Adevěrul, decembrie 1930 (Anul 43, nr. 14400-14420)
1930-12-04 / nr. 14400
ra. Pagina 2-a A apăstat No. ZOI REALITATEA 5 culori ilustrați I0 Lei ( Pactele secrete ale conspiratorilor ) Un scandal sentimental (Marlene Dietrich redivivus). - Din casa besnei (Parastas copios] Enigma de la gura infernini (O avitura extraordinară).-Cum se bate un record (București Paris în 44 de).-Un colos al gândirii (EinsterOAIE SUNT CELE MAI IMPORTANTE 20 PERSOAME DIN ROMANIA (Un concurs extraordinar pentru cetăţenii de orice categorie ) Temperatura astrelor (Termocuplul nu apara care măsoară temperatura astrelor.-Victorii sportive româneşti (P.T.T. Rugby Club, la Berlin) Actorii români In cinematorraf. - Ocolul pământului în 15 minute.-Holywood, cetatea filmului.* Cutremurul din Japonia (Primele fotografii)-Mâna însângerată (O dramă înfiorătoare petrecută în Brazilia.-Un teatru nou Concursul nostru de toaleta, cetuaUtâți din tară spre-Inâtate, Jocuri intel actuate, Cronica cinematograf ci, Sfaturi pentru îngrijireci frumuseții. Artistale noastre, Fre o vorbă cu ciuturii, Anssdots, PaMa mad sail, en.J u R A M A N T A apărut: Almanahul ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa* pe emai 1931 320 pagini cu un bogat material literar, artistic şi ştiinţific. Toate evenimentele importante ale anului sunt trecute în revistă. Cronici documentate oglindesc mişcarea literară, culturală, teatrală, muzicală, sportivă, temenină, politică a anului 1930. Numeroase clişee ilustrează textul. O inimoasă copertă în culori de pictorul G. Murnu şi 16 planşe de artă, colorate, pe hârtie cromo, dau un aspect luxos acestei publicaţii. Versuri şi proză semnate de : L . Bassarabescu, Marin Simionescu, R îmniceanu, dr. N. Lupu, Const. Graur, loan Teodorescu, Gib. Mihăescu, Andrei Bănescu, Dem. Theodorescu, Ștefan Petică, Ing. Serban, Iuliu Cezar Săvescu, I. Negreanu, I. Pas, Mister Walk, L St. Ioachimeseu, P. Brunea-Fox, Sym, Veturis-Meva Marcovici, Suzana Munte, H. Blazian, Vera, George Lesnea, Julieta Lupaşcu-Blazian, Bogdan Varvara, A. Vogel, T. Teodorescu-Branişte şi A. Munte. PREŢUL UNUI EXEMPLAR 46 LEI. ehe cerinţă, devenită acută în vremurile de grea restrişte de azi: asigurarea bătrâneţelor. Cum remarcă şi raportorul legii, pentru avocaţi şi mai ales pentru avocaţii cari trebue să treacă vremurile de azi, pline de dificultăţi, necunoscute cu câţiva ani mai înainte, asigurarea vieţii, pentru epoca în care puterea de activitate a încetat, precum şi putinţa de preîntâmpinare a unor nevoi ce adesea survin în viaţă, a devenit o necesitate imperioasă. Fără a se recurge la obişnuitul apel la bugetul statului şi fără a se aduce vreo îngreutare justiţiabili lor, se crează o Casă de ajutor şi de pensiune din cotizaţiile şi din timbrele de pledoarie“—contribuiţiuni uşor de încasat de la avocaţi şi cari, după calculele făcute, vor da un venit suficient pentru asigurarea pensionării avocaţilor bătrâni, retraşi săraci din profesiune. Barourile reclamă deci parlamentului votarea, cu un ceas mai devreme, a legii care, concomitent cu moralizarea Corpului, îndeplinește reală operă de asistență socială. C. T. Petrescu ANIVERSAREA PROFOTEI 1910 A LICEULUI SF. SAVA Absolvenţii liceului Sf. Sava, seria 1910, modern cu ocazia împlinirei a 20 ani de la terminarea studiilor sunt rugaţi a participa la serbare patronului liceului str. General Berthelot, pe ziua de 5 Decembrie a. c„ ora 9 .iuni a m., iar seara la o masă colegială. Vor luat parte şi foştii profesori. 13.000 oferă „SCHIMBUL”, cui constată că stofa de un costum care se oferă contra unui costum, pardesiu sau palton vechi, nu este englezească. Se şi confecţionează. Str. Eugen Caradan, (fost Karagheorghevici). Telef. 15/1. