Adevěrul, ianuarie 1932 (Anul 45, nr. 14724-14748)
1932-01-01 / nr. 14724
Sulina izolată Prin telefon de la corespondentul nostru SULINA* 29. — Din cauza sloiurilor de ghiaţă ce curg pe Dunăre cursele de vapoare au fost suspendate. De şase zile nu mai sosesc din Bucureşti corespondenţă şi ziare, care au fost depozitate la oficiul poştal din Tulcea. Oraşul nostru este complect izolat de restul ţării. Sunt temeri de inundaţii. Comisiunea europeană a Dunării a luat măsuri pentru spargerea sloiurilor de ghiaţă cari au inceput să se scurgă In cursul zilei de azi. . SULINA. 29.— Spre seară sloiurile de ghiaţă au început să curgă din ce în ce mai rar. Am fost anunţaţi că mâine va sosi vaporul cu corespondente şi ziare. Această veste a fost primită cu bucurie de către populaţie. Comisiunea europeană a Dunării a înştiinţat autorităţile că va continua în cursul zilei de mâine lucrările de curăţire a braţului Salinei de blocurile de ghiață. TANASESCU Un mare incendiu în judeţul Cernăuţi Depozite de cherestea în valoare de 100.000.000 lei ameninţate CERNĂUŢI, 29. Azi dimineaţă la ora 10.30 a izbucnit un incendiu violent la marile întreprinderi de cherestea Adelsberg din Grigore Ghica Vodă, în imediata apropiere a frontierii româno-polone. Jandarmii au înştiinţat telefonic autorităţile din Cernăuţi, cerând grabnice ajutoare. Imediat au plecat la faţa locului automobilele de pompieri din Cernăuţi sub conducerea d-lui maior Panovschi şi a locotenentului Matei. Intr’o jumătate de oră pompierii au sosit la locul incendiului şi au început opera de localizare. Din informaţiile ce le-am putut culege, rezultă că focul a izbucnit în sala principală a maşinilor. Fabricile de cherestea ale fraţilor Adelsberg, depozitele înconjurătoare, locuinţele şi toate celelalte clădiri au o valoare de 100 milioane lei. Scurt timp după izbucnirea incendiului toate clădirile din vecinătatea sălii maşinilor cât şi birourile întreprinderilor au fost cuprinse de flăcări. Aceasta era situaţia la sosirea pompierilor din Cernăuţi, care neputându-se apropia s-au văzut nevoiţi să-şi restrângă activitatea la izolarea clădirilor încă necuprinse de flăcări, şi a marilor depozite de cherestea. La ora când telefonez focul continuă cu furie. Din depozitele de 500 vagoane de cherestea destinate exportului, n’au fost cuprinse de flăcări până acum decât o mică parte. Opera de salvare e desfăşurată de pompierii din Cernăuţi, de echipele de grăniceri, de jandarmi şi lucrătorii întreprinderii. ■ I ..I- ■ —I ■————11 iimilruniv— Atentat neizbutit la Sofia SOFIA, 29 (Danub). — Aseară la ora 8 necunoscuţi au legat o bombă de automobilul marelui comerciant Leon Arie, reprezentantul mai multor fabrici de automobile americane și al automobilelor „Benz“. In momentul când automobilul a pornit bomba a explodat Din fericire nu s’au spart însă decât geamurile clădirilor din apropiere și n’a fost niciun rănit fl SPARGERE ÎNDRĂZNEAŢĂ LA CONSTANŢA a fost prădat depozitul Casei autonome a drumurilor CONSTANŢA, 29. — D. Ştefan Popa, chestorul municipiului nostru a fost înştiinţat ori dimineaţă ca peste noapte s’a comis un îndrăzneţ furt la depozitul casei autonome a monopolurilor. D. chestor Popa, întovărăşit de comisarul Simons, s’a dus imediat la faţa locului. S’a consatat, că prin ruperea gratiilor dela o fereastră, un hoţ, rămas incă necunoscut, s’a introdus înăuntru, furând tutunuri, timbre şi alte produse, în valoare de aproape o jumătate milion lei._ D. chestor Popa a stabilit în amănunt toate împrejurările în care a operat hoţul, care a răvăşit tot conţinutul depozitului. Faptul