Adevěrul, mai 1931 (Anul 44, nr. 14530-14543)

1931-05-15 / nr. 14530

Pagina 2-a ISO//9J coiecr/vOGG/ja/ix/gr w ag oa/s -i/rs/coo/r 30 MAI Plecarea primei călătorii colective la EXPOZIŢIA COLONIALA din PARIS Se vor vizita oraşele : Budapesta, Viena, Lausanne, Montreux, Milano, Veneţia ! Preţul de persoană de la Bucureşti lei 26.5001 de la frontieră lei 24.GCG. Informaţiuni detaliate la toate Agenţiile şi Sub Agenţiile VAGONS­ LITS COOCK. ctorul H. MARTIN CoUDenzer at ms. psycho physiologic (Barillon Paris), tratează numai Psy­­chonevrosele. IMPOTENŢA (functional!) neurastenia, Historic Melancolia Timiditatea Fobia (Frica NEVROSA ENIMEI ŞI A STOMACU­LUI. (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie) Paralista, nevralgia contracturi, tremuraturi psihice. Insom­nia, somnolenţa, dureri de cap. Trata­mentul copiilor întârziaţi Impulsivi, O­­XANIA, INCONTINENTA DE URINA ELECTRICITATE HYPNOTISM per­suasiune, autosugestie. CALEA VICTO­RIEI SI, PESTE DRUM DE TEATRUL NATIONAL. Consult. 9—11 fi 2—7. MINISTERUL JUSTIŢIEI fi. Direcţiunea Judiciară D. Lazăr Iulius M. Arnold născut la 12 Septembrie 1908 în Bucureşti, domiciliat In Bucureşti str. Brânco­­veanu No. 0 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele să patronimie de Arnold nn acela da Androniu, spre a se numi Lazăr-Iulius Androniu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Pentru CINEMATOGRAFE INSTALAŢII SONORE COMPLECTE precum şi pentru aparate sistemul cu disc in funcţiune, separat AP­ARATE PENTRU FILME SO­­NORE (fotoelectrice), montabil la toata maşinile de proecţie, livrează RADING­ ELECTRIC Londra-Viena SE CAUTĂ REPREZENTANŢI Adresaţi la Reprezentanta Gene­­rail: Olympia. Kinematografen Ak­tiengesellschaft Budapest VH, Erz­­sebet Körnt 28. ŞCOLARE Elevii claselor V, VI, VIT-1* secun­dară îşi revăd materia temeinic de fizică şi chimie pentru examenele de finele anului sau particulare, citind admirabilul „MANUAL SINTETIC DE FiZICA ŞI CHIMIE" (căldură electricitate, statică şi dinamică, ma­gnetism, mecanică acustică, optică şi chimie organică). Alcătuit în strictă conformitate cu programa a­­nalitică de d-ra Adina P. Ghiată, profesoară, N. B. — Expediază ramburs şi ur­gent, la cerere, „Adevărul" S. A., Bu­cureşti, citiţi RADIO actorii lui Sofocle n’au jucat, în semn de doliu, câteva zile). Dar ,în acelaş timp îl povăţueşte : „Te cobori prea mult la nivelul vulgului”. ..El îţi poate da succesul, nu însă­­ gloria”. In „Tu faci pe oameni aşa cum sunt, i-am făcut cum trebuie să fie !” ” Minunate sfaturi, înălţătoare gân­dire, splendidă mărturisire de cre­dinţă a lui Sofocle ! Dramaturgul ca îndrumător, con­ducător de popoare, creator de per­fecţiune, — ce misiune înaltă, ve­cină cu Dumnezeirea ! Dar cine poate contesta o anu­mită rigiditate pe care o impune artistului această atitudine ? Decadentul Euripide — cel din­tâi care a pus amorul pe scenă crează o umanitate vie, personagii cari de la Racine până la D’Annun­zio au fost mereu reluate, ameste­că, înaintea lui Shakespeare, comi­cul cu tragicul şi dăruieşte gândi­rii omeneşti opere care te uimesc şi azi prin adevărul şi viaţa care circulă în ele. Este, deci, loc, în galeria marilor creaţiuni, şi pentru arta pură şi se­veră a unui Eschil sau Sofocle, şi pentru cea flexibilă şi unanimă a lui Euripide, Aristofan or­ Shakes­peare. Totul e în funcţie numai de acea bagatelă care numeşte „geniul”. Victor Eftimiu