Adevěrul, iunie 1931 (Anul 44, nr. 14544-14568)
1931-06-01 / nr. 14544
Pagina 2. PETRECETI SAMBATA, DUMINICILE si SĂRBĂTORI» ȘI A SINAIA CAZINOUL PALACE (Baccara Ruletă) • Reducere 50 °0 pe C. F. R. Punerea in circulaţie a trenurilor Rapide No.9 şi 10 • Bucureşti-Constanţa Cu începere de la 1 Iunie şi până la 15 Septembrie a. c. se pun în circulaţie trenurile Rapide „TOMIS“ No. 9 şi 10 între Bucureşti-Constanţa, cu plecarea din Bucureşti la ora 7,00 şi sosirea în Constanţa la ora 10,45, iar la înapoiere cu plecarea din Constanţa la ora 19,40 şi sosirea în Bucureşti la ora 23,25. Aceste trenuri vor avea vagoane de clasele I, II şi III precum şi legături imediate pentru şi de la Carmen Sylva şi Techirghiol şi vagoane directe Bucureşti-Carmen Sylva. Trenul de legătură Constanta-Carmen Sylva şi Techirghiol va pleca din Constanta la ora 11,20 şi va sosi în Carmen Sylva la 12,10 şi în Techirghiol la ora 12,22, iar la înapoiere va pleca din Carmen Sylva la ora 17,55 şi Techirghiol la ora 17,40 şi va sosi în Constanta la ora 18,51. Pentru a se evita aglomeratiunile, s’a dispus ca și la acest tren să nu se vândă decât locurile existente, după diagramele vagoanelor ce-l compun, atât pentru cl. I-a, şi a Il-a, cât şi pentru clasa IlI-a. Rezervarea locurilor se face anticipat, la BIROUL OFICIAL DE VOIAJ C. F. R., STR. POINCARÉ No. 21, şi costă pentru cl. I-a 80 lei, cl. Il-a 50 lei şi clasa IlI-a 30 lei. VOIAJURI DE PLĂCERE SPRE TARILE NORDICE Cereţi gratuit revista noastră „NORDLAND-ILUSTRIERTE“ cu Premiile precum şi cu toate informaţiunile detailate asupra voiajurilor spre : FIORDURILE NORVEGIENE, Iunie 1931. Preţul dela Lei 12.500 în sus. CAPUL NORD, Iulie 1931. Preţul dela Lei 19.000 în sus. SCOŢIA, ISLANDA, SPITZBERGEN, Iulie-August 1931. Preţul dela lei 36.500 în sus cu luxoasele vapoare „RESOLUTE“ şi „OCEANA“, cari sunt amenajate special pentru voiajuri de plăcere numai cu CLASA I-a. HAMBURG-AMERIKA-LINIE, Calea Victoriei No. 84, Bucureşti. lăbuţă’ din voturi. Pentru partidul poporului nu mai rămân deci decât 40 la sută din voturile ţării. Şi aceste 40 la sută au fost obţinute prin grave abuzuri electorale. Se poate deci afirma că la alegerile din 1926 tara a fost guvernamentală ? O singură dată tara s’a dovedit în adevăr guvernamentală , în Decembrie 1928. Dar atunci situaţia era cu totul specială. Partidul national-tărănesc fusese înlăturat prin mijloace ilegale, zece ani de la putere şi în adevăr tara se identificase cu acest partid, pe care-l vota fie în opoziţie, fie la putere. Dar abea după un an de la alegerile generale, s-a văzut, cu ocazia ultimelor alegeri judeţene şi comunale, că echilibrul între partide era pe cale de refacere şi că normalizarea politică se apropia. Afirmaţia atât de repetată că suntem o ţară guvernamentală nu este întemeiată. Dar suntem tocmai în ajunul alegerilor şi lucrul se va putea verifica din nou. Gama Doctorul H. MARTIN Colaborator al Ins. Psycho physiologic (Berillon Paris), tratează numai Psychonevrosele. IMPOTENŢA (funcţionali) neurastenia, Histeria Melancolia Timiditatea, Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, vărsături, aerofagie) Paralisia, nevralgia contracturi, tremuraturi psihice. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. Tratamentul copiilor intârziaţi impulsivi. ONANA, INCONTINENŢA DE URINA ELECTRICITATE HYPNOTISM persuasiune, autosugestie. CALEA VICTORIEI 54, PESTE DRUM DE TEATRUL NAŢIONAL. Consult: 9—11 şi 2—7. Dr. G. D. lonaşescu Boale de Ochi şi Urechi Strada Doamnei 27 (vis-a vis de Spitalul Colţea) Consultaţii: 11—1 şi 4—6 domnul cutare pentru că are venituri declarate, pentru că e „apropiiat“, pentru că sergentul din stradă îl salută, pentru că, în definitiv, „se respectă“ şi e „considerat“. Nu e iarăşi ratat domnul care-şi plăteşte singur şvarţul la Capşa şi care-şi confirmă personalitatea de câte ori comandă: plata! Criteriul neratatului nu se ridică mai sus. Dar dacă, onorate preopinent, ai sta şi ai judeca, fără poza marţială a degetului arătător în buzunarul vestei cu moneda de aliaj dubios, „bun pentru 2 lei“, şi ai consimţi să-ţi verifici aliajul monetar al vieţii dumitale, n’ai ajunge la concluzia că d-ta însuţi eşti un ratat, o tristă epavă a vieţii? Ai plecat la douăzeci de ani să cucereşti universul ,ai păstrat un fragment de timp postura şi echilibrul pe Rosinanta, ale Cavalerului Tristei Figuri, Ilustrul Don Quixote, pentru ca să capeţi, cu anii abdomenul şi aplombul lui Sancho Pansa şi ştiinţa pragmatică a abdicărilor succesive şi acceptate. Nu e adevărat că atâţi rataţi, câţi oameni pe pământ? Cine are curajul bilanţurilor morale, soldate fără deficituri? Evident, numai burghezul orizonturilor închise între domiciliu şi cafenea, sau între „serviciu“ şi domiciliu. Cercul e aşadar viţios. Dar când în decursul unui veac, „stupid“, cum îl numeşte deşteptul Léon Daudet, unul singur nu a fost ratat şi acesta se numeşte Goethe, de ce s’ar aplica măsura lui Goethe sărmanului Bratu şi nu cetăţeanului indignat care-şi plăteşte singur şvarţul la Capşa? * D. Tudor Teodorescu-Branişte a scris, în „Dimineaţa“ din 20 Mai, câteva rânduri frumoase şi juste despre cel dispărut. Am crezut de datoria noastră să prelungim în „Adevărul“ răsunetul de emoţie al propriilor amintiri.Trăsătura distinctivă a defunctului a fost boeria. Până în ultima clipă, sub degetul întors al fatalităţii, acel „pollice verso“, al împăratului roman, care precede străpungerea gladiatorului învins, Bratu a fost un aristocrat, cu mască cezariană, deşi pustiită, dar fără abdicare. Tratat de existenţă şi societate, şi-a păstrat seninătatea stoică, estompată de ironie şi indulgent dispreţ. A privit viaţa cu superioritate şi nu s’a dat învins. A suportat sărăcia, nu s’a ruşinat de atâta şi a rămas mândru, pentru că a păstrat până la sfârşit curiozitatea intelectuală şi înţelegerea vieţii. A băut până la fund drojdia amară a vieţii, dar în fundul paharului a surâs orgolios, pentru că şi-a citit sclipirea încă vie şi demoniacă a spiritului. Până la sfârşit, s’a simţit superior bestiei care este viaţa, pentru că se ştia o inteligenţă gânditoare. A murit sărac, ca Iov pe bălegar, dar fără lamentaţie, risipind comori neevaluate, vorbele de duh, cu superioritatea actorului care joacă egal, indiferent de calitatea şi numărul auditorului. A jucat jocul său, fără să ţină seama de parteneri. Dar la jucat superb. Moartea i-a fost,frumoasă ca şi viaţa. A căzut străfulgerat, într-o clipă, după cum el însuşi a străfulgerat în clipă. Prietenii săi, cari l-au iubit şi admirat, i-au pus în mână textul lui Seneca. II ştia pe din afară, dar totuşi călătoria din urmă şi ultima petrecere, cea mare, îi vor fi mai ușoare. Șerboan Cioculescu Acord electoral in vederea alegerilor din Bulgaria SOFIA, 29. (Rador). — Tratativele ce se continuă de 15 zile, între partidul democrat, tracţiunea liberală Petroff, partidul radical de sub şefia d-lui Kosturko şi agrarieni, au dus la încheierea unui acord, in vederea constituirei unui bloc național, pentru alegerile apropiate. Protocolul acordului a fost semnat de reprezentanții celor 4 partide. Contrabandişti de alcool omorâţi cu mitraliera NEW-YORK, 