că fereastra prin care a pătruns şi a eşit hoţul corespunde în curtea caselor d-lui Chr. Frangopol, de pe strada Cuza Vodă, curte care este închisă peste noapte şi păzită de un gardian, a dat de bănuit că cineva din această casă ar avea legătură cu furtul. Această ipoteză s’a confirmat după câteva ore de cercetări asidue, descoperindu-se hoţul în persoana d-lui Petre Bobeş, concubin al unei servitoare a d-lui Frangopol. Identificarea hoţului s’a făcut prin compararea amprentelor digitale, după care s’a extins cercetările şi în altă direcţiune, bănuindu-se că hoţul are complici. Parte din marfă furată a fost găsită ascunsă intr’un beciu din curte. Iaşul terorizat de pungaşi Zeci de furturi în centrul oraşului IAŞI, 29. Poliţia locală este zilnic sesizată de zeci de furturi, cari se comit în oraşul nostru. Terenul cel mai prielnic pungaşilor de specialitate este strada gării, recte bulevardul Ferdinand. In acest cartier, unde circulă şi zeci de prostituate gonite din casele de toleranţă, pungaşii de buzunare lucrează în voie, în tovărăşia acestor femei. Victimele hoţilor sunt mai cu seamă sătenii cari vin cu trenul în oraş. Arestaţi, pungaşii sunt aduşi la poliţie, unde de obicei neputându-lise stabili nici o vină sunt trimişi parchetului pentru continuarea an- CÎ1616. In cele din urmă sunt puşi in libertate. Odată liberi, pungaşii îşi reîncep activitatea. Şi justiţia nu poate interveni eficace, fiindcă nu are probele vinovăţiei. ★ Dar pungaşii nu operează numai în acest cartier. Ei dau lovituri şi în centrul oraşului. Astfel s’au semnalat in timpul sarbătorilor zeci de furturi comise in străzile principale ale oraşului. In strada Cuza Vodă, pungaşul de buzunare S. Profez a smuls din mâna unei doamne o poşetă în care avea o sumă de bani. Prins şi dus la poliţie, nu s’a găsit nimic asupra pungaşului, deoarece acesta lăsase poşeta la un tovarăş. In piaţa Halei, alt pungaş a sustras din buzunarul d-nei Bety Rubin, din str. Cuza Vodă 32, un portmoneu cu o sumă de bani. In strada Cucu, elevul C. Butnaru din localitate, a căzut victimă unui pungaş. I s’a sustras dintr’un buzunar portmoneul cu bani şi acte. Spre a se putea stăvili măcar o parte din numeroasele pungăşii, poliţia ar trebui zilnic să facă razzii in cartierele rău famate şi frecventate de tot soiul de delicvenţi. De asemenea, e absolut necesar ca numărul gardienilor care este insuficient, să fie sporit. A apărut No. 171 Număr special de anul Nou cu următorul sumar: Ce aşteptăm de la anul ce vine de Dr. Ing. E. Petraşcu Adevărul in ierofonie de Tudor Arghezi O ANIVERSARE de Ing. N. Caramfil IN PREAJMA ANULUI NOU — Cum putem petrece revelionul la Radio —~ Microfonul şcoala de muzică Anul literar şi muzical la Radio Bucureşti R4D*OPRACTICA: S omoţul reţelei Intre ştiinta şi Samezle: Un revelion la ecuator De vorbă cu cititorii — Sfaturi practice — Caleidoscop ştiinţifc Programul tuturor posturilor europene pe săptămâna 27 Decembrie 1931 — 2 ianuarie 1932 28 pagini mari Prețul I0 lei AD*V»ttD# D. M. Manoilescu s’a adresat Contenciosului Administrativ Cum Întemeiază fostul guvernator al Băncii Naţionale acţiunea sa In primele zile ale înlocuirii d-lui Manoilescu din postul de guvernator al Băncii Naţionale spre a fi readus în acest post d. Const. Angelescu, i se vorbise despre intenţia celui înlocuit (prin formula elegantă găsită de d. Argetoianu ministrul de finanţe), de a se adresa justiţiei şi a cere anularea decretului regal respectiv. Introducerea acţiunii întârziind şi lucrurile liniştindu-se, se părea că fostul guvernator a renunţat a mai aduce