Adevěrul, octombrie 1931 (Anul 44, nr. 14647-14673)

1931-10-01 / nr. 14647

O nouă legiuire falimentară Lămuririle d-lui ministru de justiţie Materia falimentului, cuprinsă în Cartea IlI-a a Codului de comerţ român din 1887, a suferit în mai multe rânduri importante modifi­­cări. Faptul se explică faţă de rezulta­tele nemultmitoare şi criticile în­temeiate la care a dat loc legislaţia falimentară, astfel cum a fost orga­nizată, sau mai bine zis insuşită după dispoziţiile codului italian. Că aceste dispoziţiuni nu cores­pundeau situaţiunii şi nevoilor co­merţului nostru — chiar în vremu­rile normale — a fost recunoscut de legiuitorii respectivi, cu ocaziu­­nea modificărilor din 1895 şi 1902. S’a constatat că operaţunile fali­mentului nu erau controlate, iar in­teresele masei credate erau lăsate la discreţia unor creditori fictivi, graţie cărora legea însăşi tindea să favorizeze şi să înmulţească fali­mentele. De aceea s’a introdus dis­­poziţiunea ca sindicii să nu mai fie aleşi de tribunal dintre persoane străine masei creditorilor, ci să fie magistraţi, numiţi prin decret regal. S’au suprimat delegaţiunea cre­ditorilor — însărcinată cu suprave­gherea operaţiunilor falimentului — şi judecătorii - comisari, deveniţi inutili, s’au înăsprit condiţiunile ri­guroase în privinţa admiterii con­cordatului şi reabilitării, agravân­­du-se pedepsele pentru bancrutari, precum şi alte măsuri. Totuşi modul de recrutare şi funcţionare al sindicilor şi al jude­cătorului delegat, lasă de dorit. Sindicul, în loc să fie auxiliarul jus­tiţiei — contribuind la descoperirea fraudelor —■ devine câteodată avo­catul falitului. Se observă în genere — mai ales în anii din urmă — o serie de nea­junsuri, din cauza insuficienţii mij­loacelor de ocrotire a creditului. Uşurinţa cu care comercianţii de rea credinţă, incorecţi, îşi pregătesc cu meşteşugire falimentul, socotind cu anticipaţie beneficiul ce va re­zulta — în frauda furnizorilor şi fa­bricanţilor din străintătate — con­­stitue pe lângă un act imoral, o dis­trugere a noţiunii de credit, a cărei restabilire o urmăreşte cu stăruinţă d. Hamangiu, prin legea proectată. Cu multă dreptate spune d-sa, în expunerea de zilele trecute, că se impune neapărat reactivarea şi o­­crotirea creditului naţional, pe care s’a clădit aproape întreaga civiliza­ţie modernă. „Dacă criza economică a produs numeroase falimente fortuite, nu este mai puţin adevărat că cel pu­ţin tot atât de numeroase sunt şi fa­limentele scandaloase, beneficiarii lor operând mai departe in voe“. Se preconizează acum — şi d. mi­nistru pare hotărît să aducă proec­­tul acesta, împreună cu altele — un sistem nou de administrare şi lichidare. Vom avea un curator, nu­mit după un tablou întocmit anual, iar judecătorul delegat va îndeplini şi oficiul de judecător de instrucţie; o comisiune de creditori va supra­veghea activitatea curatorului. In fața judecătorului delegat se vor verifica creanțele şi se vor re­zolva contestaţile, oricare ar fi va­loarea creanței; lichidarea activului va începe imediat după verificare, procedura în toate fazele urmându­­se din oficiu. ★ Nu vom intra în examinarea nor­melor de detaliu ale proectului, care prezintă inovaţiuni importante, deşi n’a căpătat încă forma definitivă. Cum însă materia falimentului este socotită ca fiind partea cea mai im­portantă a codului de comerţ, re­forma denotă o intenţie bine deter­minată. Sufletul comerţului este creditul, care dă impulsiune vitală circula­­ţiunii, vieţii economice normale. Astăzi echilibrul edificiului comer­cial este zdruncinat din cauza lipsei de credit. De aceea este o datorie imperioasă — morală şi politică — şi un suprem interes public, a se re­media această stare