29. (Danub.) — Doi contrabandişti de alcool au fost omorâţi azi în mijlocul zilei prin mitraliere. Ei făceau parte din banda lui Joe Rao, care a scăpat cu viaţă numai fiindcă s-a aruncat la pământ cu iuţeala fulgerului. Agresiunea a fost pusă la cale de membrii bandei olandezului Schulz, care-l acuza pe Rao că-i face o concurentă necinstită. AD^VEftlíL Palatul Justiţiei Un funcţionar al Casei autonome a Monopolurilor fiind concediat a introdus acţiune în Contencios Administrativ, cerând anularea actului şi reintegrarea sa. In faţa Curţei de apel cât şi în faţa înaltei Curţi de casaţie secţia III, Casa autonomă a ridicat chestiunea inadmisibilităţii acţiunii pe motivul că această instituţie este o instituţie privată. Acest punct de vedere a fost primit de către Curtea de apel, care a respins ca inadmisibilă acţiunea funcţionarului cât şi de către înalta Curte de casaţie, care a respins recursul. Continuându-se cercetările în afacerea importului de şoşoni şi galoşi sovietici, s-a putut constata cum că un ziarist prin stăruinţa lui a putut obţine aprobarea ministerială pentru Kfrport. Pe baza presumţiilor parchetul a deschis acţiune publică împotriva acestui ziarist pentru delictul de trafic de influență. Judecătorul de instrucție a dispus arestarea lui preventivă. Noui premiaţi Academia şi-a decernat ori premiile Membrii Academiei Române s-au întrunit ori la ora 3 d. a. în şedinţă plenară pentru decernarea premiilor acordate de Academie în sesiunea generală a acestui an. Şedinţa a fost prezidată de d. arh. G. Balş,care arată că pentru premiile acestei sesiuni s’au prezentat 81 lucrări. LUCRĂRILE PREMIATE A urmat citirea rapoartelor asupra lucrărilor premiate astfel: Premiul Năsturel (4.000 lei) d-lui G. T. Niculescu-Varone pentru „Jocuri româneşti necunoscute cu un indiciu alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre populare“ lucrare căreia d. prof. Ovid Densuşianu i-a făcut o elogioasă recomandare arătând că materialul strâns de d. Varone constitue un adevărat tezaur atât prin varietatea cât şi originalitatea jocurilor care oferă un larg câmp de cercetări specialiştilor. 2) Premiul „Profesori Eufimia şi Ion Andrei“ (4.000 lei) a fost acordat părintelui C. Dron pentru volumul „Daruri şi adevăruri“. Părintele I. Lupaş, ca raportor a insistat asupra valorii educativ-creştine a lucrării. 3) Premiul „Gh. Chiţu“ (1000 lei) s-a dat d-lui A. P. Bănuţ pentru volumul „Tempi passati-umor şi satiră din Ardealul de om, lucrare, după părerea raportorului d. Sextil Puşcariu, de o rară valoare documentativă şi literară, de vervă şi ironie. 4) Premiul „Gh. Asachi“ de 50.000 lei s-a împărţit astfel: Lei 25.000 d-lui Alex. Marcu, pentru „Conspiratori şi conspiraţii în epoca renaşterii politice a României 1848— 1877", lucrare de temeinică erudiţie, de o remarcabilă valoare istorică şi educativă. Raportor a fost părintele dr. I. Lupaş. Lei 10.000 s-a acordat lucrării d-lui prof. Paul Henry, şeful misiunii universitare franceze în România, pentru opera d-sale : „Les Eglises de la Moldavie du Nord des origines ă la fin du XVI-e siecle. Architecture et peinture, album et texte“. Raportor d. arh. G. Balş. Lucrarea d-lui Paul Henry nu are numai o valoare ştiinţifică de prim ordin, ci prezintă arta românească şi viaţa religioasă a trecutului nostru cu o rară înţelegere a frumosului şi o minunată înţelegere a misticului românesc şi a manifestărilor lui superioare ca frumuseţe artistică şi nuanţa de sentiment. Lei 5.000 s’a dat d-lui G. Zâne pentru „Economia de schimb în Principatele române“, raportor fiind d. prof. Dim. Gusti, lei 4.000 d-lui N. Bagdasar pentru „Filosofia contemporană a istoriei“ elogios prezentată de d. prof. P. P. Negulescu. O caldă recomandare a făcut d. general Radu Rosetti lucrării „Centenarul renaşterii armatei române 1830—1930, a d-lui locot.