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Iosif Gruenfeld născut la 16 Decembrie 1892 în Oradea, domiciliat în Oradea, str. Episcopul Ciorogariu No. 11 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gruenfeld în acela de Szentivanyi spre a se numi Iosif Szentivanyi. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. VIŢE ALTOITE Port altoi şi butaşi cu răci»ţenii livrează din soiurile cele mai cunoscute, în calitate cea mai bună garantat soiuri autentice. Fr. CASPARI. Mediaș catalog gratuit SPECIALITATE „NE l’BURGER" Greutate sarait la BRICHET, I ALFRED LOWENBACH & Co. Ca ie sa Victoriei, Str Cinasi, 1. istatiei sociale, în care trebue să se reflecteze cauzele profunde, sociale, ale criminalităţii. De aceea magistralii de profesie împart dreptatea fără sentiment, fară inimă, fără umanitate, cu severitate, chiar cu cruzime. Ei sunt incapabili să înţeleagă dedesubturile, cauzele adânci, toate sociale, ale criminalităţii, după cum ei nu pot pricepe interesele largi, actuale şi viitoare, ale grupului social întreg“. Este foarte greu să rezumăm aprecierile judicioase ale autorului, care dezvoltă un punct de vedere remarcabil despre origina socială a criminalităţii, ca şi despre problema responsabilităţii criminale şi a liberului arbitru, pentru a arăta fundamentul raţional al pedepsei. D-sa reduce la neant toate obiectunile cunoscute ale detractorilor griului, stăruind pentru menţinerea acestei instituţii, reclamată de dfonocraţie ca un semn de libertate înt’o societate organizată, reclşi de consideraţiuni filozofice, ştiinlifice, şi de echitate. Livrarea d-lui Toma Dragu este cea nai călduroasă pledoarie în favoarea acestui „jugement du pea?]© par le peuple". M. Graur LEMNE de FOC CARBUN ] Greutate La rasfătâ 3t COCS A apărut I A apărut I DIMINEAŢA COPIILOR Numărul 356 Cu următorul cuprins: LECŢIA PAIANJEUU 01 ® de Marcu Imescu Hăplina, Drăguţa lina © de Moş Nae Cum s’a freat soare la luna şi stelele cerului de I. IonstuDelaba FiiTure e, musca şi avionul © de M. Ghimbăşanu Facilei In fundul lacului © de Dinu Fivniceru Vânătorii, de care săbatice © de Sergiu Homescu Noul premii pentru cititorii şi abonaţii „Dimineţii © Copiilor“ © Pentru cititorii mai micuţi —, etc. etc etc .— Numeroase ilustraţiuni UN EXEMPLAR 5 LEI »»mwMififim« A apărut în „Biblioteca Dimineaţa" No. 131 REDEŞTEPTARE Schite de GH. CARAPANG’A Preţul 8 lei. Editura „ADEVERUL** S. A. A apărut şî s-a pus în vânzare ŞTII SA-ŢICREŞTI COPIII? de Heinrich Lhotzkl Traduiere «ie A. Tom« Carte sfătuitor pentru pârinti şi pentru cei ce au de gând să devie părinţi, precum si pentru educator in genere. —o — î AsnAndriA tn Germania tn SUTE DE MII DE EXEMI* AREI In elogant volum, LEI 60 Cereţi la toate librăriile şi la Ediura „ADEVERUL" Str. Const. Millezl 1. In „Dimineaţa Copiilor** care a apărut astăzi, se publică programul admirabilului spectacol pentru copii şi tineret, care va avea loc Duminică 7 Decembrie, înainte de amiază, la teatrul Ventura. Documentări şi lămuriri politice de C. STERE se găsesc de vânzare la toate librăriile şi la biroul de vânzare al Editurii „Adevărul”. Duminică 7 Decembrie apare MAGAZINUL 128 pagini, harte velină și chrome, in culori 40 LEI Spectacole zilei TEATRUL NATIONAL. — Femeia şi paiaţa. TEATRUL VENTURA. — Grand Hotel şi Când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA. — Ariesiana (premieră). TEATRUl PLITE — Fata-Exmess. TEATRUL MAJESTIC (Pasagiul Comedia. — (Seara). Două inimi într’un pat (revistă). CINEMA MAJESTIC (Pasagiul Comedia). — (Ziua). Adulter Imperial cu Ivan Fetrovici și Lil Dagover. VARIETÉUL FAMILIAR „OLYMPIA" Diferite numere. CHAT-NOIR. — Broadway Bar, atracțiuni mondiale. CINEMATOGRAFE CINEMA REGAL. — No.. No.. Nanette! cu Alexander Gray, Bernice Claire. CINEMA TRIANON. — îngerul albastru" cu Emil Jannings şi Marlene Dietrich. Complectare: Miky Maus. CINEMA ROXY. — Copoiul cu Charlotte Susa și Hans Albers. CINEMA FEMINA. — „îngerul străzii" cu Janet Gaynor şi