chestiunea înaintea Contenciosului Administrativ. Realitatea a fost alta. D. Manoilescu aştepta redactarea deciziei înaltei Curţi de Casaţie S. IlIa, în cazul Burillianu, spre a-şi modela acţiunea d-sale după principiile pe care se întemeiază soluţia dată de înalta Curte. Redactarea a zăbovit atâta, încât nici în ultima zi a termenului legal de 30 zile pe care d. Manoilescu îl avea pentru atacarea decretului, decizia Înaltei Curţi nu apăruse. A fi pierdut termenul numai din scrupul mai sus enunţat ar fi însemnat pentru d. Manoilescu „să se sinucidă” (vorba este a d-sale) — şi atunci a folosit ultimul ceas din ultima zi a termenului prevăzut de legea Contenciosului Administrativ şi a introdus acţiunea la instanţa de Contencios. TEMEIURILE ACŢIUNII Acţiunea spune că d. Manoilescu Inginer şi profesor, cheamă in judecată potrivit legii Contenciosului, pe ministerul de finanţe, prin reprezentantul ei legal Apoi precizează că obiectul acţiunii este anularea de către Curte a înaltului decret regal din 27 Noembrie 1931, publicat in Monitorul Oficial de a doua zi, prin care d. Const. Angelescu se numeşte guvernator al Băncii Nationale, in local d-lui Manolscu, pe termen de 6 ani. Acţiunea continuă astfel: Ca urmare a acestei anulări, Curtea da Apel să binevoiască a ordona reintegrarea mea in funcţia de guvernator al Băncii Nationale, funcţie în care am fost numit pe termen de 6 ani prin Înalt decret regal No. 2801 din 14 Iulie 1931; a obliga ministerul de finanțe să-mi plătească suma de zece mii lei pe zi daune, cu începere de la data de 28 Noembrie până la reintegrarea mea efectivă, reprezentând echivalentul daunelor materiale ce am suferit prin înlocuirea mea înainte de termenul legiuit; a lua act de rezerva ce o fac cu privire la valorificarea despăgubirii pentru pro jurttenul moral cauzat prin decretul fiindcă invoacă un drept cart nu mai exista, spre a putea nesocoti pe un altul, care — acesta — există in adevăr; iar In a doua parte merge împotriva scopului mărturisit, fiind că epoca frământărilor, pe care deriziunea cunoscută a înalte! Curi de Casafie o făcuse tocmai si înceteze, este redeschisă acum. Dar chiar dacă faptele invocate er fi conforme afirmaţiei de mai sus, ele nu infirmă întru nimic legalitatea numirii mele nici caracterul ei definitiv, şi nu pot procura d-nui ministru de finanţe motive adequate şi juste pentru înlocuirea mea. „ Acţiunea se inches cu cererea ca atât Banca Naţională cât Şi d. Angelescu să fie chemaţi in cauză, spre a le fi opozabilă decizia pe care Curtea o va da. Acţiunea d-lui Manoilescu va fi susţinută în faţa Curţii de d. av. Leatris de la Iaşi şi de doi fruntaşi ai baroului de Ilfov. ■i D. M. MANOILESCU regal a cărui anulare o cer, a condamna ministerul de finanţe la plata cheltuelilor de judecată. Conferirea mandatului Temeiurile de drept şi de fapt ale acţiunii mele, sunt următoarele: 1) Decretul prin care d. Angelescu a fost numit în funcţiunea de guv. al B. N. este abătut de la ordinea legală, pentru că această funcţie nul era vacantă în momentul numirii sale, ci era ocupată în mod legal de subscrisul, care fusesem numit în baza art. 21 din lege şi 48 din statutele Băncii Naţionale, însărcinarea mie conferită, de prim administrator al Băncii, rezultând dintr’un decret regal şi neputând să rezulte decât dintr’un asemenea act, — aceasta înseamnă că în materia noastră, conferirea mandatului nu poate să fie decât expresă. Retragerea mandatului, prin derogare de la dreptul comun, nu poate ea însăși să fie decât expresă. Ea nu poate fi tacită, să rezulte de pildă din numirea unui alt mandatar, a cărui însărcinare ar avea acelaș obiect, chiar dacă ar fi făcută prin decret regal, nici din raportul ministrului respectiv, de pe urma cărei modalităţi sau sancţiuni s’a putut efectua noua numire. In asemenea condiţiuni, transformarea predecesorului meu în succesor al meu, când succesiunea nu este încă deschisă, constitue un act administrativ echivoc şi nelegal — şi decretul care realizează această situaţie, vătămând pe subscrisul intr’un drept al său, se cuvine să fie anulat. 