de nesiguranţă, punându-se o stavilă eficace răului de care suferim. E necesară o le­giuire adecuată necesităţilor zilei, care să asigure întărirea creditului şi desvoltarea liberă a activităţii în toate ramurle de producţie. Să se curme abuzul cu falimentele frauduloase ale unor întreprinderi lipsite de onestitate; pentru aceasta măsurile anunţate vor fi bine ve­nite. In schimb, merită ocrotire şi fa­­voare comerciantul care încetează plăţile din cauza unui concurs de împrejurări nenorocite. Datoria le­giuitorului este de a stabili un control serios al manoperelor abile tinzând la păgubirea creditorilor, însă este de preferat să se caute mijloace de prevenire a fraudelor, a înstrăinărilor avutului, mărfii — ce formează gajul comun al creditori­lor — decât să se agraveze sanc­ţiunile. Mai ales trebue stăvilită în­mulţirea falimentelor, al căror nu­măr impresionant ne discreditează în afară.­­ Procedura de faliment nu se a­­plică în vechiul regat decât la co­mercianţi. In legile maghiare şi aus­­triace — în vigoare şi azi in Ardeal şi Bucovina — pot fi declaraţi în faliment şi necomercianţii. D. Ha­mangiu e contra. Fără îndoială că sistemul german reprezintă un sta­diu superior de evoluţie morală, pentru că acolo se simte nevoia de a sancţiona cu severitate neplata datoriilor, ca şi pe cei cari fac cheltueli nemăsurate cu banii al­tuia sau ascund o parte din activ, sustrăgându-i de la urmărirea cre­ditorilor. Asemenea abuzuri ar pu­tea fi înfrânate pe calea falimentu­lui, care dă posibilitatea unei exe­cutări unice şi generale, sub con­trolul justiţiei şi cu o întinsă publi­citate. Se pare că această reformă ar fi însă prea radicală pentru mo­ravurile ţării noastre, deşi mulţi cugetători sunt partizanii asimilării complecte între comercianţi şi ne­comercianţi, atât din punct de ve­dere logic, cât şi din punctul de ve­dere al protecţiunii creditorilor şi al ordinei publice. Vom reveni asupra dispoziţiuni­­lor proectului, după ce va fi dat pu­blicităţii M. Graur Avocat marea viitorilor maeştri, atelierele particulare. De aceia va căuta să subvenţioneze prin buget atelierele care pot primi şi furniza maeştri. Pentru a stimula corpul didactic al şcolilor de meserii, îi va acorda gradaţii de merit, învăţământul comercial şi industrial Conferinţa la radio a d -lui prim-ministru Iorga Aseară, la ora 7, d. prim ministru N. Iorga a ţinut a treia conferinţă la radio, vorbind despre: Reorga­nizarea învăţământului comercial şi industrial, D. Iorga a Început prin a face constatarea că învăţământul comer­cial la noi produce funcţionari de stat şi numai foarte puţini negus­tori. Acesta este un mare rău, care trebue remediat. Astăzi există şcoli comerciale in­ferioare şi şcoli superioare. D. Iorga arată că ciclul inferior trebue sunrimat, rămânând gimna­ziul ca tip unic de şcoală, ai cărui absolvenţi se pot îndruma apoi spre şcoala de comerţ, după cum se pot îndruma spre şcoliie normale, se­­minarii etc. D. Iorga se ocupă apoi de şcoala comercială inferioară, căreia ar vrea să i se dea întreaga atenţie cu­venită. Această şcoală are menirea să formeze pe micii negustori. As­tăzi sunt regiuni întregi în care ar­proape nu există mici negustori ro­mâni. Acest rău trebue remediat. Şcoala comercială inferioară are menirea să creeze spiritul negusto­resc. In acest sens va fi alcătuită programa analitică pe care o va elabo­ra ministerul. Şcoala comercială in­ferioară este mult mai necesară de­cât cea superioară. ★ In partea a doua a conferinţei, d. Iorga ocupându-se de şcoalele de meserii, arată marea desvoltare ce înţelege s’o dea lucrului manual chiar şi în şcolile secundare. In a­­nul întâi se va face croitorie, în a­­nul al doilea cismărie, în anul