tere,­tara ar începe o viaţă nouă şi ca şi cum ar avea siguranţa că ceia ce a Întreprins să facă, va fi respectat întocmai de cei ce vor veni mai târziu. De aceia,­­pentru a nu vorbi de­cât de lucrurile cu totul actuale) n’am fost încă în stare, până as­tăzi, — nu să lichidăm greaua succesiune a războiului, dar — măcar să dăm vieţii noastre o în­drumare inteligentă şi potrivită cu nevoile timpului şi cu noile condiţii de existenţă. De aceia am ajuns, din greşeală în greşeală, din neprevedere în ne­­prevedere, la situaţia inextricabilă în care ne găsim. Să ne mai întrebăm de ce lumea şi-a pierdut încrederea în parti­dele politice ? Dar fenomenul acesta ar trebui examinat şi din alt punct de ve­dere. Voi încerca să fac aceasta mâine. Eugen Hecoveanu Falimente la Galaţi GALAŢI, 12.­­ La tribunal s-a înregistrat cererea de concordat preventiv introdusă de marea fir­mă de fierărie Ioan Jarnea de pe strada "­raşoveni. Firma are un activ de 8­261.456 şi un pasiv egal, din care se deduce capitalul de 2 milioane şi jumătate. Firma oferă creditorilor plata integrală în ter­men de trei ani, în 12 rate. Cere­rea a fost determinată de dorința evitării falimentului. * A fost cerut în declarare de fali­ment comerciantul Solomon Moise din str. Independentei 20. Credi­torii au cerut arestarea lui pe mo­tiv că au indicii că ar fi săvârșit fraude în dauna lor. ■■■" ■■■ ——— ■■■ CUCA MUZICALĂ „RIGOLETTO“ CU ZALESKI Că de-ar fi fost cu Şaliapin şi to­tuşi suntem încredinţaţi că nimeni nu i-ar fi putut afla vre­o deosebi­re, din punct de vedere pur artistic. Aceasta numai fiindcă şi arta lui Zaleski e întemeiată tot pe aceiaşi nobleţe de simţire, ca şi aceia pe care Şaliapin cel dintâi a făurit-o Operilor. Complexul ei scenic se poate ana­litic despărţi în două ipostaze: de actor şi muzician, care Înrâuresc si­multan, contopite admirabil, prin personalitatea artistică de inter­pret-creat­or, pe care Zaleski aseară şi-a desvăluit-o nouă. Cu toate că l-au mai ascultat de mai multe ori, în anii trecuţi, tot pe scena Operei Române, nu ne sfiim să mărturisim că în spectacolul de ori seară, el ni s’a părut a fi într’o mai fericită dispoziţie de glas, între­cându-se astfel pe sine. A dat Zaleski un sens precis ro­lului titular, atât din punct de ve­dere muzical cât şi actoricesc. Cu un glas mare şi bine educat, de bas cantabila, a construit printr’o aristocratică frazare, diagrama so­noră a acestui rol — atât de mult cântat în tot felul, — cu o admira­bilă muzicalitate firească, punând-o în slujba marelui actor care — prin atitudini, gest, mimică, articulaţie şi dicţiune impecabilă — ne-a dat im „Rigoletto”, desigur cu mult mai viu decât chiar poetul l-a pu­tut imagina. A fost o seară rară, de foarte reu­şit spectacol, în care toate elemen­tele vii ale scenei, au părut că dau maximum de simţire şi talent. Ne bucură faptul, că direcţiunea Operei ne va mai prileji zilele ace­stea, plăcerea de-a aplauda pe Za­leski şi în alte două roluri deosebite (Tosca şi Boris). SYM Radiofonişti! Ca să ştiţi ce post să ascultaţi, aveţi nevoie de o înşirare a staţiuni­­lor emiţătoare după lungimea de undă. Ca să ştiţi cum­ sunt emisiunile disponibile la un moment dat, aveţi nevoie de o prezentare sistematică a acestora. In ambele direcţii vă este un ghid preţios şi indispensabil zia­­rul „Radio şi Radiofonia“ care pu­­blică programul amănunţit al tutu­­ror emisiunilor