2) Guvernatorul Băncii Naţionale este un administrator, primul administrator al institutului de emisiune, care, în loc să fie ales de adunarea generală a acţionarilor pe termen de 4 ani, este numit de guvern pe termen de 6 ani prin înalt decret regal. El nu este totuşi un reprezentant al guvernului în consiliul Băncii, ci un organ al Băncii, în numele căreia are căderea de a săvârşi acte juridice şi care îl remunerează pentru serviciile prestate. Atât condiţiunile numirii cât şi acele ale funcţionării sale, sunt determinate de legea de înfiinţare a Băncii, de statute, de acte cu caracter sinalagmatic, la care persoana numită aderă prin acceptarea funcţiunii Figura juridică a guvernatorului este deci complexă, nu poate fi încadrată în întregime în normele unui singur raport de drept El nu este în mod exclusiv, nici funcţionar, nici administrator, nici mandatar, nici locator de servicii. Funcţiunea îi este conferită prin decret regal, deşi este pe termen anumit; obârşia ei nu este intr’un act de voinţă din partea unui mandant de drept privat, ci în exerciţiul unui drept din partea puterii publice; ea nu se exercită în interesul direct al celui ce conferă mandatul, ci în folosul unui terţiu. Actele ce au instituit Banca Naţională, au socotit că este bine ca organul reprezentativ să nu fie emanaţiunea exclusivă a adunării acţionarilor, ci să fie, în parte, emanaţiunea puterii publice, pentru că institutul de emisiune nu are drept scop numai realizarea de beneficii ci şi apărarea creditului şi a monetei naţionale. Dar au voit în acelaş timp ca în delicatele raporturi ale Băncii Naţionale cu statul, să-i asigure Băncii independenţa absolută a gestiunii afacerilor sale. Spre acest sfârşit, ele au dispus că guvernul are dreptul a numi o parte din administratori, pentru ca în consiliu să poată intra nu numai technicienii scontului şi lombardului, sau a comerţului de devize, ci şi oameni preocupaţi de anumite interese generale, — dar aceştia, odată numiţi, ele au trebuit să voiască, ele au voit să nu mai fie întru nimic dependenţi de autoritatea care i-a numit, pentru ca raporturile Băncii cu Statul să fie aşezate pe o bază sănătoasă şi autonomia ei să fie pe deplin asigurată. CAZUL SPECIAL 3) Subscrisul a fost numit guvernator al Băncii in urma demisiunii aceleiaş persoane, d. Angelescu, care se considerase ştirbit în autoritatea sa prin decizia Curţii de Apel; dar demisiunea sa, pr care ar fi fost motivul ei, era fără rezervă şi definitivă, după cum însuşi a spus-o cu ocazia instalării subscrisului — şi numirea mea de asemenea a fost definitivă, după cum rezultă din decretul regal care mă numeşte pe 6 ani. In asemenea condiţiuni, afirmarea d-lui ministru de finante in raportul său către rege că „este drept a renu rni pe d. C. Angelescu pentru a pune sfârșit unor frământări regretabile și a încheia o epocă de provizorat dăunător Institutului de emisiune", — ni se pare a fi în prima ei parte, rezultatul unei aprecieri eronate. Lupta împotriva fasciştilor in Germania BERLIN, 29 (Danub). — Acţiunea pentru realizarea frontului