Adevěrul, noiembrie 1931 (Anul 44, nr. 14673-14698)
1931-11-01 / nr. 14673
CnntIn iUnfuAlllf|4 unde se string de obicei resturile de mâncare, SPnțUl iltmtv IftUatl se curăţă în mod eficace cu peria special adaptată Chlorodont cu perii retezaţi tn forma dinţilor şi cu pasta de dinţi Chlorodont Pasta de dinţi Chlorodont are efectul agreabil de a nu fi săpunoasă făcând spumă, el a înviora şi retreşa prin aroma plăcută de mentă. Pasta de dinţi Chlorodont tubul Lei 32. şi Lei 20.-. Peria de dinţi Chlorodont Lei 42.pentru copii Lei SO.-. De cumpărat pretutindeni. Remiţând S. A. R. Chlorodont Braşov, Ciocrac , acest anunţ, primiţi in mod gratuit un tub de pastă de dinți Chlorodont ! Pe tot parcursul drumului, suveran : L nul a fost ovaţionat de mulţime. In faţa maşinei regale, elevii tuturor ] ■ şcolilor au aşternut flori. !! Regele felicita pe regina Maria la Balcic PRINŢUL NICOLAE A VENIT CU AVIONUL BALCIC, 29. — Regele Carol a sosit azi în localitate spre a felicita pe regina Maria. La sosirea în Balcic suveranul a fost întâmpinat de regina Maria, d-nii Iorga şi Argetoianu şi reprezentanţii autorităţilor locale. O delegaţie de români macedo- neni şi bănăţeni, in frunte cu d. Lupu Costache directorul „Oficiului naţional al colonizării“ a oferit regelui o centură veche de argint şi un kelim. După terminarea solemnităţii predării darurilor, a urmat un serviciu religios oficiat de episcopul Gheronte. La slujba religioasă au luat parte toţi reprezentanţii autorităţilor.A urmat apoi o recepţie. * Astăseară cu un tren special, la ora 7 juni, seara regele va părăsi Bazargicul. Principele Nicolae a venit la Bazargic cu avionul. De aci a plecat cu mașina la Balcic. * Oficialitatea la Patriarhie ii 1/ [, vbn 41 ha Consecinţele alegerilor din Anglia Franţa şi criza Rezultatul alegerilor din Anglia, aduce un mare succes guvernului naţional prezidat de d. Mac Donald. Guvernul a obţinut o majoritate de 549 mandate, dintre cari 470 revin conservatorilor. Aceasta însemnează că succesul propriu zis l-au obţinut conservatorii. Având aceasta în vedere, există teama că la primul moment oportun, d. Baldwin va putea răsturna guvernul naţional şi lua cârma, pentru a pune în practică, politica sa protecţionistă. O asemenea politică ar determina mari tulburări în economia europeană şi ar agrava criza, reducând posibilitatea de export în special a industriei franceze şi a celei germane. Când cifrele definitive ale scrutinului vor fi cunoscute, ziarul nostru va da o analiză şi o critică a lor. Dar şi până acum se ştie, că laburiştii au întrunit 6.611.167 voturi, faţă de 11.867.679 obţinute de conservatori. Urmează de aci că numărul mandatelor ce le revine, nu dă o ideie exactă despre adevărata lor forţă. Aceasta trebuie însă socotită ca formidabilă, mai ales că, la voturile de mai sus, trebuie adăugate şi cele obţinute de d. Mac Donald şi amicii săi, în parte cel puţin, deoarece este sigur că mulţi laburişti, nu s'au putut decide să abandoneze pe şeful din primul ceas al socialismului englez. De altfel, în istoria partidelor socialiste, asemenea regrese 13, ?eî€ ?e car* *e_a suferit partidul laburist acum, nu sunt fără precedent. Dar ele au fost compensate îndoit și întreit, la cele dintâi noi alegeri. Trebuie amintite alegerile provocate și conduse de cancelarul Buelow, pe chestia sporirei armatei, când toate partidele burgheze s’au coalizat contra social-democrației. Rezultatul aceasta a pierdut 40 la sută din mandatele ei. Dar la alegerile imediat următoare, nu numai că a recâştigat vechile ei