. Vor luat parte şi foştii profesori. 13.000 oferă „SCHIMBUL”, cui constată că stofa de un costum care se oferă con­tra unui costum, pardesiu sau pal­ton vechi, nu este englezească. Se şi confecţionează. Str. Eugen Carada­n, (fost Karagheorghevici). Telef. 15/1. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Iosif Gruenfeld născut la 16 De­cembrie 1892 în Oradea, domiciliat în Oradea, str. Episcopul Ciorogariu No. 11 a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Gruenfeld în acela de Szentivanyi spre a se numi Iosif Szentivanyi. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului arti­col. VIŢE ALTOITE Port altoi şi butaşi cu răci»ţ­enii livrează din soiurile cele mai cu­noscute, în calitate cea mai bună ga­­rantat soiuri autentice. Fr. CASPARI. Mediaș catalog gratuit SPECIALITATE „N­E l’BURGER" Greutate sarait la BRICHET, I ALFRED LOWEN­BACH & Co. Ca ie sa Victoriei, Str Ci­­nasi, 1. ista­tiei sociale, în care trebue să se reflecteze cauzele profunde, so­ciale, ale criminalităţii. De aceea magistralii de profesie împart dreptatea fără sentiment, fară i­­nimă, fără umanitate, cu severi­tate, chiar cu cruzime. Ei sunt incapabili să înţeleagă dedesubtu­rile, cauzele adânci, toate sociale, ale criminalităţii, după cum ei nu pot pricepe interesele largi, actu­ale şi viitoare, ale grupului social întreg“. Este foarte greu să rezumăm a­­precierile judicioase ale autorului, care dezvoltă un punct de vedere remarcabil despre origina socială a criminalităţii, ca şi despre proble­ma responsabilităţii criminale şi a liberului arbitru, pentru a arăta fundamentul raţional al pedepsei. D-sa reduce la neant toate obiec­­tunile cunoscute ale detractorilor griului, stăruind pentru menţine­rea acestei instituţii, reclamată de dfonocraţie ca un semn de libertate înt’o societate organizată, recl­­­şi de consideraţiuni filozofice, ştiinlifice, şi de echitate. Livrarea d-lui Tom­a Dragu este cea nai călduroasă pledoarie în favoarea acestui „jugement du pea?]© par le peuple". M. Graur LEMNE de FOC CARBUN ] Greutate L­­a rasfătâ 3­t COCS A apărut I A apăr­ut I DIMINEAŢA COPIILOR Numărul 356 Cu următorul cuprins: LECŢIA PAIANJEUU 01 ® de Marcu Imescu Hăplina, Drăguţa lina © de Moş Nae Cum s’a freat soare la luna şi stelele cerulu­i de I. I­onstuDelaba FiiTure e, musca şi avionul © de M. Ghimbăşanu Facilei In fundul lacului © de Dinu Fivniceru Vânătorii, de ca­re săbatice © de Sergiu Homescu Noul premii pentru citi­­torii şi abonaţii „Dimineţii © Copiilor“ © Pentru cititorii mai micuţi —, etc. etc etc .—­ Numeroase ilustraţiuni UN EXEMPLAR 5 LEI »»m­wMififim« A apărut în­­ „Biblioteca Dimineaţa" No. 131 REDEŞTEPTARE Schite de GH. CARAPANG’A Preţul 8 lei. Editura „ADEVERUL** S. A. A apărut şî s-a pus în vânzare ŞTII SA-ŢICREŞTI COPIII? de Heinrich Lhotzkl Tradui­ere «ie A. Tom« Carte sfătuitor pentru pârinti şi pentru cei ce au de gând să de­vie părinţi, precum si pentru e­­ducator in genere. —o — î AsnAndriA tn Germania tn SUTE DE MII DE EXEMI* AREI In elogant volum, LEI 60 Cereţi la toate librăriile şi la Ediura „ADEVERUL" Str. Const. Millezl 1. In „Dimineaţa Copiilor** care a apărut astăzi, se publică programul admi­rabilului spectacol pentru copii şi tineret, care va a­­vea loc Duminică 7 De­cembrie, înainte de amia­ză, la teatrul Ventura. Documentări şi lămuriri politice de C. STERE se găsesc de vânzare la toate librăriile şi la biroul de vân­zare al Editurii „Adevărul”.