comun al tuturor organizaţiilor muncitoreşti republicane întâmpină dificultăţi, deoarece o parte din sindicatele creştine nu şi-au dat încă adesiunea. Ziarul social-democrat Vorwärts scrie că una din cauzele principale ale acestei situaţiuni este faptul că s’a afirmat prea de vreme şi cu prea multă certitudine Intrarea sindicatelor creştine în acest front comun republican, şi din această pricină ele s’au simţit oarecum den-Social-democraţii au lansat astăzi un nou apel către sindicatele creştine, arătând că intrarea in frontul comun republican nu înseamnă de loc o renunţare la principiile speciale ale diverselor sindicate. In jurul incendiului din Gălăneşti-Rădăuţi Au fost doua victime omeneşti.Pagube de 2 milioane lei RĂDĂUŢI, 28. — Am scris în numărul nostru de ieri despre incendiul din comuna Gălăneşti-Rădăuţi, care a mistuit întreaga clădire a morii, împreună cu magaziile în care se aflau depozitate cereale. Moara aparţinea d-lui Daniel Koppelmann. La această moară veneau sătenii din acea comună şi satele învecinate şi-şi măcinau cerealele. In momentul când moara a fost cuprinsă de flăcări, se afla in interiorul ei ţăranul Ilie Rusu, de fel din comuna Volintiru, care venise să macine 5 saci cu grâu. Săteanul, voind să-şi salveze sacii cu cereale, a fost cuprins de flăcări. Cadavrul lui a fost găsit după localizarea focului, carbonizat complect Victimă a acestui groaznic incendiu a căzut şi băiatul Vasile Samoil Bodnar, ajutor de morar, de fel din Gălăneşti. Nefericitul, care era în vârstă de 14 ani, dormea în podul morii şi fiind cuprins de flăcări n’a putut să se salveze şi a murit în chinuri groaznice. Până în prezent, cercetările între- I prinse n’au putut stabili precis cauza acestui incendiu. Pare exclus ca focul să fi fost pus, întrucât a izbucnit în momentul când se afla foarte multă lume în moară. Pagubele cauzate de acest groaznic incendiu, se ridică la circa 2 milioane. Moara era asigurată pentru suma de un milion jumătate lei. înmormântarea victimelor s-a făcut în ziua de 25 ori (prima zi de Crăciun). A asistat, un imens norod. Controlul averilor fabricanţilor de spirt la Oradia Băncile sunt somate să dea relaţii asupra depunerilor fabricanţilor de spirt şi ale inspectorilor financiari ORADIA. 29. In ultimul timp cercetările în afacerea spirtului negru au ajuns la un punct mort, dovadă că procesul verbal de amendare a fabricei de spirt Triton abia zilele acestea a putut fi dresat și dovadă că Tribunalul judecând apelul contra amendării fabricei de liqueur şi rom din localitate a anulat procesul verbal de amendare și a ordonat ridicarea sechestrului pus pe această fabrică, deoarece a constatat că nu s’a făcut vinovată de falsificarea tichetelor de care fusese acuzată şi pentru care directorii acestei fabrici fuseseră arestaţi, dar apoi puşi in libertate. Acum, pentru a întări probele adunate contra fabricelor de spirt, d. judecător de instrucţie are nevoe de datele exacte asupra evaluării capitalului spirtarilor bănuiţi şi inspectorilor cu al căror concurs s’a fabricat spirt negru. D. jude instructor Lungochi a adresat o circulară către toate băncile din localitate şi unele din Capitală cerându-le să răspundă la întrebările: Ce sume au depus la bănci fie în ţară sau străinătate d-nii Const. Teianu fost subsecretar de stat, dr. Teodor Roxin fost vicepreedinte al Camerei, şi preşedinte al consiliului judeţean de Bihor, dr. Ladislau Loeble, Iosif Hitter şi alţi fabricanţi de spirt implicaţi şi inspectorii financiari cu al căror concurs s’a fabricat spirtul negru. Datele s’au cerut cu trei ani în