Adevěrul, august 1931 (Anul 44, nr. 14594-14620)

1931-08-01 / nr. 14594

t to BV Emx. Concediile d-lor Puaux şi Cesianu Situaţia în urma divulgărilor unor rapoarte Atacurile contra d-lui Titulescu şi atitudinea factorilor hotăritori Când — cei dintâi d­in presa ro­mână — am dat la iveală latura politică a cercetărilor justiţiei fran­ceze, în chestia documentelor de la ministerul de externe din Paris, am spus, intre altele, că această cerce­tare va impune schimbări impor­tante de ordin diplomatic. Prevederile noastre s’au realizat. Pe ziua de astăzi, d. Puaux pleacă într’un king concediu, cu probabili­tatea de a nu mai reveni la Bucu­rești, iar o știre din Paris anunţă că d. Cesianu, ministrul nostru de acolo, s’a decis să petreacă un lung concediu de vară în ţară. Dacă adăogăm la aceasta svonu­­rile tot mai insistente despre numi­rea unui nou titular la legaţia de la Paris atunci chestiunea este defi­nitiv lămurită: latur­a diplomatică a problemei este epuizată. S’ar putea, deci, pune punct a­­cestei chestiuni, dacă n’ar perseve­ra ştiri tot mai accentuate, că ra­porturile cu Franţa n’ar fi tocmai din cele mai bune. In forma aceasta ştirea cuprinde multă exagerare. Adevărul este nu­mai că au survenit lucruri cari au provocat oarecari indispoziţii reci­proce, însă trecătoare şi fără con­­secinţe. Obârşia acestor indispoziţiuni ? Iată câteva amănunte. Descoperirea „Sultei“ documente­lor şi direcţia pe care au luat-o ele, nu putea să nu provoace şi surprin­dere şi nemulţumire. Şi cum, după cât se pare, datele culese de jude­cătorul de instrucţie Peyre, stabi­leau şi unele relaţii personale cu au­torii direcţi ai sustragerii, cei vizaţi nu mai puteau rămâne in situaţiile pe cari le ocupau. Deci, pe de o par­te, indispoziţie, fiindcă era vorba de un stat aliat şi amic şi nevoia ab­solută de altă parte, a unei prime­niri. Aceasta in ce priveşte Parisul. La noi, situaţia era şi mai com­plicată. Cei un drept de aci au putut lua cunoştinţă de anume rapoarte, me­nite să rămână secrete. Nu e ne­voie de spus prea mult în privinţa autorului acestor rapoarte, care, la rândul său, şi-a făcut situaţia impo­sibilă la Bucureşti. In ce consistă acele rapoarte? S’a pomenit de ele la timp. Se im­pune dar să aducem unele amănun­te in plus.­­ *9 Rapoartele pornite de aci din Bucureşti, datează de mai multă vreme, unele de pe când naţional­­ţărăniştii erau încă la putere. Unul din ele se referă la numirea d-lui Cesianu, ca trimis extraordi­nar la Paris. Aprecierile sunt defa­vorabile. Se spune, intre altele, că d-sa nu va putea contribui cu mult la lămurirea marilor probleme la ordinea zilei cari interesează Fran­ţa şi România. Un alt raport, este in legătură cu călătoria d-lui Mihai Popovici la Paris, în vederea contractării unui împrumut. Se afirmă că nu este persoana indicată şi că guvernul ro­mân dispunea de alte elemente mai bine pregătite pentru a trata ches­tiunea. In fine, un alt raport este în legă­tură cu formarea guvernului Iorga­ Argetoianu. Se exprima credinţa că constituirea acestui guvern este o mare greşală şi se fac rezerve ex­prese în privinţa concepţiilor poli­tice ale d-lor Argetoianu şi Manoi­­lescu. Cam aceste lucruri au pătruns în cercurile politice cu privire la cu­prinsul documentelor, înregistrăm amănuntele, aşa cum sunt redate şi comentate de lumea politică, cu ex­presa menţiune că acesta este iz­vorul nostru de informaţie. Dacă lucrurile corespund în to­tul realităţii, rămâne de văzut. Des­făşurarea ulterioară a evenimente­lor va aduce confirmarea sau dez­minţirea necesară.