Adevěrul, octombrie 1931 (Anul 44, nr. 14647-14673)
1931-10-01 / nr. 14647
O nouă legiuire falimentară Lămuririle d-lui ministru de justiţie Materia falimentului, cuprinsă în Cartea IlI-a a Codului de comerţ român din 1887, a suferit în mai multe rânduri importante modificări. Faptul se explică faţă de rezultatele nemultmitoare şi criticile întemeiate la care a dat loc legislaţia falimentară, astfel cum a fost organizată, sau mai bine zis insuşită după dispoziţiile codului italian. Că aceste dispoziţiuni nu corespundeau situaţiunii şi nevoilor comerţului nostru — chiar în vremurile normale — a fost recunoscut de legiuitorii respectivi, cu ocaziunea modificărilor din 1895 şi 1902. S’a constatat că operaţunile falimentului nu erau controlate, iar interesele masei credate erau lăsate la discreţia unor creditori fictivi, graţie cărora legea însăşi tindea să favorizeze şi să înmulţească falimentele. De aceea s’a introdus dispoziţiunea ca sindicii să nu mai fie aleşi de tribunal dintre persoane străine masei creditorilor, ci să fie magistraţi, numiţi prin decret regal. S’au suprimat delegaţiunea creditorilor — însărcinată cu supravegherea operaţiunilor falimentului — şi judecătorii - comisari, deveniţi inutili, s’au înăsprit condiţiunile riguroase în privinţa admiterii concordatului şi reabilitării, agravându-se pedepsele pentru bancrutari, precum şi alte măsuri. Totuşi modul de recrutare şi funcţionare al sindicilor şi al judecătorului delegat, lasă de dorit. Sindicul, în loc să fie auxiliarul justiţiei — contribuind la descoperirea fraudelor —■ devine câteodată avocatul falitului. Se observă în genere — mai ales în anii din urmă — o serie de neajunsuri, din cauza insuficienţii mijloacelor de ocrotire a creditului. Uşurinţa cu care comercianţii de rea credinţă, incorecţi, îşi pregătesc cu meşteşugire falimentul, socotind cu anticipaţie beneficiul ce va rezulta — în frauda furnizorilor şi fabricanţilor din străintătate — constitue pe lângă un act imoral, o distrugere a noţiunii de credit, a cărei restabilire o urmăreşte cu stăruinţă d. Hamangiu, prin legea proectată. Cu multă dreptate spune d-sa, în expunerea de zilele trecute, că se impune neapărat reactivarea şi ocrotirea creditului naţional, pe care s’a clădit aproape întreaga civilizaţie modernă. „Dacă criza economică a produs numeroase falimente fortuite, nu este mai puţin adevărat că cel puţin tot atât de numeroase sunt şi falimentele scandaloase, beneficiarii lor operând mai departe in voe“. Se preconizează acum — şi d. ministru pare hotărît să aducă proectul acesta, împreună cu altele — un sistem nou de administrare şi lichidare. Vom avea un curator, numit după un tablou întocmit anual, iar judecătorul delegat va îndeplini şi oficiul de judecător de instrucţie; o comisiune de creditori va supraveghea activitatea curatorului. In fața judecătorului delegat se vor verifica creanțele şi se vor rezolva contestaţile, oricare ar fi valoarea creanței; lichidarea activului va începe imediat după verificare, procedura în toate fazele urmânduse din oficiu. ★ Nu vom intra în examinarea normelor de detaliu ale proectului, care prezintă inovaţiuni importante, deşi n’a căpătat încă forma definitivă. Cum însă materia falimentului este socotită ca fiind partea cea mai importantă a codului de comerţ, reforma denotă o intenţie bine determinată. Sufletul comerţului este creditul, care dă impulsiune vitală circulaţiunii, vieţii economice normale. Astăzi echilibrul edificiului comercial este zdruncinat din cauza lipsei de credit. De aceea este o datorie imperioasă — morală şi politică — şi un suprem interes public, a se remedia această stare de