Adevěrul, august 1931 (Anul 44, nr. 14594-14620)
1931-08-01 / nr. 14594
t to BV Emx. Concediile d-lor Puaux şi Cesianu Situaţia în urma divulgărilor unor rapoarte Atacurile contra d-lui Titulescu şi atitudinea factorilor hotăritori Când — cei dintâi din presa română — am dat la iveală latura politică a cercetărilor justiţiei franceze, în chestia documentelor de la ministerul de externe din Paris, am spus, intre altele, că această cercetare va impune schimbări importante de ordin diplomatic. Prevederile noastre s’au realizat. Pe ziua de astăzi, d. Puaux pleacă într’un king concediu, cu probabilitatea de a nu mai reveni la București, iar o știre din Paris anunţă că d. Cesianu, ministrul nostru de acolo, s’a decis să petreacă un lung concediu de vară în ţară. Dacă adăogăm la aceasta svonurile tot mai insistente despre numirea unui nou titular la legaţia de la Paris atunci chestiunea este definitiv lămurită: latura diplomatică a problemei este epuizată. S’ar putea, deci, pune punct acestei chestiuni, dacă n’ar persevera ştiri tot mai accentuate, că raporturile cu Franţa n’ar fi tocmai din cele mai bune. In forma aceasta ştirea cuprinde multă exagerare. Adevărul este numai că au survenit lucruri cari au provocat oarecari indispoziţii reciproce, însă trecătoare şi fără consecinţe. Obârşia acestor indispoziţiuni ? Iată câteva amănunte. Descoperirea „Sultei“ documentelor şi direcţia pe care au luat-o ele, nu putea să nu provoace şi surprindere şi nemulţumire. Şi cum, după cât se pare, datele culese de judecătorul de instrucţie Peyre, stabileau şi unele relaţii personale cu autorii direcţi ai sustragerii, cei vizaţi nu mai puteau rămâne in situaţiile pe cari le ocupau. Deci, pe de o parte, indispoziţie, fiindcă era vorba de un stat aliat şi amic şi nevoia absolută de altă parte, a unei primeniri. Aceasta in ce priveşte Parisul. La noi, situaţia era şi mai complicată. Cei un drept de aci au putut lua cunoştinţă de anume rapoarte, menite să rămână secrete. Nu e nevoie de spus prea mult în privinţa autorului acestor rapoarte, care, la rândul său, şi-a făcut situaţia imposibilă la Bucureşti. In ce consistă acele rapoarte? S’a pomenit de ele la timp. Se impune dar să aducem unele amănunte in plus. *9 Rapoartele pornite de aci din Bucureşti, datează de mai multă vreme, unele de pe când naţionalţărăniştii erau încă la putere. Unul din ele se referă la numirea d-lui Cesianu, ca trimis extraordinar la Paris. Aprecierile sunt defavorabile. Se spune, intre altele, că d-sa nu va putea contribui cu mult la lămurirea marilor probleme la ordinea zilei cari interesează Franţa şi România. Un alt raport, este in legătură cu călătoria d-lui Mihai Popovici la Paris, în vederea contractării unui împrumut. Se afirmă că nu este persoana indicată şi că guvernul român dispunea de alte elemente mai bine pregătite pentru a trata chestiunea. In fine, un alt raport este în legătură cu formarea guvernului Iorga Argetoianu. Se exprima credinţa că constituirea acestui guvern este o mare greşală şi se fac rezerve exprese în privinţa concepţiilor politice ale d-lor Argetoianu şi Manoilescu. Cam aceste lucruri au pătruns în cercurile politice cu privire la cuprinsul documentelor, înregistrăm amănuntele, aşa cum sunt redate şi comentate de lumea politică, cu expresa menţiune că acesta este izvorul nostru de informaţie. Dacă lucrurile corespund în totul realităţii, rămâne de văzut. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor va aduce confirmarea sau dezminţirea necesară. * Dar, in legătură cu aceste documente s’a mai vorbit de o întâmplare, in care este amestecat şi numele d-lui Titulescu. Ar fi vorba de o conversatiune pe care d. Titulescu ar fi avut-o cu d. Henderson, şi pe care ministrul de externe englez ar fi transmis-o, în scris, ambasadorului Angliei la Paris, şi care ar fi fost interceptată. In lumea celor presupuşi a cunoaşte chestiunea, versiunea este dezminţită categoric. Se susţine că totul n’ar fi decât o intrigă nereuşită, înregistrăm şi această dezminţire, după cum am înregistrat şi versiunea. Fapt cert este însă că, in legătură cu d. Titulescu, se ţes cele mai îndrăzneţe intrigi şi se încearcă cele mai puternice lovituri. Din punct de vedere logic, manevrele acestea sunt de neînţeles. Intr’adevăr şi unii din guvern şi mulţi din afară de guvern s’au bucurat şi se bucură că d. Titulescu a eşuat în misiunea de a forma guvernul, în Aprilie. Odată reîntors la Londra, politiciani ar trebui să fie mulţumiţi că au scăpat de d. Titulescu pentru motivul foarte simplu că acesta e mai periculos, din punct de vedere al combinaţiilor politice la Bucureşti, decât ca ministru la Londra. Şi totuşi intriga şi atacurile continuă, oricât de nelogice sunt. De ce? Unii pretind că există o explicaţie. Ea priveşte eventualitatea numirii unui titular la Paris. Se pare că d. Titulescu, care nu are, nici chiar astăzi, rolul neînsemnat pe care ar voi unii să i-1 atrîbue, s’a pronunţat într’un anume fel, in ce priveşte desemnarea succesorului. De aci întreaga împletitură de lucrături, care, însă, nu şi-a produs efectele. Regele continuă să aibă o mare consideraţiune pentru titularul de la Londra în care vede, şi mai departe, o adevărată rezervă naţională. Nu numai că nu poate fi vorba de plecarea d-lui Titulescu de la Londra, dar, după cât pretind a şti şi unii din guvern, se va ţinea cont de avizul d-lui Titulescu, când va să urnească un nou ministru ia Iris, in epoca de acum, plină de enorme greutăţi, şi în care ambianţa internaţională joacă un rol hotărîtor, nici suveranul şi nici guvernul nu înţeleg să reducă cu nimic din suprafaţa celor cari ar putea, eventual, să fie chemaţi curând să ridice glasul în numele României, in faţa areopagului mondial. Iată situaţia reală, aşa cum rezultă din ultimele întâmplări, unele vădit dezagreabile, şi care au avut până acum şi unele efecte de ordin diplomatic. Scrutator ★ * Spărgător împuşcat la Constanţa Fugind de sub escotă el este doborât cu două gloanţe CONSTANŢA, 29. — Astăseară la ora 9 luni, în timp ce pe str. Carol era o mare afluenţă, un spărgător s’a introdus prin efracţie în magazinul de articole tehnice aî d-lui Iosif Karcer, dela No. 68. In timp ce căuta să spargă casa de bani a fost surprins de patron şi de d. C. Păsculescu, cari au anunţat poliţia. La faţa locului a sosit gardianul Kemali Iaa, care legându-1 pe spărgător l’a urcat intr’o trăsură spre a-l conduce la chestură. La poarta chesturii, deşi legat, spărgătorul a sărit din trăsură şi a luat-o la fugă pe str. Mareea. Gardianul s’a luat după el. Spărgătorul nevrând să se oprească, după somaţiunile legale, în dreptul casei cu No. 41, gardianul a tras, omorându-l pe loc, cu două focuri de revolver. S’a stabilit că cel omorât este cunoscutul pungaş de buzunare şi spărgător anume Mihail Micelin, zis Crăşinaru, originar din Galaţi. In ultimul timp Micelin a comis mai multe hoţii la Tekirghiol. Prinsul arestat el a fost eliberat sau, probabil, a fugit din arestul Siguranţei şi a venit la Constanţa. Cadavrul lui Micelin a fost transportat la morgă. Zeppelinul a descoperit mari ţinuturi la Falul Nord ZEPPELINUL (de pe