Adevěrul, ianuarie 1932 (Anul 45, nr. 14724-14748)

1932-01-01 / nr. 14724

Sulina izolată Prin telefon de la corespondentul nostru SULINA* 29. — Din cau­za sloiurilor de ghiaţă ce curg pe Dunăre cursele de vapoare au fost sus­pendate. De şase zile nu mai sosesc din Bucureşti corespondenţă şi ziare, care au fost depozitate la oficiul poştal din Tulcea. Oraşul nostru este com­plect izolat de restul ţării. Sunt temeri de inundaţii. Comisiunea europeană a Dunării a luat măsuri pen­tru spargerea sloiurilor de ghiaţă cari au inceput să se scurgă In cursul zi­lei de azi. . SULINA. 29.— Spre seară sloiu­rile de ghiaţă au început să curgă din ce în ce mai rar. Am fost anun­ţaţi că mâine va sosi vaporul cu co­respondente şi ziare. Această veste a fost primită cu bucurie de către populaţie. Comisiunea europeană a Dunării a înştiinţat autorităţile că va con­tinua în cursul zilei de mâine lucră­rile de curăţire a braţului Salinei de blocurile de ghiață. TANASESCU Un mare incendiu în judeţul Cernăuţi Depozite de cherestea în valoare de 100.000.000 lei ameninţate CERNĂUŢI, 29.­­ Azi dimineaţă la ora 10.30 a izbucnit un incendiu violent la marile întreprinderi de cherestea Adelsberg din Grigore Ghica Vodă, în imediata apropiere a frontierii româno-polone. Jandarmii au înştiinţat telefonic autorităţile din Cernăuţi, cerând grabnice ajutoare. Imediat au ple­cat la faţa locului automobilele de pompieri din Cernăuţi sub condu­cerea d-lui maior Panovschi şi a locotenentului Matei. Intr’o jumătate de oră pompierii au sosit la locul incendiului şi au început opera de localizare. Din informaţiile ce le-am putut culege, rezultă că focul a izbucnit în sala principală a maşinilor. Fabricile de cherestea ale fraţi­lor Adelsberg, depozitele înconju­rătoare, locuinţele şi toate celelalte clădiri au o valoare de 100 milioane lei. Scurt timp după izbucnirea in­cendiului toate clădirile din vecină­tatea sălii maşinilor cât şi birourile întreprinderilor au fost cuprinse de flăcări. Aceasta era situaţia la sosirea pompierilor din Cernăuţi, care ne­­putându-se apropia s-au văzut ne­voiţi să-şi restrângă activitatea la izolarea clădirilor încă necuprinse de flăcări, şi a marilor depozite de cherestea. La ora când telefonez focul con­tinuă cu furie. Din depozitele de 500 vagoane de cherestea destinate exportului, n’au fost cuprinse de flăcări până acum decât o mică parte. Opera de salvare e desfăşurată de pompierii din Cernăuţi, de echi­pele de grăniceri, de jandarmi şi lu­crătorii întreprinderii. ■ I ..I- ■ —I ■————11 iim­ilruniv— Atentat neizbutit la Sof­ia SOFIA, 29 (Danub). — Aseară la ora 8 necunoscuţi au legat o bombă de automobilul marelui comerciant Leon Arie, reprezentantul mai mul­tor fabrici de automobile americane și al automobilelor „Benz“. In mo­mentul când automobilul a pornit bomba a explodat Din fericire nu s’au spart însă de­cât geamurile clădirilor din apro­piere și n’a fost niciun rănit fl SPARGERE ÎNDRĂZNEAŢĂ LA CONSTANŢA a fost prădat depozitul Casei autonome a drumurilor CONSTANŢA, 29. — D. Ştefan Popa, chestorul municipiului nostru a fost înştiinţat ori dimineaţă ca peste noapte s’a comis un îndrăz­neţ furt la depozitul casei autono­me a monopolurilor. D. chestor Popa, întovărăşit de comisarul Simons, s’a dus imediat la faţa locului. S’a consatat, că prin ruperea gratiilor dela o fereastră, un hoţ, rămas incă necunoscut, s’a introdus înăuntru, furând tutunuri, timbre şi alte