europene. Cetiţi deci ziarul „Radio şi Radiofonia“ care a apărut cuprinzând programul emi­­siunilor radiofonice pentru săptă­mâna viitoare: 24 pagini, 18 lei. Masaryk despre Tol­­stoi şi Dostoevski In revista culturală „Nase Doba”, dr. Horak, profesor la Universitatea Carol, din Praga, a publicat un stu­diu interesant asupra lui Masaryk şi Dostoewski. In acest studiu a făcut şi o formu­lare a problemei Tolstoi-Dostoew­­ski. Intre altele a scris: .Masaryk a precizat că intre Tolstoi şi Dostoew­ski există o profundă deosebire, câ­nci e vorba de reprezentanţii a două straturi de civilizaţie. DUSlUcVoKI Tolstoi este un moşier care trăeş­­te la ţară. Dostoewski este un cra­jan, primul mare scriitor rus care a înţeles pe deplin spiritul vieţii de oraş mare a timpului nostru. Dar prin dragostea sa pentru ma­ik, Dostoevski înceearcă să treacă prăpastia dintre oraş şi sat. Dragos­tea de oameni merge la Dostoevski mână în mână cu dragostea de co­pii. Este unul din cei mai pătrunză­tori cunoscători ai sufletului copilu­lui şi el a ştiut să desemneze acele figuri de copii, cum rar Întâlnim in literatura mondială. Aci gânditorul completează pe poet Prof. Horak consideră „Fraţii Karamazov“ ca una din operele cele mai mari din literatura mondială. Urmează apoi „Idiotul“, în cele din urmă „Crimă şi pedeapsă“» Premiile S. S. R. Poetul A. T. Stamad­ad a fost pre­miat de Societatea Scriitorilor Români pentru volumul său de poeme, „Din trâmbiţe de aur“, apărut în ediţia IV la Cartea Românească. Spectacolele »»Zig-Zag“ In seara de Joi 14 Mai a. c. va a­­vea loc deschiderea stagiunii spec­tacolelor „Zig-Zag“, de sub conduce­rea pictorului Alexis Macedonski şi Dinu Macedonski, cu concursul d-nei Paule Sibille, in desăvârşitele sale creaţii de dansuri plastice. Programul premierei va cuprinde: Dramatizare din „Divina Come­die“ cap. V, Infernul, Legendă ‘.exicană (feerie); Basm românesc; Dramă modernă; Sentimentalism de V­illiers de L’Isle Adam. In rolurile principale d-nele: Nelly Caracioni, Medinee baban, Stroe Sanda, și d-nii: Dinu Mace­donski, Sergiu Dumitrescu, Eugen O­­breja și P. Vasiliu. In celelalte roluri d-rele: Lauren­­tieva, Emilia Popescu, Honorine Rod, Maria Caraman, Retta Săndule­­scu, Virginia Turnavitti şi d-nii Pe­­troianu, V. Precup, Vulpescu, Grecu Roman, Popovici şi Cicerone Pope­scu. Spectacolele vor avea loc In fie­care seară In sala „ZIG-ZAG" B-dul Schitu Măgureanu No. 6, vis-a-vis de liceul Lazăr, Joia, Sâmbăta şi Duminica, mati­­nouri speciale pentru copii. Sala renovată, decoruri şi costu­me noi. Orchestră şi cor. Cărţi-reviste „Berliner Tageblatt“ scrie: „Romanul „Mi-e foame“ de Georg Fink e o operă de cel mai adânc adevăr şi de cea mai teribilă re­velaţie“. S-a pus în vânzare în traducere română la librari şi depozitari Balet rus la Monte- Carlo Baletul Operei Ruse din Paris a plecat la Monte Carlo pentru mai multe reprezentaţii. Ansamblul baletului se află sub conducerea lui Boris Romanov, un program se află balete de Igor Stra­vinsky Serghei Prokopiev, precum şi de compozitorul spaniol Falii. La primul spectacol al baletului rus va fi prezent şi Igor Stravinsky HDEVERUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Vorbe!... vorbe!..