bord, prin telegrafie fără fir). — Salonul este încălzit admirabil, totuşi cabinele sunt foarte reci. Păturile îmblănite care constituiau până aseară un aşternut grotesc sunt azi un dar dumnezeesc. Noaptea este abia perceptibilă, întunericul nu se întinde nicăerî. Din această pricină suntem complect dezorientaţi. De aci porneşte şi haosul orariilor. Fiecare are Indicată pe ceasul lui altă oră. După orariul de aci, este ora 1 noaptea. Marea Albă este ca o pată Infinită in lumina alburie a nopţilor polare. Un vânt puternic de nord-vest ţine sub stăpânirea lui puntea de comandă. Mici pete de nori şi o ceată transparentă învălue toată regiunea intr’o atmosferă de basm. Nimeni nu se gândeşte să doarmă. Toţi sunt ameţiţi de mirajul călătoriei polare. Pe bord, totul este în perfectă regulă. Ne îndreptăm spre Insula Franz Iosef. IARNA A ÎNCEPUT LA POLUL NORD In cursul nopţii staţiunile de radio germane şi ruseşti au transmis detalii asupra zborului Zeppelinulm în ţinuturile arctice. Radio.Moscova a reuşit să retransmită cu ajutorul unor substaţiuni de releu ştiri din Siberia care se auziau insă foarte slab, fie din, cauza depărtării ori a efectului faăding. Pe Oceanul Arctic s’a format o depresiune. Scăderea presiunei a fost însoţită şi de o scădere a temperaturei, încât ploile polare s’au transformat în ninsoare. In arhipelagul Franz Iosef a viscolit ieri câteva ore, ceea ce e un indiciu că iarna a început la Polul Nord, deocamdată provizor și s’ar putea să avem curând o răcorire a vremii, după ce va începe să crească presiunea la Pol. Dirijabilul a înaintat ieri cu o viteză redusă, numai cu trei motoare în funcţiune până a aterisat în insula Hooker cum e menţionată in însăşi harta de pe bordul Zeppelinului şi nu Sook sau Hukov, după relatările telegrafice eronate. SPRE INSULA RUDOLF Curentul perturbator polar s’a dirijat în cursul nopţii dela Nord spre Sud. Azi dirijabilul trebue să-şi ia zborul spre insula Rudolf dar având vântul drept în faţă va trebui să înainteze cu toate motoarele în funcţiune. Zborul dincolo de insula Rudolf ar fi riscant şi nu se ştie dacă aerostatul va putea parcurge cele 5 grade până la Pol, sau va relua drumul spre sud, sosirea la Berlin fiind anunţată la 31 iulie. In cazul când viteza vântului va fi de maximum 10 m. pe sec, dirijabilul va ocoli in repetate rânduri acea insulă, foarte aproape de pământ, spre a se putea observa vreo urmă de avion, cort sau colibă, admiţând conform ipotezei lui Pheal GRAF ZEPPELIN.—(De pe bord, prin forafir). — Am zburat peste staţiunea de radio din insula Dickson. Am aruncat alimentele şi ziarele destinate profesorului Erjanzew. Astăzi am zburat deasupra ţinutului Franz Josef, a Nordlandului, a capului Celujkin, a mării Taymir şi a staţiunii Dickson. Zburăm mai departe. Joi la Lenin ţţrad înainte de plecare fixasem pe hartă graniţele Nordlandului. Am constatat că este ini să mult mai întins decât s'a bănuit la început şi este mai mare chiar defeat Norenja. Senilla. « Pe peninsula Taymir amdescoperit munţi necunoscuţi până acum, cu înălţimi medii între 1.000 şi 1.300 metri. Anotimpul zilei constante GRAF ZEPPELIN (Ca pe bord, prin fără fir). — Am traversat de la ora 4.30 până acum Nowaja Semija de la capul Solanija până la grupul Matosiv. Timp de 40 de ore nu am fost în stare să restabilim comunicaţia radiofonică din cauză că am intrat in regiunea în care domneşte constant ziua arctica asfel că s’au produs perturbaţii in buna funcţiune a instalaţiilor. IEXPLORAREA PRIN FOTO-GEODEZIE Radio-Berlin a anunțat că după amerizarea de scurtă durată