­­ * Dar, in legătură cu aceste docu­mente s’a mai vorbit de o întâm­plare, in care este amestecat şi nu­mele d-lui Titulescu. Ar fi vorba de o conversatiune pe care d. Titules­­cu ar fi avut-o cu d. Henderson, şi pe care ministrul de externe englez ar fi transmis-o, în scris, ambasa­dorului Angliei la Paris, şi care ar fi fost interceptată. In lumea celor presupuşi a cu­noaşte chestiunea, versiunea este dezminţită categoric. Se susţine că totul n’ar fi de­cât o intrigă nereu­şită, înregistrăm şi această dezminţi­re, după cum am înregistrat şi ver­siunea. Fapt cert este însă că, in legătu­ră cu d. Titulescu, se ţes cele mai îndrăzneţe intrigi şi se încearcă cele mai puternice lovituri. Din punct de vedere logic, mane­vrele acestea sunt de neînţeles. In­­tr’adevăr şi unii din guvern şi mulţi din afară de guvern s’au bucurat şi se bucură că d. Titulescu a eşuat în misiunea de a forma guvernul, în Aprilie. Odată reîntors la Londra, poli­ticiani ar trebui să fie mulţumiţi că au scăpat de d. Titulescu pentru motivul foarte simplu că acesta e mai periculos, din punct de vedere al combinaţiilor politice la Bucu­reşti, decât ca ministru la Londra. Şi totuşi intriga şi atacurile con­tinuă, oricât de nelogice sunt. De ce? Unii pretind că există o expli­caţie. Ea priveşte eventualitatea numirii unui titular la Paris. Se pare că d. Titulescu, care nu are, nici chiar astăzi, rolul neînsem­nat pe care ar voi unii să i-1 atrî­­bue, s’a pronunţat într’un anume fel, in ce priveşte desemnarea succeso­rului. De aci întreaga împletitură de lucrături, care, însă, nu şi-a produs efectele.­­ Regele continuă să aibă o mare consideraţiune pentru titularul de la Londra în care vede, şi mai de­parte, o adevărată rezervă naţio­nală. Nu numai că nu poate fi vorba de plecarea d-lui Titulescu de la Lon­dra, dar, după cât pretind a şti şi unii din guvern, se va ţinea cont de avizul d-lui Titulescu, când va­­ să urnească un nou ministru ia Iris, in epoca de acum, plină de enor­me greutăţi, şi în care ambianţa in­ternaţională joacă un rol hotărîtor, nici suveranul şi nici guvernul nu înţeleg să reducă cu nimic din su­prafaţa celor cari ar putea, even­tual, să fie chemaţi curând să ridice glasul în numele României, in faţa areopagului mondial. Iată situaţia reală, aşa cum re­zultă din ultimele întâmplări, unele vădit dezagreabile, şi care au avut până acum şi unele efecte de ordin diplomatic. Scrutator ★ * Spărgător împuşcat la Constanţa Fugind de sub escotă el este doborât cu două gloanţe CONSTANŢA, 29. — Astăseară la ora 9 luni­, în timp ce pe str. Carol era o mare afluenţă, un spărgător s’a introdus prin efracţie în maga­zinul de articole tehnice aî d-lui Io­sif Karcer, dela No. 68. In timp ce căuta să spargă casa de bani a fost surprins de patron şi de d. C. Păsculescu, cari au anun­ţat poliţia. La faţa locului a sosit gardianul Kemali Iaa, care legându-1 pe spăr­gător l’a urcat intr’o trăsură spre a-l conduce la chestură. La poarta chesturii, deşi legat, spărgătorul a sărit din trăsură şi a luat-o la fugă pe str. Mareea. Gardianul s’a luat după el. Spăr­gătorul nevrând să se oprească, du­pă somaţiunile legale, în dreptul ca­sei cu No. 41, gardianul a tras, omo­­rându-l pe loc, cu două focuri de revolver. S’a stabilit că cel omorât este cu­noscutul pungaş de buzunare şi spărgător anume Mihail Micelin, zis Crăşinaru, originar din Galaţi. In ultimul timp Micelin a comis mai multe hoţii la Tekirghiol. Prins­ul arestat el a fost eliberat sau, pro­babil, a fugit din arestul Siguranţei şi a venit la Constanţa. Cadavrul lui Micelin a fost transpor­tat la morgă. Zeppelinul a descoperit mari ţinu­turi la Falul Nord ZEPPELINUL (de pe bord, prin