poziţii, dar a câştigat altele noui, devenind alături de centrul catolic, cel mai mare partid din Reichstag. In parlamentul englez, laburiştii vor reprezenta opoziţia, şeful lor se va prezintă mână în mână cu d. Mac Donald, în faţa Camerei lorzilor, pentru a lua cunoştinţă de mesagiul de deschidere şi, nu se poate prevedea, dacă guvernul naţional ar recurge la reforme inacceptabile pentru laburişti, ce va mai urma. Căci, dacă reprezentanta lor parlamentară ar fi prea slabă, urmarea ar putea fi ca ei să mute lupt din Cameră, în afară, ceia ce nu e fără precedent în Anglia şi nu este exclus, dat fiind că partidul laburist, a accentuat, odată cu despărţirea de d. Mac Donald, nota sa revoluţionară. Iar dacă această notă, a speriat pe unii şi a sporit numărul voturilor guvernului şi conservtorilor, apoi pe de altă parte a raliat aproape şapte milioane de voturi, ceia însemnează ceva. Dar Anglia rămâne Anglia, şi oamenii ei politici nu-şi pierd capul şi nu devin orbi faţă de realităţi, nici în momentul celei mai depline victorii. Guvernul naţional se găteşte deci să fie samă şi de curentele ce străbat minoritatea. După cunoaşterea rezultatului d. Mac Donald a declarat că fu mei un caz interesele claselor muncitoare, nu vor fi neglijate, în îndeplinirea marilor sarcini ce incumbă guvernului naţional". Iar d. Baldwin, şeful conservatorilor, a dat un comunicat, prin care proclamă că „rezultatul alegerilor din Anglia nu înseamnă o victorie de partid, ci o declaraţie clară în favoarea guvernului naţional“. Ceia ce însemnează, că d. Baldwin înţelege ca, deocamdată cel puţin, să nu abuzeze de majoritatea obţinută de conservatori, în condiţii excepţionale. înainte de a încheia, am dori să mai notăm două observaţii : Lupta electorală s’a dat în Anglia, sub presiunea unor condiţii economice speciale. Căderea lirei sterline, a adus un fel de inflaţiune, care a adus o oarecare prosperitate — noi credem trecătoare — industriei engleze. O diminuare a şomajului s’a înregistrat. Salariile sunt efectiv scăzute, dar nominal neschimbate. Mirajul protecţionismului, a apărut desigur multora ca un prilej de afaceri. Apoi, micul burghez englez, acel man in the street, care joacă un rol atât de mare şi care are micile sale economii, nu a fost încântat de programul socialist al labouriştilor. La toate acestea se adaugă că întreaga presă a susţinut guvernul, ducând o campanie care nu s’a servit numai de mijloace reale. Apoi labouriştii au intrat în luptă divizaţi în trei: în labourişti guvernamentali, în labourişti opozanţi şi în labourişti radicali, de stânga. A doua observaţie: conservatorii în Anglia, nu sunt ceiace’şi închipuie acei reacţionari ai noştrii, cari exultă de victoria d-lui Baldwin. Mai întâi acesta s’a pus sub conducerea d-lui MacDonald, adică a unui om politic care, a proclamat necontenit, că a rămas labourist şi deci socialist. Apoi d. Baldwin şi partidul său, sunt atât de constituţionali şi parlamentari, încât au dizolvat o Cameră în care aveau o majoritate sigură, pentru a cere avizul alegătorilor asupra unui nou principiu, care privea o schimbare fundamentală a politicei engleze. Rezultatul: a căzut în acele alegeri. Și ce a fost ieri, se poate repeta mâine. Alegerile actuale nu însemnează sfârşitul unei evoluţiuni, ci începutul unei lupte decisive. Franţa şi criza Cu toate faptele noi ce se află, cu privire la întâlnirea Hoover- Laval, situaţiunea nu apare încă clară. Se precizează, că în opinia publică americană, punctul de vedere al d-lui Laval, al Franţei, nu a găsit răsunet. Unii