Adevěrul, iunie 1931 (Anul 44, nr. 14544-14568)

1931-06-01 / nr. 14544

Pagina 2­. PETRECETI SAMBATA, DUMINICILE si SĂRBĂTORI» Ș­I A S­INAIA CAZINOUL PALACE (Baccara Ruletă) • Reducere 50 °­0 pe C. F. R. Punerea in circulaţie a trenurilor Rapide No.9 şi 10 • Bucureşti-Constanţa Cu începere de la 1 Iunie şi până la 15 Septembrie a. c. se pun în circulaţie trenurile Rapide „TOMIS“ No. 9 şi 10 între Bucureşti-Con­­stanţa, cu plecarea din Bucureşti la ora 7,00 şi sosirea în Constanţa la ora 10,45, iar la înapoiere cu plecarea din Constanţa la ora 19,40 şi sosirea în Bucureşti la ora 23,25. Aceste trenuri vor avea vagoane de clasele I, II şi III precum şi legături imediate pentru şi de la Carmen Sylva şi Techirghiol şi va­goane directe Bucureşti-Carmen Sylva. Trenul de legătură Constanta-Carmen Sylva şi Techirghiol va pleca din Constanta la ora 11,20 şi va sosi în Carmen Sylva la 12,10 şi în Techirghiol la ora 12,22, iar la înapoiere va pleca din Carmen Sylva la ora 17,55 şi Techirghiol la ora 17,40 şi va sosi în Constanta la ora 18,51. Pentru a se evita aglomeratiunile, s’a dispus ca și la acest tren să nu se vândă decât locurile existente, după diagramele vagoanelor ce-l compun, atât pentru cl. I-a, şi a Il-a, cât şi pentru clasa IlI-a. Rezervarea locurilor se face anticipat, la BIROUL OFICIAL DE VOIAJ C. F. R., STR. POINCARÉ No. 21, şi costă pentru cl. I-a 80 lei, cl. Il-a 50 lei şi clasa IlI-a 30 lei. VOIAJURI DE PLĂCERE SPRE TARILE NORDICE Cereţi gratuit revista noastră „NORDLAND-ILUSTRIERTE“ cu Premiile precum şi cu toate in­formaţiunile detailate asupra voia­jurilor spre : FIORDURILE NORVEGIENE, Iunie 1931. Preţul dela Lei 12.500 în sus. CAPUL NORD, Iulie 1931. Preţul dela Lei 19.000 în sus. SCOŢIA, ISLANDA, SPITZBERGEN, Iulie-August 1931. Preţul dela lei 36.500 în sus cu luxoasele vapoare „RESOLUTE“ şi „OCEANA“, cari sunt amena­jate special pentru voiajuri de plăcere numai cu CLASA I-a. HAMBURG-AMERIKA-LINIE, Calea Victoriei No. 84, Bucureşti. lăbuţă’ din voturi. Pentru partidul poporului nu mai rămân deci de­cât 40 la sută din voturile ţării. Şi aceste 40 la sută au fost ob­ţinute prin grave abuzuri electo­rale. Se poate deci afirma că la a­­legerile din 1926 tara a fost guver­namentală ? O singură dată tara s’a dovedit în adevăr guvernamentală , în De­cembrie 1928. Dar atunci situaţia era cu totul specială. Partidul na­­tional-tărănesc fusese înlăturat prin mijloace ilegale, zece ani de la putere şi în adevăr tara se iden­tificase cu acest partid, pe care-l vota fie în opoziţie, fie la putere. Dar abea după un an de la ale­gerile generale, s-a văzut, cu oca­zia ultimelor alegeri judeţene şi comunale, că echilibrul între parti­de era pe cale de refacere şi că normalizarea politică se apropia. Afirmaţia atât de repetată că suntem o ţară guvernamentală nu este întemeiată. Dar suntem tocmai în ajunul ale­gerilor şi lucrul se va putea veri­fica din nou. Gama Doctorul H. MARTIN Colaborator al Ins. Psycho physiologic (Berillon Paris), tratează numai Psy­­chonevrosele. IMPOTENŢA (funcţionali) neurastenia, Histeria Melancolia Timiditatea, Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACU­LUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie) Paralisia, nevralgia contracturi, tremuraturi psihice. Insom­nie, somnolenţa, dureri de cap. Trata­mentul copiilor intârziaţi impulsivi. O­­NAN­A, INCONTINENŢA DE URINA ELECTRICITATE HYPNOTISM per­suasiune, autosugestie. CALEA VICTO­RIEI 54, PESTE DRUM DE TEATRUL NAŢIONAL. Consult: 9—11 şi 2—7. Dr. G. D. lonaşescu Boale de Ochi şi Urechi Strada Doamnei 27 (vis-a vis de Spitalul Colţea) Consultaţii: 11—1 şi 4—6 domnul