telegrafie fără fir). — Salonul este încălzit admirabil, totuşi cabinele sunt foarte reci. Păturile îmblănite care constituiau până aseară un aş­ternut grotesc sunt azi un dar dum­­nezeesc. Noaptea este abia percep­tibilă, întunericul nu se întinde ni­­căerî. Din această pricină suntem complect dezorientaţi. De aci por­neşte şi haosul orariilor. Fiecare are Indicată pe ceasul lui altă oră. După orariul de aci, este ora 1 noaptea. Marea Albă este ca o pată Infi­nită in lumina alburie a nopţilor po­lare. Un vânt puternic de nord-vest ţine sub stăpânirea lui puntea de comandă. Mici pete de nori şi o ceată trans­parentă învălue toată regiunea in­tr’o atmosferă de basm. Nimeni nu se gândeşte să doarmă. Toţi sunt ameţiţi de mirajul călătoriei polare. Pe bord, totul este în perfectă re­gulă. Ne îndreptăm spre Insula Franz Iosef. IARNA A ÎNCEPUT LA POLUL NORD In cursul nopţii staţiunile de ra­dio germane şi ruseşti au transmis detalii asupra zborului Zeppelinulm în ţinuturile arctice. Radio.Moscova a reuşit să re­­transmită cu ajutorul unor substa­­ţiuni de releu ştiri din Siberia care se auziau insă foarte slab, fie din, cauza depărtării ori a efectului fa­­ăding. Pe Oceanul Arctic s’a format o de­presiune. Scăderea presiunei a fost însoţită şi de o scădere a tempera­­turei, încât ploile polare s’au trans­­format în ninsoare. In arhipelagul Franz Iosef a vis­colit ieri câteva ore, ceea ce e un indiciu că iarna a început la Polul Nord, deocamdată provizor și s’ar putea să avem curâ­nd o răcorire a vremii, după ce va începe să creas­­că presiunea la Pol. Dirijabilul a înaintat ieri cu o vi­teză redusă, numai cu trei motoare în funcţiune până a aterisat în in­­sula Hooker cum e menţionată in însăşi harta de pe bordul Zeppeli­­nului şi nu Sook sau Hukov, după relatările telegrafice eronate. SPRE INSULA RUDOLF Curentul perturbator polar s’a di­­rijat în cursul nopţii dela Nord spre Sud. Azi dirijabilul trebue să-şi ia zbo­­rul spre insula Rudolf dar având vântul drept în faţă va trebui să înainteze cu toate motoarele în funcţiune. Zborul dincolo de insula Rudolf ar fi riscant şi nu se ştie dacă aeros­tatul va putea parcurge cele 5 gra­­de până la Pol, sau va relua dru­mul spre sud, sosirea la Berlin fiind anunţată la 31 iulie. In cazul când viteza vântului va fi de maximum 10 m. pe sec, diri­jabilul va ocoli in repetate rânduri acea insulă, foarte aproape de pă­mânt, spre a se putea observa­ vreo urmă de avion, cort sau colibă, ad­­miţând conform ipotezei lui Pheal GRAF ZEPPELIN.—(De pe bord, prin fora­fir). — Am zburat peste staţiu­nea de radio din insula Dickson. Am aruncat alimentele şi ziarele destinate profe­sorului Erjanzew. Astăzi am zburat deasu­pra­ ţinutului Franz Jo­sef, a Nordlandul­ui, a ca­pului Celujkin, a mării Taymir şi a staţiunii Dick­son. Zburăm mai departe. Joi la Lenin ţţ­rad înainte­­ de plecare fixasem pe har­­­tă graniţele Nordland­ului.­­ Am constatat că este in­­i să mult mai întins decât­­ s'a bănuit la început şi­­ este mai mare chiar de­feat Noren­ja. Senil­la. « Pe peninsula Taymir am­­descoperit munţi necu­noscuţi până acum, cu înălţimi medii între 1.000 şi 1.300 metri. Anotimpul zilei constante GRAF ZEPPELIN­ (Ca pe bord, prin fără fir). — Am traversat de la ora 4.30 până acum Nowaja Se­mija de la capul Solani­­ja până la grupul Mato­­siv. Timp de 40 de ore nu am fost în stare să res­tabilim comunicaţia radi­ofonică din cauză că am intrat in regiunea în care domneşte constant ziua arctica asfel că s’au pro­dus perturbaţii in buna funcţiune a instalaţiilor. IEXPLORAREA PRIN FOTO-GEO­­DEZIE Radio-Berlin a anunțat că după