nesiguranţă, punându-se o stavilă eficace răului de care suferim. E necesară o legiuire adecuată necesităţilor zilei, care să asigure întărirea creditului şi desvoltarea liberă a activităţii în toate ramurle de producţie. Să se curme abuzul cu falimentele frauduloase ale unor întreprinderi lipsite de onestitate; pentru aceasta măsurile anunţate vor fi bine venite. In schimb, merită ocrotire şi favoare comerciantul care încetează plăţile din cauza unui concurs de împrejurări nenorocite. Datoria legiuitorului este de a stabili un control serios al manoperelor abile tinzând la păgubirea creditorilor, însă este de preferat să se caute mijloace de prevenire a fraudelor, a înstrăinărilor avutului, mărfii — ce formează gajul comun al creditorilor — decât să se agraveze sancţiunile. Mai ales trebue stăvilită înmulţirea falimentelor, al căror număr impresionant ne discreditează în afară. Procedura de faliment nu se aplică în vechiul regat decât la comercianţi. In legile maghiare şi austriace — în vigoare şi azi in Ardeal şi Bucovina — pot fi declaraţi în faliment şi necomercianţii. D. Hamangiu e contra. Fără îndoială că sistemul german reprezintă un stadiu superior de evoluţie morală, pentru că acolo se simte nevoia de a sancţiona cu severitate neplata datoriilor, ca şi pe cei cari fac cheltueli nemăsurate cu banii altuia sau ascund o parte din activ, sustrăgându-i de la urmărirea creditorilor. Asemenea abuzuri ar putea fi înfrânate pe calea falimentului, care dă posibilitatea unei executări unice şi generale, sub controlul justiţiei şi cu o întinsă publicitate. Se pare că această reformă ar fi însă prea radicală pentru moravurile ţării noastre, deşi mulţi cugetători sunt partizanii asimilării complecte între comercianţi şi necomercianţi, atât din punct de vedere logic, cât şi din punctul de vedere al protecţiunii creditorilor şi al ordinei publice. Vom reveni asupra dispoziţiunilor proectului, după ce va fi dat publicităţii M. Graur Avocat marea viitorilor maeştri, atelierele particulare. De aceia va căuta să subvenţioneze prin buget atelierele care pot primi şi furniza maeştri. Pentru a stimula corpul didactic al şcolilor de meserii, îi va acorda gradaţii de merit, învăţământul comercial şi industrial Conferinţa la radio a d -lui prim-ministru Iorga Aseară, la ora 7, d. prim ministru N. Iorga a ţinut a treia conferinţă la radio, vorbind despre: Reorganizarea învăţământului comercial şi industrial, D. Iorga a Început prin a face constatarea că învăţământul comercial la noi produce funcţionari de stat şi numai foarte puţini negustori. Acesta este un mare rău, care trebue remediat. Astăzi există şcoli comerciale inferioare şi şcoli superioare. D. Iorga arată că ciclul inferior trebue sunrimat, rămânând gimnaziul ca tip unic de şcoală, ai cărui absolvenţi se pot îndruma apoi spre şcoala de comerţ, după cum se pot îndruma spre şcoliie normale, seminarii etc. D. Iorga se ocupă apoi de şcoala comercială inferioară, căreia ar vrea să i se dea întreaga atenţie cuvenită. Această şcoală are menirea să formeze pe micii negustori. Astăzi sunt regiuni întregi în care arproape nu există mici negustori români. Acest rău trebue remediat. Şcoala comercială inferioară are menirea să creeze spiritul negustoresc. In acest sens va fi alcătuită programa analitică pe care o va elabora ministerul. Şcoala comercială inferioară este mult mai necesară decât cea superioară. ★ In partea a doua a conferinţei, d. Iorga ocupându-se de şcoalele de meserii, arată marea desvoltare ce înţelege s’o dea lucrului manual chiar şi în şcolile secundare. In anul întâi se va face croitorie, în anul al doilea cismărie, în anul