cutare pentru că are ve­nituri declarate, pentru că e „a­­propiiat“, pentru că sergentul din stradă îl salută, pentru că, în de­finitiv, „se respectă“ şi e „conside­rat“. Nu e iarăşi ratat domnul ca­­re-şi plăteşte singur şvarţul la Capşa şi care-şi confirmă persona­litatea de câte ori comandă: plata! Criteriul neratatului nu se ridică mai sus. Dar dacă, onorate preopinent, ai sta şi ai judeca, fără poza marţi­ală a degetului arătător în buzu­narul vestei cu moneda de aliaj dubios, „bun pentru 2 lei“, şi ai consimţi să-ţi verifici aliajul mo­netar al vieţii dumitale, n’ai a­­junge la concluzia că d-ta însuţi eşti un ratat, o tristă epavă a vie­ţii? Ai plecat la douăzeci de ani să cucereşti universul ,ai păstrat un fragment de timp postura şi echilibrul pe Rosinanta, ale Cava­lerului Tristei Figuri, Ilustrul Don Quixote, pentru ca să capeţi, cu anii abdomenul şi aplombul lui Sancho Pansa şi ştiinţa pragma­tică a abdicărilor succesive şi ac­ceptate. Nu e adevărat că atâţi ra­taţi, câţi oameni pe pământ? Cine are curajul bilanţurilor morale, soldate fără deficituri? Evident, numai burghezul orizonturilor în­chise între domiciliu şi cafenea, sau între „serviciu“ şi domiciliu. Cercul e aşa­dar viţios. Dar când în decursul unui veac, „stupid“, cum îl numeşte deşteptul Léon Daudet, unul singur nu a fost ra­tat şi acesta se numeşte Goethe, de ce s’ar aplica măsura lui Goethe sărmanului Bratu şi nu cetăţea­nului indignat care-şi plăteşte sin­gur şvarţul la Capşa? * D. Tudor Teo­do­r­escu-B­r­an­i­şte a scris, în „Dimineaţa“ din 20 Mai, câteva rânduri frumoase şi juste despre cel dispărut. Am crezut de datoria noastră să prelungim în „Ad­evărul“ răsunetul de emoţie al propriilor amintiri.­­Trăsătura distinctivă a defunc­tului a fost boeria. Până în ultima clipă, sub dege­tul întors al fatalităţii, acel „pollice verso“, al împăratului roman, ca­re precede străpungerea gladiato­rului învins, Bratu a fost un ari­stocrat, cu mască cezariană, deşi pustiită, dar fără abdicare. Tra­­tat de existenţă şi societate, şi-a păstrat seninătatea stoică, estom­pată de ironie şi indulgent dis­preţ. A privit viaţa cu superiori­tate şi nu s’a dat învins. A supor­tat sărăcia, nu s’a ruşinat de atâ­ta şi a rămas mândru, pentru că a păstrat până la sfârşit curiozitatea intelectuală şi înţelege­rea vieţii. A băut până la fund drojdia ama­ră a vieţii, dar în fundul paharu­lui a surâs orgolios, pentru că şi-a citit sclipirea încă vie şi demonia­că a spiritului. Până la sfârşit, s’a simţit superior bestiei care este viaţa, pentru că se ştia o inteli­genţă gânditoare. A murit sărac, ca Iov pe bălegar, d­ar fără lamen­taţie, risipind comori neevaluate, vorbele de duh, cu superioritatea actorului care joacă egal, indife­rent de calitatea şi numărul au­ditorului. A jucat jocul său, fără să ţină seama de parteneri. Dar la jucat superb. Moartea i-a fost,frumoasă ca şi viaţa. A căzut străfulgerat, într-o clipă, după cum el însuşi a stră­fulgerat în clipă. Prietenii săi, cari l-au iubit şi admirat, i-au pus în mână textul lui Seneca. II ştia pe din afară, dar totuşi călătoria din urmă şi ultima pe­­­­trecere, cea mare, îi vor fi mai­­ ușoare. Șerboan Cioculescu Acord electoral in vederea alegerilor din Bulgaria SOFIA, 29. (Rador). — Tratativele ce se continuă de 15 zile, între parti­dul democrat, tracţiunea liberală Petroff, partidul radical de sub şe­fia d-lui Kosturko şi agrarieni, au dus la încheierea unui acord, in ve­derea constituirei unui bloc națio­nal, pentru alegerile apropiate. Protocolul acordului a fost sem­nat de reprezentanții celor 4 partide. Contrabandişti de alcool omorâţi cu mitraliera