­. vorbe!... Numim leneş pe cel care nu se agită. De fapt, numai leneşul poate munci cu spor; ceilalţi îşi risipesc energia cu mărunţişuri, cu vorbă multă, ca să-şi dea iluzia că fac ceva. * Nici măcar să visezi nu poţi visa cela ce vrei. Chiar feeriile somnului nostm le orânduesc forţe străine de noi! ★ N’am prea multă stimă pentru oa­menii foarte bogaţi, dar nici pentru cei săraci de tot... * Nici nu face tovărăşie, dar nici nu te lua la harţă cu omul care n’are ce pierde. * Ne pierdem demnitatea in rate şi-am vrea s’o recâştigăm dintr’odată, printr’o lovitură de orgoliu. * In artă, curajul locului comun e cea mai bună garanţie de succes. * Imitând pe Mallarmé, unii scriitori se cred mai originali decât cel ce imită pe Bolintineanu. ★ In vremea războiului, am făcut pa­radoxala constatare că a fi surd­ă mai mare nenorocire decât a fi orb. Invalizii cam nu vedeau erau mai dis­puşi, mai blânzi, mai optimişti decât cei cari n'auzeau. Senzaţiile se percep cu mai multă in­tensitate prin urechie, de­cât prin ochi. Marea văzută de departe, nu te im­presionează. Ascult-o, însă, de-apoape, cu ochii închişi şi vei avea în tine, toată imen­sitatea, tot vuetul infinitului ci­clc­tic fu­mat. ★ Costumul tatei e mai demodat decât al bunicului. * Când eşti slugă, ai numai un stă­până. Când eşti stăpân, eşti sluga tu­­turor slugilor tale. * Critica trece, opera rămâne, — sau nu. In orce caz, critica trece. ★ Şi tigrilor le place sâ fie scărpinaţi. ★ Teatrul bun se face cu talent, bani şi vreme. Când îţi lipsesc acestei trei lu­cruri esenţiale, inlocneşte-te cu teorii. 'ic Tot ce vreau isb^ndesc. Fiindcă nu vreau decât acela ce se poate. * Transportând in domeniul practic, am­ zecea parte numai din sforțările, din strategia cheltuită pentru discreditarea unui confrate, ne-am putea face rost de un rând de haine. Idealismul nostru, insa, e incorigibil. ★ Tinereţea este singurul defect de care­­ ne corijem fără voia noastră. * Toate lacrimile sunt curate. ★ 1 Tot ţi se pare că cel ce e deasupra ta o să cadă. VICTOR EFTIMTU Paderewski şi Wilson După cum anunţă ziarele poloneze, desvelirea monumentului lui Wilson, care a fost dăruit oraşului Poznan de către celebrul pianist polon I. Paderewski şi care avea să aibă loc in ziua de 28 Iu­nie, a fost amânată In urma, dorinţei PADEREWSKI lui Paderewski, pentru ziua de 4 Iulie, când au loc serbările naţionale ameri­cane. Paderewski a promis că va veni la Poznan, cu prilejul desvelirii monu­mentului. La solemnităţile desvetirii vor parti­cipa şi numeroşi reprezentanţi ai Ame­­d­i in frunte cu generalul Pershing. Confesiunile in Sta-­­ tele Unite După ultimele date statistice, nu- i mărul persoanelor cari aparţin dife­­­­ritelor confesiuni, se ridică in Sta-­­ tele­ Unite, la 51.000.000, adică mai­ puţin decât o jumătate din numărul­ ’ populaţiei. In 1928 numărul mem-j , brilor diferitelor confesiuni a cres­cut cu peste un milion, în 1929 nu­mai cu 243 mii, iar în 1930 cu, 89.000. Numărul evreilor din Statele Unite se ridică la 4.007.042. Biseri-'­­­ca Budhistă are 5689 membri, 12 ca­l­se de rugăciuni şi 30 preoţi. Religia­­ care are cel mai mare număr de membri, este cea catolică. In 1930 numărul analfabeţilor din Statele- I Unite s’a cifrat la 1.012.623, adică mai puţin cu 147.156 faţă de anul­­ precedent. Un institut pentru cu­noaşterea artelor in­­ Rusia Sovietică Consiliul comisarilor poporului a hotărit să desfiinţeze Institutul ar­heologic de Stat, Institutul de litera­tură şi limbi, Institutul de ştiinţă muzicală, Academia ştiinţelor artis­tice din Moscova şi Institutul pentru Istoria artei, din