al treilea lemnărie şi in anul al patrulea lucruri de metal. Cu timpul, şcolile vor putea ajunge să-şi facă singure mobilier, uniforme, etc. Cu atât mai mult trebue date deprinderi practice în şcolile de meserii, unde teoria să treacă pe al doilea plan. Aceste şcoli s’ar putea întreţine în bună parte din obiectele lucrate de elevi. Maeştrii vor trece astfel în primul rând iar profesorii de teorie vor deveni numai nişte modeşti auxiliari. D. Iorga a mai scos în evidenţă importanţa pe care o au pentru for ISPRAVA UNOR ESCROCI LA CONSTANTA CONSTANTA, 27. La cazinoul local, trei inși, cu ajutorul unui chelner, au reușit să introducă 38 de jetoane false, a 500 lei. La verificarea cassei, descoperindu-se aceste fise, s’au luat măsuri pentru urmărirea acelora cari le-au introdus. Autorii au fost prinşi în gară, tocmai în momentul când voiau să plece cu trenul. Ei sunt: Josef Silberstein, Hias şi Emil Klank, de fel din Bucureşti. Numiţii au recunoscut că au schimbat fise în valoare de 19 mii lei şi au restituit suma. Escrocii vor fi judecaţi Marţi după legea micului parchet. Reţinerea locurilor la trenurile rapide Direcţiunea generală a Regiei autonome cft. a fost informată de organele de control că staţiunile nu «execută întocmai dispoziţiunile în vigoare pentru avizarea locurilor libere la trenurile rapide. In consecinţă a dat un ordin circular, prin care face cunoscut că acei cari vor contraveni acestor dispoziţiuni vor fi pedepsiţi aspru. S’a mai pus în vedere personalului staţiunilor să aibă grija să stringă avizările, la sosirea trenurilor, direct de la conductori, cărora, pe viitor, nu le mai este permis să părăsească vagonul, pe care-l dMvesc. Iarnă la Braşov Eri a nins puţin şi in Capitală In cursul dimineţii de ori vremea în Capitală a trecut, în câteva ceasuri, de la o extremă la alta. Rând pe rând, am avut soare, cald, vijelie, furtună cu tunete ca în toiul verii şi, la un moment dat, chiar puţină ninsoare. Este cu totul neobişnuit pentru Bucureşti să ningă atât de devreme. Temperatura a fost foarte scă-zută. . Din Teiuş se anunţă că în tot centrul Ardealului plouă de câteva zile în două cu zăpadă. Munţii sunt toţi acoperiţi de ninsoare. Culesul viilor şi a porumbului a stagnat. ★ BRAŞOV, 28. — Eri am avut in oraşul nostru o adevărată zi de iarnă. Lumea a făcut foc în case, iar pe stradă toţi purtau paltoane şi căciuli. După o ploaie care a durat vreo oră, a început să cadă zăpadă. Ninsoarea se topea însă imediat. După puţină vreme, nourii mânaţi de vânt s’au împrăştiat şi cerul a rămas limpede ca în toiul verii. După alte câteva minute însă, vremea s’a întunecat iarăşi. De data aceasta n’a mai căzut ninsoare, ci a tunat şi fulgerat ca în zilele de vară. Ifi In jud. Iaşi s’a abătut o ploaie torenţială care a produs inundaţii. Furtuna a adus mari pagube viilor. In apropiere de satul Măgărești, un pod a fost luat de ape. ALEVERUL Manifestataactului aviatic român Tineretul aviatic român şi-a inaugurat ori activitatea pe anul 1931- 32. Cu această ocazie, o delegaţie compusă din câteva sute de elevi şi studenţi a făcut o manifestaţie în Parcul Carol, depunând o coroană pe mormântul Eroului Necunoscut. Preşedintele T. A. R., d. St. Macri, a rostit un discurs, vorbind despre importanţa realizărilor tehnice. A mai vorbit şi d. senator St. Tătărăscu în numele expoziţiei de aero-auto-radio-electricitate. Congresul învăţătorilor bănăţeni TIMIŞOARA, 27. — Duminică dimineaţa, la orele 9, s’a deschis congresul asociaţiei învăţătorilor bănăţeni. Au participat numeroşi membri din judeţele Caraş-Severin şi Timiş -Torontal. Congresul s’a deschis printr’un oficiu divin, oficiat la biserica