urmă, pentru a se constata de ce capital dispuneau spirtarii şi inspectorii înainte cu trei ani, prin ce evoluţie a trecut în aceşti ani şi de ce sume dispun acum. Se insistă mai ales asupra chestiunei ce sume s’au transmis în străinătate în acest timp de persoanele indicate. , Chestionarul a produs surpriză în consiliile de administraţie al băncilor şi înainte de a răspunde acestea au convocat o consfătuire intimă la care să discute dacă instrucţia este un drept să pretindă aceste date şi dacă băncile sunt obligate să le dea. In tot cazul răspunsul ce-i vor da băncile va produce senzaţie. Se crede că acest răspuns va influenţa mersul mai departe al cercetărilor în afacerea spirtului negru. Faptul că d. jude instructor Lungociu se interesează şi de averea d-lui Teianu şi a inspectorilor financiari arată că instrucţia intenţionează să se extindă şi asupra activităţii inspectorilor în afacerea spirtului negru. T. ALBANI Marele incendiu dela Bacău Zece familii rămase pe drumuri BACAU, 29. — In cursul dimineţii s’a produs un violent incendiu In strada Leca. Focul a luat naştere dela locuinţa d-nei Janeta Bălan din str. Leca 32 şi din cauza vântului care batea cu putere a cuprins imobilele locuite de d-nii Buium Buium, Şloim Tenenbaum, Tobias Fraer, Iţig, Weingart, Herşcu Katz, Aron Şain, Moise Tischler, Lazăr Grimberg, Herşcu Grimberg şi Froim Segal. Toate aceste imobile au căzut pradă flăcărilor. Casele distruse se află într-un cartier locuit de populaţia săracă a oraşului. Panica a fost grozavă. Numeroşi cetăţeni şi-au evacuat locuinţele. La locul dezastrului a sosit postul de pompieri. Imediat ei au început opera de localizare. Lucrările au durat câteva ore. . . In timpul operaţiunii, da ştergere, plutonierul major Chirieş, care se afla pe acoperişul unei case, a căzut jos şi s-a ales cu fractura piciorului drept şi leziuni grave pe tot corpul. Reprezentanţii autorităţilor au deschis o anchetă. Au fost reţinuţi la dispoziţia poliţiei pentru cercetări d-nii Buium Buium, Herşcu Grimberg şi d-na Janeta Bălan. Cercetările continuă. Pagubele sunt foarte mari. Vasele de pasageri işi reiau cursele pe Dunăre GALAŢI, 29. — Sloiurile pe Dunăre rărindu-se, cu Începere de mărne se reiau cursele cu vasele de pasageri ale serviciului C. F. R. pe linia Galaţi-Braila. şi Brâila-Sulina.Valcov după vechiul itinerar. Pagina 3-a Armata română şi propaganda hitlerista După repetate stăruinţe dir partea noastră, ministerul armatei a dat un comunicat în chestia participării d-lui general Cristea Vasilescu, comandantul corpului de armată din Sibiu la proslăvirea lui Hitler. Iată ce spune ministerul : Unele ziare rău informate, comentează atitudinea generalului Vasilescu Cristea cu ocaziunea congresului studenţesc ce a avut loc în Sibiu. Ministerul armatei are rapoartele garnizoanei Sibiu, din cari se constată că generalul Vasilescu Cristea, la banchetul ce a avut loc cu această ocazie, şi în urma închinării entuziaste pentru armată de către delegatul studenţilor români, a închinat în sănătatea studenţimii universitare. Spre sfârşitul mesei, când unul dintre studenţi prin cuvântarea ţinută a depăşit scopul pentru care a fost convocat congresul, generalul Vasilescu Cristea a părăsit sala de banchet împreună cu. PS. Sa mitropolitul Bălan. Dând publicităţii acest comunicat, ne pare bine că ministerul armatei a găsit cu cale să repareinformaţia greşită a ziarelor“. Lucrul era cu atât mai uşor, cu cât nu e vorba de fapte petrecute între patru ochi, ci de o participare la un bandiit de câteva sute de tacâmuri. Toată lrmea care a fost de faţă