produse, în valoare de aproape o jumătate milion lei._ D. chestor Popa a stabilit în amă­nunt toate împrejurările în care a operat hoţul, care a răvăşit tot con­ţinutul depozitului. Faptul că fereastra prin care a pătruns şi a eşit hoţul corespunde în curtea caselor d-lui Chr. Fran­­gopol, de pe strada Cuza Vodă, curte care este închisă peste noapte şi pă­zită de un gardian, a dat de bănuit că cineva din această casă ar avea legătură cu furtul. Această ipoteză s’a confirmat după câteva ore de cercetări asidue, descoperindu-se hoţul în persoana d-lui Petre Bobeş, concubin al unei servitoare a d-lui Frangopol. Identificarea hoţului s’a făcut prin compararea amprentelor digitale, după care s’a extins cercetările şi în altă direcţiune, bănuindu-se că hoţul are complici. Parte din marfă furată a fost gă­sită ascunsă intr’un beciu din curte. Iaşul terorizat de pungaşi Zeci de furturi în centrul oraşului IAŞI, 29.­­ Poliţia locală este zil­nic sesizată de zeci de furturi, cari se comit în oraşul nostru. Terenul cel mai prielnic pungaşi­lor de specialitate este strada gării, recte bulevardul Ferdinand. In acest cartier, unde circulă şi zeci de prostituate gonite din casele de toleranţă, pungaşii de buzunare lucrează în voie, în tovărăşia ace­stor femei. Victimele hoţilor sunt mai cu sea­mă sătenii cari vin cu trenul în o­­raş. Arestaţi, pungaşii sunt aduşi la poliţie, unde de obicei neputându-li­­se stabili nici o vină sunt trimişi parchetului pentru continuarea an- CÎ1616. In cele din urmă sunt puşi in li­bertate. Odată liberi, pungaşii îşi reîncep activitatea. Şi justiţia nu poate in­terveni eficace, fiindcă nu are pro­bele vinovăţiei. ★ Dar pungaşii nu operează numai în acest cartier.­­ Ei dau lovituri şi în centrul ora­şului.­­ Astfel s’au semnalat in timpul sar­bătorilor zeci de furturi comise in străzile principale ale oraşului. In strada Cuza Vodă, pungaşul de buzunare S. Profez a smuls din mâ­na unei doamne o poşetă în care avea o sumă de bani. Prins şi dus la poliţie, nu s’a găsit nimic asupra pungaşului, deoarece acesta lăsase poşeta la un tovarăş. In piaţa Halei, alt pungaş a sus­tras din buzunarul d-nei Bety Ru­bin, din str. Cuza Vodă 32, un port­­moneu cu o sumă de bani. In strada Cucu, elevul C. Butnaru din localitate, a căzut victimă unui pungaş. I s’a sustras dintr’un buzu­nar portmoneul cu bani şi acte. Spre a se putea stăvili măcar o parte din numeroasele pungăşii, po­liţia ar trebui zilnic să facă razzii in cartierele rău famate şi frecventate de tot soiul de delicvenţi. De asemenea, e absolut necesar ca numărul gardienilor care este in­suficient, să fie sporit. A a­părut No. 171 Număr special de anul Nou cu următorul sumar: Ce aşteptăm de la anul ce vine de Dr. Ing. E. Petraşcu Adevărul in ier­of­o­nie de Tudor Arghezi O ANIVERSARE de Ing. N. Caramfil IN PREAJMA ANULUI NOU — Cum putem petrece revelionul la Radio —~ Microfonul şcoala de muzică Anul literar şi muzical la Radio Bucureşti R4D*OPRACTICA: S­ o­moţul reţelei Intre ştiinta şi Samezle: Un revelion la­ ecuator De vorbă cu cititorii — Sfaturi practice — Caleidoscop ştiinţif­c Programul tuturor posturilor europene pe săptămâna 27 Decembrie 1931 — 2 ianuarie 1932 28 pagini mari Prețul I0 lei AD*V»ttD# D. M. Manoilescu s’a adresat Contenciosului Administrativ Cum Întemeiază fostul guvernator al Băncii Naţionale acţiunea sa In primele zile ale înlocuirii d-lui Manoilescu din postul de guvernator al