ortodoxă, de preotul Popovici, în prezenţa d-lor Căpuşe, directorul băilor, colonel Papiş, Marţian, poliţaiul acestei localităţi şi a mai multor membri ai autorităţilor locale. Desbaterile congresului au avut loc in sala cazinoului la ora 10. D. Râmneanţu, preşedintele asociaţiei, luând cuvântul, arată că învăţătorii nu şi-au primit salariile de 3 luni. Critică dispoziţiile ministerului Instrucţiuni, în legătură cu stuaţia nouilor învăţători din Bangt, numirile abuzive din ultimul timp, precum şi ordinele date cu privire la alegerea directorilor şcoalelor. Face apoi apel la presă ca să susţină doleanţele învăţătorilor. A mai vorbit în acelaş sens d. Marila Ioan, inspector în învăţământ. S-au trimis telegrame regelui, primului-ministru şi d-lui Toni, preşedintele învăţătorilor din România. La ora 12 a avut loc un banchet în sala cazinoului. Desbaterile congresului vor continua și după amiază. Adunarea soc. „Progresul silvic“ Societatea „Progresul silvic“ s-a întrunit Duminică în adunare generală, sub preşidenţia d-lui consilier ministerial C. P. Georgescu, în scopul de a informa membrii asupra stadiului lucrărilor privitoare la modificarea legii pentru administrarea pădurilor. înainte de începerea discuţiei, preşedintele dă citire unei telegrame adresate regelui. D. profesor Drăcea spune că d. Radian, subsecretar de stat la domenii, fiind bolnav, nu poate participa la şedinţă. D. inginer Petre Ion, secretarul general al societăţii, citeşte darea de seamă a consiliului de administraţie cu privire la modificarea legii pentru administrarea pădurilor. D-sa expune apoi mai multe deziderate ale asociaţiei. D. Horia Lazăr cere înfiinţarea unui subsecretariat de stat al pădurilor, iar direcţiile să fie puse sub conducerea ministerului de agricultură. D. Aurel Iliescu spune că se impune înfiinţarea unui directorat general al pădurilor, cu atribuţie specială. Mai iau cuvântul, făcând diferite propuneri d-nii Petre Ioan, profesor Antonescu Ceauşu, inginer Grozescu, etc. La sfârşit se dă citire unei moţiţiuni, prin care adunarea constată cu mulţumire că consiliul de administraţie al societăţii şi-a făcut datoria şi îi dă mandat să stăruie mai departe pentru realizarea punctelor din program. Rezultatul alegerilor comunale in Cehoslovacia Eri au avut loc alegeri comunale in Cehoslovacia, in acele comune unde mandatul consiliilor comunale expiră. In multe comune se depusese câte o singură listă pe care figurau candidaţi ai diferitelor partide, astfel că aceste liste au fost proclamate alese din oficiu. Alegeri propriu zise au fost numai în 7500 de comune. După rezultatele de până acum, in comunele rurale şi în centrele agricole, succesul aparţine republicanilor iar in centrele industriale şi în oraşe succesul este al social-democraţilor şi al naţional-socialiştilor. Rezultatele acestea nu schimbă întru nimic situaţia de până acum a partidelor politice, unele faţă de altele. Pagina 3-a Călduroasa primire a d-lor Laval şi Briand la Berlin Eii dimineaţa la ora 8.40 au sosit la Berlin, d-nii Briand şi Laval. Gara era frumos decorată cu drapele franceze şi germane. Pe peron se aflau cancelarul Brüning şi Curtius, apoi d. Francois Poncet, ambasadorul Franţei la Berlin şi numeroase personalităţi din lumea politică şi economică. MANIFESTAŢII PENTRU PACE Oaspeţii au fost primiţi cu ovaţii. O mulţime enormă care ocupa piaţa din faţa gării, a isbucnit in urale de „Trăiască pacea“. D. Lava a ţinut o cuvântare la radio transmiţând un omagiu poporului german. Apoi a primit pe reprezentanţii presei, făcându-le o expunere în legătură cu vizita sa în capitala Germaniei. „Vizita noastră este o acţiune