­ Duminică 7 Decembrie apare MAGAZINUL 128 pagini, harte velină și chrome, in culori 4­0 LEI Spectacole zilei TEATRUL NATIONAL. — Femeia şi paiaţa. TEATRUL VENTURA. — Grand Hotel şi Când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA. — Arie­siana (premieră). TEATRU­l PLITE — Fata-Exm­ess. TEATRUL MAJESTIC (Pasagiul Come­dia. — (Seara). Două inimi într’un pat (revistă). CINEMA MAJESTIC (Pasagiul Come­dia). — (Ziua). Adulter Imperial cu Ivan Fetrovici și Lil Dagover. VARIETÉUL FAMILIAR „OLYMPIA" Diferite numere. CHAT-NOIR. — Broadway Bar, atrac­­țiuni mondiale. CINEMATOGRAFE CINEMA REGAL. — No.. No.. Nanette! cu Alexander Gray, Bernice Claire. CINEMA TRIANON. — îngerul albas­tru" cu Emil Jannings şi Marlene Dietrich. Complectare: Miky Maus. CINEMA ROXY. — Copoiul cu Char­lotte Susa și Hans Albers. CINEMA FEMINA. — „îngerul străzii" cu Janet Gaynor şi Charles Farrell. CINEMA SELECT. — Parada Para­mount cu Ion Iancovescu, Paula Ili­escu. CINEMA CAPITOL. — Copoiul cu Charlotte Susa și Hans Albers. CINEMATOGRAFUL .VOX". — Revis­ta neagră Rasters și cabarateul negru. CINEMA BULEVARD PALACE. — Pa­rada Paramount cu Ion Iancovescu, Paula Iliescu, etc. CINEMA CORSO. —Două vimi intr'un vals. CINEMA AMERICAN. — Pe frontul de Vest 1918. Filmul vorbit în germană și franceză. Regia W. G. Pabst. CINEMA TERRA. — Lon Chaney în Pantera Albă și Rin-Tin-Tin în Eroul Zăpezii. Compania de reviste. CINEMA MILANO. — „Sărutul" cu Greta Garbo film sonor și o complec­tare „Câinii vorbitori". CINEMA PARIS. — Trei zile de dra­goste, vorbit in limba germană. CINEMA A. R. P. A. — Sala Franklin. Intre ură şi dragoste. Sala Episcopiei. Malec reporter cinematografic. CINEMA GLORIA. — Jeanine cu Col­len Moore şi filmul românesc Ciulean­dra. CINEMA OMNIA. — Femeia vampir cu Greta Garbo şi o complectare. CINEMA MARNA. — Carnavalul Husa­rilor cu Grit Hard, Ernst Rubert şi trupa Titi Mihăilescu. TEATRUL CINEMA JUPITER. — Pe Frontul de Vest şi trupa de comedii Roland de Iassi va juca „Max se în­­soară“ CINEMA MARCONI. — Valsul Dragos­tei cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch sonor şi vorbitor. CINEMA REX. — „Cântec de leagăn film sonor cu Marcelle Chantal şi o complectare. CINEMA DICHIU. — Umbrele albe, film sonor cu Raquel Towes şi două complectări. CINEMA MODEL. — Strada păcatelor c­u Emil Janings şi trupa D'Ayol. CINEMA ROMA. — Aventurierul ta­­lent şi Amor şi dinamită cu Pat şi Patachon, seara artişti. CINEMA ATENEUL OBOR. — Vis de dragoste cu Nils Asther şi o comedie. CINEMA LEONARD. — Dr. Schaeffer cu Ivan Petrovici şi artistul Ronny. CINEMA RAHOVA. — La Noapte even­tual... film sonor cu Jenny Jugo, Sieg­fried Arno, Fritz Schulz. CINEMA VOLTA BUZEŞTI — Vreau să iubesc cu Jean Murat Dolly Davis şi Margueritte Moreno. Complectări. CINEMA TRIUMF. — Legiunea străină şi comedie. CINEMA TOMIS. — Ana May Wong In Hay Tang vorbit în limba germană. CINEMA POPULAR.­­ Condamnată la goliciune şi artişti. CINEMA MACEDONIA TEL — Ciuma Aurului cu Delma şi o comedie. CINEMA EMINESCU. Str. Epsilante.— Fred­ Thomson în Cursa morţei şi o comedie. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR.— Prada nopţii cu Dolores Costelo şi Conrad Vagel. CINEMA FACLA. — Când Inima ţi-o dărueşti cu Liane Haid film vorbit în limba germană. CINEMA REGELE FERDINAND. Triumful Vieţei, 8 acte cu W. Dieterle, Erna Morena, Olaf Fioris şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA. — Nevino­vata cu William Hains, Anitta Page CINEMA LUCIFER (Dudeşti 97). — „Aur" cu Dolores del Rio. Complec­tare comedie. CINEMA BARCELONA. — Film româ­­nescu: Venea o moară pe Siret, come­die Banda Veselă. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 3 DECEMBRIE Dr. Iteanu (Al Opreanul), calea Victoriei 82, telefon 321/09; dr. V. Benţe, calea Griviţei 80, telefon 330/98; Napoleon Popovici (Farma­cia Sf-tu Nicolae), calea Rahovei 237, telefon 362/01; V. Barozzi, ca­lea Călăraşilor 184; I. E. Marcovici, calea Văcăreşti 11, telefon 338/02; Sotirescu, şoseaua Ştefan cel Mare 4; N. I. Georgian, calea Dudeşti (colt Raion) 91; Margareta Dinescu (Far­macia Ortansa), bulevardul colonel Mihail (Chica 41, telefon 305/62; A. I. Valeriu, strada 11 Iunie 65, tele­fon 306/59; Marius Steinberg, strada C. A. Rosetti (colt Dionisie) 27, te­lefon 207/65; Gh. Drăguș, strada Vii­torului 114. ADEVĂRUL O nouă evocare a lui Mer Vl­ Imirescu Despre cel dintâi erou al reînviere! noastre naţionale, despre slngerul Tu­dor din Vladimir, s’au scris destule lu­crări, dintre care unele, de un caracter curat literar, au avut darul să Întregea­scă in faţa tuturor figura viteazului Au apărut şi câteva lucrări de carac­ter curat ştiinţific — cercetări, culegeri de documente şi restabiliri de fapte, ia legătură cu viaţa eroului — în diferite împrejurări, mai mult sau mai puţin ocazionale. Lipsită de acest interes al clipei, şi de aceea mai importantă prin valoarea ei, este o nouă contribuţii adusă de G. Const. V. Obedeanu pentru lămurirea multor părţi tenebroase din viaţa şi ac­tivitatea „Domnului Tudor”. „Tudor Vladimirescu la istoria con­timporană a României” este titlul lu­crării d-lui Const. V. Obedeanu, bine cunoscut şi apreciat pe urma lucrărilor sale: „Dinastia Basarabilor şi a Hohen­­zolernilor’’ şi „Les relations historique des RoUmains avec les Serbes, des temps les plus recules jusqu’à nos jours". Dealtminteri meritele de conştiincios cercetător ale d-lui Obedeanu au fost recunoscute şi dincolo de hotarele ţârii noastre, prin distincţia acordată de Aca­demia franceză celei d­e a doua din lu­crările sale anterioare. ’ Fără să cerce măcar de a se apropia de genul atât mult îmbrăţişat al bio­grafiei larg desvoltate, sau al vieţii „ro­manţate” — cum le Place multora sâ intituleze romanul bioffSfte. — d- Obe­deanu se mulţumeşte in lucrarea sa a­­supra căpeteniei mişcării noastre de la 1821, să strângă şi să coordoneze elemen­tele necesare, pentru o bună lămurire a figurii eroului, din punct de vedere curat istoric. Indiferent de originea isvoarelor uti­lizate de autor, trebuie să-i recunoaş­tem meritul de a se fi menţinut la a­­ceastă restabilire controlată de fapte şi documente, spre a ne da o icoană cât mai clară a lui Tudor. Foarte interesante sunt in această pri­vinţă datele noui aduse de d. Obedea­nu, asupra vieţii Domnului Tudor, a­­supra studiilor lui, făcute alături de copilul bogatului boer craiovean Ioan Glogoveanu după ce învăţase la început, la un dascăl anume Lupu Condicarul, din curtea şcoalei şi bisericei Obedea­­nului, cum şi asupra anilor tinereţii e­­roului, ceea­ ce lămureşte latr’o bună măsură caracterul lui. Iată cum ne întregeşte autorul por­tretul lui Tudor: „Tudor era un om voinic, vânjos şi plin de viaţă. Nu putem­ spune că era de fire veselă, căci nu râdea mai niciodată. Conversaţia sa era plină de autoritate şi vorba sa foarte hotărâtă şi lămurită. Când însă cine ştie ce gând îi răscolea sufletul şi nu-şi afla expresie in cuvin­te, atunci