NEW-YORK, 29. (Danub.) — Doi contrabandişti de alcool au fost o­­morâţi azi în mijlocul zilei prin mi­traliere. Ei făceau parte din banda lui Joe Rao, care a scăpat cu viaţă numai fiindcă s-a aruncat la pământ cu iuţeala fulgerului. Agre­siunea a fost pusă la cale de mem­brii bandei olandezului Schulz, ca­re-l acuza pe Rao că-i face o con­curentă necinstită. AD^VEftlíL Palatul Justiţiei Un funcţionar al Casei autonome a Monopolurilor fiind concediat a introdus acţiune în Contencios Admi­nistrativ, cerând anularea actului şi reintegrarea sa. In faţa Curţei de apel cât şi în faţa înaltei Curţi de casaţie secţia III, Casa autonomă a ridicat chestiunea inadmisibilităţii acţiunii pe motivul că această in­stituţie este o instituţie privată. A­­cest punct de vedere a fost primit de către Curtea de apel, care a res­pins ca inadmisibilă acţiunea func­ţionarului cât şi de către înalta Curte de casaţie, care a respins re­cursul.­­ Continuându-se cercetările în afacerea importului de şoşoni şi ga­loşi sovietici, s-a putut constata cum că un ziarist prin stăruinţa lui a pu­tut obţine aprobarea ministerială pentru K­frport. Pe baza presumţii­­lor parchetul a deschis acţiune pu­blică împotriva acestui ziarist pen­tru delictul de trafic de influență. Judecătorul de instrucție a dispus a­­restarea lui preventivă. Noui premiaţi Academia şi-a decernat ori premiile Membrii Academiei Române s-au întrunit ori la ora 3 d. a. în şedinţă plenară pentru decernarea premii­­lor acordate de Academie în sesiu­nea generală a acestui an. Şedinţa a fost prezidată de d. arh. G. Balş,­care arată că pentru premii­le acestei sesiuni s’au prezentat 81 lucrări. LUCRĂRILE PREMIATE A urmat citirea rapoartelor asu­pra lucrărilor premiate astfel: Premiul Năsturel (4.000 lei) d-lui G. T. Niculescu-Varone pentru „Jo­curi româneşti necunoscute cu un indiciu alfabetic şi bibliografic al tuturor jocurilor noastre popu­lare“ lucrare căreia d. prof. Ovid Densuşianu i-a făcut o elogioasă re­­comandare arătând că materialul strâns de d. Varone constitue un a­­devărat tezaur atât prin varietatea cât şi originalitatea jocurilor care oferă un larg câmp de cercetări spe­cialiştilor. 2) Premiul „Profesori Eufimia şi Ion Andrei“ (4.000 lei) a fost acor­dat părintelui C. Dron pentru vo­lumul „Daruri şi adevăruri“. Părin­tele I. Lupaş, ca raportor a insistat asupra valorii educativ-creştine a lucrării. 3) Premiul „Gh. Chiţu“ (1000 lei) s-a dat d-lui A. P. Bănuţ pentru vo­lumul „Tempi passati-umor şi satiră din Ardealul de om­, lucrare, după părerea raportorului d. Sextil Puş­­cariu, de­ o rară valoare documenta­­tivă şi literară, de vervă şi ironie. 4) Premiul „Gh. Asachi“ de 50.000 lei s-a împărţit astfel: Lei 25.000 d-lui Alex. Marcu, pentru „Conspi­ratori şi conspiraţii în epoca re­naşterii politice a României 1848— 1877", lucrare de temeinică erudiţie, de o remarcabilă valoare istorică şi educativă. Raportor a fost părintele dr. I. Lupaş. Lei 10.000 s-a acordat lucrării d-lui prof. Paul Henry, şeful misiunii universitare franceze în România, pentru opera d-sale : „Les Eglises de la Moldavie du Nord des origines ă la fin du XVI-e siecle. Architectu­re et peinture, album et texte“. Ra­portor d. arh. G. Balş. Lucrarea d-lui Paul Henry nu are numai o valoare ştiinţifică de prim ordin, ci prezintă arta românească şi viaţa religioasă a trecutului nostru cu o rară înţelegere a frumosului şi o mi­nunată înţelegere a misticului româ­nesc şi a manifestărilor lui supe­­rioare ca frumuseţe artistică şi nuanţa de sentiment. Lei 5.000 s’a dat d-lui G. Zâne pentru „Economia de schimb în Principatele române“, raportor fiind d. prof. Dim. Gusti, lei 4.000 d-lui N. Bagdasar pentru „Filosofia con­temporană a istoriei“ elogios pre­zentată de d. prof. P. P. Negulescu. O caldă recomandare a făcut d. general Radu Rosetti lucrării „Cen­tenarul renaşterii armatei române 1830—1930, a d-lui locot.