importantă în istoria relaţiilor franco-germane. Ea trebue să ducă la o înviorare a încrederii între cele două naţiuni, indispensabilă colaborării. Schimbul de vederi cu conducătorii Germaniei va trebui să găsească metodele cele mai potrivite pentru înlăturarea neînţelegerilor care ne mai despart. „Sunt unele probleme dificile în care trebue să se păstreze încă rezervă. Avem totuşi voinţa fermă să învingem greutăţile luând în considerare toate soluţiile posibile pentru a pregăti relaţiunilor noastre un viitor mai bun. „Pe terenul economic, există soluţii cari pot fi înfăptuite imediat. Pentru găsirea acestor soluţii am propus o metodă de lucru. Vom da fiinţă unui comitet germano-franManifestaţii asemănătoare au întâmpinat pe d-nii Laval şi Briand în toate gările principale pe unde au trecut. Dela gară cei doi miniştri francezi s’au dus la ambasada franceză şi apoi la hotel. O imensă mulţime îngrămădită sub ferestrele hotelului, a aclamat pe oaspeţi. D. Briand apărând la geam, a fost primit cu urale. Din rândurile mulţimei i s’a strigat: „Dăruiţi pace lumii“ Ore întregi mulţimea a staţionat in faţa hotelului. şez, care va avea misiunea să examineze toate chestiunile economice ce interesează ambele ţări. „Misiunea noastră actuală poate părea modestă unora. Dar dacă vom reuşi în scopul ce ne propunem, vom fi adus un serviciu din cel mai însemnat cauzei apropierii intre popoare. „Sunt îndreptate asupra noastră privirile omenirii, care aşteaptă mântuire din criza generală, înţelegerea dintre Franţa şi Germania este un element esenţial pentru realizarea speranţelor de mai bine. Această înţelegere trebue în sfârşit să vină şi să aducă binefacerile aşteptate“. D. Briand la mormântul lui Stresemann In timp ce d. Laval primea pe ziarişti, d. Briand s’a dus cu un automobil la mormântul lui Stiesemann pentru a depune o coroană, D. Briand a fost obiectul unei vii manifestaţii din partea publicului care striga: „Trăiască pacea“. Desbaterea unui program economic comun Oaspeţii francezi au luat dejunul la cancelarul Bruening iar după amiază la ora 4 a avut loc prima întrevedere politică. Aceasta a durat două ore. S-au discutat numai relaţiunile economice dintre cele două ţări, hotărându-se să se înfiinţeze un comitet franco-german care să studieze diversele probleme economice intrunindu-se alternativ in Germania şi în Franţa şi care să găsească metodele pentru o cât mai strânsă colaborare: crearea de carteluri între industriile similare din cele două ţări,, unificarea tarifelor de transporturi, începerea unor mari lucrări de către organisme franco-germane, etc. In această comisiune vor fi reprezentate cele două guverne precum şi industria, patronii şi lucrătorii din Franţa şi Germania, pentru a nu lipsi aportul iniţiativei particulare. Acţiunea franco-germană nu va fi îndreptată împotriva nimănui şi nu va ameninţa pe nimeni. Opinia publică din cele două ţări se va obişnui cu colaborarea franco-germană care, din domeniul economic va putea trece apoi in domeniul politic. Recepţia de la ministerul de externe Seara a avut loc o recepţie la ministerul de externe la care au asistat membrii guvernului, cercul diplomatic, reprezentanţii cercurilor financiare şi intelectuale, etc. Declaraţiile făcute presei de primul ministru francez Reaprinderea sondei dela Moreni Cauzele pului incendiu.Măsuri pentru preîntâmpinarea unei nenorociri n r.irT «r. A „ f.r r,r*r*, . „.7 _ *7 ‘ ~ 7 n* . ^ * i T MORENI, 28. — Astă noapte s’a reaprins sonda No. 160, care după ce a ars mai bine de doi ani, fusese stinsă zilele trecute de doi tehnicieni americani. In momentul de fată sonda societăţii Româno-Americană continuă să