amerizarea de scurtă durată în a­­proprierea insulei Hooker, la para­­lela 81 Nord şi meridianul 52 de lon­­gitudine Est, dirijabilul a pornit în direcţiunea insulei Jackson, situată aproape de insula Rudolf, dar s’a înapoiat din cauza ceţei. Arhipelagul Franz Iosef a fost ex­plorat prin foto-geodezie, ridicându­­se configuraţiuni inexistente până azi în hărţile geografice. A doua noapte pe bord a trecut de asemenea neobservată, ziua având o durată în aceste regiuni de peste 6 luni. Lumina crepusculară se con­că Amundsen ar fi aterisat aci. Spărgătorul „Malygin“ va rămâne câteva zile şi va trimite o expediţie pentru a cerceta insula în toată suprafaţa ei. Se aşteaptă cu emoţie rezultatul acestor­­ cercetări. Insula Rudolf e situată la 82 grade latitudine şi la 58 grade lon­­gitudine Est, fundă cu aurora la miezul nopţii, soarele răsărind un timp scurt după ce apune. Din cauza luminii miezului nopţii şi a convergenţei fusurilor orare, pasa­gerii au perdut noţiunea timpului. Cei zece savanţi au putut lucra însă nestingheriţi, în­deosebi pro­fesorul Samoilovici care a mai fă­cut 16 expediţii în regiunile polare. IN CAUTAREA GRUPULUI ALE­­SSANDRI Spărgătorul „Malygin“ a pornit in direcţiunea insulei Eva in căuta­rea grupului Alexandri (Alessandri) care a dispărut după catastrofa di­rijabilului „Italia“. Vremea nu e însă atât de favora­bilă, formându-se iar ceaţă din cauza scăderii temperaturii. Ultima etapă polară a fost penin­sula Taymir unde s’a descoperit un nou munte, în afară de Colina Spitzberg. Din peninsula Taymir aeronava a pornit spre Leningrad și de aci va pleca spre Berlin. L. F. VREMEA REA ÎMPIEDI­CA EXPLORAREA FRIEDRICHSHAFEN, 29. (Rador). — După o tăcere de 40 de ore, datorită condiţiunilor meteorologice speciale ale re­giunii arctice, s’a primit azi ştiri directe de pe bordul diri­jabilului Contele Zeppelin. După întâlnirea cu spărgă­torul de ghiaţă Malîgyn dirija­bilul s’a îndreptat în­spre re­giunea numită azi „a nordu­lui“ (fosta regiune Nicolae II). Nava a încercat să exploreze acea regiune, dar după 24 de ore de zbor a fost nevoită să se întoarcă în direcţia de sud, vest, din cauza vremii rele. Dirijabilul se află acum dea­supra regiunii Novaja Semlja şi se îndreaptă spre Leningrad, unde este aşteptat să sosească în cursul zilei de joi. Zeppelinul se în­toarce dela Pol HAMBURG, 29. (Danish). După o radiogramă pri­mită de Hamburg Ame­rica— Linie, Zeppelinul se găseşte în drumul de îna­poiere dela Pol. Aseară Zeppelinul era aproape de Novaja Zeml­ja şi mâine va sosi la Le­ningrad. Noui ţinuturi descoperite MOLTSCHANOFF şeful serviciului meteorologic de pe aeronava Samoilovici şeful expe­diţiei ştiinţifice a aerona­vei, vorbind cu un călător Tânărul Lupescu rămâne arestat De dimineaţă, înaintea reconsti­tuirii, s’a judecat In cabinetul de in­strucţie cererea de eliberare făcută de tânărul Constantin Lupescu. Pronunţarea a fost amânată pen­tru după amiază la ora 6. Dela reconstituire, magistratul in­structor s’a înapoiat la cabinet şi a respins cererea de eliberare pe cau­ţiune a tânărului Lupescu. După Informaţiile culese la locul cel mai competent, putem afirma cu certitudine că Titi Lupescu va fi scos din cauză, întrucât instrucţia şi-a format convingerea că el nu are nici un amestec in asasinarea tată­lui său. Dacă insă el continuă să fie reţi­nut, e pentru că instrucţia speră că acesta va fi un motiv de presiune asupra acuzatelor, ca ele să se deci­dă a face destăinuiri. Contând pe scoaterea din proces a tânărului urmează că vor fi trimise judecăţii numai d-na şi d-ra Lupes­cu.Culpa care li se atribuie este asa­sinarea cu