începea, să cânte olteneşte, ori să-i zică din frunză: „Figura lui era foarte bărbătească : fruntea lată, părul galben castaniu şi retezat la ceafă, sprâncenele groase şi lungi, lăsate pe ochii căprui, privirea e­­nergică, deseori cruntă, uscăţiv la faţă, cu nasul drept, gura bine făcută, mus­taţa groasă şi tunsă pe buză”. Tot atât de bine scrise simt şi cele­l­alte contribuţiuni aduse pentru lămu­rirea vieţii marelui erou, cum, de pildă notele asupra vieţii austere duse de Tu­dor, căruia îi repugnau petrecerile, şi care şi-a consacrat întreaga-i viaţă, din epoca maturităţii politicei. Deosebit de interesante sunt şi datele asupra călătoriei eroului la Viena, tot din motive politice, cum şi acele privi­toare la luptele împotriva Turcilor şi, apoi, cele ce lămuresc organizarea os­tăşească a pandurilor — nota de co­mandant pro­cernit a Domnului Tudor — care la 21 Martie 1821, când intră în Bucureşti, vine la fruntea a 5.000 de panduri, şi dete faimoasa proclamaţie in care spunea: „Patria nu e numai o tag­mă de privilegiaţi, ci este tot poporul iar eu sunt sufletul acestei patrii obi­dite”. Şi dacă multe şi interesante pagini, animate de faptele eroului oltean, tră­­esc la paginile acestei monografii istori­ce, realizate în urma cercetărilor asi­due şi conştiincioase ale autorului. Cu această caldă «focare a figurii e­­roului mişcării de la 1821 d. Const V. Obedeanu şi-a câştigat un nou titlu la recunoştinţa celor ce preţuesc munca cercetătorului conştiincios al documen­telor trecutului. N. P. Galeidosc­opul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ „Molima“ Ion Marin Sadoveanuu nu vrea să dea lămuriri asupra piesei sale „Molima“ ce va trece în seara de Vineri pe scena Schiţează mimai peisagii. Aşa reiese cel puţin tiinic o recentă convorbire a lui cu un ziarist. Fie-mi îngăduit, ca unuia ce cunoaşte „Molima”, nu să-i vând taina ci să în­semnez câteva lucruri pe cari le-am re­ţinut de la lectura piesei sale. Cred că lucrarea aceasta dramatica aduce, in afară de ciocnirile sufletelor — cela ce o face să fie teatru — o lumi­nă ce vine să se aşeze intr-o inţelegere cât mai completă a sufletului ţării a­­cesteia. Din alipirea vechilor noastre ţinuturi româneşti, purtate sute de ani prin ti­parul altor culturi, astăzi, când ţara în­treagă s’a înfăptuit, aşteptăm — şi o ştim cu toţii — acel suflet românesc de mâine in care poetul, muzicantul, pic­torul de vor vor găsi — neîndoios — o parte străină, fie că vine din­spre Nistru fie dinspre munţii apuseni, asi­milată, integrată, făcută a noastră. Toate aceste adaosuri vor da valori nouă, vor spori intensităţile noastre su­fleteşti. Dar ceia ce se aşteaptă în viitor din a­­ceste noui alipiri de suflet, o măcinare veche a consumat cu privinţă la altă fâşie de ţară care se numeşte Dobro­gea. S’a răsfrânt până acuma Dobrogea in lirism şi în pictură, nu însă şi în poe­zia epică sau dramatică, singurele me­nite să ne înfăţişeze pe purtătorii de suflet şi frământările Ini Această zare veche şi totuşi nouă, ne-o desveleşte — deodată — grea de poezie, de melancolice ecouri, de interesante mişcări sufleteşti, Ion Marin Sadoveanui. Dobrogea, cu opera Ini „Molima” îşi capătă, de­odată, şi poetul şi lucrarea, în teatru viu şi de mişcare, se înalţă această neobişnuită şi cu atât mai inte­resantă înflorire pe care numai scena ne-o dă în adevăratul ei cuprins şi pe care-o aşteptăm cu nerăbdare în desă­vârşirea viitoarei premiere. HORIA ROMAN Un