pretind că primul ministru francez n’a fost informat sau s’a înşelat asupra psichologiei opiniei publice americane. Alţii, că aceasta nu ar cunoaşte şi nu ar fi capabilă să înţeleagă, interesele şi intenţiunile Franţei. Se pare, că Parisul, ar fi în tot cazul hotărît, să ia, şi singur, în mână refacerea Europei şi că primul pas în acest scop, îl va forma intensificarea şi grăbirea convorbirilor, în vederea unei apropieri şi a unui acord, cu Germania. Această apropiere apare cu atât mai necesară cu cât protecţionismul, în loc de a fi redus, cum ar fi fost logic, e pe punctul să primească o nouă întărire, prin trecerea politicei comerciale a Marii Britanii, de la un extrem la altul, de la liber schimbism, la bariere vamale. Aceasta ar accentua încă criza, care, şi aşa se face tot mai simţită în Franţa. Abundenţa aurului singură, se dovedeşte astfel a nu fi o dovadă de prosperitate. Ea nu sporeşte comerţul, nu împiedică şomajul. A exprimat’o in mod foarte eloquent, Camera de comerţ din Lille, una din regiunile cele mai industriale ale Franţei. Intr’o deciziune a ei, ea spune: „Pretinsa dogmă a prosperităţei naţionale, nu mai e decât un mit. Adevărat este, că industria franceză e în pericol, că şi agricultura e grav ameninţată şi că lucrătorii noştrii sunt expuşi, din lipsă de lucru, unei ierni tragice“. Iar Liga contribuabililor din Gironda, proclamă că înainte de a ajuta pe alţii, „Franţa trebuie să se gândească să nu sombreze ea însăşi". Din nefericire şi în aceste grave constatări, îşi face loc un egoism, care nu e sănătos, fiindcă nu e nici în interesul Franţei. Aceasta are nevoie de prosperitatea celorlalte ţări, cu care face comerţ şi, cum arată prezentul încă suportabil, sărăcirea celorlalte tari, aduce în mod fatal, dificultăţi şi asupra ei. De pe acum se contează acolo că sunt până la un milion de şomeri. Deficitul balanţei comerciale pe primele nouă luni ale anului în curs, este evaluat la zece miliarde de franci. Asemenea deficite Franţa acoperea cu prisosinţă din turismul său, din ceia ce cheltuiau în ţara ei, americanii englezii, germanii şi călătorii tuturor popoarelor civilizate. Acest capitol este în scădere şi va scădea tot mai mult. Acum cinci ani, un mare bancher german îmi spunea: „Până în câţiva ani, Franţa va fi iar bancherul lumei, pentru că an cu an, milioane de gură-cască, şi de oameni inteligenţi din toată lumea, vin de-i aduc parale, pe cari le cheltuiesc pentru obiecte de lux, pe mâncare, pe băuturi, pe obiecte cari costă un mic procent din preţul ce se plăteşte pe ele şi cari sunt în totul franceze, adică nu implică nici un fel de import, deci nici un fel de transfer al sumelor realizate“. Prezicerea s-a adeverit, dar criza mondială a distrus şi industria turistică şi o distruge tot mai mult. Cloşca cu ouăle de aur, ameninţă să devie cu totul stearpă. Cocoşelul galic a epuizat-o şi numai el, poate s’o învioreze iarăş. Iată de ce, Franţa ajutând economia europeană,, ar aplica de fapt, vechiul şi înţeleptul ei proverb : „Charité bien ordonnée, commence par soi meme“, iar cei cari cred că trebuie să păzească aurul în lăzile ei, nu cunosc trista soartă a regelui Midas. Bineînţeles, că o înţelegere a legăturilor de interese internaţionale, nu exclude autoajutorarea, ba o reclamă chiar. Guvernul francez, nu a neglijat acest adevăr, a hotărît să puie în practică un plan de înzestrare a utilajului naţional,care implică un program de lucrări în valoare de patru şi jumătate miliarde franci. Cu aceasta se poate visa, ameliora criza, nu înlătura, înlăturarea