Leningrad. In locul acestora se va înfiinţa la Moscova o Academie pentru cunoaş­terea artelor, care va avea mai mul­te secţiuni corespunzătoare institu­telor desfiinţate. Universitatea Văle­nii e de Munte Anul acesta cursurile universităţii populare „Nicolae Iorga“ din Vălenii de Munte, se vor ţine între 15 Iulie şi 15 August 1931. In timpul cursurilor va funcţiona ca şi în anii trecuţi o cantină şi că­minuri pentru băeţi şi fete, înscrierile se fac de pe acum pe a­dresa­­următoare : „Universitatea Populară Nicolae Iorga“, Bulevardul Schitu Măgureanu No. 1, Bucureşti I unde se află și secretariatul cursu­rilor. A MURIT YSAYE BRUXELLES, 12 (Rador). — Ce­lebrul violonist Ysaye a încetat Un viată azi dimineață la ora 4 și jumătate. Ysaye, născut In 1858 la Liege, elev al lui Vieuxtemps a fost unul Un cei mai de seamă virtuozi in­­temporani. NOTE BIOGRAFICE Eugéne Ysaye s’a născut la 16 Iu­lie 1858, la Liége. A studiat muzica la Conservato­rul de acolo şi la cel din Bruxelles cu profesorii Vieuxteraps şi Léo­nard şi apoi, până la 1881, a fost maestru de concert in orchestra lui Bilse, din Berlin. In urmă, a Între­prins turneuri de concerte, care au întemeiat repede renumele său de violonist Dela 1883 până la 1886 Ysaye a trăit la Paris. Apoi a fost profesor de vioară la Conservatorul din Bruxelles; acolo el a Întemeiat și un quartet de viori, care a deve­nit curând celebru. Dela 1889 a a­­bandonat cariera profesorală, (­ie­rnat în 1898 la conducerea orches­trei filarmonica din New-York, a re­fuzat oferta. In schimb, la Bruxel­les a condus un timp îndelungat „Société des concerts Ysaye", înte­meiată de dânsul. După isbucnirea războiului, Ysaye a plecat în Ame­rica, unde a activat până în 1921 ca dirigent de orchestră In Cincinatti. Reîntors la Bruxelles, a conţinu­­t de acolo activitatea sa concertis­tică. La vârsta de 70 de ani, Ysaye a trebuit să se supună amputărei u­­nui picior, operaţie care a avut un decurs fericit Ysaye a desvoltat şi o activitate după o fotografie mai veche de compozitor: el a scris între altele mai multe concerte de vioară, pre­cum și variatiuni asupra unei the­me de Paganini, care insă n’au a­­părut în public. EUGEN YSAYE Un apel al prefectului de Vâlcea D. Hak­laus Dem. Mihale, — pre­fectul judeţului nostru, *— In vede­rea alegerilor generale a lansat in judet următorul apel: ,,In cursul acestei luni, până la data fixată pentru efectuarea ale­gerilor parlamentare, toate organi­­zaţiunile politice îşi vor îndrepta ac­tivitatea lor în scopul de a dobândi încrederea cetăţenilor alegători. In calitate de reprezentant al gu­­vernului ţării, imi îndrept apelul către toţi conducătorii organizaţiu­­nilor politice şi către toţi cetăţenii ce vor activa in viaţa publică,­­ ru­­gându-i ca In acţiunea ce vor între­prinde să aibă în vedere, în primul rând, păstrarea neştirbită a ordinei şi a siguranţei publice. Să se caute stăruitor a se da lupte­lor politice un aspect civilizat,­­ în­­lăturându-se din manifestările a­­tât scrise, cât şi prin viu grai, tot ce ar putea aduce jignire personală şi defăimare la adresa adversarilor. De asemenea, este bine, cred, că, a­­vând in vedere starea destul de cri­tică sub raportul economic şi finan­ciar, să nu se facă promisiuni de natură a deştepta in sufletele ne­căjite ale populaţiei speranţe deşar­te şi irealizabile, să Înlăturăm adică tot ce poate fi cuprins în termenul de demagogie. O