film sonor »Bo­ris Godunov** cu Şaliapin După cum s’a mai anunţat, Şa­­li­pin a încheiat un contract cu fir­ma franceză Gaumont-Franco-Ku­m- Auber, prin care este angajat a-și da concursul la realizarea filmului so­nor „Boris Gudunov”. In momentul de față se tratează asupra amănun­telor planului turnării filmului, ca­re va începe în ianuarie anul viitor. Opera lui Musorgski, in care ce­lebrul cântăreţ a creat rolul turului Boris nu va fi realizată în film e­­xact după original. In meci cu tutul independent de Boris Gudunov al lui Puşkin şi în baza datelor isto­rice şi cu o doză permisă de roman­tism, se va crea o operă cinemato­grafică nouă, al cărei erou va fi Bo­ris Gudunov. Se înţelege de la sine că ea va cuprinde elemente şi din creaţii lui Puşkin, dar cu totul in­dependente de opera sa. Astfel de ex. Boris nu va fi re­prezentat ca iniţiatorul asasinării tareviciului. Muzica filmului proectat nu va fi luată numai din operă lui Musorg­ski. Bineînţeles, se va întrebuinţa muzici lui Musorgski într’o mare măsură. Lustraţiunea muzicală va fi cu totul variată, însă corespun­zătoare diferitelor scene. Pe lângă muzica lui Musorgski se va valorifica un film şi creaţia lui Rechmaninov şi ale altor compozi­tori ruşi. Dintre diferitele scene se va da o atenţie specială actului încoronării lui Boris, pentru care se pregăteşte o executare grandioasă. La scena­riul filmului lucrează marele scrii­tor rus Dumitru S. Merejkovski de acord cu F. L Şaliapin Filmul va fi turnat in trei ver­siuni : rusă, franceză şi engleză. Conferinţele atene­ului „N. Iorga*" Luni 8 Decembrie, ora 5 d. a., se va ţine la Studio Teatrul Naţional (Piaţa Palatului Regal) a IX-a conferinţă din ciclul organizat de ateneul „N. Iorga". D. prof. Nae Ionescu, va vorbi despre: „Pseudomorfozele culturii". Vor mai da concursul: D. I M. Sadoveanu lectură; D. Alex. Theodorescu, prim concert maestru al Filarmonicei; d. G. Drăghici, solo vio­loncel. La pian d. G. Kulibin. Biletele la agenţia Jean Feder. Mem­brii studenţi au intrarea liberă» Turneul lui Rach­maninov în Europa S. V. Rachmaninov, care e­ste in prezent cel mai mare compozitor şi pianist rus, trăește la New-York, de unde întreprinde în fiecare an un turneu de câteva luni in Europa, spre a da câte un singur concert in fiecare centru european. In Noem­­brie a. c Rachmaninov a concertat la Londra, Bruxelles şi Paris. Din Paris Rachmaninov va sosi la Praga. Concertul său va avea loc in 2 Decembrie în cea mai mare sală din Fragi „Lucerm". •­ Este posibil că Rachmaninov va concerta şi în alte oraşe din Europa centrală. Ai. bAILU VC­ANU SALIAPIN De la universitatea populară U. E. R. Se anunţă pentru săptămâna In curs, următoarele conferinţe: Joi 4 Decem­brie, orele 9 seara, d. dr. M. S. Ilaber­­man, despre: Influenţa alimentaţiei şi a tulburărilor digestive asupra tempe­ramentalei. Sâmbătă 9 Decembrie, orele 9 şi ju­mătate seara, conferinţa d-lui profesor universitar, Rădulescu Motru, despre: Orientarea profesională. Intrarea liberă. Cărţile viste Au apărut: Marco I. Barasch: Legislaţia interna­ţională a muncii. G. Strat: La situation économique des classes sociales en Roumanie. Organi­zaţia internaţională a muncii şi viaţa economică; Evoluţia dreptului de asoci­aţie in România. Barbu Solacolu, W. Sombart (In mar­ginea omului şi a operei); Consp­i­raţi­uni asupra concentraţiei bancare. Starea economică în tabele grafice, alcătuită de Camera de comerţ şi in­dustrie din Botoşani Jurisprudenţa generală, an. VIII No. 37.