ei poate fi încercată şi aşteptată, numai de la o acţiune internaţională. B. Br. Aniversarea reginei Maria Solemnitatea de la Patriarhie.Regele a prezentat felicitări reginei Maria la Balele Ziua de naştere a reginei Maria a fost sărbătorită printr’un te-deum oficiat la ora 11 la patriarhie. Slujba a fost oficiată de arhimandritul Platon Ciossu, vicarul patriarhiei. Au asistat patriarhul dr. Miron Cristea, d-nii miniştri D. Ghica, C. Hamangiu, Vâlcovici, general ştefănescu Amza şi Vasilescu-Karpen, subsecretarii de stat Zamfir Brătescu şi Otescu, Octavian Goga şi dr. N. Lupu, foşti miniştri: M. Sadoveanu, preşedintele Senatului; profesor I. Pompei, preşedintele Camerei; Volanski, primul preşedinte al Casaţiei; Stârcea, primul preşedinte al tribunalului Ilfov; Codin ştefănescu, primul procuror; Dem. Dobrescu, primarul Capitalei; colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei; Ştefan Stăncescu, primul preşedinte al comitetului central de reviziuire, etc.Din partea palatului se aflau d-nii coloneii Condeescu şi Stăcescu şi comandor Fundăţeanu. Apoi d-nii generali Condeescu, Samsonovici, Manu, Gorskî, Nicoleanu, Lăzărescu, Uică, Alexandrescu, Grigorescu, Partenie, Ţenescu, Ilcuş, dr. Paiu, Negreanu, C. Dumitrescu, Rizeanu şi Argeşeanu, colonei: Bendescu, comandantul reg. de jandarmi şi Ionescu-Morel, de la comenduirea pieţii, întreaga asistenţă a trecut apoi in pridvorul bisericei. D. general Ştefănescu-Amza ministrul armatei a rostit o scurtă cuvântare ocazională, după care a trecut în revistă escadronul cu muzică şi drapel din reg. 4 roşiori „Regina Maria“. SOSIREA REGELUI LA BAZARGIC BAZARGIC, 29. — Azi la ora 9.40 dim. a sosit în localitate cu un tren regal, suveranul. In gară regele a fost întâmpinat de reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, în frunte cu d. dr. A. Stere prefectul judeţului, colonel Bolintineanu comandantul garnizoanei, colonel Şvab comandantul reg. 40 Călugăreni, etc. La descindere, regele a fost întâmpinat de d. avocat Rădulescu, primarul oraşului, care i-a urat bun sosit şi i-a oferit tradiţionala pâine şi sare. După ce s-a întreţinut cu cei prezenţi, regele a plecat spre Balcic unde va prezenta felicitări reginei Maria, cu prilejul zilei de naştere. Opoziţia în Parlament Cercurile politice guvernamentale relevă faptul că deşi ne apropiem de data când parlamentul îşi redeschide porţile, partidele de opoziţie continuă a se duşmăni şi a se lupta între ele. Guvernamentalii speră că situaţia ce se va creia guvernului printr-o atare slăbiciune a opoziţiei, va fi destul de bună. E greu de precizat de pe acum care va fi soarta ce va avea guvernul în viitoarea sesiune parlamentară. E tot atât de prematur, de asemenea, să se anticipeze asupra raporturilor de mâine dintre partidele de opoziţie. Ceia ce e însă sigur şi ceia ce se poate spune, e că viitoarea seziune parlamentară se va remarca printr-o accentuare a opoziției pe care diferitele partide reprezentate în Cameră o vor adopta faţă de banca ministerială. Sunt indicii, de asemenea că, din primele zile ale deschiderii parlamentului, partidele de opoziţie îşi vor preciza atitudinea lor faţă de guvern. Printre aceste partide este şi partidul liberal care încă de pe acum a luat poziţie contra guvernului pe chestia bugetului, poziţie care a suscitat temerea că partidul liberal s’ar putea să nu voteze bugetul, ceiace ar pune guvernul intr’o foarte delicată postură. *Nu interesează deci ce raporturi vor avea partidele între ele, ci modul in care fiece partid de opoziție în