al treilea lemnărie şi in anul al patru­lea lucruri de metal. Cu timpul, şco­lile vor putea ajunge să-şi facă sin­gure mobilier, uniforme, etc. Cu atât mai mult trebue date de­prinderi practice în şcolile de mese­rii, unde teoria să treacă pe al doi­lea plan. Aceste şcoli s’ar putea în­treţine în bună parte din obiectele lucrate de elevi. Maeştrii vor trece astfel în primul rând iar profesorii de teorie vor deveni numai nişte modeşti auxiliari. D. Iorga a mai scos în evidenţă importanţa pe care o au pentru for­ ISPRAVA UNOR ESCROCI LA CONSTANTA CONSTANTA, 27.­­ La cazinoul lo­cal, trei inși, cu ajutorul unui chel­ner, au reușit să introducă 38 de je­toane false, a 500 lei. La verificarea cassei, descoperindu-se aceste fise, s’au luat măsuri pentru urmărirea acelora cari le-au introdus. Autorii au fost prinşi în gară, toc­mai în momentul când voiau să ple­ce cu trenul. Ei sunt: Josef Silber­stein, Hias şi Emil Klank, de fel din Bucureşti. Numiţii au recunoscut că au schim­bat fise în valoare de 19 mii lei şi au restituit suma. Escrocii vor fi judecaţi Marţi după legea micului parchet. Reţinerea locurilor la trenurile rapide Direcţiunea generală a Regiei au­tonome cft. a fost informată de or­ganele de control că staţiunile nu «e­xecută întocmai dispoziţiunile în vi­goare pentru avizarea locurilor li­bere la trenurile rapide. In consecinţă a dat un ordin cir­cular, prin care face cunoscut că a­­cei cari vor contraveni acestor dis­­poziţiuni vor fi pedepsiţi aspru. S’a mai pus în vedere personalu­lui staţiunilor să aibă grija să str­in­gă avizările, la sosirea trenurilor, di­rect de la conductori, cărora, pe vii­tor, nu le mai este permis să pără­sească vagonul, pe care-l d­Mvesc. Iarnă la Braşov Eri a nins puţin şi in Capitală In cursul dimineţii de ori vremea în Capitală a trecut, în câteva cea­suri, de la o extremă la alta. Rând pe rând, am avut soare, cald, vije­lie, furtună cu tunete ca în toiul verii şi, la un moment dat, chiar puţină ninsoare. Este cu totul neobişnuit pentru Bucureşti să ningă atât de devreme. Temperatura a fost foarte scă-zută. . Din Teiuş se anunţă că în tot centrul Ardealului plouă de câteva zile în două cu zăpadă. Munţii sunt toţi acoperiţi de ninsoare. Culesul viilor şi a porumbului a stagnat. ★ BRAŞOV, 28. — Eri am avut in oraşul nostru o adevărată zi de iarnă. Lumea a făcut foc în case, iar pe stradă toţi purtau paltoane şi căciuli. După o ploaie care a durat vreo oră, a început să cadă zăpadă. Ninsoarea se topea însă imediat. După puţină vreme, nourii mânaţi de vânt s’au împrăştiat şi cerul a rămas limpede ca în toiul verii. După alte câteva minute însă, vre­mea s’a întunecat iarăşi. De data aceasta n’a mai căzut ninsoare, ci a tunat şi fulgerat ca în zilele de vară. Ifi In jud. Iaşi s’a abătut o ploaie to­renţială care a produs inundaţii. Furtuna a adus mari pagube viilor. In apropiere de satul Măgărești, un pod a fost luat de ape. ALEVERUL Manifestata­­actului aviatic român Tineretul aviatic român şi-a inau­gurat ori activitatea pe anul 1931- 32. Cu această ocazie, o delegaţie compusă din câteva sute de elevi şi studenţi a făcut o manifestaţie în Parcul Carol, depunând o co­roană pe mormântul Eroului Necu­noscut. Preşedintele T. A. R., d. St. Macri, a rostit un discurs, vorbind despre importanţa realizărilor tehnice. A mai vorbit şi d. senator St. Tă­­tărăscu în numele expoziţiei de aero-auto-radio-electricitate. Congresul învăţătorilor bănăţeni TIMIŞOARA, 27. — Duminică di­mineaţa, la orele 9, s’a deschis con­gresul asociaţiei învăţătorilor bănă­ţeni. Au participat numeroşi mem­bri din judeţele Caraş-Severin şi Timiş -Tor­on­tal. Congresul s’a deschis printr’un o­­ficiu divin, oficiat la biserica