premeditare. E drept însă că până la formularea rechizitoriu­lui definitiv lucrurile se mai pot schimba. S'a văzut, in declaraţiile pe care le-au făcut ori d-na şi d-ra Lupescu, că d-na Lupescu susţine că numai dânsa este vinovată de al fi ucis pe soţul ei şi că acum nici Lily Lupescu, fata ei, nu mai stătue în afirmaţia pe care a făcut-o, a doua zi după crimă, că şi dânsa ar fi părtaşă la crimă. N’ar fi esclus ca, până la urm­ă, declaraţiile acestea să fie luate bine şi ca fata să fie la rândul ei, scoasă din cauză. Oricum, instrucţia şi-a format con­vingerea că n’a fost un complice străin la crimă şi că revolverul care nu se găseşte a fost furat de cineva din mulţimea care a pătruns in casă, îndată după dramă. Unde se va judeca procesul care că procesul nu va fi judecat, parchetul, va cere strămutarea pro­­ba Buzău. cesuluî pentru suspiciune legitimă. Partea civilă, de conivenţă cui ia altă Curte cu juraţi şi va stărui Un acord comercial provizoriu intre România şi Austria In conferinţa ce a avut loc la Viena, s’a încheiat un acord provi­zor între România şi Austria pe termen de 3 luni. Dăm mai jos condiţiunile în care s’a stabilit acest acord privind ex­portul de vite româneşti în Aus­tria : 1) • Săptămânal s’a obţinut un contingent de 430 boi vii graşi, ex­portaţi din România la Viena cu taxa vamală convenţională de 3 lei kgr. Orice export peste acest contin­gent va plăti 12 lei de kgr. 30.000 de kgr. carne de vite tăiate săptămânal cu taxa vamală de 8 lei la kgr. Peste acest contingent 25 lei la kgr. 2) Un contigent de 900 de porci săptămânal, greutatea dela 40—150 kgr. cu taxa vamală de 6 lei la kgr. Peste acest contingent se va plăti 15 Iei la kgr. In plus vom avea drept săptămâ­nal să exportăm 20 mii kgr. carne de porc cu taxa vamală de 8 lei la kgr. Deasemeni 20 mii kgr. carne de porc mangaliţa cu 4 lei krg., fără slănină. Restul peste acest contin­gent 25 lei la kgr. In afară de aceasta se vor putea exporta porci mangaliţa peste 125 kgr. greutate precum şi orice fel de porci graşi peste 150 kgr., fără nici o taxă vamală. Este interesant de ştiut că pen­tru a încuraja pe crescătorii Aus­triei, guvernul respectiv dă prime în valoare de 15 la sută pentru boli şi 25 la sută pentru porcii care se vând pe piaţa Vienei, Germania şi Ungaria, acordă 1200 de lei prime de export de fiecare porc care se exportă pentru târgul Vienei. Guvernul american se opune reducerii salariilor NEW-YORK, 29 (Danub.). — Gu­vernul american declară într’un co­municat oficial că a hotărît să conti­nue politica sa, opunându-se la re­ducerea salariilor lucrătorilor din in­dustrii. — ■ m Pagina 8-a Reconstituirea crimei din Buzău ---- 1 1 ^ ' " Adusă să arate cum a ucis ne­sotul său d-na Lupescu se încurcă si leşină Instrucţia dramei de la Buzău in­cepuse să lâncezească. Nici un eveni­ment nou nu venea să se adauge ce­lor petrecute îndată după arestarea d-nei, d-rei şi tânărului Lupescu. Luni se ridicase şi interdicţia ca acuzaţii să ia contact cu lumea din afară şi, în general, celor treii pre­veniţi li se ameliorase simţitor regi­mul în arest. Din toate se degaja impresia că in­strucţia nu va mai întreprinde vreun nou demers serios menit să descurce întrucâtva firele acestei a­­tât de încâlcite afaceri criminale. Când iată, ori, neprevăzut, d. prim procuror Gr. Dobrovici a căzut de acord cu d. procuror V. Melinte şi cu d. jude instructor Coloescu, asupra necesităţii unei noui reconstituiri a crimei. Reconstituirea s’a făcut dimineaţa, la ora 11. Tânărul Lupescu n’a fost adus. Au venit, în automobilul particu­lar, numai d-na şi d-ra Lupescu, în­soţite de directorul