Charles Farrell. CINEMA SELECT. — Parada Paramount cu Ion Iancovescu, Paula Iliescu. CINEMA CAPITOL. — Copoiul cu Charlotte Susa și Hans Albers. CINEMATOGRAFUL .VOX". — Revista neagră Rasters și cabarateul negru. CINEMA BULEVARD PALACE. — Parada Paramount cu Ion Iancovescu, Paula Iliescu, etc. CINEMA CORSO. —Două vimi intr'un vals. CINEMA AMERICAN. — Pe frontul de Vest 1918. Filmul vorbit în germană și franceză. Regia W. G. Pabst. CINEMA TERRA. — Lon Chaney în Pantera Albă și Rin-Tin-Tin în Eroul Zăpezii. Compania de reviste. CINEMA MILANO. — „Sărutul" cu Greta Garbo film sonor și o complectare „Câinii vorbitori". CINEMA PARIS. — Trei zile de dragoste, vorbit in limba germană. CINEMA A. R. P. A. — Sala Franklin. Intre ură şi dragoste. Sala Episcopiei. Malec reporter cinematografic. CINEMA GLORIA. — Jeanine cu Collen Moore şi filmul românesc Ciuleandra. CINEMA OMNIA. — Femeia vampir cu Greta Garbo şi o complectare. CINEMA MARNA. — Carnavalul Husarilor cu Grit Hard, Ernst Rubert şi trupa Titi Mihăilescu. TEATRUL CINEMA JUPITER. — Pe Frontul de Vest şi trupa de comedii Roland de Iassi va juca „Max se însoară“ CINEMA MARCONI. — Valsul Dragostei cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch sonor şi vorbitor. CINEMA REX. — „Cântec de leagăn film sonor cu Marcelle Chantal şi o complectare. CINEMA DICHIU. — Umbrele albe, film sonor cu Raquel Towes şi două complectări. CINEMA MODEL. — Strada păcatelor cu Emil Janings şi trupa D'Ayol. CINEMA ROMA. — Aventurierul talent şi Amor şi dinamită cu Pat şi Patachon, seara artişti. CINEMA ATENEUL OBOR. — Vis de dragoste cu Nils Asther şi o comedie. CINEMA LEONARD. — Dr. Schaeffer cu Ivan Petrovici şi artistul Ronny. CINEMA RAHOVA. — La Noapte eventual... film sonor cu Jenny Jugo, Siegfried Arno, Fritz Schulz. CINEMA VOLTA BUZEŞTI — Vreau să iubesc cu Jean Murat Dolly Davis şi Margueritte Moreno. Complectări. CINEMA TRIUMF. — Legiunea străină şi comedie. CINEMA TOMIS. — Ana May Wong In Hay Tang vorbit în limba germană. CINEMA POPULAR. Condamnată la goliciune şi artişti. CINEMA MACEDONIA TEL — Ciuma Aurului cu Delma şi o comedie. CINEMA EMINESCU. Str. Epsilante.— Fred Thomson în Cursa morţei şi o comedie. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR.— Prada nopţii cu Dolores Costelo şi Conrad Vagel. CINEMA FACLA. — Când Inima ţi-o dărueşti cu Liane Haid film vorbit în limba germană. CINEMA REGELE FERDINAND. Triumful Vieţei, 8 acte cu W. Dieterle, Erna Morena, Olaf Fioris şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA. — Nevinovata cu William Hains, Anitta Page CINEMA LUCIFER (Dudeşti 97). — „Aur" cu Dolores del Rio. Complectare comedie. CINEMA BARCELONA. — Film românescu: Venea o moară pe Siret, comedie Banda Veselă. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 3 DECEMBRIE Dr. Iteanu (Al Opreanul), calea Victoriei 82, telefon 321/09; dr. V. Benţe, calea Griviţei 80, telefon 330/98; Napoleon Popovici (Farmacia Sf-tu Nicolae), calea Rahovei 237, telefon 362/01; V. Barozzi, calea Călăraşilor 184; I. E. Marcovici, calea Văcăreşti 11, telefon 338/02; Sotirescu, şoseaua Ştefan cel Mare 4; N. I. Georgian, calea Dudeşti (colt Raion) 91; Margareta Dinescu (Farmacia Ortansa), bulevardul colonel Mihail (Chica 41, telefon 305/62; A. I. Valeriu, strada 11 Iunie 65, telefon 306/59; Marius Steinberg, strada C. A. Rosetti (colt Dionisie) 27, telefon 207/65; Gh. Drăguș, strada Viitorului 114. ADEVĂRUL O nouă evocare a lui Mer Vl Imirescu Despre cel dintâi erou al reînviere! noastre naţionale, despre slngerul Tudor din Vladimir, s’au scris destule lucrări, dintre care unele, de un caracter curat literar, au avut darul să Întregească in faţa tuturor figura viteazului Au apărut şi câteva lucrări de caracter curat ştiinţific — cercetări, culegeri de documente şi restabiliri de fapte, ia legătură cu viaţa eroului — în diferite împrejurări, mai mult sau mai puţin ocazionale. Lipsită de acest interes al clipei, şi de aceea mai importantă prin valoarea ei, este o nouă contribuţii adusă de G. Const. V. Obedeanu pentru lămurirea multor părţi tenebroase din viaţa şi activitatea „Domnului Tudor”. „Tudor Vladimirescu la istoria contimporană a României” este titlul lucrării d-lui Const. V. Obedeanu, bine cunoscut şi apreciat pe urma lucrărilor sale: „Dinastia Basarabilor şi a Hohenzolernilor’’ şi „Les relations historique des RoUmains avec les Serbes, des temps les plus recules jusqu’à nos jours". Dealtminteri meritele de conştiincios cercetător ale d-lui Obedeanu au fost recunoscute şi dincolo de hotarele ţârii noastre, prin distincţia acordată de Academia franceză celei de a doua din lucrările sale anterioare. ’ Fără să cerce măcar de a se apropia de genul atât mult îmbrăţişat al biografiei larg desvoltate, sau al vieţii „romanţate” — cum le Place multora sâ intituleze romanul bioffSfte. — d- Obedeanu se mulţumeşte in lucrarea sa asupra căpeteniei mişcării noastre de la 1821, să strângă şi să coordoneze elementele necesare, pentru o bună lămurire a figurii eroului, din punct de vedere curat istoric. Indiferent de originea isvoarelor utilizate de autor, trebuie să-i recunoaştem meritul de a se fi menţinut la această restabilire controlată de fapte şi documente, spre a ne da o icoană cât mai clară a lui Tudor. Foarte interesante sunt in această privinţă datele noui aduse de d. Obedeanu, asupra vieţii Domnului Tudor, asupra studiilor lui, făcute alături de copilul bogatului boer craiovean Ioan Glogoveanu după ce învăţase la început, la un dascăl anume Lupu Condicarul, din curtea şcoalei şi bisericei Obedeanului, cum şi asupra anilor tinereţii eroului, ceea ce lămureşte latr’o bună măsură caracterul lui. Iată cum ne întregeşte autorul portretul lui Tudor: „Tudor era un om voinic, vânjos şi plin de viaţă. Nu putem spune că era de fire veselă, căci nu râdea mai niciodată. Conversaţia sa era plină de autoritate şi vorba sa foarte hotărâtă şi lămurită. Când însă cine ştie ce gând îi răscolea sufletul şi nu-şi afla expresie in cuvinte, atunci începea, să cânte olteneşte, ori să-i zică din frunză: „Figura lui era foarte bărbătească : fruntea lată, părul galben castaniu şi retezat la ceafă, sprâncenele groase şi lungi, lăsate pe ochii căprui, privirea energică, deseori cruntă, uscăţiv la faţă, cu nasul drept, gura bine făcută, mustaţa groasă şi tunsă pe buză”. Tot atât de bine scrise simt şi celelalte contribuţiuni aduse pentru lămurirea vieţii marelui erou, cum, de pildă notele asupra vieţii austere duse de Tudor, căruia îi repugnau petrecerile, şi care şi-a consacrat întreaga-i viaţă, din epoca maturităţii politicei. Deosebit de interesante sunt şi datele asupra călătoriei eroului la Viena, tot din motive politice, cum şi acele privitoare la luptele împotriva Turcilor şi, apoi, cele ce lămuresc organizarea ostăşească a pandurilor — nota de comandant procernit a Domnului Tudor — care la 21 Martie 1821, când intră în Bucureşti, vine la fruntea a 5.000 de panduri, şi dete faimoasa proclamaţie in care spunea: „Patria nu e numai o tagmă de privilegiaţi, ci este tot poporul iar eu sunt sufletul acestei patrii obidite”. Şi dacă multe şi interesante pagini, animate de faptele eroului oltean, trăesc la paginile acestei monografii istorice, realizate în urma cercetărilor asidue şi conştiincioase ale autorului. Cu această caldă «focare a figurii eroului mişcării de la 1821 d. Const V. Obedeanu şi-a câştigat un nou titlu la recunoştinţa celor ce preţuesc munca cercetătorului conştiincios al documentelor trecutului. N. P. Galeidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ „Molima“ Ion Marin Sadoveanuu nu vrea să dea lămuriri asupra piesei sale „Molima“ ce va trece în seara de Vineri pe