or­todoxă, de preotul Popovici, în pre­zenţa d-lor Căpuşe, directorul băi­lor, colonel Papiş, Marţian, poliţa­iul acestei localităţi şi a mai multor membri ai autorităţilor locale. Desbaterile congresului au avut loc in sala cazinoului la ora 10. D. Râmneanţu, preşedintele aso­ciaţiei, luând cuvântul, arată că în­văţătorii nu şi-au primit salariile de 3 luni. Critică dispoziţiile mini­sterului Instrucţiuni, în legătură cu stuaţia nouilor învăţători din Ba­ngt, numirile abuzive din ultimul timp, precum şi ordinele date cu privire la alegerea directorilor şcoa­­lelor. Face apoi apel la presă ca să susţină doleanţele învăţătorilor. A mai vorbit în acelaş sens d. Marila Ioan, inspector în învăţă­mânt. S-au trimis telegrame regelui, pri­­mului-ministru şi d-lui Toni, pre­şedintele învăţătorilor din Româ­nia. La ora 12 a avut loc un banchet­­ în sala cazinoului. Desbaterile congresului vor conti­nua și după amiază. Adunarea soc. „Progresul silvic“ Societatea „Progresul silvic“ s-a întrunit Duminică în adunare ge­nerală, sub preşidenţia d-lui consi­lier ministerial C. P. Georgescu, în scopul de a informa membrii a­­supra stadiului lucrărilor privitoare la modificarea legii pentru admi­nistrarea pădurilor. înainte de începerea discuţiei, preşedintele dă citire unei telegra­me adresate regelui. D. profesor Drăcea spune că d. Radian, subsecretar de stat la do­menii, fiind bolnav, nu poate parti­cipa la şedinţă. D. inginer Petre Ion, secretarul general al societăţii, citeşte darea de seamă a consiliului de admini­straţie cu privire la modificarea le­gii pentru administrarea pădurilor. D-sa expune apoi mai multe de­ziderate ale asociaţiei. D. Horia Lazăr cere înfiinţarea unui subsecretariat de stat al pă­durilor, iar direcţiile să fie puse sub conducerea ministerului de agricul­tură. D. Aurel Iliescu spune că se impu­ne înfiinţarea unui directorat ge­neral al pădurilor, cu atribuţie spe­cială. Mai iau cuvântul, făcând diferite propuneri d-nii Petre Ioan, profe­sor Antonescu Ceauşu, inginer Gro­­zescu, etc. La sfârşit se dă citire unei moţi­­ţiuni, prin care adunarea constată cu mulţumire că consiliul de admi­nistraţie al societăţii şi-a făcut da­toria şi îi dă mandat să stăruie mai departe pentru realizarea puncte­lor din program. Rezultatul alegerilor comunale in Cehoslovacia Eri au avut loc alegeri comunale in Cehoslovacia, in acele comune unde mandatul consiliilor comunale expiră. In multe comune se depuse­se câte o singură listă pe care figu­rau candidaţi ai diferitelor partide, astfel că aceste liste au fost procla­mate alese din oficiu. Alegeri propriu zise au fost nu­mai în 7500 de comune. După rezul­tatele de până acum, in comunele rurale şi în centrele agricole, succe­sul aparţine republicanilor iar in centrele industriale şi în oraşe suc­cesul este al social-democraţilor şi al naţional-socialiştilor. Rezultatele acestea nu schimbă în­tru nimic situaţia de până acum a partidelor politice, unele faţă de al­tele. Pagina 3-a Călduroasa primire a d-lor Laval şi Bria­nd la Berlin Eii dimineaţa la ora 8.40 au sosit la Berlin, d-nii Briand şi Laval. Gara era frumos decorată cu dra­pele franceze şi germane. Pe pe­ron se aflau cancelarul Brüning şi Curtius, apoi d. Francois Poncet, ambasadorul Franţei la Berlin şi numeroase personalităţi din lumea politică şi economică. MANIFESTAŢII PENTRU PACE Oaspeţii au fost primiţi cu ova­ţii. O mulţime enormă care ocupa piaţa din faţa gării, a isbucnit in urale de „Trăiască pacea“. D. Lava­ a ţinut o cuvântare la radio transmiţând un omagiu po­porului german. Apoi a primit pe reprezentanţii presei, făcându-le o expunere în le­gătură cu vizita sa în capitala Ger­maniei. „Vizita noastră este o acţiune