în aproprierea insulei Hooker, la paralela 81 Nord şi meridianul 52 de longitudine Est, dirijabilul a pornit în direcţiunea insulei Jackson, situată aproape de insula Rudolf, dar s’a înapoiat din cauza ceţei. Arhipelagul Franz Iosef a fost explorat prin foto-geodezie, ridicânduse configuraţiuni inexistente până azi în hărţile geografice. A doua noapte pe bord a trecut de asemenea neobservată, ziua având o durată în aceste regiuni de peste 6 luni. Lumina crepusculară se concă Amundsen ar fi aterisat aci. Spărgătorul „Malygin“ va rămâne câteva zile şi va trimite o expediţie pentru a cerceta insula în toată suprafaţa ei. Se aşteaptă cu emoţie rezultatul acestor cercetări. Insula Rudolf e situată la 82 grade latitudine şi la 58 grade longitudine Est, fundă cu aurora la miezul nopţii, soarele răsărind un timp scurt după ce apune. Din cauza luminii miezului nopţii şi a convergenţei fusurilor orare, pasagerii au perdut noţiunea timpului. Cei zece savanţi au putut lucra însă nestingheriţi, îndeosebi profesorul Samoilovici care a mai făcut 16 expediţii în regiunile polare. IN CAUTAREA GRUPULUI ALESSANDRI Spărgătorul „Malygin“ a pornit in direcţiunea insulei Eva in căutarea grupului Alexandri (Alessandri) care a dispărut după catastrofa dirijabilului „Italia“. Vremea nu e însă atât de favorabilă, formându-se iar ceaţă din cauza scăderii temperaturii. Ultima etapă polară a fost peninsula Taymir unde s’a descoperit un nou munte, în afară de Colina Spitzberg. Din peninsula Taymir aeronava a pornit spre Leningrad și de aci va pleca spre Berlin. L. F. VREMEA REA ÎMPIEDICA EXPLORAREA FRIEDRICHSHAFEN, 29. (Rador). — După o tăcere de 40 de ore, datorită condiţiunilor meteorologice speciale ale regiunii arctice, s’a primit azi ştiri directe de pe bordul dirijabilului Contele Zeppelin. După întâlnirea cu spărgătorul de ghiaţă Malîgyn dirijabilul s’a îndreptat înspre regiunea numită azi „a nordului“ (fosta regiune Nicolae II). Nava a încercat să exploreze acea regiune, dar după 24 de ore de zbor a fost nevoită să se întoarcă în direcţia de sud, vest, din cauza vremii rele. Dirijabilul se află acum deasupra regiunii Novaja Semlja şi se îndreaptă spre Leningrad, unde este aşteptat să sosească în cursul zilei de joi. Zeppelinul se întoarce dela Pol HAMBURG, 29. (Danish). După o radiogramă primită de Hamburg America— Linie, Zeppelinul se găseşte în drumul de înapoiere dela Pol. Aseară Zeppelinul era aproape de Novaja Zemlja şi mâine va sosi la Leningrad. Noui ţinuturi descoperite MOLTSCHANOFF şeful serviciului meteorologic de pe aeronava Samoilovici şeful expediţiei ştiinţifice a aeronavei, vorbind cu un călător Tânărul Lupescu rămâne arestat De dimineaţă, înaintea reconstituirii, s’a judecat In cabinetul de instrucţie cererea de eliberare făcută de tânărul Constantin Lupescu. Pronunţarea a fost amânată pentru după amiază la ora 6. Dela reconstituire, magistratul instructor s’a înapoiat la cabinet şi a respins cererea de eliberare pe cauţiune a tânărului Lupescu. După Informaţiile culese la locul cel mai competent, putem afirma cu certitudine că Titi Lupescu va fi scos din cauză, întrucât instrucţia şi-a format convingerea că el nu are nici un amestec in asasinarea tatălui său. Dacă insă el continuă să fie reţinut, e pentru că instrucţia speră că acesta va fi un motiv de presiune asupra acuzatelor, ca ele să se decidă a face destăinuiri. Contând pe scoaterea din proces a tânărului urmează că vor fi trimise judecăţii numai d-na şi d-ra Lupescu.Culpa care li se atribuie este asasinarea cu premeditare. E drept însă că