critică obiectivă, pasionată chiar, fap­t lipsită de patimă, poate constitui baza unei acţiuni politico­­electoral­e, care onorează şi convin­ge mai mult decât patima şi atacu­rile subiective, care Înjosesc şi per­vertesc sufletele şi caracterele, înţelegând a garanta. — In aces­te condiţiuni — întreaga libertate de manifestare, rog să mi se uşure­ze sarcina răspunderii pentru men­ţinera ordinei şi siguranţei genera­le, conlucrând cu toţii prin mijloa­ce civilizate. In acest scop. a DEM. MIHALE prefect de Vâlcea ■■HI« — ■ I ■ Delegaţia iugoslava la confe­rinţa exportatorilor de cereale BELGRAD, 12. (Rador). — Delega­ţia iugoslavă la conferinţa de la Lon­dra, a exportatorilor de cereale, a plecat astăseară la Londra* Delegaţia este compusă din d-nl Mrivote Pilja, director la minist­­rul de comerţ. Velimir Sojkovici, di­­rector in ministerul de agriculturi şi Leon Gottlieb, director al Socie­­tăţei privilegiate pentru exportul produselor agricole. A apărut! A apărut! DIMINEAȚA COPIILOR N­r. 3­7 9 Cu următorul bogat cuprins: Ileana in fandul Mării de Ali-Baba Povestea celor 6 trântori de Mo, Nae Drumul primăverii de D. C. Mereanu Darul cel mai bun de Marcu Ionescu De vorbă cu oo locuitor din planeta Marte de N. Batzaria Primăvară de Flori­n Obogeanu Cântec de primăvară de J. Popa Paia băiat răutăcios de Venerica Em. Georgescu Pentru cititorii mai micuţi. Ca toate şi amestecate.­De vorbă cu cititorii, etc. Numeroase ilustraţiuni Un exemplar lei 5 INFORMAŢIUNI In urma topirei zăpezilor de pe. La Fălticeni s’au descoperit o mo­­munţi, apele Oltului sau revărsat nedă falsă de 5 lei. Piesa este mai asupra semănăturilor din comunele groa­să şi mai mare decât cea de­ Rotbah, Feldmara şi Măieruş din I­r­tabilă , cuprinsul judeţului Braşov. I VOIAJ DE PLĂCERE SPRE BUDAPESTA ŞI VIENA ;u vizitarea renumitei localităţi climaterice SEMMERING, efectuat­e condiţiuni de primul rang. Plecarea cu trenul accelerat cl. II şi rei­­toarcerea pe FRUMOASA DUNĂRE CU VAPORUL IN CABIN LUXOASE DE CL. I. In timpul voiajului mesele se vor servi­­ vagon-restaurant Plecarea 20 MAL Reîntoarcerea 2 Iunie seara. Cereţi gratuit prospectul şi informaţiuni la HAMBURU-AMERIC LINIE S. A. R„ Bucureşti, Calea Victoriei 84. Tribunalul din Brăila respingând cererea de concordat a „Băncei Por­tului” a cerut să i se remită dosarul spre a fixa termenul de declarare in stare de faliment a sus arătatei firme. La rubrica „Femeia de azi” — din Românt­ de Duminică 10 Mai al „Adevărului literar şi artistic” —■ d-ra Alice Gabrielescu se ocupă de candidaţii la fericire, Ţara amorului şi Sfârşitul lumii. 2 EXCURSII din 1Q 16—31 Mai. Se vizitează rftul. Expoziţia colonială: Mi­lano, Venezia, etc. Vagon cu paturi, paşaport colectiv, întreţinere de prim rang. Costul lei 17300. CONSTANTINOPOL 21—27 Mai. Se vizitează şi: Eyub, Skutari, Prinkipo, Cornul de Aur, Seraiul, etc. Costul Iei 8.000, in care intră: paşaport colectiv, vize, tren, vapor (cabină) întreţinere complec­tă, muzee, etc. Informaţii între 6—8 seara la Cer­cul Amat. Excursionişti, pers. juri­dică, Şcoala Tunari, Romană 87. Tel. 213/04. In cercurile guvernamentale se a­­firmă că d. general L Răşcanu va fi numit, peste câteva zile, guvernator al Basarabiei, post care ar urma să se reînfiinţeze. Dri dimineaţă a avut loc la mini­sterul sănătăţii o lungă conferinţă intre d-nii profesor dr. Al. Slăti­­neanu secretar general al ministe­rului