e de acord cu comunicatul întro privinţă, că d. general şi I. P. S. S. au procedat la fel. Deosebirea e numai că mitropolitul n are să răspundă decât faţă de propria sa conştiinţă, pe când comandantul corpului trebuia să ţie socoteală şi de alte considerente! ’ • ’ ' încă un punct al comunicatului, este Confirmat de toţi cei de faţă , că la un moment dat, d. general a părăsit sala de Banchet. Intr’o singură privinţă există oarecare divergenţă, asupra momentului placării d-lui general. Dar acestea sunt chestiuni de amănunt. Important este că după o matură chibzuinţă de 15 zile, ministrul armatei a stabilit că la banchet unul din studenţi „a depăşit scopul pentru care a fost convocat congresul”, o călcare a ordinei de zi pentru care comandantul corpului a părăsit sala. Obligaţiunile industriale garantate de Stat Textul legii pentru garantarea de către Stat a obligaţiunilor emise de societăţile industriale din România Prin Monitorul Oficial de ori a fost promulgată legea de mai jos. privind garantarea de către stat a unor obligaţiuni industriale în valoare de două miliarde. ART. 1. — Ministerul de finanţe este autorizat să acorde garanţia statului până la concurenţa sumei de 2.000.000.000 lei pentru obligaţiunile ipotecare ce se vor emite prin subscripie publică sau închisă, pe piaţa internă sau pe pieţele străine, de către societăţile industriale române, furnizoare ale statului, care reprezintă industrii de bază şi de o importanţă deosebită pentru economia ţării şi pentru apărarea naţională. Aceste întreprinderi vor trebui să aibă o existenţă de cel puţin cinci ani şi un capital social complect vărsat de cel puţin 400.000.000 lei, la data depunerii prezentei legi. Minimum de capital se reduce la 200.000.000 lei pentru societăţile industriale române, cari lucrează pentru apărarea naţională. Nu vor putea beneficia de dispoziţii unite prezentei legi societăţile a-i vând de obiect exploatarea sau prelucrarea petroleului sau a derivatelor sale. ART. 2. — Prin garanţia ce asumă statului se înţelege obligaţiunea regatului României, reprezentat prin ministerul de finanţe, de a răspunde alături de aceste societăţi, ca debitori solidari înmod absolut şi fără condiţii, faţă de purtătorii obligaţiurilor emise, de plata regulată a anuităţii, cupon şi amortizare. ART. 3. Ipoteca garantând obligaţiunile ce fiecare societate industrială va emite potrivit legii de faţă, va fi în primul rang asupra imobilelor şi asupra instalaţiunilor industriale, ce după lege, se privesc ca imobile aparţinând societăţii emitente. ART. 4. — Pentru acordarea garanţiei prevăzute la art. 2, ministerul de finanţe va cere societăţii interesate, garanţia solidară a Băncii sau instituţiunii de care e finanţată. In lipsa unei garanţii bancare societatea interesată va oferi şi altă garanţie admisă, de stat. ART. 5. — Totalul obligaţiunilor ce fiecare societate industrială va putea emite în condiţiunile de mai sus, nu va întrece limitele prevăzute de art. 173 şi urm. din codul de comerţ. ART. 6. — Obligaţiunile ipotecare vor fi liberate în lei sau în monedă străină, la alegerea societăţii emitente în înţelegere cu ministerul de finanţe şi cu Banca Naţională a României. ART. 7. — Dobânda maximă cu care se vor emite aceste obligaţiuni se fixează la 8 jum. la sută pe an. Condiţiunile de emisiune ale acestor obligaţiuni, precum şi textul clauzelor ce vor fi înscrise în titlurile ce se vor emite, se vor stabili de acord cu ministerul de finanţe şi cu Banca Naţională a României, ţinând seama de condiţiunile generale ale pieţei în momentul emisiunii. ART. 