închisorii şi de o sentinelă. In stradă s’a adunat, cât ai clipi, eternul gură cască în câteva sute de exemplare. D-ra Lily Lupescu a fost izolată în­tr’o cameră retrasă a clădirii sub pa­ză, iar d-na Lupescu a fost supu­să unui sever interogator. Magistraţii anchetatori au stăruit ca inculpata să-i iniţieze din nou în tainele nopţii fatale. D-na Lupescu a trecut din cameră Acolo unde însă firul reconstitu­­irii a încetat de a sa mai desfăşura în linie dreaptă, a fost când d-na Miaria Lupescu şi Radu L­upescu în cameră, rememorând acte cari fu­seseră înregistrate de instrucţie şi la reconstituirea precedentă . D-na Lupescu leşină Lupescu, adusă în camera care ser­vea de dormitor lui Radu Lupescu, a trebuit să repete în toată punctua­litatea actul crimei. — Cine l-a omorât pe Radu Lu­pescu? — Eu, domnilor judecători. — Singură? — Da. — Nu ți-a ajutat nimeni? — Nul — Nici fata? — Nu, tata n’are nici o vină, ea a venit să-mi aducă un revolver, dar după ce îl împușcasem pe taică-său. — Nu premeditare ea cu d-ta crima? — Nu! — Atunci, să ne arătaţi, cucoană, cum l-ai împuşcat pe Radu Lupe­scu? D-na Lupescu se apropie de di­van şi, intinzând revolverul pe care i-l înmânează primul procuror, de­clară că din această armă a tras întâi. După ce a văzut însă că so­ţul ei n’a fost răpus şi că, din răz­­bunare s’ar putea să o omoare, a scos din corsaj celălalt revolver, au­tomatul, din care a mai tras vreo trei gloanţe. — Iţi aminteşti, — întrerupe d. procuror Melinte, — că după ce ai tras primul glonte din automat, re­volverul a refuzat să mai funcţio­neze şi că d-ta, cercetând cauza, ai observat că al doilea glonte se în­țepenise la intrarea în țeavă? — Da! — Ce-ai făcut, atunci? — Am făcut manevra cuvenită ca glontele să cadă din revolver și apoi am continuat să trag. — Unde ai stat d-ta când a căzut din revolver glontele defect? — Aici, cam in dreptul capului lui Radu. — Cum îţi explici d-nă, că glon­tele a fost găsit la trei metri depăr­tare, colo lângă uşă? D-na Lupescu se roşeşte, apoi dă un ţipăt şi se prăbuşeşte leşinată pe podea. I se aduce imediat o sticlă cu apă. D-na Lupescu, înviorată de apa can i se turnase pe obraz, îşi revine. Dar refuză să mai facă vreo decla­raţie. Reconstituirea este întrerupă aci, urmând ca după amiază să fie in­trodusă în scenă d-ra Lily, ca judecata să aibă loc la Bucureşti. Magistraţii instructori sunt con­vinşi că în Buzău, va avea o at­mosferă favorabilă şi că s’ar putea să fie achitate. După toate probabilităţile, proce­sul nu se va putea judeca decât în seziunea din Ianuarie a Curţii cu Juri. Al. Gruia ca logodnici D-şoara Lily Lupescu la reconstituire La­ ora­­ d. a. primul procuror, procurorul şi judecătorul de instruc­ţie­ revin la casa dramei. Trec câteva minute. Pe stradă se adunase din nou lumea curioasă. Automobilul casei era un garaj. Pub­licul se întreba care o fi motivul că anchetatorii întârzie să trimită ma­şina ca să aducă pe arestate. Atunci se produce un fapt care provoacă sensaţie. Dinspre gară, îşi fac apari­ţia, pe jos, d-na şi d-ra Lupescu, în­soţite de o puternică escortă mili­tară. Magistratul instructor luase această măsură, ca un început de re­presaţii în contra prevenitelor cari, după părerea d-sale, îşi schimbă măturiile în fiecare zi, pentru ca să deruteze instrucţia. De astă dată, d-na Lupescu este izolată, iar d-ra Lupescu, adusă în o­­daia unde se aflau magistraţii, este ru­gată să spună cum a luat parte la cri­mă alături de mama ei. Rugăminţi­le instructorilor sunt de prisos. D-ra Lupescu plânge şi refuză să vor­bească. Magistraţii recurg la mij­loace de constrângere. Zadarnic. Timp de