-col. V. Nădejde, căruia i s’a acordat premiul de 3.000 lei, autorul fiind un meritos și priceput cercetător al trecutului nostru militar, căruia i-a consacrat un documentat studiu întocmind pentru raassele largi ale poporului nostru primul volum din „Istoria armatei române“. 2.000 lei s-a acordat d-lui prof. Ştefan Meteş pentru volumul I „Din Istoria artei religioase“ (zugravii bisericilor române), raportor d. G. Balş, lucrare de preţioasă contribuţie la cunoaşterea artei noastre religioase. D. prof. Dem. Gusti a citit raportul d-lui prof. N. Iorga asupra lucrării d-rei Christina Galitzi intitulată „A study of Assimilation among the Roumanians of the United States“ căreia i s’a acordat 1.000 lei. 5) Premiul Vasile Pârvan de 30 mii lei s’a acordat Institului de studii clasice din Cluj pentru tipărirea rezultatelor descoperirilor arheologice făcute la Căşei. Premiul V. Adamachi (lei 5.000 divizibil) s-a împărţit astfel: 2.500 lei d-lui Valeriu Bologa pentru „începuturile medicinii ştiinţifice româneşti“, raportor fiind d. prof. Silviu Dragomir iar 2.500 lei d-lui I. Brucăr pentru „Filozofia lui Spinoza“ raportor fiind d. prof. C. Rădulescu-Motru. Premiul Grigore C. Angelescu (4.000 lei) s-a acordat d-lui George Sofronie pentru „Protecţiunea minorităţilor de rasă, de limbă şi de religie sub regimul Soc. Naţiunilor“, (studiu de drept internaţional public şi privat), raportor d. prof. Nistor. Premiul I. Oroveanu de 70.000 Iei s-a acordat d.lui prof. dr. Mina Minovici pentru volumul II din lucrarea: „Tratat complect de medicină legală cu legislaţia şi jurisprudenţa românească şi străină. Examenul şi interpretarea faptelor medicale. Omul viu, Moartea“. In raportul d-sale, d. prof. dr. G. Marinescu, aminteşte că Academia a distins deasemeni şi primul volum al acestei magistrale lucrări care îmbogăţeşte literatura noastră ştiinţifică cu o operă de erudiţie şi valoare. Premiul Ştefan Demetrescu-Vergu (10.000 lei) s’a dat d-lor N. V. Stinghe şi D. A. Sburian pentru lucrarea în colaborare „Agenda forestieră“ raportor fiind d. G. Ionescu- Siseşti. Premiul dr. Emil Riegler (0.000 lei) s’a acordat d-lui dr. Petre Tomescu pentru „Studii clinice experimentale“ lucrare elogios prezentată de d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Demostene Constantinide (4.000 lei divizibil) s-a împărţit astfel: lei 2.000 lei d-lor dr. N. Staicovici şi dr. Iosif Westfried pentru scrierea în colaborare. Istoricul serviciului sanitar al municipiului Bucureşti în lumina documentelor, de la începutul sec. al XVIII-lea până in zilele noastre, raportor fiind d prof. dr. Dem. Gerota, iar 2.000 lei d-lui dr. A. Voina pentru „Prostituţia şi boalele venerice în România“ raportor fiind d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Eliade Rădulescu de 50 de mii lei, cu subiectul dat „Dialectul Aromân“ studiu linguistic s-a acordat d-lui profesor Theodor Capidan , pentru lucrarea prezentată în manuscris cu motto „Vitam impendere vero“, raportori fiind d-nii profesori Sextil Puşcariu, Ovid Densuşianu şi G. Murnu. ŞEDINŢĂ INTIMA După declararea şedinţei intime, a luat cuvântul d. Octavian Goga, care a salutat în cei mai călduroşi termeni prezenţa d.lui profesor dr Edwig Iarnik decanul facultăţii de litere din Brno şi un cunoscut filoromân. D. Octavian Goga a evocat cu deosebită emoţie munca