-col. V. Nă­dejde, căruia i s’a acordat premiul de 3.000 lei, autorul fiind un meri­­tos și priceput cercetător al trecutu­­lui nostru militar, căruia i-a consa­crat un documentat studiu întoc­mind pentru raassele largi ale po­porului nostru primul volum din „Istoria armatei române“. 2.000 lei s-a acordat d-lui prof. Ştefan Meteş pentru volumul I „Din Istoria artei religioase“ (zugravii bisericilor române), raportor d. G. Balş, lucrare de preţioasă contribu­ţie la cunoaşterea artei noastre re­ligioase. D. prof. Dem. Gusti a citit rapor­tul d-lui prof. N. Iorga asupra lu­­crării d-rei Christina Galitzi intitu­lată „A study of­ Assimilation among the Roumanians of the United Sta­tes“ căreia i s’a acordat 1.000 lei. 5) Premiul Vasile Pârvan de 30 mii lei s’a acordat Institului de stu­dii clasice din Cluj pentru tipărirea rezultatelor descoperirilor arheolo­gice făcute la Căşei. Premiul V. Adamachi (lei 5.000 divizibil) s-a împărţit astfel: 2.500 lei d-lui Valeriu Bologa pentru „în­ceputurile medicinii ştiinţifice ro­­mâneşti“, raportor fiind d. prof. Sil­viu Dragomir iar 2.500 lei d-lui I. Brucăr pentru „Filozofia lui Spino­za“ raportor fiind d. prof. C. Rădu­­lescu-Motru. Premiul Grigore C. Angelescu (4.000 lei) s-a acordat d-lui George Sofronie pentru „Protecţiunea mi­norităţilor de rasă, de limbă şi de religie sub regimul Soc. Naţiunilor“, (studiu de drept internaţional pu­blic şi privat), raportor d. prof­­. Nistor. Premiul I. Oroveanu de 70.000 Iei s-a acordat d.lui prof. dr. Mina Mi­­novici pentru volumul II din lucra­rea: „Tratat complect de medicină legală cu­ legislaţia şi jurisprudenţa românească şi străină. Examenul şi interpretarea faptelor medicale. O­­mul viu, Moartea“. In raportul d-sale, d. prof. dr. G. Marinescu, aminteşte că Academia a distins deasemeni şi primul volum al acestei magistrale lucrări care îmbogăţeşte literatura noastră ştiin­ţifică cu o operă de erudiţie şi va­loare. Premiul Ştefan Demetrescu-Vergu (10.000 lei) s’a dat d-lor N. V. Stin­­ghe şi D. A. Sburian pentru lucra­rea în colaborare „Agenda forestie­ră“ raportor fiind d. G. Ionescu- Siseşti. Premiul dr. Emil Riegler (0.000 lei) s’a acordat d-lui dr. Petre To­­mescu pentru „Studii clinice expe­rimentale“ lucrare elogios prezenta­tă de d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Demostene Constantinide (4.000 lei divizibil) s-a împărţit ast­fel: lei 2.000 lei d-lor dr. N. Staico­­vi­ci şi dr. Iosif Westfried pentru scrierea în colaborare. Istoricul ser­­viciului sanitar al municipiului Bu­cureşti în lumina documentelor, de la începutul sec. al XVIII-lea până in zilele noastre, raportor f­iind d prof. dr. Dem. Gerota, iar 2.000 lei d-lui dr. A. Voina pentru „Prosti­tuţia şi boalele venerice în Româ­nia“ raportor fiind d. prof dr. G. Marinescu. Premiul Eliade Rădulescu de 50 de mii lei, cu subiectul dat „Dialec­tul Aromân“ studiu linguistic s-a a­­cordat d-lui profesor Theodor Capi­­dan , pentru lucrarea prezentată în manuscris cu motto „Vitam impen­­dere vero“, raportori fiind d-nii profesori Sextil Puşcariu, Ovid Den­suşianu şi G. Murnu. ŞEDINŢĂ INTIMA După declararea şedinţei intime, a luat cuvântul d. Octavian Goga, care a salutat în cei mai călduroşi termeni prezenţa d.lui profesor dr Edwig Iarnik decanul facultăţii de litere din Brno şi un cunoscut filo­­român. D. Octavian Goga a evocat cu deo­sebită emoţie munca