importantă în istoria relaţiilor fran­co-germane. Ea trebue să ducă la o înviorare a încrederii între cele două naţiuni, indispensabilă cola­borării. Schimbul de vederi cu con­ducătorii Germaniei va trebui să găsească metodele cele mai potri­vite pentru înlăturarea neînţelege­rilor care ne mai despart. „Sunt unele probleme dificile în care trebue să se păstreze încă re­zervă. Avem totuşi voinţa fermă să învingem greutăţile luând în considerare toate soluţiile posibile pentru a pregăti relaţiunilor noas­tre un viitor mai bun. „Pe terenul economic, există so­luţii cari pot fi înfăptuite imediat. Pentru găsirea acestor soluţii am propus o metodă de lucru. Vom da fiinţă unui comitet germano-fran­Manifestaţii asemănătoare au în­tâmpinat pe d-nii Laval şi Briand în toate gările principale pe unde au trecut. Dela gară cei doi miniştri fran­cezi s’au dus la ambasada franceză şi apoi la hotel. O imensă mulţime îngrămădită sub ferestrele hotelu­lui, a aclamat pe oaspeţi. D. Briand apărând la geam, a fost primit cu urale. Din rândurile mulţimei i s’a strigat: „Dăruiţi pace lumii“ Ore întregi mulţimea a staţionat in faţa hotelului. şez, care va avea misiunea să exa­mineze toate chestiunile economice ce interesează ambele ţări. „Misiunea noastră actuală poate părea modestă unora. Dar dacă vom reuşi în scopul ce ne propunem, vom fi adus un serviciu din cel mai însemnat cauzei apropierii intre po­poare. „Sunt îndreptate asupra noastră privirile omenirii, care aşteaptă mântuire din criza generală, înţe­legerea dintre Franţa şi Germania este un element esenţial pentru re­alizarea speranţelor de mai bine. Această înţelegere trebue în sfârşit să vină şi să aducă binefacerile aş­teptate“. D. Briand la mormântul lui Stresemann In timp ce d. Laval primea pe zia­rişti, d. Briand s’a dus cu un auto­mobil la mormântul lui Stiesemann pentru a depune o coroană, D. Briand a fost obiectul unei vii manifestaţii din partea publicului care striga: „Trăiască pacea“. Desbaterea unui pro­gram economic comun Oaspeţii francezi au luat dejunul la cancelarul Bruening iar după a­­miază la ora 4 a avut loc prima între­vedere politică. Aceasta a durat două ore. S-au discutat numai relaţiunile e­­conomice dintre cele două ţări, ho­­tărându-se să se înfiinţeze un com­i­tet franco-german care să studieze diversele probleme economice intru­­nindu-se alternativ in Germania şi în Franţa şi care să găsească metodele pentru o cât mai strânsă colabo­rare: crearea de carteluri între in­dustriile similare din cele două ţări,, unificarea tarifelor de transporturi, începerea unor mari lucrări de că­tre organisme franco-germane, etc. In această comisiune vor fi repre­zentate cele două guverne precum şi industria, patronii şi lucrătorii din Franţa şi Germania, pentru a nu lipsi aportul iniţiativei particulare. Acţiunea franco-germană nu va fi îndreptată împotriva nimănui şi nu va ameninţa pe nimeni. Opinia publică din cele două ţări se va o­­bişnui cu colaborarea franco-ger­mană care, din domeniul economic va putea trece apoi in domeniul po­litic. Recepţia de la ministe­rul de externe Seara a avut loc o recepţie la mi­nisterul de externe la care au asis­tat membrii guvernului, cercul di­plomatic, reprezentanţii cercurilor financiare şi intelectuale, etc. Declaraţiile făcute presei de primul ministru francez Reaprinderea sondei dela Moreni Cauzele pului incendiu.