desfăşurată de ilustrul dispărut profesor Urban Iarnik, membru al Academiei române, pentru a face cunoscute în Apus creaţiile spirituale ale poporului român şi a apropia sufleteşte pe cale culturală şi politică cele două naţiuni. A relevat apoi că această operă este cu sfinţenie continuată din înaltul loc pe care-l ocupă în viaţa intelectuală a ţării sale de d. profesor dr. Edwig Iarnik. Membrii Academiei au făcut ilustrului oaspe o călduroasă manifestaţie de simpatie. Şedinţa s-a ridicat la ora 6. întrunirea lupistă din Timişoara TIMIŞOARA, 6. —Partidul ţrănesc de sub preşedinţia d-lui dr. Lupu a ţinut azi o mare întrunire publică în grădina fabricii de bere. Au ţinut cuvântări ţăranul Moise, d-nii dr. Rădulescu şi Vânătă, ţăranul Achim Bujoranu şi d. Adrian Brudariu. D. dr. N. Lupu a ţinut o cuvântare făcând o expunere asupra politicei interne. A arătat cum s-au desfăşurat tratativele pe timpul crizei cât şi rolul pe care l-a avut împedicând alcătuirea unui guvern Titulescu. A relevat necesitatea inflaţiei monetare şi a anunţat că în curând va organiza partidul țărănesc militărește. Cheta «Iert «aSii Ajutorarea tuberculoşilor Suntem la o epocă, în care mai mult decât ori şi când trebue să ne afirmăm drepturile dar să ne recunoaştem şi datoriile de cetă ceni. Alegerile provoacă frâmân- ţări. Partidele îşi dispută dreptul să ne conducă fiecare din ele cu pre- tenţia că deţine formula celor mai potrivite soluţii pentru bunul mers al trefurilor publice. Cetăţenii ur mează să se pronunţe asupra că- reia din aceste formule îşi vor opri alegerea. Pe deasupra programului partidelor şi ca o trăsură de unire între ele sunt problemele mari de interese obşteşti care ar trebui să le preocupe deopotrivă pe toate. Asistenţa sanitară şi socială e prin- tre aceste probleme. Ea e strâns legată de problemele sociale şi economice şi e nevoie să fie pusă în discuţie ca o problemă de conştiin ţă şi pentru alegători şi pentru aleşi cu ocazia primenirii reprezen- tanţilor din parlament. Cetăţenii au dreptul să reclame de la cei cari le solicită voturile să le aibă de aproape în vedere ca unul din punctele esenţiale ale gospodăriei noastre de stat. Dintre problemele sanitare, cea pentru asistenţa tuberculoşilor a fost până acum cea mai oropsită. Până când conducătorii vor ajunge să-i dea atenţia cuvenită — avem mare nădejde că cei de acum caii au pus reorganizarea sâni- tară la loc de cinste, în declaraţia lor programatică o vor lua de aproape în consideraţie—particularii trebue să dea un bun exemplu şi când li se cere ajutorul să vină cu el cât mai larg şi cât mai complect. In toţi anii repetăm la Rusalii apelul pentru contribuţia publicului în folosul bolnavilor cari zac în mizerie şi lipsuri şi de soarta cărora nu se preocupă aproape nimeni. Am ales zilele acestea în care cei vechi serbau cu bucuria în suflete sosirea verei cu belşugul din holde, ca zile simbolice ca să venim să aducem o mângâiere pentru cei pe cari splendoarea lor îi găseşte mohorîţi din cauza suferinţelor şi durerilor în care se sbat. Mai mult decât orişicând, ajutorul acesta e necesar în vremea de cumplită criză economică şi financiară pe care o traversăm. Tocmai din cauza acestei crize, tuberculoza e în spor continuu mai cu deosebire la cei săraci cari nu au nici o putinţă să-i reziste cu trupul lor istovit de muncă şi în deprimarea şi sbuciumul sufletesc în care se află. Sunt grade în nenorociri şi unele din ele culminează în tragedii sfâşietoare. Calvarul tuberculoşilor e un lung supliciu. Pe drumul de suferinţe ei îşi poartă crucea şi sfârşesc prin a cădea