până la formularea rechizitoriului definitiv lucrurile se mai pot schimba. S'a văzut, in declaraţiile pe care le-au făcut ori d-na şi d-ra Lupescu, că d-na Lupescu susţine că numai dânsa este vinovată de al fi ucis pe soţul ei şi că acum nici Lily Lupescu, fata ei, nu mai stătue în afirmaţia pe care a făcut-o, a doua zi după crimă, că şi dânsa ar fi părtaşă la crimă. N’ar fi esclus ca, până la urmă, declaraţiile acestea să fie luate bine şi ca fata să fie la rândul ei, scoasă din cauză. Oricum, instrucţia şi-a format convingerea că n’a fost un complice străin la crimă şi că revolverul care nu se găseşte a fost furat de cineva din mulţimea care a pătruns in casă, îndată după dramă. Unde se va judeca procesul care că procesul nu va fi judecat, parchetul, va cere strămutarea proba Buzău. cesuluî pentru suspiciune legitimă. Partea civilă, de conivenţă cui ia altă Curte cu juraţi şi va stărui Un acord comercial provizoriu intre România şi Austria In conferinţa ce a avut loc la Viena, s’a încheiat un acord provizor între România şi Austria pe termen de 3 luni. Dăm mai jos condiţiunile în care s’a stabilit acest acord privind exportul de vite româneşti în Austria : 1) • Săptămânal s’a obţinut un contingent de 430 boi vii graşi, exportaţi din România la Viena cu taxa vamală convenţională de 3 lei kgr. Orice export peste acest contingent va plăti 12 lei de kgr. 30.000 de kgr. carne de vite tăiate săptămânal cu taxa vamală de 8 lei la kgr. Peste acest contingent 25 lei la kgr. 2) Un contigent de 900 de porci săptămânal, greutatea dela 40—150 kgr. cu taxa vamală de 6 lei la kgr. Peste acest contingent se va plăti 15 Iei la kgr. In plus vom avea drept săptămânal să exportăm 20 mii kgr. carne de porc cu taxa vamală de 8 lei la kgr. Deasemeni 20 mii kgr. carne de porc mangaliţa cu 4 lei krg., fără slănină. Restul peste acest contingent 25 lei la kgr. In afară de aceasta se vor putea exporta porci mangaliţa peste 125 kgr. greutate precum şi orice fel de porci graşi peste 150 kgr., fără nici o taxă vamală. Este interesant de ştiut că pentru a încuraja pe crescătorii Austriei, guvernul respectiv dă prime în valoare de 15 la sută pentru boli şi 25 la sută pentru porcii care se vând pe piaţa Vienei, Germania şi Ungaria, acordă 1200 de lei prime de export de fiecare porc care se exportă pentru târgul Vienei. Guvernul american se opune reducerii salariilor NEW-YORK, 29 (Danub.). — Guvernul american declară într’un comunicat oficial că a hotărît să continue politica sa, opunându-se la reducerea salariilor lucrătorilor din industrii. — ■ m Pagina 8-a Reconstituirea crimei din Buzău ---- 1 1 ^ ' " Adusă să arate cum a ucis nesotul său d-na Lupescu se încurcă si leşină Instrucţia dramei de la Buzău incepuse să lâncezească. Nici un eveniment nou nu venea să se adauge celor petrecute îndată după arestarea d-nei, d-rei şi tânărului Lupescu. Luni se ridicase şi interdicţia ca acuzaţii să ia contact cu lumea din afară şi, în general, celor treii preveniţi li se ameliorase simţitor regimul în arest. Din toate se degaja impresia că instrucţia nu va mai întreprinde vreun nou demers serios menit să descurce întrucâtva firele acestei atât de încâlcite afaceri criminale. Când iată, ori, neprevăzut, d. prim procuror Gr. Dobrovici a căzut de acord cu d. procuror V. Melinte şi cu d. jude instructor Coloescu, asupra necesităţii unei noui reconstituiri a crimei. Reconstituirea s’a făcut dimineaţa, la ora 11. Tânărul Lupescu n’a fost adus. Au venit, în automobilul particular, numai d-na şi d-ra Lupescu, însoţite de directorul