parte se va manifesta contra guvernului. Audienţa d-lui George Brătianu După cum am anunţat, d. George Brătianu a fost primit Miercuri după amiază într’o lungă audienţă de rege. Cercurile georgiste în măsură să fie bine informate dau unele preciziuni cu privire la cele ce s’au discutat in audienţa de Miercuri. D. George Brătianu a făcut regelui o amplă expunere a situaţiei, aşa cum o vede d-sa, conchizând că actuala formaţie guvernamentală nu mai poate dăinui interesele cele mai vitale ale ţârii, a spus d. Brătianu, impun imperios şi grabnic alcătuirea unui guvern de concentrare, la care să participe toate forţele politice reale de la noi. Dar, a spus d. Brătianu, o asemenea combinaţiune a mai fost încercată fără să isbutească. Dacă şi această ultimă încercare nu va reuşi şi dacă nu toată lumea politică va putea să cadă la o înţelegere, atunci trebue să se revină la formula unui cabinet de restrânsă concentrare. In acest guvern ar intra partidele și oamenii politici, cari s’ar putea pune de acord asupra unui program de realizări imediate, privind în deosebi problemele economice și financiare la ordinea zilei. Audienţa d-lui Brătianu a durat două ore. Pagina 3-a Miterview al d-lui Vaida Fostul ministru de interne despre problemele la ordinea zilei D. Vaida a acordat ziarului „Curentul“ un interview menit să dea loc la vii discuţii prin problemele pe carie Ie abordează şi prin felul cura fostul ministru de interne se pronunţă asupra lor. Exprimându-şi.. surprinderea că mai pot fi români cari să combată democraţia, d. Vaida spune următoarele: — „E curios să mai văd români combătând democraţia, când noi n'am avut existenţă politică decât datorită democraţiei. Cu ea am validitat anume principii care au prezidat la menţinerea respiraţiei naţionale aici în Ardeal. Contactul intelectualilor cu satul a fost condiţiunea afirmării noastre ca naţionalitate. Noi am experimentat ceea ce vrea să zică viaţa de minoritari ARDEALUL AL ARDELENILOR Şi după ce proclamă mai multă toleranţă şi mai multă blândeţe faţă de minorităţi, d. Vaida vorbeşte despre cârmuirea Ardealului prin ardeleni: „Ardealul al ardelenilor, s’a zis. Asta nu e ceva agresiv şi supărător. E tradiţia noastră a românilor. Fiecare să ştie de unde şi până unde îi e casa. Bunăoară, eu am fost rugat să iau prezidenţia organizaţiei partidului nostru, la Caraş. Am primit, fiindcă deocamdată nu era altul s’o primească. Eu însă n-am ce căuta acolo, dacă nu sunt de acolo. Şi mă port cu localnicii ca un oaspete. Nu sunt în ograda mea. Acest lucru l-a înţeles, în Camera ungară, până şi Mihály... Pe când vechiul regat e obişnuit cu „şefi“, cu dictatori. Ardealul are uzanţe democratice: consultă massele, întreabă ţărănimea şi localnicii sunt stăpâni la ei acasă“. ŞEFIA PARTIDULUI NAJIONAL-TARANESC D. Vaida ilustrează susţinerile d-sale cu un exemplu: şefia ce s’a oferit de curând d-lui Mihalache. D. Vaida regretă ca d. Mihalache nu primeşte şefia partidului naţional-ţărănist şi afirmă că fostul ministru de interne se bucură îa Ardeal de tot prestigiul necesar pentru a fi şef d. Vaida spune că nu poate fi şef oricine; d. Maniu e un om cu nervii tari, şi de asta are nevoe şeful în primul rând. D. Mihalache are şi avantajul unnei tinereţi robuste. Fiind întrebat ce ar face dacă in cazul când d. Mihalache refuză şefia partidului naţional-ţărănist, partidul i s’ar adresa d-sale, d. Vaida a răspuns: — „Răspunsul meu ar fi net. Aş refuza necondiţionat. Şi explicaţia e simplă: eu nu dispun, în ţara veche de aceleaşi simpatii ca d.