doborîţi sub povara ei. Ţintuit pe patul de suferinţă — când îl au şi pe acesta şi nu mor în stradă — drama îşi desfăşoară atunci ultimul act. Cei cari au pătruns în locuinţele de mizerie, în cari cei mai mulţi din tuberculoşi îşi sfârşesc zilele, s’au cutremurat de această dramă. Fără aer, fără lumină, pe cele câteva scânduri premergătoare coşciugului, care ţin loc de pat, între accese de tuse şi spasme de durere, tuberculosul agonizează. Intr’o promiscuitate îngrozitoare, femeia, copiii stau îngrămădiţi în jurul lui. Toate condiţiile sunt întrunite ca boala să cuprindă întreaga familie. Mizeria este dusă la ultima limită. Cel care a fost sprijinul ei nu o mai poate ajuta cu nimic şi a devenit din contra o sarcină pentru ea. Deprimarea fizică şi morală îi interiorizează pe toţi ca rezistentă şi îi face să cadă aproape fatal victimele boalei. In infernul acesta de suferinţe şi durere, să facem să pătrundă o rază de lumină şi să aducem nădejdea unor zile mai bune susţinând şi ajutând pe ce cari zac acolo. Ajutorul acesta e o datorie de elementară umanitate şi el se impune şi dintr’un sentiment de solidaritate socială. Boala rezultă de cele mai multe ori din cauza împrejurărilor vitrege ale mediului social pentru care bolnavul nu e de loc vinovat. Atelierele, uzinele, fabricile, biurourile în care lucrează, cu igiena lor, de cele mai multe ori deplorabilă le-au dat toate ocaziile să se molipsească. E o îndatorire care ar trebui să se impună ca societatea care i-a îmbolnăvit să-i şi caute şi să le ofere un adăpost în sanatorii şi spitale bine ţinute. In ele o terapeutică activă —• mijloacele de căutare acum disponibile sunt numeroase şi succesele obţinute prin ele sunt deseori mari — le-ar permite de multe ori să se restabilească şi să-şi redobândească capacitatea de muncă. Nu avem însă aceste instituţii decât în număr foarte mic. Căutăm pe an, trei, patru mii de bolnavi tuberculoşi şi restul până la 200 de mii câţi sunt cu leziuni deschise rămân abandonaţi propriei lor soarte împrăştiind peste tot boala şi moartea. Cerem stăruitor de ani întregi, strigăm cât de tare ca să ne audă toţi să se sporească instituţiile de asistenţă, deoarece altfel boala va sfârşi prin a ne cotropi pe toţi. E o teribilă apropiere şi unificare pentru opera morţii pe care prin forţa lucrurilor, tubeculoza pune la cale. Zeiţa nemiloasă, acea Nemesis în care anticele mitologii întrupau răsbunarea, reapare în civilizaţiile noastre, cari cu toate pretenţiile lor de a fi înaintate au încă în ele atâtea lipsuri care le scufundă în plină barbarie. Bogatul care indiferent la nenorocirile din jurul lui se închide într’un strâmt egoism şi nu voeşte să ştie că alături de el atâţia nenorociţi îşi sfârşesc zilele, fără nici un ajutor, are şi el destule riscuri să se îmbolnăvească oricât ar părea că e ferit de atacurile boalei. Cu un servitor, cu o îngrijitoare de copii, cari sunt bolnavi, boala se introduce în casa lui, îşi face drum şi vine să-l lovească fără cruţare. Când medicii anchetează în case somptuoase obârşia descoperă de multe ori modul acesta de molipsire. E prea târziu pentru a mai împiedica, ca tragedia să nu se desfăşoare întreagă scufundând în jale pe cei cari rămân în urma fiinţei iubite pe care au pierdut-o. Când bogatul îşi dă obolul pentru ajutorarea tuberculosului sărac, el nu face numai un act de umanitate care rămâne ca o valoare de înalt altruism ci îndeplineşte şi unul de apărare proprie, contribuind să se stăvilească boala, aşa încât ulterior să fie mai puţin expus să-i cadă pradă el şi familia lui. Ceea ce cerem în aceste