8. — Obligaţiunile vor fi amortizate în termen de maximum 20 ani, prin trageri la sorţi semestriale, după un plan de mai înain- te stabilit.. ART. 9. — Obligaţiunile emise în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi şi cupoanele lor, precum şi orice plată de capital sau dobândă pentru zisele obligaţiuni, ca şi orice contracte şi documente referitoare la emisiunea, la vânzarea şi la serviciul lor, vor fi scutite de orice dauni taxe sau impozite, prezente şi viitoare, către stat, judeţ, municipiu, comune sau alte instituţiuni» ART. 10. — Obligaţiunile industriale ipotecare garantate de stat, vor putea fi primite drept garanţie la toate casele statului şi instituţiile publice de orice fel în condiţiunile in cari sunt primite efectele statului. Fondurile incapabililor, ale judeţelor, comunelor şi aşezămintelor publice sau de utilitate publică vor putea fi plasate în asemenea obligaţiuni. ART. 11. - Pentru a se folosi de beneficiile legii de faţă, societăţile industriale, care intră în prevederile art. 1, vor înainta ministerului de finanţe o cerere, în care vor indica cifra obligaţiunilor ce vor să emită şi modalităţile de emisiune.! Cererea va fi însoţită de bilanţurile detaliate şi contul de profit şi pierdere pe ultimii cinci ani, de o situaţie la zi a activului şi pasivului şi de o dare de seamă asupra mersului acestei întreprinderi. Ministerul de finanţe va lua avizul unei comisiuni, formată din câte um delegat al Băncii Naţionale a României, ministerului de finanţe, minis- terului de industrie şi comerţ şi al Uniunii generale a industriaşilor din România şi va supune cererea consiliului de miniştri, care va decide printr’un jurnal. ART. 12. — Pe lângă fiecare din aceste societăţi va fi numit, prin decret regal, după propunerea ministrului de finanţe, câte un comisar al guvernului, care va lua obligator parte la toate şedinţele consiliului de administraţie şi a comitetului de direcţie a societăţii pe lângă care este numit. El are obligaţia a prezenta ministerului de finanţe şi ministerului de industrie şi comerţ la finele fiecărui trimestru, un raport asupra mersului societăţii şi o situaţie bilanciară. Onorarul comisarului guvernului se va fixa de ministerul de finanţe» şi se va plăti de către societatea pe lângă care funcţionează. Atribuţiunile comisarului guvernului se complectează prin cele prevăzute de regulamentul de funcţionare al comisarilor guvernului. Citiţi Revista CINEMA NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU A apărut No. 257 cu următorul extraordinar sumar: LA O VÂNĂTOARE câteva aspecte cinegetice interesante. INTRE ŞTIINŢĂ Şl TRADIŢIE O privire In trecut şi perspectivele viitorului pentru locuirii pământului. CUM SE VOTEAZA O LEGE însemnările unui reporter parlamentar. IN PRAGUL UNUI AN NOU Cum se tipăreşte „Realitatea Ilustrată” la Tiefdruck (fotofotogravură) CRIZA LA HOLLYWOOD. — LUMEA PESTE 50 ANI. O fantezie interesantă din lumea viitorului. — PROFESIUNI FEMENINE, câteva curiozităţi postbelice. — Interview cu un centenar in anul 2000, un reportaj excepţional de senzaţie----MODA PESTE 21 ANI, Ce cred marile vedete ale ecranului despre moda viitorului. — COLŢI ALBI, Un pasionant roman de Jack London, Jocuri de cuvinte încrucişate, Actualităţi din toată lumea, Concurs de perspicacitate, un mare concurs distractiv dotat cu mari premii, Curiozităţi, Firimituri, Cele mai frumoase Parisiene, Evenimente din ţară, Glume, Anecdote, etc.Un exemplar excepţional, tipărit la Tiefdruck (fotofotogravură), in 3£ pagini mari, cu sute de clişee din ţară, şi străinătate. Preţul 19 Lei