­­ A apărut „Gazeta Medicală“ cu ur­mătorul sumar: Naturalismul la Ita. ; Carnetul unui pensionar; „Crede şi te vei mântui"; Boala zilei „Lumbago“; Maternitatea şi frumuseţea; Expoziţia copilului; Căminul — Slicile la alimen­taţie; „Gazeta Medicală“ la teatru; Spre egalitatea sexelor; Moda şi sexu­alitatea; Sifilisul stomacului şi intesti­nului; Când lipseşte armonia sexuală; Medicii de altă dată; Sinuciderile; 12.000 000 mărci pentru sănătatea pu­blică; Grafologia; Consultaţiuni medi­cale; Drepturi şi datorii; Stupefiante la China; Nebunii cari nu’s nebuni; Timp rece, picioare reci. 12 pagini mari 7 lei. De vânzare pretutindeni. ■k Cumpăraţi de sărbători cartea , Poliyam­a“ ilustrată şi prefaţată de Regina Maria. (380 pagini, preţul 100 lei). Se găseşte la toate librăriile din ţară. „ S'a pus In vânzare la toate libră­riile din ţară noul roman: Contesa Maria Walews­ca”, de Ivan Petruşca. Scrisă cu mult avânt şi putere de evocare, cartea aceasta descrie sbu­­ciumata poveste a dragostei lui Na­poleon şi a frumoasei contese polo­neze. Respectând adevărul istoric, autorul s’a străduit şi a izbutit să integreze viaţa sentimentală a îm­păratului în desfăşurarea eroică a carierii sale politice şi militare. Un roman care impresionează adânc. Elegant ilustrat. LEI 1J. Expediază ramburs — la cerere — „ADEVERUL”, S. A. — București. * Au apărut în editura „Cartea Româ­nească" : P. Cerna, poezii ed. Vl-a, lei 60; L Slavici: Din Bătrâni, vol. H, lei 75; D. Stănoiu: Demonul lui Codra, lei 96; Th. Gh. Manea: Lucrări din paie și sorg C. F. Ser. B. No. 58, lei 8; Ing. Casetti: C. F. Ser. D. No. Locomotiva, lei 24. O nouă carte de Bi­­net-Val­mer In editura Flammarion a apărut ro­manul „Le jardin de l’impure“ de Binet- Valmer. Anare Therive, cronicarul literar de la „Le Temps’’ leagă paginile scrise de Binet-Valmer de fergiula balzaciană, intr’atât aparţin eroi din „Le jardin de l’mupure“ lumii plină de relief şi rea­litate a lui Balzac. Pentru Binet-Valmer se socotește că actualul roman este o culme literară, cuprinzând cele mai colorate și puter­nice pagini pe care le-a semnat până acum. PUŢINĂ GRAMATICĂ Un pahar cu apă Problemă veche, discutată şi răs­­discutată. Şi totuşi problemă actuală. Expresia greşită, citată în titlu, se răspândeşte, pare-se, în dauna celei corecte, un pahar de apă. Aşa se spunea mai de mult, şi aşa spun şi astăzi încă ţăranii: pahar de apă. Expresia nouă, pahar cu apă, provine din tendinţa de a reflecta la ceia ce spunem şi a corecta ex­presiile nelogice. Dar, în cazul de faţă, ca mai peste tot, profanii în ale limbii au corectat în mod greşit ex­presia care, de fapt, era logică. Se pretinde că pahar de apă ar în­semna „pahar făcut din apă“. Argu­mentul acesta este adus de cei care vor cu orice pre­ să pară spirituali. O rochie de bal nu înseamnă „o ro­chie făcută din bal“, nici un metru de stofă nu e „un metru făcut din stofă“. Prepoziţia de, în româneşte, nu arată numai materia din care e făcut un obiect, ci şi scopul şi măsu­ra şi alte lucruri. Alţii spun că pahar de apă înseam­nă „pahar pentru apă, dar gol“. După această teorie, un vagon de grîu ar fi „un vagon pentru grîu“, o tonă de cărbuni „o tonă pentru cărbuni“, un deget de vin „un deget pentru vin". Toate numele de măsuri se con­­struesc în româneşte cu prepoziţia de. Se zice deci o vadră de vin, un kilogram de măsline, un metru de postav, deci şi un pahar de apă. Se obiectează