zile luminoase de Rusalii, în care natura triumfă pretutindeni în holdele care anunţă un rod bogat, în aerul îmbălsămat de miresmele florilor, când femeile frumoase apar în toată plenitudinea graţiei lor şi copii sănătoşi sunt mai sprinteni şi vioi decât orişicând, aşa încât toţi“.,n acord şi armonie, e să nu asăm să continue contrastul violent al unor prea mari dureri care alterează această armonie. Cu suflet bun şi gând curat să ne dăm obolul pentru tuberculoşi ca o zi, o clipă măcar să simtă şi ei că nu sunt abandonaţi şi că găsesc inime înţelegătoare pentru suferinţele lor. învioraţi, speranţe noui ar încolţi în ei. * E în zilele de Rusalii anul acesta şi lupta buletinelor de vot. Patime se deslănţuesc şi aprige partidele îşi dispută victoria. Ca un semn de împăcare pe deasupra controverselor şi hartelor partidelor să ne îndeplinim o datorie cetăţenească tot atât de mare ca buletinul de vot şi să ne aducem obolul pentru ajutorarea tuberculoşilor. Datoria aceasta ne incumbă deoarece tuberculoza este o boală pentru producerea căreia, mai mult sau mai puţin suntem toţi răspunzători. Răspunderea vine din cauza anomaliilor şi incoerenţelor mediului social datorite contradicţiilor economice care permit atâta mizerie pe deoparte şi atâta desfrâu şi risipă pe de alta. Tolerând aceste anomalii, trebue să le atenuăm printr’un gest de altruism şi umanitate. Bogatul dând o contribuţie care în proporţie cu mijloacele lui trebue să fie mai mare se achită de o datorie contractată, ca obligaţie morală, faţă de cei din jurul lui, cam mai mult sau mai puţin prin munca şi concursul lor l-au ajutat să se ridice. Săracul când aduce şi el o sumă cât de mică pentru ajutorarea tuberculoşilor, are un merit încă şi mai mare deoarece o dă din puţinul pe care-1 are. In felul acesta el se apropie şi mai mult de cei cari sunt de două ori cât mai nenorociţi prin mizeria şi prin boala lor. Laolaltă deci, săraci şi bogaţi să ne dăm obolul pentru tuberculoşi. E un mod şi cel mai bun de a stabili o apropiere între diferitele pături sociale. Zilele de alegeri nu trebue să ne facă concurenţă. Ele ne vor fi de ajutor în propaganda noastră. In aceste zile se face o mobilizare a virtuţilor cetăţeneşti. Buletinul de vot trebue să fie bine cântărit şi cumpănit ca să meargă la cei mai vrednici. In acelaş timp virtutea cea mai înaltă care e simţul de compătimire şi de solidaritate pentru un semen pe care boala îl doboară, trebue şi ea să fie pusă în joc cât de activă şi cât de susţinută. Să fim cetăţeni întregi şi să ne facem datoria pe toate fronturile şi pe cele ale afirmării dreptului de a ne alege conducătorii şi pe cele de a întinde o mână frăţească de ajutor bolnavilor cari zac în lipsuri şi nevoi. Dr. S. Irimescu ■fr . ...........................................■■■■■■.......... BURSA BUCUREȘTI, 29 Mai Mărci germane 40.00 Au cotat la: Pengoe 29.92 BURSA OFICIALĂ Fiorii olandezi 67.60 B ca Naţională 5215, 200, 190, 170, n........, 175 Cursul monedelor străine 100 lei 15,20 fr. fr. la Paris . .. . . . ...... 100 lei 3,08 fr. elv. la Zur.ch SCniIlîDll! în SlI8IH3tei8 La rubrica Femeia de azi d-na Alice Gabrrielescu se ocupă, in ultimul număr al „Adevereat literar“, de „înfrumusețare“, „la ce visează fetele“, ,,Femeia |i cartea“, etc. ------- ZURICH (închiderea) B-ca Romanească 505 Franci francezi 6.60- 6.64 B-ca Romaneasca pui 505 ore sterline 816.00—820.00 Astra Română 520, 15 Dolari 167.20—167.50 C. Minier 160, 57, 55, 57, 56, 55, 60 Franci belgieni 23.40— 23.59 I. R. D. P. 88, 90 Lire italiene 8.78— 8.83 T. T. B. 710. 