închisorii şi de o sentinelă. In stradă s’a adunat, cât ai clipi, eternul gură cască în câteva sute de exemplare. D-ra Lily Lupescu a fost izolată într’o cameră retrasă a clădirii sub pază, iar d-na Lupescu a fost supusă unui sever interogator. Magistraţii anchetatori au stăruit ca inculpata să-i iniţieze din nou în tainele nopţii fatale. D-na Lupescu a trecut din cameră Acolo unde însă firul reconstituirii a încetat de a sa mai desfăşura în linie dreaptă, a fost când d-na Miaria Lupescu şi Radu Lupescu în cameră, rememorând acte cari fuseseră înregistrate de instrucţie şi la reconstituirea precedentă . D-na Lupescu leşină Lupescu, adusă în camera care servea de dormitor lui Radu Lupescu, a trebuit să repete în toată punctualitatea actul crimei. — Cine l-a omorât pe Radu Lupescu? — Eu, domnilor judecători. — Singură? — Da. — Nu ți-a ajutat nimeni? — Nul — Nici fata? — Nu, tata n’are nici o vină, ea a venit să-mi aducă un revolver, dar după ce îl împușcasem pe taică-său. — Nu premeditare ea cu d-ta crima? — Nu! — Atunci, să ne arătaţi, cucoană, cum l-ai împuşcat pe Radu Lupescu? D-na Lupescu se apropie de divan şi, intinzând revolverul pe care i-l înmânează primul procuror, declară că din această armă a tras întâi. După ce a văzut însă că soţul ei n’a fost răpus şi că, din răzbunare s’ar putea să o omoare, a scos din corsaj celălalt revolver, automatul, din care a mai tras vreo trei gloanţe. — Iţi aminteşti, — întrerupe d. procuror Melinte, — că după ce ai tras primul glonte din automat, revolverul a refuzat să mai funcţioneze şi că d-ta, cercetând cauza, ai observat că al doilea glonte se înțepenise la intrarea în țeavă? — Da! — Ce-ai făcut, atunci? — Am făcut manevra cuvenită ca glontele să cadă din revolver și apoi am continuat să trag. — Unde ai stat d-ta când a căzut din revolver glontele defect? — Aici, cam in dreptul capului lui Radu. — Cum îţi explici d-nă, că glontele a fost găsit la trei metri depărtare, colo lângă uşă? D-na Lupescu se roşeşte, apoi dă un ţipăt şi se prăbuşeşte leşinată pe podea. I se aduce imediat o sticlă cu apă. D-na Lupescu, înviorată de apa can i se turnase pe obraz, îşi revine. Dar refuză să mai facă vreo declaraţie. Reconstituirea este întrerupă aci, urmând ca după amiază să fie introdusă în scenă d-ra Lily, ca judecata să aibă loc la Bucureşti. Magistraţii instructori sunt convinşi că în Buzău, va avea o atmosferă favorabilă şi că s’ar putea să fie achitate. După toate probabilităţile, procesul nu se va putea judeca decât în seziunea din Ianuarie a Curţii cu Juri. Al. Gruia ca logodnici D-şoara Lily Lupescu la reconstituire La ora d. a. primul procuror, procurorul şi judecătorul de instrucţie revin la casa dramei. Trec câteva minute. Pe stradă se adunase din nou lumea curioasă. Automobilul casei era un garaj. Publicul se întreba care o fi motivul că anchetatorii întârzie să trimită maşina ca să aducă pe arestate. Atunci se produce un fapt care provoacă sensaţie. Dinspre gară, îşi fac apariţia, pe jos, d-na şi d-ra Lupescu, însoţite de o puternică escortă militară. Magistratul instructor luase această măsură, ca un început de represaţii în contra prevenitelor cari, după părerea d-sale, îşi schimbă măturiile în fiecare zi, pentru ca să deruteze instrucţia. De astă dată, d-na Lupescu este izolată, iar d-ra Lupescu, adusă în odaia unde se aflau magistraţii, este rugată să spună cum a luat parte la crimă alături de mama ei. Rugăminţile instructorilor sunt de prisos. D-ra Lupescu plânge şi refuză să vorbească. Magistraţii recurg la mijloace de constrângere. Zadarnic. Timp