­Măsuri pentru preîntâmpinarea unei nenorociri n r.irT «r. A „ f.r r,r*r*, . „.7 _ *7 ‘ ~ 7 n* . ^ * i T MORENI, 28. — Astă noapte s’a reaprins sonda No. 160, care după ce a ars mai bine de doi ani, fu­sese stinsă zilele trecute de doi tehnicieni americani. In momentul de fa­tă sonda so­cietăţii Româno-Americană con­tinuă să ardă. Flacăra nu este atât de mare ca înainte. CAUZA REAPRINDERE Ne-am adresat unui inginer care face parte din comisia de suprave­ghere a sondei și am putut afla ur­mătoarele amănunte asupra pricinei reaprinderii sondei. După stingerea sondei No. 160, co­­misiunea de specialişti, in fruntea căreia se află d-nii Kindley şi Shopp, cei doi tehnicieni americani, a ho­­tărit să pună în aplicare planul des­fundării complecte a sondei. Prima operaţiune era curăţirea craterului de noroiul şi apa ce se aflau înăun­tru. In acest scop s’a Instalat în apro­piere de sondă o pompă cu injector, care a şi inceput operaţiunea de cu­răţire. In timpul golirii craterului, gazele ne mai întâlnind nici un obs­tacol, au inceput să erupă într’o ma­re cantitate. Din aceiaşi cauză ga­zele au aruncat afară bolovani și fierăria ce rămăsese în crater, de pe urma diverselor încercări de stingere. Reaprinderea sondei s’a produs pe la ora 1 jun. noaptea, când lucră­torii se aflau in apropierea locului. Patrulele de jandarmi şî grăniceri s’au pomenit deodată cu o lumină intensă. Imediat s’a dat alarma. La faţa locului au sosit d-nii In­giner Furduescu, şeful subinspecto­­ratului minier Moreni, inginer Bu­­durovici, şeful Societăţii „Româno- Americane“, cei doi tehnicieni ame­ricani şi o echipă de lucrători. După o scurtă consfătuire s’a ho­tărît să se purceadă imediat la in­troducerea de apă in craterul son­dei. Operaţiunea a început imediat şi a continuat în tot cursul zilei de azi. CUM A IZBUCNIT INCENDIUL Asupra împrejurărilor care au dus la reaprinderea sondei No. 160, acelaş inginer ne-a declarat că reaprinderea se datorește unei scântei produsă de vreo piatră sau o bucată de metal aruncată de gaze după golirea craterului de apă. Dacă în crater s’ar fi aflat apă, gazele n’ar fi putut arunca corpu­rile care au produs scânteia și deci nu am fi înregistrat, noua calami­tate. Norocul a fost că în momentul exploziei nu se aflau în interiorul sondei lucrătorii. Dacă gazele ar fi erupt în cursul zilei, numărul victimelor a­r fi fost mare­ măsuri pentru preintampi­­NAREA NENOROCIRILOR După cum am arătat, comisiunea de specialiști a hotărît să umple din nou craterul sondei cu a­­pă, in speranță că gazele întâlnind un obstacol, vor putea fi captate cu ajuto­rul veniitului prin tune­lul No. I. Când flacăra dela gura sondei se va micșora, se va încerca suflarea ei cu o puternică presiune de aburi. La început s’a decis să se introducă apă în co­loana sondei prin tunete­le din Valea Frasinului şi Valea Părscovului, cu sco­pul de a se înăbuşi erup­ţia. Fiind temeri însă că prin această încercare s’ar putea produce o agra­vare a situaţiei, s’a renun­ţat la acest procedeu. ASPECTUL SONDEI In momentul când vă telefonez, focul continuă să ardă. Flacăra i­­luminează din nou regiunea Mo­­renilor. ‘ Din când in când gazele răbuf­nesc, astfel că noroiul şi apa din crater sunt într’o continuă fier­bere. Noroiul, clocoteşte şi la inter­vale e aruncat cu presiune de gaze. D. M. CRĂCIUN ­ CĂRŢI NOUI H. Bagdasar: Din proble­mele culturii europene­­) Epoca noastră reprezintă, incon­testabil, o perioadă frământată a istoriei. Pentru judecarea ei lipseş­te încă, perspectiva necesară. Am asistat, de la război încoace, la o continuă răsturnare de valori, în toate domeniile : în morală, în ar­tă, în viaţa socială şi economică. Pentru cine are gust, timp şi minte ca să mediteze asupra sen­sului în care merge omenirea ac­tuală, epoca noastră oferă nesfâr­şite motive de speculaţie filosofică. Nu numai filosofii de meserie ci şi scriitorii, gazetarii, artiştii au luat obiceiul, de câtăva vreme, să-şi pună probleme, să le discute şi să le dea soluţii. Acest obicei, la un moment dat, era