ardă. Flacăra nu este atât de mare ca înainte. CAUZA REAPRINDERE Ne-am adresat unui inginer care face parte din comisia de supraveghere a sondei și am putut afla următoarele amănunte asupra pricinei reaprinderii sondei. După stingerea sondei No. 160, comisiunea de specialişti, in fruntea căreia se află d-nii Kindley şi Shopp, cei doi tehnicieni americani, a hotărit să pună în aplicare planul desfundării complecte a sondei. Prima operaţiune era curăţirea craterului de noroiul şi apa ce se aflau înăuntru. In acest scop s’a Instalat în apropiere de sondă o pompă cu injector, care a şi inceput operaţiunea de curăţire. In timpul golirii craterului, gazele ne mai întâlnind nici un obstacol, au inceput să erupă într’o mare cantitate. Din aceiaşi cauză gazele au aruncat afară bolovani și fierăria ce rămăsese în crater, de pe urma diverselor încercări de stingere. Reaprinderea sondei s’a produs pe la ora 1 jun. noaptea, când lucrătorii se aflau in apropierea locului. Patrulele de jandarmi şî grăniceri s’au pomenit deodată cu o lumină intensă. Imediat s’a dat alarma. La faţa locului au sosit d-nii Inginer Furduescu, şeful subinspectoratului minier Moreni, inginer Budurovici, şeful Societăţii „Româno- Americane“, cei doi tehnicieni americani şi o echipă de lucrători. După o scurtă consfătuire s’a hotărît să se purceadă imediat la introducerea de apă in craterul sondei. Operaţiunea a început imediat şi a continuat în tot cursul zilei de azi. CUM A IZBUCNIT INCENDIUL Asupra împrejurărilor care au dus la reaprinderea sondei No. 160, acelaş inginer ne-a declarat că reaprinderea se datorește unei scântei produsă de vreo piatră sau o bucată de metal aruncată de gaze după golirea craterului de apă. Dacă în crater s’ar fi aflat apă, gazele n’ar fi putut arunca corpurile care au produs scânteia și deci nu am fi înregistrat, noua calamitate. Norocul a fost că în momentul exploziei nu se aflau în interiorul sondei lucrătorii. Dacă gazele ar fi erupt în cursul zilei, numărul victimelor ar fi fost mare măsuri pentru preintampiNAREA NENOROCIRILOR După cum am arătat, comisiunea de specialiști a hotărît să umple din nou craterul sondei cu apă, in speranță că gazele întâlnind un obstacol, vor putea fi captate cu ajutorul veniitului prin tunelul No. I. Când flacăra dela gura sondei se va micșora, se va încerca suflarea ei cu o puternică presiune de aburi. La început s’a decis să se introducă apă în coloana sondei prin tunetele din Valea Frasinului şi Valea Părscovului, cu scopul de a se înăbuşi erupţia. Fiind temeri însă că prin această încercare s’ar putea produce o agravare a situaţiei, s’a renunţat la acest procedeu. ASPECTUL SONDEI In momentul când vă telefonez, focul continuă să ardă. Flacăra iluminează din nou regiunea Morenilor. ‘ Din când in când gazele răbufnesc, astfel că noroiul şi apa din crater sunt într’o continuă fierbere. Noroiul, clocoteşte şi la intervale e aruncat cu presiune de gaze. D. M. CRĂCIUN CĂRŢI NOUI H. Bagdasar: Din problemele culturii europene) Epoca noastră reprezintă, incontestabil, o perioadă frământată a istoriei. Pentru judecarea ei lipseşte încă, perspectiva necesară. Am asistat, de la război încoace, la o continuă răsturnare de valori, în toate domeniile : în morală, în artă, în viaţa socială şi economică. Pentru cine are gust, timp şi minte ca să mediteze asupra sensului în care merge omenirea actuală, epoca noastră oferă nesfârşite motive de speculaţie filosofică. Nu numai filosofii de meserie ci şi scriitorii, gazetarii, artiştii au luat obiceiul, de câtăva vreme, să-şi pună probleme, să le discute şi să le dea soluţii. Acest obicei, la un moment dat, era chiar pe