desfăşurată de ilustrul dispărut profesor Urban Iarnik, membru al Academiei româ­ne, pentru a face cunoscute în Apus creaţiile spirituale ale poporului ro­mân şi a apropia sufleteşte pe cale culturală şi politică cele două na­ţiuni. A relevat apoi că această operă este cu sfinţenie continuată din înal­tul loc pe care-l ocupă în viaţa in­telectuală a ţării sale de d. profesor dr. Edwig Iarnik. Membrii Academiei au făcut ilus­trului oaspe o călduroasă manifes­taţie de simpatie. Şedinţa s-a ridicat la ora 6. întrunirea lupistă din Timişoara TIMIŞOARA, 6. —Partidul ţrănesc de sub preşedinţia d-lui dr. Lupu a ţinut azi o mare întrunire publică în grădina fabricii de bere. Au ţinut cuvântări ţăranul Moise, d-nii dr. Rădulescu şi Vânătă, ţăranul Achim Bujoranu şi d. Adrian Brudariu. D. dr. N. Lupu a ţinut o cuvântare făcând o expunere asupra politicei interne. A arătat cum s-au desfăşu­rat tratativele pe timpul crizei cât şi rolul pe care l-a avut împedicând alcătuirea unui guvern Titulescu. A relevat necesitatea inflaţiei moneta­re şi a anunţat că în curând va or­ganiza partidul țărănesc militărește. C­h­eta «Ie­rt «aSii Ajutora­rea tuberc­uloşilor Suntem la o epocă, în care mai­­ mult decât ori şi când trebue să ne afirmăm drepturile dar să ne­­ recunoaştem şi datoriile de cetă­ c­­eni. Alegerile provoacă frâmân-­­ ţări. Partidele îşi dispută dreptul să­­ ne conducă fiecare din ele cu pre-­­ tenţia că deţine formula celor mai­­ potrivite soluţii pentru bunul mers­­ al tref­urilor publice. Cetăţenii ur­­­ mează să se pronunţe asupra că-­­ reia din aceste formule îşi vor opri­­ alegerea. Pe deasupra programului­­ partidelor şi ca o trăsură de unire­­ între ele sunt problemele mari de­­ interese obşteşti care ar trebui să le preocupe deopotrivă pe toate.­­ Asistenţa sanitară şi socială e prin-­­ tre aceste probleme. Ea e strâns legată de problemele sociale şi e­­conomice şi e nevoie să fie pusă în­­ discuţie ca o problemă de conştiin­­­ ţă şi pentru alegători şi pentru a­­leşi cu ocazia primenirii reprezen-­­ tanţilor din parlament. Cetăţenii au dreptul să reclame de la cei cari le solicită voturile să le aibă de a­­proape în vedere ca unul din punc­tele esenţiale ale gospodăriei noa­stre de stat. Dintre problemele sa­nitare, cea pentru asistenţa tuber­­culoşilor a fost până acum cea mai oropsită. Până când conducătorii vor a­­junge să-i dea atenţia cuvenită — avem mare nădejde că cei de acum­ caii au pus reorganizarea sâni-­­ tară la loc de cinste, în declara­ţia lor programatică o vor lua de aproape în consideraţie—­particula­rii trebue să dea un bun exemplu şi când li se cere ajutorul să vină cu el cât mai larg şi cât mai com­plect. In toţi anii repetăm la Rusalii a­­pelul pentru contribuţia publicului în folosul bolnavilor cari zac în mi­zerie şi lipsuri şi de soarta cărora nu se preocupă aproape nimeni. Am ales zilele acestea în care cei vechi serbau cu bucuria în suflete sosirea verei cu belşugul din holde, ca zile simbolice ca să venim să aducem o mângâiere pentru cei pe cari splendoarea lor îi găseşte mo­­horîţi din cauza suferinţelor şi du­rerilor în care se sbat. Mai mult de­cât orişicând, ajutorul acesta e ne­cesar în vremea de cumplită criză economică şi financiară pe care o traversăm. Tocmai din cauza aces­tei crize, tuberculoza e în spor continuu mai cu deosebire la cei săraci cari nu au nici o putinţă să-i reziste cu trupul lor istovit de muncă şi în deprimarea şi sbuciu­­mul sufletesc în care se află. Sunt grade în nenorociri şi u­­nele din ele culminează în tragedii sfâşietoare. Calvarul tuberculoşilor e un lung supliciu. Pe drumul de su­ferinţe ei îşi