chiar pe punctul de a deveni o modă primejdioasă. In literatură această tendinţă s’a manifestat sub forma unui cerc- 1 1) Bucureşti, Edit. Societăţii ro­mâne de filosofie, 1931, Trotism exasperat şi a unui dispreţ pentru orice sentimentalism. Am a­­vut, astfel, prilejul, în anii din ur­mă, să vedem înflorind o poezie plină de abstracţii, anti-umană, cu conţinut sufletesc redus, fără re­zonanţe afective. In sfârşit, aşazisa poezie de idei, al cărei reprezen­tant în Franţa e Paul Valéry şi pe care au încercat-o aproape toţi poeţii noştri de după război. D. N. Bagdasar este filosof de meserie. Asta n’ar însemna numai­decât că e obligat să gândească. Cunoaştem destui indivizi care se simt îndreptăţiţi să gândească din... profesie. Adică şi-au ales profe­sia de gânditor cum alţii şi-o aleg pe aceea de avocat sau de medic. Ca şi cum pentru filosofie n’ar tre­bui şi oarecare vocaţie şi oarecare talent. Să ne grăbim să spunem că, fiind filosof de meserie (n’am spus deşi filosof de meserie) d.Bagdasar este îndemnat să gândească de o adân­că nevoie. E însufleţit de o pornire pătimaşă de a vedea clar şi de a-şi explica fenomenele vieţi cu ajuto­rul mijloacelor, sale de cercetare proprii. Simţi, cetindu-l, că d-sa găseşte în această cercetare o plă­cere şi o mare mulţumire sufle­tească, îndemnat — cum singur spune în prefaţă — „de interesul tot mai mare ce se arată în ţară la noi pro­blemelor de filosofia culturii”, d. N. Bagdasar a adunat, în volumul de faţă, câteva studii, al căror mo­tiv central este cultura europeană. Despre această cultură europea­nă s’au scris, dela război încoace, multe lucruri. S’a luat obiceiul să se afirme pretutindeni că această cultură trece printr’o criză. S’a vorbit despre falimentul culturii europene, s’au cercetat cauzele decadenţii de care se pare că dă dovadă Europa, s’au dat explicaţii, s’au formulat pronosticuri. D. Bagdasar caută, în studiile d-sale, să dea o sinteză a tuturor acestor discuţii şi să le rezume, dacă e posibil, într’o formulă gene­rală. D. Bagdasar începe, foarte cu­minte, prin a încerca să stabilească ce înseamnă această noţiune de cultură : „Cultură înseamnă tota­litatea valorilor spirituale dintr’o anumită epocă la un popor sau la un grup de popoare, valori privite ca bunuri obiective de sine stătă­toare, independente deci atât de actul creaţiei, cât şi de interesul a­­rătat lor din partea publicului”. După această definiţie plauzibi­lă şi limpede, d. Bagdasar opune noţiunea de cultură, noţiunii de ci­vilizaţie. Cultură şi civilizaţie sânt două noţiuni deosebite între ele. In timp ce cultura are un sens spiritual, civilizaţia are un sens material. „Civilizaţia înseamnă a­­daptarea valorilor spirituale ale culturii la nevoile practice ale o­­mului, utilizarea lor economică pentru realizarea unei vieţi mate­riale tihnite”. Confuzia dintre... cultură şi civi­lizaţie este una din cauzele actua­lei crize de cultură. Servindu-se de câteva fraze ale lui Paul Valéry d. Bagdasar vede unul din aspecte­le crizei de cultură într’o dezordi­ne, caracterizată prin lipsa de uni­cate a culturii noastre luată ca to­talitate spirituală obiectivă, prin „contradicţia pe care o prezintă e­­lementele ei constituente şi calita­tea inferioară a produselor spiri­tuale”. D. Bagdasar reduce interpretări­le şi explicările care s’au dat cri­zei la trei teorii mai importante : o teorie relativistă, una absolutistă şi alta organică sceptică. Prima teorie, a lui Georg Sim­mel, ar fi că „criza în care se află cultura noastră este un fenomen ce stă la baza întregului proces al culturii şi reprezintă contradicţia dintre viaţă care crează bunurile spirituale şi aceste bunuri insile". Este un conflict etern între „proce­sul