punctul de a deveni o modă primejdioasă. In literatură această tendinţă s’a manifestat sub forma unui cerc- 1 1) Bucureşti, Edit. Societăţii române de filosofie, 1931, Trotism exasperat şi a unui dispreţ pentru orice sentimentalism. Am avut, astfel, prilejul, în anii din urmă, să vedem înflorind o poezie plină de abstracţii, anti-umană, cu conţinut sufletesc redus, fără rezonanţe afective. In sfârşit, aşazisa poezie de idei, al cărei reprezentant în Franţa e Paul Valéry şi pe care au încercat-o aproape toţi poeţii noştri de după război. D. N. Bagdasar este filosof de meserie. Asta n’ar însemna numaidecât că e obligat să gândească. Cunoaştem destui indivizi care se simt îndreptăţiţi să gândească din... profesie. Adică şi-au ales profesia de gânditor cum alţii şi-o aleg pe aceea de avocat sau de medic. Ca şi cum pentru filosofie n’ar trebui şi oarecare vocaţie şi oarecare talent. Să ne grăbim să spunem că, fiind filosof de meserie (n’am spus deşi filosof de meserie) d.Bagdasar este îndemnat să gândească de o adâncă nevoie. E însufleţit de o pornire pătimaşă de a vedea clar şi de a-şi explica fenomenele vieţi cu ajutorul mijloacelor, sale de cercetare proprii. Simţi, cetindu-l, că d-sa găseşte în această cercetare o plăcere şi o mare mulţumire sufletească, îndemnat — cum singur spune în prefaţă — „de interesul tot mai mare ce se arată în ţară la noi problemelor de filosofia culturii”, d. N. Bagdasar a adunat, în volumul de faţă, câteva studii, al căror motiv central este cultura europeană. Despre această cultură europeană s’au scris, dela război încoace, multe lucruri. S’a luat obiceiul să se afirme pretutindeni că această cultură trece printr’o criză. S’a vorbit despre falimentul culturii europene, s’au cercetat cauzele decadenţii de care se pare că dă dovadă Europa, s’au dat explicaţii, s’au formulat pronosticuri. D. Bagdasar caută, în studiile d-sale, să dea o sinteză a tuturor acestor discuţii şi să le rezume, dacă e posibil, într’o formulă generală. D. Bagdasar începe, foarte cuminte, prin a încerca să stabilească ce înseamnă această noţiune de cultură : „Cultură înseamnă totalitatea valorilor spirituale dintr’o anumită epocă la un popor sau la un grup de popoare, valori privite ca bunuri obiective de sine stătătoare, independente deci atât de actul creaţiei, cât şi de interesul arătat lor din partea publicului”. După această definiţie plauzibilă şi limpede, d. Bagdasar opune noţiunea de cultură, noţiunii de civilizaţie. Cultură şi civilizaţie sânt două noţiuni deosebite între ele. In timp ce cultura are un sens spiritual, civilizaţia are un sens material. „Civilizaţia înseamnă adaptarea valorilor spirituale ale culturii la nevoile practice ale omului, utilizarea lor economică pentru realizarea unei vieţi materiale tihnite”. Confuzia dintre... cultură şi civilizaţie este una din cauzele actualei crize de cultură. Servindu-se de câteva fraze ale lui Paul Valéry d. Bagdasar vede unul din aspectele crizei de cultură într’o dezordine, caracterizată prin lipsa de unicate a culturii noastre luată ca totalitate spirituală obiectivă, prin „contradicţia pe care o prezintă elementele ei constituente şi calitatea inferioară a produselor spirituale”. D. Bagdasar reduce interpretările şi explicările care s’au dat crizei la trei teorii mai importante : o teorie relativistă, una absolutistă şi alta organică sceptică. Prima teorie, a lui Georg Simmel, ar fi că „criza în care se află cultura noastră este un fenomen ce stă la baza întregului proces al culturii şi reprezintă contradicţia dintre viaţă care crează bunurile spirituale şi aceste bunuri insile". Este un conflict etern între „procesul