poartă crucea şi sfâr­şesc prin a cădea doborîţi sub po­vara ei. Ţintuit­ pe patul de sufe­rinţă — când îl au şi pe acesta şi nu mor în stradă — drama îşi desfăşoară atunci ultimul act. Cei cari au pătruns în locuinţele de mi­zerie, în cari cei mai mulţi din tu­­berculoşi îşi sfârşesc zilele, s’au cutremurat de această dramă. Fără aer, fără lumină, pe cele câteva scânduri premergătoare coşciugu­lui, care ţin loc de pat, între accese de tuse şi spasme de durere, tu­berculosul agonizează. Intr’o pro­miscuitate îngrozitoare, femeia, co­piii stau îngrămădiţi în jurul lui. Toate condiţiile sunt întrunite ca boala să cuprindă întreaga familie. Mizeria este dusă la ultima limită. Cel care a fost sprijinul ei nu o mai poate ajuta cu nimic şi a devenit din contra o sarcină pentru ea. De­primarea fizică şi morală îi interio­rizează pe toţi ca rezistentă şi îi face să cadă aproape fatal victi­mele boalei. In infernul acesta de suferinţe şi durere, să facem să pătrundă o rază de lumină şi să aducem nădejdea unor zile mai bune susţinând şi a­­jutând pe ce cari zac acolo. Ajuto­rul acesta e o datorie de elemen­tară umanitate şi el se impune şi dintr’un sentiment de solidaritate socială. Boala rezultă de cele mai multe ori din cauza împrejurărilor vitrege ale mediului social pentru care bolnavul nu e de loc vinovat. Atelierele, uzinele, fabricile, biu­­rourile în care lucrează, cu igiena lor, de cele mai multe ori deplora­bilă le-au dat toate ocaziile să se molipsească. E o îndatorire care ar trebui să se impună ca societa­tea care i-a îmbolnăvit să-i şi caute şi să le ofere un adăpost în sana­torii şi spitale bine ţinute. In ele o terapeutică activă —• mijloacele de căutare acum disponibile sunt nu­meroase şi succesele obţinute prin ele sunt deseori mari — le-ar per­mite de multe ori să se restabilea­scă şi să-şi redobândească capaci­tatea de muncă. Nu avem însă a­­ceste instituţii decât în număr foarte mic. Căutăm pe an, trei, pa­tru mii de bolnavi tuberculoşi şi restul până la 200 de mii câţi sunt cu leziuni deschise rămân abando­naţi propriei lor soarte împrăştiind peste tot boala şi moartea. Cerem stăruitor de ani întregi, strigăm cât de tare ca să ne audă toţi să se sporească instituţiile de asistenţă, deoarece altfel boala va sfârşi prin a ne cotropi pe toţi. E o teribilă apropiere şi unifi­care pentru opera morţii pe care prin forţa lucrurilor, tubeculoza pune la cale. Zeiţa nemiloasă, acea Nemesis în care anticele mitologii întrupau răsbunarea, reapare în ci­vilizaţiile noastre, cari cu toate pretenţiile lor de a fi înaintate au încă în ele atâtea lipsuri care le scufundă în plină barbarie. Bogatul care indiferent la nenorocirile din jurul lui se închide într’un strâmt egoism şi nu voeşte să ştie că ală­turi de el atâţia nenorociţi îşi sfâr­şesc zilele, fără nici un ajutor, are­ şi el destule riscuri să se îmbolnă­vească oricât ar părea că e ferit de atacurile boalei. Cu un servitor, cu o îngrijitoare de copii, cari sunt bolnavi, boala se introduce în casa lui, îşi face drum şi vine să-l lo­vească fără cruţare. Când medicii anchetează în case somptuoase o­­bârşia descoperă de multe ori mo­dul acesta de molipsire. E prea târ­ziu pentru a mai împiedica, ca tra­gedia să nu se desfăşoare întreagă scufundând în jale pe cei cari ră­mân în urma fiinţei iubite pe care au pierdut-o. Când bogatul îşi dă obolul pen­tru ajutorarea tuberculosului sărac, el nu face numai un act de umani­tate care rămâne ca o valoare de înalt altruism ci îndeplineşte şi u­­nul de apărare proprie, contribuind să se stăvilească boala, aşa încât ulterior să fie mai puţin expus să-i cadă pradă el şi familia