sănătăţii, Teodor Mateescu director general al contabilităţii mi­nisterului şi consilierul financiar in vederea micşorării cheltuelilor din bugetul anului în curs. D. Istrate MIcescu a fost primit a­­seară, la ora 6, de suveran intr-o au­dienţă, care a durat o oră. D. ing. Cezar Popescu, directorul general al industriei şi şeful delega­ţiei române, care a tratat încheerea unei convenţii comerciale cu Ger­mania, a plecat aseară la Geneva, in vederea continuării acestor trata­tive. Congresul regional al partidului social-democrat, care urma să se ţină la Bucureşti, a fost amânat, din cauza alegerilor, pentru o dată ce urmează a fi stabilită. Adunarea generală a societăţii „Salvarea“ va avea loc in ziua de 21 Mai, la orele 12 m, la sediul socie­tăţii din splaiul Independenţei No. 19—21. La ordinea zilei: darea de seamă a societăţii pe anul 1931. Palatul Justiţiei Banditul Pinciuc arestat zilele tre­cute, fiind instruit a declarat că a săvârşit o tâlhărie la Bacău în 1929 în dauna bijutierului Carniol din str. Mare, având d­rept complice pe un anume Ion Teodoru zis Gică. A­­cesta a fost arestat şi adus la Bu­cureşti. După ce i s’a luat un inte­rogatoriu a fost depus la penitencia­rul Văcărești.­­ Mandatul de arestare emis îm­potriva colonelului de rezervă Se­bastian Avramescu, autorul escro­cheriilor comise la banca „Avântul” a fost adus ori spre confirmare îna­intea tribunalului Ilfov. Numeroa­sele victime ale arestatului au venit la tribunal şi Înfuriate au încercat să se arunce asupra aceluia care le-a nenorocit. A fost nevoe de in­tervenţia armatei ca fostul director al băncei „Avântul” să poată fi fe­rit de furia mulţimii Mandatul de arestare a fost confirmat La plecarea de la tribunal câteva persoana păgubite de cel arestat, s’au năpustit asupra colonelului A­­vramescu, dându-i mai multe lovi­turi de pumn. Au intervenit din nou jandarmii şi astfel Avramescu a putut fi urcat în automobil şi con­dus la Văcăreşti. Pe ziua de eri s’au primit plângeri pentru suma de 500 mii lei, ce și-a însușit colonelul în rezervă Avramescu. Noua sesiune a Ligii Naţiunilor Delegaţiunile spre Geneva v A*. \Xl­lllvJl / • — ' la amiază a pleca* spre Geneva dele­­­­gaţiunea polonă la sesiunea Consi­liului Societăţii Naţiunilor. Delega­ld ţiunea este condusă de d. Zaleski, *■ ministrul de externe, care se va opri * pentru o zi la Paris. L DELEGAŢII STRĂINE SOSITE * LA GENEVA GENEVA, 12 (Rador). —­ Azi au­­ sosit mai multe delegaţii străine, ■ care participă la lucrările comi­­siunei europene, î UNGARIA LA GENEVA BUDAPESTA, 12. — Contele Ka­rolyi, ministru de externe a plecat­­ astăzi la Geneva, unde va reprezen­ta Ungaria In comisiunea europe­ană. D-sa este însoţit de către d. ge­neral Tanczos, in calitate de expert militar şi d. Alfred Mickl, ca ex­­­­pert economic. IMPORTANTE DECLARAŢII ALE D-LUI SCHOBER ■ VIENA, 12 (Danub). — Ministrul­­ de externe, d. Schober, a plecat­­ astă seară la Geneva pentru a a- I sista la şedinţele comitetului de­­ control, comisiunii europene şi con­­­siliului Ligii Naţiunilor. A întrebat Înainte de plecare, cu ce ■ speranţe pleacă la Geneva, d. Scho­­­­ber a răspuns că pleacă intr’o oră­­ gravă pentru Austria. „Ştiu că după­­ părerea populaţiei austriace, a de­clarat el, a sunat acum ultimul ceas pentru a se deştepta conştiinţa Eu­ropei Această deşteptare a con­ştiinţei europene s’a făcut prin pro­­ectul de uniune vamală