■ D.Mihalache, în Ardeal. Cadrele regăţeneşti n’ar putea fi disciplinate şi solidare, pe lângă persoana mea, aşa cum ar fi pe lângă d. Mihalache. Apoi nu ştiu cum m’ar privi basarabenii şi bucovinenii. Mai pune la socoteală şi vârsta mea înaintată. Eu sunt născut sâ fiu aghiotantul prezidentului. Temperamentul meu fiu e cel care se cere unui prezident. Pe Clemenceau şi pe Lloyd George i-am apropiat, la conferinţa de pace, prin sinceritatea mea. Dar acolo sinceritatea are alt curs... BLOCUL ARDELENESC Privitor la recentele declaraţii ale d-lui Goldiş în legătură cu un bloc ardelenesc, d. Vaida spune că tocmai d. Goldiş a fost acela care a combătut fuziunea partidului naţional cu cel ţărănesc, pe care o socotea ca o dezerţiune. De asemenea şi d. Goga s’a convertit abea în Ultimul timp la ideea ardelenească. CONTRA GUVERNULUI DE CONCENTRARE D. Vaida nu crede în posibilitatea formării unui guvern de concentrare. Oamenii poliţiei nu s'au înţeles acum câteva luni, nu se vor înţelege nici astăzi, iar dacă prin imposibil ei ar putea fi strânşi laolaltă, intrigile şi animozităţile i- ar desbina imediat. D. Vaida spune că orice program e un moft dacă nu se aplică unitar de către un guvern omogen. Despre posibilitatea unei dictaturi d. Vaida se exprimă astfel: — „S’a şoptit şi altă soluţie: dictatura. In România orice dictatură riscă să fie grav compromisă. La un popor de zeflemişti şi de critici, cum sunt românii, nu se poate guverna cu atitudini marţiale. Râde lumea, domnule... Unde se adună trei români deştepţi şi sănătoşi, e vai de bietul dictator!...“ ŞEFIA D-LUI TITULESCU In fine, ca încheiere, d. Vaida vorbeşte despre şefia d-lui Titulescu. D-sa se exprimă astfel: — „Să rămână în străinătate până la ziua judecăţii, nu se poate. D. Titulescu aparţine ţării. Durere, nu ştiu dacă sunt în România zece oameni cari să fi urmărit cu atenţie, activitatea lui la Geneva şi la Haga. A fost o genială prestare de muncă, pentru care patria nu i-a fost tocmai recunoscătoare. Scoaterea lui din luptă, din relaţiile pe care Ie are, ar însemna sacrificiul unui imens capital. Fiindcă d. Titulescu este Capitalul-Mamut al ţării. Dacă d. Mihalache se îndărătniceşte să nu primească prezidenţia partidului, trebue întrebat d. Titulescu şi apoi partidul. Să zicem că se ajunge acolo. Foarte frumos şi bine pentru partid. Dar pentru d. Titulescu? îşi va putea d-sa strună temperamentul înflăcărat, îşi va putea d-sa ar găsi coardele sensibilităţii, pentru a fi şef de partid, aici în anticamera Asiei? Aceasta este chestiunea“. Cum se vede rolurile s’au inversat: d. mareşal Averescu se pronunţă pentru un guvern de alegeri libere şi pentru formarea unui guvern definitiv în conformitate cu rezultatul lor — deci, după toate probabilităţile, un guvern de concentrare — iar d. Vaida, şi pe cât se pare şi d. Maniu, cer azi un guvern omogen de partid. IAŞI. “La conservatorul de muzică şi artă dramatică din localitate domineşte o vie agitaţie printre profesori. Transformarea conservatorului în academie, a avut consecinţa de a accentua certurile mai vechi şi de a grupa pe profesori în două tabere adversare. Precum se ştie, conform nouii legi s’a procedat la alegerea unui rector al academiei de muzică. A fost ales d. N. Teodorescu, primind ulterior și confirmarea din partea ministerului. Acest, fapt a provocat protestul d-lui Mircea Bârsan, directorul de până acum al conservatorului. D. Bârsan arată că a fost angajat pe bază de contract, ca director al instituţiei, pe un period de cinci ani. In consecinţă, consideră ca ilegală şi