că, cerînd un pahar cu apă, ne gândim nu la măsură, ci la obiectul pahar, pe care-l vrem cu apă nu e. De fapt, noi nu ţinem să precizăm obiectul, ci cantitatea de apă: dacă aceiaș cantitate de apă ne-ar fi servită într’o cupă, am ac­cepta-o; din contră, dacă ni s’ar o­­feri un pahar cu o picătură de apă în el, scopul nostru ar fi departe de a fi fost atins. Un doctor scrie pe o rețetă: a se lua in jumătate de pahar,cu bere. Dacă ne interesează măsura, trebue să punem de; dacă ne interesează o­­biectul, atunci pentru a obţine o ju­mătate de pahar trebue să tăiem un pahar în două. Când spunem: am băut un pahar cu apă, expresie astăzi destul de răs­pândită, ne gândim la obiect nu la cantitatea de apă? Atunci am băut şi paharul. Alţii vorbesc de o litră cu vin, deşi litra aceasta se află într’o sticlă de un kilogram. Despre înlocuirea lui de prin cu in alte expresii noui, voi vorbi în arti­colul de săptămâna viitoare. Gh. Reviga Congresul nbinilor din vechiul regat Eri a avut loc în sala Bara,­emmi deschiderea congresului rabinilor din vechiul regat D. Brădişteanu directorul general al cultelor, a salutat pe congresişti la numele d-lui ministru Costăcne­­scu. Au adus apoi salutul instituţiilor ce reprezintă rabinul Hahn Rabino­­vici-Iaşi, dr. Niemirower, dr. Stein­hardt, d-nii Schwartz, Schweig, etc. Biroul congresului se constitue ast­fel: preşedinte: şef-rabin dr. I- Nie­mirower; vicepreşedinţi: şefi-rabinii Haim Rabinovici-Iaşi, Burstin-Boto­­şani, I. Margulies-Galaţi, dr. The­­nen-Brăila; asesori: rabinii: M. Ber­­ger-Bucureşti, Basseches-Burdujeni; secretari: Z. Landmann-Bucureşti şi dr. M. A. Halevy-Bucureşti. D. rabin Landau a prezentat ra­portul asupra activităţii Uniunii, iar d. Alperin a cetit referatul asupra situaţiei rabinului în cadrul legii cultelor. In şedinţa de după amiazi au mai făcut diverse referate rabinii Hale­­vy, Margulies-Galaţi, Gutman-Bucu­­reşti, şi d. dr. Thenen-Brăila. .......— ga­t­a« Joi 4 Decembrie 1930 legea electorală treime modficată Interpretul d-lui Argetoianu a pus la ordinea zilei mai mult ca oricând reforma electorală. Toată lum­ea este de acord că legea trebue cât mai cu­rând modificată, înainte de eventuala dizolvare a parlamentului. Se ştie că guvernul dorește în a­­ceastă privinţă, colaborarea partide­lor din opoziţie. Liberalii luând cu­noştinţă de proectul d-lui Mir­­o s’au declarat de acord cu principiile ge­nerale, având de făcut numai rezerve de amănunt. Astăzi va avea loc o şedinţă la club pentru a se hotărî dacă liberalii par­ticipă sau nu la şedinţele in care se va discuta proectul d-lui Mirto. Parlamentarii liberali sunt pentru. Dar d. Brătianu ca de obicei, este contra. Nu se poate dacă prevedea ce se va hotărî. In cercurile politice se crede că o colaborare este absolut necesară, cu atât mai mult cu cât legea vine din iniți­ativă particulară. Altfel, s’ar pu­tea ca regele să refuze sancţionarea ei, pe când dacă ar întruni consensul tuturor partidelor, aceasta nu s’ar mai putea.