scena Schiţează mimai peisagii. Aşa reiese cel puţin tiinic o recentă convorbire a lui cu un ziarist. Fie-mi îngăduit, ca unuia ce cunoaşte „Molima”, nu să-i vând taina ci să însemnez câteva lucruri pe cari le-am reţinut de la lectura piesei sale. Cred că lucrarea aceasta dramatica aduce, in afară de ciocnirile sufletelor — cela ce o face să fie teatru — o lumină ce vine să se aşeze intr-o inţelegere cât mai completă a sufletului ţării acesteia. Din alipirea vechilor noastre ţinuturi româneşti, purtate sute de ani prin tiparul altor culturi, astăzi, când ţara întreagă s’a înfăptuit, aşteptăm — şi o ştim cu toţii — acel suflet românesc de mâine in care poetul, muzicantul, pictorul de vor vor găsi — neîndoios — o parte străină, fie că vine dinspre Nistru fie dinspre munţii apuseni, asimilată, integrată, făcută a noastră. Toate aceste adaosuri vor da valori nouă, vor spori intensităţile noastre sufleteşti. Dar ceia ce se aşteaptă în viitor din aceste noui alipiri de suflet, o măcinare veche a consumat cu privinţă la altă fâşie de ţară care se numeşte Dobrogea. S’a răsfrânt până acuma Dobrogea in lirism şi în pictură, nu însă şi în poezia epică sau dramatică, singurele menite să ne înfăţişeze pe purtătorii de suflet şi frământările Ini Această zare veche şi totuşi nouă, ne-o desveleşte — deodată — grea de poezie, de melancolice ecouri, de interesante mişcări sufleteşti, Ion Marin Sadoveanui. Dobrogea, cu opera Ini „Molima” îşi capătă, deodată, şi poetul şi lucrarea, în teatru viu şi de mişcare, se înalţă această neobişnuită şi cu atât mai interesantă înflorire pe care numai scena ne-o dă în adevăratul ei cuprins şi pe care-o aşteptăm cu nerăbdare în desăvârşirea viitoarei premiere. HORIA ROMAN Un film sonor »Boris Godunov** cu Şaliapin După cum s’a mai anunţat, Şalipin a încheiat un contract cu firma franceză Gaumont-Franco-Kum- Auber, prin care este angajat a-și da concursul la realizarea filmului sonor „Boris Gudunov”. In momentul de față se tratează asupra amănuntelor planului turnării filmului, care va începe în ianuarie anul viitor. Opera lui Musorgski, in care celebrul cântăreţ a creat rolul turului Boris nu va fi realizată în film exact după original. In meci cu tutul independent de Boris Gudunov al lui Puşkin şi în baza datelor istorice şi cu o doză permisă de romantism, se va crea o operă cinematografică nouă, al cărei erou va fi Boris Gudunov. Se înţelege de la sine că ea va cuprinde elemente şi din creaţii lui Puşkin, dar cu totul independente de opera sa. Astfel de ex. Boris nu va fi reprezentat ca iniţiatorul asasinării tareviciului. Muzica filmului proectat nu va fi luată numai din operă lui Musorgski. Bineînţeles, se va întrebuinţa muzici lui Musorgski într’o mare măsură. Lustraţiunea muzicală va fi cu totul variată, însă corespunzătoare diferitelor scene. Pe lângă muzica lui Musorgski se va valorifica un film şi creaţia lui Rechmaninov şi ale altor compozitori ruşi. Dintre diferitele scene se va da o atenţie specială actului încoronării lui Boris, pentru care se pregăteşte o executare grandioasă. La scenariul filmului lucrează marele scriitor rus Dumitru S. Merejkovski de acord cu F. L Şaliapin Filmul va fi turnat in trei versiuni : rusă, franceză şi engleză. Conferinţele ateneului „N. Iorga*" Luni 8 Decembrie, ora 5 d. a., se va ţine la Studio Teatrul Naţional (Piaţa Palatului Regal) a IX-a conferinţă din ciclul organizat de ateneul „N. Iorga". D. prof. Nae Ionescu, va vorbi despre: „Pseudomorfozele culturii". Vor mai da concursul: D. I M. Sadoveanu lectură; D. Alex. Theodorescu, prim concert maestru al Filarmonicei; d. G. Drăghici, solo violoncel. La pian d. G. Kulibin. Biletele la agenţia Jean Feder. Membrii studenţi au intrarea liberă» Turneul lui Rachmaninov în Europa S. V. Rachmaninov, care este in prezent cel mai mare compozitor şi pianist