vieţii, care nu ştie ce-i răgazul, şi formele ei, care nu ştiu ce-i schimbarea”. Viaţa, cu alte cuvinte, se sileşte mereu să depăşească formele pe care singură şi le crează. Acest conflict, mereu existent, ajunge câteodată acut. Momentul acesta e momentul crizei. „Viaţa curge atunci in afară de forme”. D. Bagdasar expune apoi teoria lui Henri Massis, care, în ultimul timp, a făcut destulă vâlvă şi pe care, şi la noi, s’au găsit obligaţi s’o îmbrăţişeze câţiva publicişti. Massis, în cartea lui „Défense de I’Occident” a pornit un crâncen război împotriva misticismului oriental şi asiatic, care după el, ameninţă să distrugă, prin infiltraţiile lui, cultura europeană, bazată pe raţiune şi pe logică. Contra acestei anarhii Massis opune, ca zăgaz, principiile culturii grecoromane şi ale catolicismului’. D. Bagdasar aduce lui Massis o judicioasă critică. Massis identifică principiile culturii moderne cu principiile catolicismului. Mai mult, Massis numeşte cultură europeană numai cultura popoarelor latine. El este un maniac al latinităţii. Cu drept cuvânt, spune d. Bagdasar că această concepţie este „o mutilare a noţiunii de cultură şi o sărăcire a conţinutului ei”. Ceea ce, totuş, este just în teoria lui Massis, este lupta lui împotriva misticismului şi a anarhiei spirituale. Mijloacele pe cari le propune sânt, însă, unilaterale, anacronice şi inoperante. In partea ultimă a studiului său d. Bagdasar face o expunere a teoriilor pesimiste ale luiOswald Spengler, pentru care orice cultură trebue să moară în chip necesar şi care nu găseşte crizei actuale nici un remediu. DupăSpengler cultura europeană este destinată morţii. In locul ei va veni cultura rusă şi asiatică. Pentru explicarea crizei actuale d. Bagdasar îmbrăţişează părerea lui Arthur Liebert, expusă pe larg în cartea acestuia „Die geistige Krisis der Gegenwart” in 1922. După Liebert criza actuală a culturii este tocmai o dovadă de vitalitate: „O vreme lipsită de crize are o vreme moartă, precum un om lipsit de crize ar fi un om mort. On burtă-verde nesimţitor şi inactiv, care îşi trăeşte în chip pasiv viaţa” D. N. Bagdasar are marele merit că discută toate aceste probleme cu limpezime şi cu vădită intenţie de a se face priceput de toţi Cartea d-sale este menită să distrugă părerea (dealtfel în mare parte justă) că gândirea filosofică trebue să fie numaidecât obscură, încâlcită și greoi exprimată. Exemplul d-sale ar putea fi urmat și de alți filosofi, de profesie sau nu. Al. A. Philippide * Procesul comuniştilor clujeni a fost amânat CLUJ. Azi urma să se judece de către tribunal procesul celor şase comunişti clujeni arestaţi cu ocazia mişcărilor din 6 Ianuarie a icri Din cauza lipsei mai multor martori, procesul acestor comunişti, s’a amânat. ZEPPELLUL DEASUPRA GENEVEI GENEVA, 28 (Rador). In călătoria de reîntoarcere din America de Sud, dirijabilul „Contele Zeppe Un“ a sburat azi dimineață la ora 6 deasupra Genevei. A opărit NO. 564 Adeverul,TEARTIsT,c cu următorul sumar: „ CĂSĂTORIE ŞI MORALA (Iubire romantică) de Bertrand Russell Mihai D. Palea: America şi Europa, T. Arghezi: Tablele (Frişca şi carte), N. N. Ionitza: Reverso & Verso, Mircea Masicaş : Literatura adolescentei, Sorana Ţopa : Răspuns la „Noua morală sexuală*. I. M. Marinescu : Magna Mater (Versuri), G.Lesnea: Tintirim (Versuri),D.I.Suchianu: Cronica cinematografică. Eugen Reigis: Palatul mondial, M. Sevastos a Recenzii Caleidoscop intelectual. — Spiritul lui Dumas-fiul. — D. Duca și literatura. — „Vremea**. — „îndreptar“ franco-român. — Cinel- C. Vrajaz — Cronica şahului. — Aş vrea să ştiu. - Cronica filatelică. — Curiozităţi. — Caricaturi. Lei 7 exemplarul