lui. Ceea ce cerem în aceste zile lu­minoase de Rusalii, în care natura triumfă pretutindeni în holdele care anunţă un rod bogat, în aerul îm­bălsămat de miresmele florilor, când femeile frumoase apar în toată plenitudinea graţiei lor şi co­pii sănătoşi sunt mai sprinteni şi vioi decât orişi­când, aşa încât to­ţi“.,n acord şi armonie, e să nu asăm să continue contrastul vio­lent al unor prea mari dureri care alterează această armonie. Cu su­flet bun şi gând curat să ne dăm obolul pentru tuberculoşi ca o zi, o clipă măcar să simtă şi ei că nu sunt abandonaţi şi că găsesc inime înţelegătoare pentru suferin­ţele lor. învioraţi, speranţe noui ar încolţi în ei. * E în zilele de Rusalii anul acesta şi lupta­ buletinelor de vot. Patime se deslănţuesc şi aprige partidele îşi dispută victoria. Ca un semn de împăcare pe deasupra controver­selor şi hartelor partidelor să ne îndeplinim o datorie cetăţenească tot atât de mare ca buletinul de vot şi să ne aducem obolul pentru aju­torarea tuberculoşilor. Datoria a­­ceasta ne incumbă de­oarece tu­berculoza este o boală pentru pro­ducerea căreia, mai mult sau mai puţin suntem toţi răspunzători. Răspunderea vine din cauza ano­maliilor şi incoerenţelor mediului social datorite contradicţiilor eco­nomice care permit atâta mizerie pe deoparte şi atâta desfrâu şi risipă pe de alta. Tolerând aceste ano­malii, trebue să le atenuăm prin­­tr’un gest de altruism şi umanitate. Bogatul dând o contribuţie care în proporţie cu mijloacele lui trebue să fie mai mare se achită de o da­torie contractată, ca obligaţie mo­rală, faţă de cei din jurul lui, cam­ mai mult sau mai puţin prin munca şi concursul lor l-au ajutat să se ri­dice.­ Săracul când aduce şi el o sumă cât de mică pentru ajutora­rea tuberculoşilor, are un merit încă şi mai mare deoarece o dă din puţinul pe care-1 are. In felul a­­cesta el se apropie şi mai mult de cei cari sunt de două ori cât mai nenorociţi prin mizeria şi prin boala lor. Laolaltă deci, săraci şi bogaţi să ne dăm obolul pentru tuberculoşi. E un mod şi cel mai bun de a sta­bili o apropiere între diferitele pă­turi sociale. Zilele de alegeri nu trebue să ne facă concurenţă. Ele ne vor fi de a­­jutor în propaganda noastră. In a­­­ceste zile se face o mobilizare a virtuţilor cetăţeneşti. Buletinul de vot trebue să fie bine cântărit şi cumpănit ca să meargă la cei mai vrednici. In acelaş timp virtutea cea mai înaltă care e simţul de compătimire şi de solidaritate pen­­tru un semen pe care boala îl do­boară, trebue şi ea să fie pusă în joc cât de activă şi cât de susţi­nută. Să fim cetăţeni întregi şi să ne facem datoria pe toate fronturile şi pe cele ale afirmării dreptului de a ne alege conducătorii şi pe cele de a întinde o mână frăţească de ajutor bolnavilor cari zac în lipsuri şi nevoi. Dr. S. Irimescu ■fr . ...........................................■■■■■■.......... B­URSA BUCUREȘTI, 29 Mai Mărci germane 40.00 Au cotat la: Pengoe 29.92 BURSA OFICIALĂ Fiorii olandezi 67.60 B­ ca Naţională 5215, 200, 190, 170, n........,­­ 175 Cursul monedelor străine 100 lei 15,20 fr. fr. la Paris . .. . . . ...... 100 lei 3,08 fr. elv. la Zu­r.ch SCniIlîDll! în SlI8IH3tei8 La rubrica Femeia de azi d-na Alice Gabrrielescu se ocupă, in ulti­mul număr al „Adevereat literar“, de „înfrumusețare“, „la ce visează fetele“, ,,Femeia |i cartea“, etc. ------- ZURICH (închiderea) B-ca Romanească 505 Franci francezi 6.60- 6.64 B-ca Romaneasca pui 505 ore sterline 816.00—820.00 Astra Română 520, 15 Dolari 167.20—167.50 C. Minier 160, 57, 55, 57, 56, 55, 60 Franci belgieni 23.40— 23.59 I. R. D. P. 88, 90 Lire italiene 8.78— 8.83 T. T. B. 710. 