vieţii, care nu ştie ce-i răgazul, şi formele ei, care nu ştiu ce-i schimbarea”. Viaţa, cu alte cuvinte, se sileşte mereu să depăşească formele pe ca­re singură şi le crează. Acest con­flict, mereu existent, ajunge câteo­dată acut. Momentul acesta e mo­mentul crizei. „Viaţa curge atunci in afară de forme”. D. Bagdasar expune apoi teoria lui Henri Massis, care, în ultimul timp, a făcut destulă vâlvă şi pe care, şi la noi, s’au găsit obligaţi s’o îmbrăţişeze câţiva publicişti. Massis, în cartea lui „Défense de I’Occident” a pornit un crâncen război împotriva misticismului o­­riental şi asiatic, care după el, a­­meninţă să distrugă, prin infiltra­ţiile lui, cultura europeană, bazată pe raţiune şi pe logică. Contra a­­cestei anarhii Massis opune, ca zăgaz, principiile culturii greco­­romane şi ale catolicismului­’. D. Bagdasar aduce lui Massis o judicioasă critică. Massis identifi­că principiile culturii moderne cu principiile catolicismului. Mai mult, Massis numeşte cultură europeană numai cultura popoarelor latine. El este un maniac al latinităţii. Cu drept cuvânt, spune d. Bagdasar că această concepţie este „o muti­lare a noţiunii de cultură şi o sără­cire a conţinutului ei”. Ceea ce, totuş, este just în teoria lui Massis, este lupta lui împotriva misticismului şi a anarhiei spiri­tuale. Mijloacele pe cari le propu­ne sânt, însă, unilaterale, anacro­nice şi inoperante. In partea ultimă a studiului său d. Bagdasar face o expunere a teo­riilor pesimiste ale lui­­Oswald Spengler, pentru care orice cultu­ră trebue să moară în chip necesar şi care nu găseşte crizei actuale nici­ un remediu. După­­Spengler cultura europeană este destinată morţii. In locul ei va veni cultura rusă şi asiatică. Pentru explicarea crizei actuale d. Bagdasar îmbrăţişează părerea lui Arthur Liebert, expusă pe larg în cartea acestuia „Die geistige Krisis der Gegenwart” in 1922. Du­pă Liebert criza actuală a culturii este tocmai o dovadă de vitalitate: „O vreme lipsită de crize ar­e o vreme moartă, precum un om lip­sit de crize ar fi un om mort. On burtă-verde nesimţitor şi inactiv, care îşi trăeşte în chip pasiv viaţa” D. N. Bagdasar are marele merit că discută toate aceste probleme cu limpezime şi cu vădită intenţie de a se face priceput de toţi Cartea d-sale este menită să dis­trugă părerea (dealtfel în mare par­te justă) că gândirea filosofică tre­bue să fie numai­decât obscură, în­câlcită și greoi exprimată. Exem­plul d-sale ar putea fi urmat și de alți filosofi, de profesie sau nu. Al. A. Philippide * Procesul comuniştilor clujeni a fost amânat CLUJ.­ Azi urma să se judece de către tribunal procesul celor şase comunişti clujeni arestaţi cu ocazia mişcărilor din 6 Ianuarie a i­cri Din cauza lipsei mai multor mar­tori, procesul acestor comunişti, s’a amânat. ZEPPELLUL DEASUPRA GENEVEI GENEVA, 28 (Rador).­­ In că­lătoria de reîntoarcere din America de Sud, dirijabilul „Contele Zeppe Un“ a sburat azi dimineață la ora 6 deasupra Genevei. A opărit NO. 564 A­deverul,TEARTIsT,c­­ cu următorul sumar: „ CĂSĂTORIE ŞI MORALA (Iubire romantică)­ de Bertrand Russell Mihai D. Pale­a: America şi Europa, T. Arghezi: Tablele (Frişca şi carte), N. N. Ionitza: Reverso & Verso, Mircea Masicaş : Literatura adolescentei, Sorana Ţopa : Răspuns la „Noua morală sexuală*. I. M. Marines­cu : Magna Mater (Versuri), G.Lesnea: Tintirim (Versuri),D.I.Suchianu: Cro­nica cinematografică. Eugen Reigis: Palatul mondial, M. Sevastos a Recenzii Caleidoscop intelectual. — Spiritul lui Dumas-fiul. — D. Duca și literatura. — „Vremea**. — „îndreptar“ franco-român. — Cinel- C. Vrajaz — Cronica şahului. — Aş vrea să ştiu. - Cronica fila­telică. — Curiozităţi. — Caricaturi. Lei 7 exemplarul

Next