abuzivă destituirea d-sale. D. Bârsan a făcut în acest sens intervenţii la ministerul instrucţiunii, dar cum demersul n’a avut efect, fostul director al conservatorului se va adresa justiţiei. Se pare însă că acţiunea d-lui Bârsan nu poate avea un rezultat favorabil. Alegerea d-lui Teodorescu s-a făcut în baza nouii legi de organizare a conservatoarelor, lege care anulează contractele foştilor directori. RETRAGEREA D-NEI AGATA BÂRSESCU Prin aceeaş lege, pe lângă alte reforme, s’au avut în special în vedere, mijloacele de a se realiza importante economii. Astfel s’a suprimat catedra d-niei Agata Bârsescu dela conservatorul local. Distinsa profesoară şi actriţă a părăsit Iaşul, plecând la Paris. De acolo a trimis o scrisoare, în care arată că se desparte cu regret de locul care i-a fost atât de drag. „Catedra mea de la Iaşi — spune d-na Bârsescu, fiind desfiinţată, eu nu mă mai reîntorc. Sper însă să vă pot trimite în scurt timp noutăţi bune despre noua mea activitate“ D-na Agata Bârsescu face aluzie la perspectiva unor angajamente în Franţa. Marea actriţă, se află în tratative cu o casă de filme din Paris pentru a apărea într’un film sonor. Totodată însă, se fac intervenţii pe lângă ministerul instrucţiunii şi personal pe lângă d. Iorga, pentru a se menţine catedra d-nei Bârsescu şi pentru a o putea readuce astfel la Iaşi pe ilustra artistă., DESFIINŢAREA CONSERVATORULUI ? Se pare însă că toate demersurile nu vor putea avea efectul dorit. Şi asta nu numai în ce priveşte cazul d-nei Bârsescu. Situaţia în general se prezintă în aspecte triste. Cu toate economiile realizate până acum, nu s’a putut ajunge la o soluţie mulţumitoare. In special ministrul de finanţe consideră că academiile de muzică, în aceste vremuri critice, necesită cheltueli prea mari faţă de activitatea lor. D. Argetoianu In convorbirea pe care a avut-o cu delegaţia de profesori universitari din Iaşi, în frunte cu director P. Bogdan, a declarat că se proectează desfiinţarea tuturor conservatoarelor din ţară, în afară de cel din Bucureşti. Ministrul de finanţa a arătat că bugetul nu poate suporta decât maximum întreţinerea unei singure academii de muzică şi artă dramatică. Faptul, desigur, dacă se va realiza, va fi o dureroasă lovitură pentru Iaşul culturii unde s’a înfiinţat cel dintâi conservator din ţară. CATON CRONICA IEŞANA Situaţia periclitată a Conservatorului In Iaşi Se proectează desfiinţarea acestei institituni Şedinţa consiliului „Uniunii Camerelor de comerţ” Finanţarea exportului cerealelor.Degrevarea fiscală Consiliul de administraţie al „Uniunii Camerilor de comerţ şi industrie” s-a Întrunit ori sub preşedinţia d-lui inginer C. Osiceanu asistat de d. G. Cristodorescu, director general. Au mai luat parte la şedinţă d-nii: Th. V. Orghidan, Apostol Popa, inginer I. F. Negruţiu, C. Goga, Valentin Popescu, Sigmund Erdösz, Iosif Vilioricî, profesor I. Răducanu, A. Oţoiu şi inginer Grigore Stratilescu. FIXAREA ADUNĂRII GENERALE Consiliul a hotărît ca adunarea generală a Uniunii pentru toamna curentă, să se ţie intre 5 şi 10 Decembrie, lăsându-se la facultatea comitetului de direcţie să fixeze data exactă. La adunarea generală se vor discuta: chestiunea crizei economice şi chestiunea oportunităţii modificărei legei Camerilor de comerţ. CRIZA ECONOMICA Comitetul, în urma discuţiilor care au avut loc a decis ca, în vederea adunarei generale, să se ceară părerea camerilor de comerţ din ţară, rugându-le să formuleze anume propuneri pe baza unui chestionar întocmit de comitetul de direcţie al Uniunei. OPORTUNITATEA