20 Franci elvețieni 32.30— 32.45 Letea 300 L°r- cehoslovace 4.98— 5.03 împrumutul National 64 filing! austriaci S3-TM- S3-S9 împrumutul Unirei 63Ve ^pgermane ^ împrumutul Refacerei 59% Forini olandezi 67.00— 6800 Renta impropr. 42%, 43, 43%. 42.90 Drahme 2.20- 2.23 42% Dinari 2.95— 2.98 Scrisuri Urbane Buc. 5% 54 1. 54 Lire turcesti 78.00— 79.00 Scrisuri Rurale 5% §1% Leva ' 1.20— 1.23 Napoleon aur 650.00—655.00 la noi devizele sunt negociate B,rll„ 29Mai 1831 1K82S la careuri medii SSS" A Oferit Cerul Londra 25.15 Franci francezi 6.58 ‘A 816.00 Paris 20.2354 Lire sterline 816 54 816.00 Milano 27.07 Dolari 167.90 167.75 Praga 15.31 % Franci belgieni 23.40 Budapesta 90.20 Lire italene 8.81 Belgrad 9.1254 Franci elveteni 32.50 București 3.0754 Cor. cehoslovace 4.9854 Varsovia 57.9754 Shilingi austriaci 23.65 Viena 72.67 INFORMAŢII Eri după amiază a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ şedinţa consiliului de administraţie al Băncii Agriculturii Româneşti, care a fost prezidată de d. Florin Zaharia. S-a discutat în continuare chestiunea alcătuirii statutelor de funcţionare a noului Institut de credit. De asemenea s-a hotărât să se intervină pe lângă ministerul de finanţe şi pe lângă cel de agricultură şi domenii pentru a-şi desemna delegaţii lor în consiliul de administraţie al băncii. Miercuri 27 Mai a. c., a avut loc Adunarea Generală a Acţionarilor Societăţii „ASIGURAREA ROMÂNEASCA“ în palatul ei propriu din Str. Ioan Ghica Nr. 11, lângă Biserica Rusească. Cu această ocazie acţionarii Societăţii, a luat cunoştinţă de activitatea desfăşurată de Societate şi de rezultatele obţinute, în special cu noile ei fundaţiuni: „INSTITUTUL MEDICO-CHIRURGICAL“ şi CARNETELE DE BONURI CU REDUCERI. Deasemeni, a luat act cu satisfacţiune de progresele realizate de Societate în special în ramura „Viaţa“ şi a asigurărilor populare, constatând, că capitalul asigurat in aceste ramuri se ridică la 31 Decembrie 1930, la un miliard două sute şapte zeci milioane lei, iar încasările totale de prime la: Lei 114.481.012. Fondurile de garanţie şi rezervele ajung la: Lei 196.051.238.— ceia ce permite Societăţii să înceapă construcţiunea noului său Palat pe terenul Marghiloman, în suprafaţă de 2480 m. p. şi să desăvârşească o construcţie monumentală care constitue nu numai o fructificare sigură şi avantajoasă pentru Societate, dar şi înzestrarea Capitalei cu o lucrare grandioasă. Daunele şi lichidările plătite de Societate până la 31 Decembrie 1930 ajunge la Lei 239.383.796. Adunarea Generală a Acţionarilor a reales în Consiliul de Administraţie pe d-nii: M. Berceanu, N. D. Chirculescu, C. L. Constantin şi M. Zentler, a căror mandate expirase şi a aprobat in unanimitate întreaga ordine de zi. Ministerul de Interne a hotărât să suspende şi pe d. Algiu, primarul sectorului Verde. Nu va fi suspendat d. Chiriţă Vasilescu, primarul sectorului III Albastru. In locul primarilor suspendaţi vor fi însărcinaţi cu girarea posturilor primăriilor, ajutorii de primari. Dizolvarea actualelor consilii din Capitală se va face după alegeri, când se vor numi comisii interimare. Aseară a avut loc la sediul uniunei generale din strada Blănari 14 o mare întrunire publică, la care au luat cuvântul d-nii Ion Nicolaescu preşedinte, Mellison secretar general şi Ion Leonte. Oratorii au cerut să se dea o nouă dispoziţie ministerială prin care să se prevadă ora de închidere a magazinelor la prânz 122 iar seara la ora 6. D. Gheorghe Banu secretarul general al ministerului luând cuvântul a declarat că va face totul ca doleanţele funcţionarilor comerciali să fie satisfăcute.