20 Franci elvețieni 32.30— 32.45 Letea 300 L°r- cehoslovace 4.98— 5.03 împrumutul National 64 filing! austriaci S3-TM- S3-S9 împrumutul Unirei 63Ve ^pgermane ^ împrumutul Refacerei 59% Forini olandezi 67.00— 6800 Renta impropr. 42%, 43, 43%. 42.90 Drahme 2.20- 2.23 42% Dinari 2.95— 2.98 Scrisuri Urbane Buc. 5% 54 1. 54 Lire turcesti 78.00— 79.00 Scrisuri Rurale 5% §1% Leva ' 1.20— 1.23 Napoleon aur 650.00—655.00 la noi devizele sunt negociate B,rll„ 29Mai 1831 1K82­S la careuri medii SSS" A Oferit Cerul Londra 25.15 Franci francezi 6.58 ‘A 816.00 Paris 20.2354 Lire sterline 816 54 816.00 Milano 27.07 Dolar­i 167.90 167.75 Praga 15.31 % Franci belgieni 23.40 Budapesta 90.20 Lire italene 8.81 Belgrad 9.1254 Franci elveteni 32.50 București 3.0754 Cor. cehoslovace 4.9854 Varsovia 57.9754 Shilingi austriaci 23.65 Viena 72.67 INFORMAŢII Eri după amiază a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ şedinţa consiliului de administraţie al Băncii Agriculturii Româneşti, care a fost prezidată de d. Florin Zaharia. S-a discutat în continuare chestiunea alcătuirii statutelor de funcţionare a noului Institut de cre­dit. De asemenea s-a hotărât să se intervină pe lângă ministerul de fi­nanţe şi pe lângă cel de agricultu­ră şi domenii pentru a-şi desemna delegaţii lor în consiliul de admi­nistraţie al băncii. Miercuri 27 Mai a. c., a avut loc Adunarea Generală a Acţionarilor Societăţii „ASIGURAREA ROM­NEASCA“ în palatul ei propriu din Str. Ioan Ghica Nr. 11, lângă Bise­rica Rusească. Cu această ocazie acţionarii Socie­tăţii, a luat cunoştinţă de activita­tea desfăşurată de Societate şi de rezultatele obţinute, în special cu noile ei fundaţiuni: „INSTITUTUL MEDICO-CHIRURGICAL“ şi CAR­NETELE DE BONURI CU REDU­CERI. Deasemeni, a luat act cu satisfac­­ţiune de progresele realizate de So­cietate în special în ramura „Viaţa“ şi a asigurărilor populare, consta­tând, că capitalul asigurat in aceste ramuri se ridică la 31 Decembrie 1930, la un miliard două sute şapte zeci milioane lei, iar încasările tota­le de prime la: Lei 114.481.012. Fondurile de garanţie şi rezervele ajung la: Lei 196.051.238.— ceia ce permite Societăţii să înceapă con­­strucţiunea noului său Palat pe te­renul Marghiloman, în suprafaţă de 2480 m. p. şi să desăvârşească o con­strucţie monumentală care consti­tue nu numai o fructificare sigură şi avantajoasă pentru Societate, dar şi înzestrarea Capitalei cu o lucrare grandioasă. Daunele şi lichidările plătite de Societate până la 31 Decembrie 1930 ajunge la Lei 239.383.796. Adunarea Generală a Acţionarilor a reales în Consiliul de Administra­ţie pe d-nii: M. Berceanu, N. D. Chirculescu, C. L. Constantin şi M. Zentler, a căror mandate expirase şi a aprobat in unanimitate întrea­ga ordine de zi. Ministerul de Interne a hotărât să suspende şi pe d. Algiu, primarul sectorului Verde. Nu va fi suspen­dat d. Chiriţă Vasilescu, primarul sectorului III Albastru. In locul primarilor suspendaţi vor fi însărcinaţi cu girarea posturilor primăriilor, ajutorii de primari. Dizolvarea actualelor consilii din Capitală se va face după alegeri, când se vor numi comisii interi­mare. Aseară a avut loc la sediul uniu­­nei generale din strada Blănari 14 o mare întrunire publică, la care au luat cuvântul d-nii Ion Nicola­­escu preşedinte, Mellison secretar general şi Ion Leonte. Oratorii au cerut să se dea o nouă dispoziţie ministerială prin care să se preva­dă ora de închidere a magazinelor la prânz 12­2 iar seara la ora 6. D. Gheorghe Banu secretarul gene­ral al ministerului luând cuvântul a declarat că va face totul ca dolean­ţele funcţionarilor comerciali să fie satisfăcute.

Next