MODIFICĂRII LEGEI CAMERELOR DE COMERŢ Luându-se in discuţie chestiunea oportunitâţii modificărei legei Comerciale de comerţ, consiliul socoteşte in principiu că modificarea acestei legi nu este oportună. Legea corespunde nevoilor actuale Şi apoi , în momentele de faţă — camerilor de comerţ sunt preocupate de chestiuni mult mai importante cari interesează în de aproape comerţul şi industria ţării şi o eventuală modificare a legei le-ar distruge de la aceste preocupări. Totuşi consiliul a decis ca chestiunea să fie adusă şi nu discuţia adunărei generale. FINANŢAREA EXPORTULUI CEREALELOR D. APOSTOL POPA a ridicat chestiunea finanţării exportului cerealelor. Arată că — in urma incetarei operaţiunilor mai multor bănci mari — celelalte bănci mai mici nu mai fac operaţiuni de finanţare, ceia ce constitue o mare stânjenire acestui export de cereale precum şi pagube reale pentru populaţia rurală. In urma discuţiilor consiliul a hotărât să facă de îndată intervenţii pe lângă guvern , pentru soluţionarea acestei chestiuni. D. Popa a mai făcut o dare de seamă asupra congresului micilor industriaşi ţinut la Galaţi , unde d-sa a reprezentat Uniunea. CONFERINŢA INTERBALCANICA D. I. Răducanu fost ministru a făcut un expozeu asupra lucrărilor donferinţei interbalcanice ţinută la Constantinopol şi unde d-sa a participat ca reprezentant al Uniunei. D-sa a arătat că în această conferinţă s-a decis să se înfiinţeze la Constantinopol o Uniune a Camerilor de comerţ din ţările balcanide, care să lucreze pentru strângerea legăturilor economice dintre aceste ţări. D. C. GOGA cere a se lua măsuri de uşurare a comerţului şi industriei ţării de fiscalitatea excesivă. A apărut t/^ REALITATEA Nr. 248 ?V cu următorul bogat sumar: Au medicii dreptul de a ucide ? Miss România 1932 aleasă de „Realitatea ilustrată" Fantoma (O întâmplare adevărată.— 1200 lei (Pentru ce a ucis turcu).— Ultimele toalete de seară. — Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţii. UN PREMIU VIRTUȚII: CORNELIA ROMÂNIEI Ultimele fotografii. — Munca şi Capitalul. — De vorbă cu cititorii. — Humor, etc. PREMII 10.000 LEI precum şi excelentul supliment 32 asasini, tipărită în 5 culori. HHBUaBMa In chestia Băncii Marmorosch, Blank & Co. Primim din partea conducerii băncii Marmorosch, Blank & Co., următoarele două comunicate: Domnul Grigore Filipescu, fost membru al consiliului de administraţie al Băncii Marmorosch, Blank & Co., ale cărui funcţiuni încetaseră cu ocaziunea numirii d-sale ca prefect de Ilfov, a trimis consiliului o scrisoare de simpatie în împrejurările de faţă. Consiliul a exprimat d-lui Filipescu toate mulţumirile sale pentru cordialitatea sentimentelor sale, rugându-l să primească în aceste grele împrejurări a-şi relua locul in consiliu, cooptându-l ca membru. Domnul Filipescu a primit şi a şi început a lua parte la lucrările consiliului. ★ Un ziar de dimineaţă vorbind despre concordatul Băncii Marmorosch, Blank & Co., înserează un act care s’a făcut de către Bancă cu Societatea generală de construcţiuni şi lucrări publice, prin care banca trece toate imobilele ei acestei societăţi. Pentru a nu se da naştere la interpretări eronate, Banca Marmorosch, Blank & Co., precizează că ea este posesoarea totalităţii acţiunilor Societăţii generale de construcţiuni şi lucrări publice şi ca consecinţă toate aceste imobile figurează în bilanţul băncii la capitolul „participaţiuni“. Mareşalul Pilsudski la Varşovia VARŞOVIA, 29 (Rador). — Mareşalul Pilsudski a sosit azi dimineaţă la Varşovia, venind din Bucureşti.