intre Aus­tria şi Germania, care nu este in­spirat de consideraţiuni politice, ci numai economice. Este nevoe abso­lută a se da un ajutor efectiv Aus­triei Dacă guvernele europene nu doresc ca in mijlocul Europei să se­ prăbuşească o ţară, trebue să-i se­ dea Austriei ce are nevoe pentru a putea trăi”. HENDERSON LA GENEVA LONDRA, 12 (Rador). — D. Hen­derson, ministrul de Externe, a ple­cat azi dimineaţa, la Paris şi Ge­neva, unde va fi şeful delegaţiei bri­tanice la întrunirea Comitetului e­­conomic al Ligei, însărcinat să exa­mineze chestiunea cooperării euro­pene. întrunirea acestui comitet va fi precedată de discuţiuni informative între miniştrii afacerilor streine şi diverselor ţări şi va fi urmată, Luni de întrunirea Consiliului Ligei Naţiu­nilor. D. MARINCKOVICI SPRE GENEVA BELGRAD, 12. (Rador). — D. Ma­­rinckovici, ministrul Afacerilor strei­ne, a plecat astăseară la Geneva, în­soţit de d. Fotici, ministru-adjunct şi şef de secție la Societatea Națiu­nilor. Fostul Kediv al Egiptului renunţa la pretenţie sale la Tron CAIRO, 12 (Rador). — Primul ministru a informat azi pe zia­rişti, că fostul Kediv Abbas-Hilmy, a semnat azi la Lausanne un act prin care recunoaşte pe Regele Fund ca­ Suveran legitim al Egip­tului, şi renunţă pentru totdeauna la orice revendicări relative la Tronul Egiptului. Accident mortal în avia­ţia engleză LONDRA, 12. (Danub). — Aproape de şcoala de aviaţie din Hampbell s-a prăbuşit azi un avion militar. Pilotul a fost omorât. Prin aceasta, numărul accidentelor mortale din aviaţia militară engle­ză în cursul anului acesta a crescut La 43. Chestia preschimbării bancnotelor germane devalorizate Din sursă oficială germană se comu­nică : Un număr de asociaţii, numindu-se unele asociaţii de creditori ale Băncei Reichului (Reichsbankgläubiger), pro­fită de Împrejurarea că Banca Reichu­­lui a fost obligată a achita in Mai 1931 notele sale emise în Reichsmark pe baza legei Băncei din 30 August 1924, cerând achitarea si a notelor in mărci emise anterior. In acest scop s’au adre­sat autorităţilor compătinte cerând a se retrage interdicţiunea de achitare dis­pusă la paragraful 4 al Legei bonurilor de tezaur şi roşior de bancă din 4 Au­gust 1914 — Monitorul Oficial German (Reichsgesetzblatt) pag. 347. Motivarea acestor cereri face a se presupune, că cei interesaţi nu cunosc starea de drept in chestiune. In ce priveşte notele de mărci, Banca Reichului s’a, conformat obligaţiunei ce-i incumba conform paragrafului 3 al. 3 al Legei Băncei din 30 August 1924 ,de a anula Întreaga sa circulaţiune de I bilete de Bancă contra note de Reichs­mark in proporţiunea de un bilion mărci egal cu una Reichsmark. I întrucât priveşte notele in mărci ne­preschimbate până la 5 Iulie 1925, ele au fost declarate fără valoare. Legea din 4 August 1914, care privitor la no­tele in Reichsmark mai avea valabili­tate, prin intrarea în vigoare a para­grafului 31 din Legea Băncei cu data de 17 Maiu 1930 conform paragrafului 53 al Legei Băncei a fost scoasă din vi­goare. Chestiunea pusă de cei intere­saţi, dacă Legea B­ăncei din 30 August 1924 este intr’adevăr legală, a fost in repeţi­te rânduri rezolvată de Curtea de Casaţie Germană (Reichsgericht) care s’a pronunţat că Legea Băncei este va­labilă. Orice cereri către autorităţi de a se anula Legea din 4 August 1914 sau de revalorizare a notelor de mărci ne­preschimbate simt deci lipsite de temei.

Next