­­ Consfătuirea parlamentarilor majo­ritari care se interesează de lege va avea loc zilele acestea. Se aşteaptă numai răspunsul opoziţiei. Toate partidele organizate înţeleg interesul ca legea să fie votată. Alt­fel, ar putea veni la putere un gu­vern de personalităţi, care să facă alegeri pe baza primei majoritare. Parlamentul francez discuta nouile credite pentru armata In şedinţa de ori a parlamentului francez s’a continuat discuţia asupra creditelor deschise pe seama arma­tei. Deputatul comunist Baron a făcut o aspră critică asupra înarmărilor Franţei împotriva Sovietelor şi a de­­clarat că va vota împotriva credite­lor militare propuse. D. Maginot, ministrul apărării na­ţionale a explicat in ce constă înzes­trarea actuală a armatei franceze a­­rătând că toate armamentele trebu­­esc modernizate. Trebuesc înzestrate unităţile cu aparate împotriva gaze­lor, etc., etc. Ca socialist, d. Maginot declară că este partizanul soluţiunilor internaţi­onale însă acestea sunt insuficiente împotriva războiului, pe care trebue să-l evităm, pe orice căi. Un război acum, ar fi pieirea civilizaţiei şi dis­trugerea tuturor naţiunilor, a spus d. Maginot, chiar a celor cari vor fi vic­torioase. Reichstag­ul a fost redeschis Eri s-a redeschis Treichstag-ul ger­man. Se crede că toate lucrările vor putea fi terminate în câteva zile. Probabil că moţiunile de blam vor fi respinse. INFORMAŢII Regele, notificând urcarea sa pe tron, a primit din partea împăratu­lui Hirohito al Japoniei, o scrisoare, prin care, după ce ia act de acest fe­ricit eveniment, exprimă felicitări şi urările cele mai sincere pentru feri­cirea personală a suveranului şi prosperitatea familiei regale, asigu­­rfindu-l, cu acest prilej, de inalta sa stimă și nestrămutată prietenie. Vârsta mașinei In mai toate ramurile activităţii ome­neşti, munca de mână e înlocuită de maşină. In numeroase sâpunării, şi azi încă săpunul e todeauna fabricat şi Îm­pachetat cu mâna. Săpunul Cadum e făcut cu maşina ; mâna goală nu-1 atinge niciodată in timpul nici unei faze a fa­bricării sale. Dacă aţi putea vedea uzi­nele săpunului Cadum, v'aţi da seama de atenţia dată igienei şi sănătăţii şi n’aţi mai întrebuinţa niciodată alt săpun. Un domn Ionel Naumescu din Bu­cureşti, funcţionar in politie, ne roa­gă să arătăm că notiţa noastră de tă­­cum câteva zile, prin care denunţam opiniei publice şi autorităţilor pe un individ cu acelaş nume, privea pe altă persoană, li satisfacem această dorinţă, individul în chestiune este un oarecare I. Naiman, care-şi zice Ionel Naumescu. Asistenţii universitari şi cei al academiilor şi institutelor cu carac­ter universitar sunt invitaţi să ia parte la şedinţa Asociaţiei Asisten­ţilor, care va avea loc joi 4 Decem­brie, ora 9 seara în amfiteatrul „Spi­­ru­ Haret“ (Facultatea de ştiinţe). Consiliul comunal din Botoşani a luat în discuţie bugetul oraşului. Consilierii liberali au protestat împotriva trecerei în buget a sume­lor cerute de directoratul Moldovei şi după un scandal. In timpul căruia primarul a fost acuzat de fals, con­silierii liberali s’au retras. Cetiţi în „Adevĕrul literar şi ar­­tictic“. O pagină sentimentală din viaţa d-lui C. Stere,­­ în care so­litarul de la Bucov povesteşte d-lui L. Leoneanu o amintire plină de du­­ioşie. Expoziţia pictorului Ştiubei din sala Mozart repurtează un succes remarcabil. După vizitarea regelui Carol din ziua deschiderei, principesa Hrana a vizitat-o ori reţinând câteva lucrări. „CONTENCIOSUL", birou de In­­­formaţiuni judiciare şi administrati­ve, primeşte spre a susţine şi re­zolva chestiuni de orice natură îna­intea justiţiei sau autorităţilor. Biroul funcţionează permanent in Bucureşti, str. Constantin IMilla II în Palatul ziarelor ..Adevărul î­n­ „Dimineaţa“. Pagina de umor universal a ulti­mului număr al „Adevărului lite­rar“ cuprinde schiţe umoristice de Tristan Bernard, A. Cehov, Max şi Alex Fischer,­­ anecdote şi cari­caturi

Next