rus, trăește la New-York, de unde întreprinde în fiecare an un turneu de câteva luni in Europa, spre a da câte un singur concert in fiecare centru european. In Noembrie a. c Rachmaninov a concertat la Londra, Bruxelles şi Paris. Din Paris Rachmaninov va sosi la Praga. Concertul său va avea loc in 2 Decembrie în cea mai mare sală din Fragi „Lucerm". • Este posibil că Rachmaninov va concerta şi în alte oraşe din Europa centrală. Ai. bAILU VCANU SALIAPIN De la universitatea populară U. E. R. Se anunţă pentru săptămâna In curs, următoarele conferinţe: Joi 4 Decembrie, orele 9 seara, d. dr. M. S. Ilaberman, despre: Influenţa alimentaţiei şi a tulburărilor digestive asupra temperamentalei. Sâmbătă 9 Decembrie, orele 9 şi jumătate seara, conferinţa d-lui profesor universitar, Rădulescu Motru, despre: Orientarea profesională. Intrarea liberă. Cărţile viste Au apărut: Marco I. Barasch: Legislaţia internaţională a muncii. G. Strat: La situation économique des classes sociales en Roumanie. Organizaţia internaţională a muncii şi viaţa economică; Evoluţia dreptului de asociaţie in România. Barbu Solacolu, W. Sombart (In marginea omului şi a operei); Conspiraţiuni asupra concentraţiei bancare. Starea economică în tabele grafice, alcătuită de Camera de comerţ şi industrie din Botoşani Jurisprudenţa generală, an. VIII No. 37. A apărut „Gazeta Medicală“ cu următorul sumar: Naturalismul la Ita. ; Carnetul unui pensionar; „Crede şi te vei mântui"; Boala zilei „Lumbago“; Maternitatea şi frumuseţea; Expoziţia copilului; Căminul — Slicile la alimentaţie; „Gazeta Medicală“ la teatru; Spre egalitatea sexelor; Moda şi sexualitatea; Sifilisul stomacului şi intestinului; Când lipseşte armonia sexuală; Medicii de altă dată; Sinuciderile; 12.000 000 mărci pentru sănătatea publică; Grafologia; Consultaţiuni medicale; Drepturi şi datorii; Stupefiante la China; Nebunii cari nu’s nebuni; Timp rece, picioare reci. 12 pagini mari 7 lei. De vânzare pretutindeni. ■k Cumpăraţi de sărbători cartea , Poliyama“ ilustrată şi prefaţată de Regina Maria. (380 pagini, preţul 100 lei). Se găseşte la toate librăriile din ţară. „ S'a pus In vânzare la toate librăriile din ţară noul roman: Contesa Maria Walewsca”, de Ivan Petruşca. Scrisă cu mult avânt şi putere de evocare, cartea aceasta descrie sbuciumata poveste a dragostei lui Napoleon şi a frumoasei contese poloneze. Respectând adevărul istoric, autorul s’a străduit şi a izbutit să integreze viaţa sentimentală a împăratului în desfăşurarea eroică a carierii sale politice şi militare. Un roman care impresionează adânc. Elegant ilustrat. LEI 1J. Expediază ramburs — la cerere — „ADEVERUL”, S. A. — București. * Au apărut în editura „Cartea Românească" : P. Cerna, poezii ed. Vl-a, lei 60; L Slavici: Din Bătrâni, vol. H, lei 75; D. Stănoiu: Demonul lui Codra, lei 96; Th. Gh. Manea: Lucrări din paie și sorg C. F. Ser. B. No. 58, lei 8; Ing. Casetti: C. F. Ser. D. No. Locomotiva, lei 24. O nouă carte de Binet-Valmer In editura Flammarion a apărut romanul „Le jardin de l’impure“ de Binet- Valmer. Anare Therive, cronicarul literar de la „Le Temps’’ leagă paginile scrise de Binet-Valmer de fergiula balzaciană, intr’atât aparţin eroi din „Le jardin de l’mupure“ lumii plină de relief şi realitate a lui Balzac. Pentru Binet-Valmer se socotește că actualul roman este o culme literară, cuprinzând cele mai colorate și puternice pagini pe care le-a semnat până acum. PUŢINĂ GRAMATICĂ Un pahar cu apă Problemă veche, discutată şi răsdiscutată. Şi totuşi problemă actuală. Expresia greşită, citată în titlu, se răspândeşte, pare-se, în dauna celei corecte, un pahar de apă. Aşa se spunea mai de mult, şi aşa spun şi astăzi încă ţăranii: pahar de apă. Expresia nouă, pahar cu apă, provine din tendinţa de a reflecta la ceia ce spunem şi a corecta expresiile nelogice. Dar, în cazul de