de oord, d-ra Lupescu a avut tăria de a resista oricărei presiuni şi nu a dat magistraţilor satisfacţia de a înregistra din partea ei o declaraţie cât de scurtă. Aceasta a enervat şi mai mult pe instructori. Urmarea, d-na şi d-ra Lupescu au fost reconduse la penitenciar pe jos cu aceiaş escortă puternică şi urmate de alaiul de curioşi. In afară de aceasta, ele au fost din nou izolate, la închisoare, li s-au luat cărţile pe cari apărarea i le adusese în ultimele zile şi s’a interzis ca, deacum încolo cele două acuzate să poată vorbi cu cineva, altminteri decât în prezenţa judelui instructor. RĂZBOULUI COREEA TIENSIN, 29. (Rador). Forţele rebele combinate ale lui Shi Yu San şitete den Sanzi au capturat oraşul Paofing Fu. In acelaş timp soldaţii lui Shi Yu San, îmbrăcaţi civil, au atacat localitatea Tangyhow de unde au izgonit trupele manciuriene, care surprinse, au fugit în direcția orașului Tiensîn. O sentinţă a justiţiei bolşevice OPT ANI ÎNCHISOARE PENTRU CA SI-A VÂNDUT O PERECHE DE CAI TIGHINA. 29. — Românul transnistrian Iacob Munteanu, din comuna Caminca jud. Tiraspol (Ucraina), fiind considerat ca „kulac” (fost mare gospodar), autorităţile bolşevice i-au rechiziţionat întreaga avere, făcându-l pe drumuri cu întreaga familie. Cum autorităţile bolşevice nu i-au ridicat imediat averea sechestrată, numitul gospodar şi-a vândut o pereche de cai. Pentru acest fapt, Munteanu a fost condamnat la 8 ani închisoare. După pronunţarea sentinţei, Munteanu a reușit să se refugieze la noi, cu o parte din familia sa. Băncile anglo-saxone îşi menţin creditele in Germania LONDRA, 28 (Rador). Marile bănci din Londra au decis, după câte scrie ziarul „Times“, ca potrivit recomandaţiilor conferinţei de la Londra să menţină volumul creditelor acordate Germaniei. Băncile engleze au înştiinţat pe corespondenţii lor din Germania, că creditele acordate până acum vor fi menţinute iar nicidecum retrase sau reduse. Băncile mari din New-York au adoptat aceeaş politică, scrie Times, dar este necesar ca şi băncile din celelalte mari centre să asigure pe reprezentanţii lor din Germania, că creditele nu vor fi retrase sau diminuate. ———mmmm De la Camera de comerţ româno-ungară D. George Valentin Bibescu, preşedintele Camerei de comerţ, industrie şi agricultură româno-ungară, a convocat consiliul de administraţie al acestei Camere pentru ziua de 3 August, ora 12, în localul Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie, pentru îndeplinirea formelor legale de constituire definitivă a acestei Camere. Ministrul Cehoslovaciei la Budapesta victima unui furt BUDAPESTA, 29. (Rador). — In gara de lângă Miskolcz hoţi necunoscuţi au furat pe fereastra vagonului de dormit pantalonii d-lui Palker, ministrul Cehoslovaciei la Budapesta. In buzunarele pantalonului furat se găsia o sumă însemnată de bani şi unele documente. Ancheta deschisă imediat a dus la descoperirea pantalonilor ministrului în apropiere de gara Karacsond. Documentele au fost regăsite, Lipsiau insă banii. Poliţia speră să poată descoperi pe făptuitori. A apărut! A apăruţi DIMIMEAŢAÎ c ofiîlori ———e—— m iii iii —anm iiiiiern ■ Numărul 3901 cu următorul bogat cuprins: : Ţinutul şerpilor de Lya Dracopol ♦ Iepuraşii părăsiţi de Marcu Ionescu | Nouile păţanii ale lui Haplea de Moş Nae | Despre timp de Vladimir Astronomul | Anişoara cea miloasă | de Gheiter Franţa | Porumbelul împărat | de Const. Goran | Bunicuţa mea de Filina | De toate şi amestecate. | Pentru cititorii mai micuţi. | De vorbă cu cititorii, etc. etc. | Numeroase ilustraţiuni Un exemplar 5 lei |