o­ord, d-ra Lupescu a avut tăria de a resista oricărei presiuni şi nu a dat magistraţilor satisfacţia de a înregistra din partea ei o de­claraţie cât de scurtă. Aceasta a enervat şi mai mult pe instructori. Urmarea, d-na şi d-ra Lupescu au fost reconduse la penitenciar pe jos cu aceiaş escortă puternică şi urmate de alaiul de curioşi. In afară de aceasta, ele au fost din nou izolate, la închisoare, li s-au luat cărţile pe cari apărarea i le a­­dusese în ultimele zile şi s’a interzis ca, deacum încolo cele două acuzate să poată vorbi cu cineva, altminteri decât în prezenţa judelui instructor. RĂZBOUL­UI COREEA TIENSIN, 29. (Rador).­­ Forţele rebele combinate ale lui Shi Yu San şi­­tete den Sanzi au capturat ora­şul Paofing Fu. In acelaş timp soldaţii lui Shi Yu San, îmbrăcaţi civil, au atacat localitatea Tangy­­how de unde au izgonit trupele manciuriene, care surprinse, au fugit în di­recția orașului Tiensîn. O sentinţă a justiţiei bolşevice OPT ANI ÎNCHISOARE PENTRU CA SI-A VÂNDUT O PERECHE DE CAI TIGHINA. 29. — Românul trans­­nistrian Iacob Munteanu, din comu­na Caminca jud. Tiraspol (Ucraina), fiind considerat ca „kulac” (fost ma­re gospodar), autorităţile bolşevice i-au rechiziţionat întreaga avere, făcându-l pe drumuri cu întreaga familie. Cum autorităţile bolşevice nu i-au ridicat imediat averea sechestrată, numitul gospodar şi-a vândut o pe­reche de cai. Pentru acest fapt, Munteanu a fost condamnat la 8 ani închisoare. După pronunţarea sentinţei, Mun­teanu a reușit să se refugieze la noi, cu o parte din familia sa. Băncile anglo-saxone îşi men­ţin creditele in Germania LONDRA, 28 (Rador).­­ Marile bănci din Londra au decis, după câte scrie ziarul „Times“, ca potri­vit recomandaţiilor conferinţei de la Londra să menţină volumul cre­ditelor acordate Germaniei. Băn­cile engleze au înştiinţat pe cores­pondenţii lor din Germania, că cre­ditele acordate până acum vor fi menţinute iar nicidecum retrase sau reduse. Băncile mari din New-York au­ adoptat aceeaş politică, scrie Ti­mes, dar este necesar ca şi băn­cile din celelalte mari centre să a­­sigure pe reprezentanţii lor din Germania, că creditele nu vor fi retrase sau diminuate. ———mmmm De la Camera de comerţ româno-ungară D. George Valentin Bibescu, pre­şedintele Camerei de comerţ, indu­strie şi agricultură româno-ungară, a convocat consiliul de administra­ţie al acestei Camere pentru ziua de 3 August, ora 12, în localul Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie, pentru îndeplinirea formelor lega­le de constituire definitivă a aces­tei Camere. Ministrul Cehoslovaciei la Budapesta victima unui furt BUDAPESTA, 29. (Rador). — In gara de lângă Miskolcz hoţi necu­noscuţi au furat pe fereastra vago­nului de dormit pantalonii d-lui Pal­­k­er, ministrul Cehoslovaciei la Bu­dapesta. In buzunarele pantalonului furat se găsia o sumă însemnată de bani şi unele documente. Ancheta deschisă imediat a dus la descoperirea pantalonilor ministru­lui în apropiere de gara Karac­­sond. Documentele au fost regăsi­te, Lipsiau insă banii. Poliţia speră să poată descoperi pe făptuitori. A apărut! A apăruţi DIMIMEAŢAÎ c ofiîlori ———e—— m iii iii —anm iiiiiern ■ Numărul 390­1 cu următorul bogat cuprins: : Ţinutul şerpilor­ de Lya Dracopol ♦ Iepuraşii părăsiţi­­ de Marcu­ Ionescu | Nouile păţanii ale lui Haplea de Moş Nae | Despre timp de Vladimir Astronomul | Anişoara cea miloasă | de Gheiter Franţa | Porumbelul împărat | de Const. Goran | Bunicuţa mea de Filina | De toate şi amestecate.­ | Pentru cititorii mai micuţi.­ | De vorbă cu cititorii, etc. etc. | Numeroase ilustraţiuni Un exemplar 5 lei |

Next