faţă, ca mai peste tot, profanii în ale limbii au corectat în mod greşit expresia care, de fapt, era logică. Se pretinde că pahar de apă ar însemna „pahar făcut din apă“. Argumentul acesta este adus de cei care vor cu orice pre să pară spirituali. O rochie de bal nu înseamnă „o rochie făcută din bal“, nici un metru de stofă nu e „un metru făcut din stofă“. Prepoziţia de, în româneşte, nu arată numai materia din care e făcut un obiect, ci şi scopul şi măsura şi alte lucruri. Alţii spun că pahar de apă înseamnă „pahar pentru apă, dar gol“. După această teorie, un vagon de grîu ar fi „un vagon pentru grîu“, o tonă de cărbuni „o tonă pentru cărbuni“, un deget de vin „un deget pentru vin". Toate numele de măsuri se construesc în româneşte cu prepoziţia de. Se zice deci o vadră de vin, un kilogram de măsline, un metru de postav, deci şi un pahar de apă. Se obiectează că, cerînd un pahar cu apă, ne gândim nu la măsură, ci la obiectul pahar, pe care-l vrem cu apă nu e. De fapt, noi nu ţinem să precizăm obiectul, ci cantitatea de apă: dacă aceiaș cantitate de apă ne-ar fi servită într’o cupă, am accepta-o; din contră, dacă ni s’ar oferi un pahar cu o picătură de apă în el, scopul nostru ar fi departe de a fi fost atins. Un doctor scrie pe o rețetă: a se lua in jumătate de pahar,cu bere. Dacă ne interesează măsura, trebue să punem de; dacă ne interesează obiectul, atunci pentru a obţine o jumătate de pahar trebue să tăiem un pahar în două. Când spunem: am băut un pahar cu apă, expresie astăzi destul de răspândită, ne gândim la obiect nu la cantitatea de apă? Atunci am băut şi paharul. Alţii vorbesc de o litră cu vin, deşi litra aceasta se află într’o sticlă de un kilogram. Despre înlocuirea lui de prin cu in alte expresii noui, voi vorbi în articolul de săptămâna viitoare. Gh. Reviga Congresul nbinilor din vechiul regat Eri a avut loc în sala Bara,emmi deschiderea congresului rabinilor din vechiul regat D. Brădişteanu directorul general al cultelor, a salutat pe congresişti la numele d-lui ministru Costăcnescu. Au adus apoi salutul instituţiilor ce reprezintă rabinul Hahn Rabinovici-Iaşi, dr. Niemirower, dr. Steinhardt, d-nii Schwartz, Schweig, etc. Biroul congresului se constitue astfel: preşedinte: şef-rabin dr. I- Niemirower; vicepreşedinţi: şefi-rabinii Haim Rabinovici-Iaşi, Burstin-Botoşani, I. Margulies-Galaţi, dr. Thenen-Brăila; asesori: rabinii: M. Berger-Bucureşti, Basseches-Burdujeni; secretari: Z. Landmann-Bucureşti şi dr. M. A. Halevy-Bucureşti. D. rabin Landau a prezentat raportul asupra activităţii Uniunii, iar d. Alperin a cetit referatul asupra situaţiei rabinului în cadrul legii cultelor. In şedinţa de după amiazi au mai făcut diverse referate rabinii Halevy, Margulies-Galaţi, Gutman-Bucureşti, şi d. dr. Thenen-Brăila. .......— gata« Joi 4 Decembrie 1930 legea electorală treime modficată Interpretul d-lui Argetoianu a pus la ordinea zilei mai mult ca oricând reforma electorală. Toată lumea este de acord că legea trebue cât mai curând modificată, înainte de eventuala dizolvare a parlamentului. Se ştie că guvernul dorește în această privinţă, colaborarea partidelor din opoziţie. Liberalii luând cunoştinţă de proectul d-lui Miro s’au declarat de acord cu principiile generale, având de făcut numai rezerve de amănunt. Astăzi va avea loc o şedinţă la club pentru a se hotărî dacă liberalii participă sau nu la şedinţele in care se va discuta proectul d-lui Mirto. Parlamentarii liberali sunt pentru. Dar d. Brătianu ca de obicei, este contra. Nu se poate dacă prevedea ce se va hotărî. In cercurile politice se crede că o colaborare este absolut necesară, cu atât mai mult cu cât legea vine din inițiativă particulară. Altfel, s’ar putea ca regele să refuze sancţionarea ei, pe când dacă ar întruni consensul tuturor partidelor, aceasta nu s’ar mai putea. Consfătuirea parlamentarilor majoritari care se interesează de lege va avea loc zilele acestea. Se aşteaptă numai răspunsul opoziţiei. Toate partidele organizate înţeleg interesul ca legea să fie votată. Altfel, ar putea veni la putere un guvern de personalităţi, care să facă alegeri pe baza primei majoritare. Parlamentul francez discuta nouile credite pentru armata In şedinţa de ori a parlamentului francez s’a continuat discuţia asupra creditelor deschise pe seama armatei. Deputatul comunist Baron a făcut o aspră critică asupra înarmărilor Franţei împotriva Sovietelor şi a declarat că va vota împotriva creditelor militare propuse. D. Maginot, ministrul apărării naţionale a explicat in ce constă înzestrarea actuală a armatei franceze arătând că toate armamentele trebuesc modernizate. Trebuesc înzestrate unităţile cu aparate împotriva gazelor, etc., etc. Ca socialist, d. Maginot declară că este partizanul soluţiunilor internaţionale însă acestea sunt insuficiente împotriva războiului, pe care trebue să-l evităm, pe orice căi. Un război acum, ar fi pieirea civilizaţiei şi distrugerea tuturor naţiunilor, a spus d. Maginot, chiar a celor cari vor fi victorioase. Reichstagul a fost redeschis Eri s-a redeschis Treichstag-ul german. Se crede că toate lucrările vor putea fi terminate în câteva zile. Probabil că moţiunile de blam vor fi respinse. INFORMAŢII Regele, notificând urcarea sa pe tron, a primit din partea împăratului Hirohito al Japoniei, o scrisoare, prin care, după ce ia act de acest fericit eveniment, exprimă felicitări şi urările cele mai sincere pentru fericirea personală a suveranului şi prosperitatea familiei regale, asigurfindu-l, cu acest prilej, de inalta sa stimă și nestrămutată prietenie. Vârsta mașinei In mai toate ramurile activităţii omeneşti, munca de mână e înlocuită de maşină. In numeroase sâpunării, şi azi încă săpunul e todeauna fabricat şi Împachetat cu mâna. Săpunul Cadum e făcut cu maşina ; mâna goală nu-1 atinge niciodată in timpul nici unei faze a fabricării sale. Dacă aţi putea vedea uzinele săpunului Cadum, v'aţi da seama de atenţia dată igienei şi sănătăţii şi n’aţi mai întrebuinţa niciodată alt săpun. Un domn Ionel Naumescu din Bucureşti, funcţionar in politie, ne roagă să arătăm că notiţa noastră de tăcum câteva zile, prin care denunţam opiniei publice şi autorităţilor pe un individ cu acelaş nume, privea pe altă persoană, li satisfacem această dorinţă, individul în chestiune este un oarecare I. Naiman, care-şi zice Ionel Naumescu. Asistenţii universitari şi cei al academiilor şi institutelor cu caracter universitar sunt invitaţi să ia parte la şedinţa Asociaţiei Asistenţilor, care va avea loc joi 4 Decembrie, ora 9 seara în amfiteatrul „Spiru Haret“ (Facultatea de ştiinţe). Consiliul comunal din Botoşani a luat în discuţie bugetul oraşului. Consilierii liberali au protestat împotriva trecerei în buget a sumelor cerute de directoratul Moldovei şi după un scandal. In timpul căruia primarul a fost acuzat de fals, consilierii liberali s’au retras. Cetiţi în „Adevĕrul literar şi artictic“. O pagină sentimentală din viaţa d-lui C. Stere, în care solitarul de la Bucov povesteşte d-lui L. Leoneanu o amintire plină de duioşie. Expoziţia pictorului Ştiubei din sala Mozart repurtează un succes remarcabil. După vizitarea regelui Carol din ziua deschiderei, principesa Hrana a vizitat-o ori reţinând câteva lucrări. „CONTENCIOSUL", birou de Informaţiuni judiciare şi administrative, primeşte spre a susţine şi rezolva chestiuni de orice natură înaintea justiţiei sau autorităţilor. Biroul funcţionează permanent in Bucureşti, str. Constantin IMilla II în Palatul ziarelor ..Adevărul în „Dimineaţa“. Pagina de umor universal a ultimului număr al „Adevărului literar“ cuprinde schiţe umoristice de Tristan Bernard, A. Cehov, Max şi Alex Fischer, anecdote şi caricaturi