Băncii Naţionale spre a fi readus în acest post d. Const. Angelescu, i se vorbise despre intenţia celui în­locuit (prin formula elegantă găsită de d. Argetoianu ministrul de finan­ţe),­­ de a se adresa justiţiei şi a cere anularea decretului regal res­pectiv. Introducerea acţiunii întârziind şi lucrurile liniştindu-se, se părea că fostul guvernator a renunţat a mai aduce chestiunea înaintea Conten­ciosului Administrativ. Realitatea a fost alta. D. Manoi­lescu aştepta redactarea deciziei înaltei Curţi de Casaţie S. IlI­a, în cazul Burillianu, spre a-şi modela acţiunea d-sale după principiile pe care se întemeiază soluţia dată de înalta Curte. Redactarea a zăbovit atâta, în­cât nici în ultima zi a termenului legal de 30 zile pe care d. Manoilescu îl avea pentru atacarea decretului,­­ decizia Înaltei Curţi nu apăruse. A fi pierdut termenul numai din scrupul mai sus enunţat ar fi însem­nat pentru d. Manoilescu „să se si­nucidă” (vorba este a d-sale) —­ şi atunci a folosit ultimul ceas din ul­tima zi a termenului prevăzut de le­gea Contenciosului Administrativ şi a introdus acţiunea la instanţa de Contencios. TEMEIURILE ACŢIUNII Acţiunea spune că d. Manoilescu Inginer şi profesor, cheamă in jude­cată potrivit legii Contenciosului, pe ministerul de finanţe, prin reprezen­tantul ei legal Apoi precizează că obiectul acţiu­nii este­ anularea de către Curte a înaltului decret regal din 27 Noem­­brie 1931, publicat in Monitorul Ofi­­cial de a doua zi, prin care d. Const. Angelescu se numeşte guvernator al Băncii Nationale, in local d-lui Ma­nol­scu, pe termen de 6 ani. Acţiunea continuă astfel: Ca ur­mare a acestei anulări, Curtea da Apel să binevoiască a ordona rein­tegrarea mea in funcţia de guverna­tor al Băncii Nationale, funcţie în care am fost numit pe termen de 6 ani prin Înalt decret regal No. 2801 din 14 Iulie 1931; a obliga ministerul de finanțe să-mi plătească suma de zece mii lei pe zi daune, cu începere de la data de 28 Noembrie până la reintegrarea mea efectivă, reprezen­tând echivalentul daunelor materia­le ce am suferit prin înlocuirea mea înainte de termenul legiuit; a lua act de rezerva ce o fac cu privire la valorificarea despăgubirii pentru pro jurttenul moral cauzat prin decretul fiindcă invoacă un drept cart nu mai exista, spre a putea nesocoti pe un altul, care —­ acesta — există in adevăr; iar In a doua parte merge împotriva scopului mărturisit, fiind că epoca frământărilor, pe care de­riziunea cunoscută a înalte! Cur­i de Casafie o făcuse tocmai si înce­teze, este redeschisă acum. Dar chiar dacă faptele invocate er fi conforme afirmaţiei de mai sus, ele nu infirmă întru nimic legalita­tea numirii mele nici caracterul ei definitiv, şi nu pot procura d-nui mi­nistru de finanţe motive adequate şi juste pentru înlocuirea mea. „ Acţiunea se inches cu cererea ca atât Banca Naţională cât Şi d. Ange­lescu să fie chemaţi in cauză, spre a le fi opozabilă decizia pe care Curtea o va da. Acţiunea d-lui Manoilescu va fi susţinută în faţa Curţii de d. av. Leatris de la Iaşi şi de doi fruntaşi ai baroului de Ilfov. ■i D. M. MANOILESCU regal a cărui anulare o cer, a con­damna ministerul de finanţe la plata cheltuelilor de judecată. Conferirea mandatului Temeiurile de drept şi de fapt ale acţiunii mele, sunt următoarele: 1) Decretul prin care d. Angele­­scu a fost numit în funcţiunea de guv. al B. N. este abătut de la or­dinea legală, pentru că această funcţie nul era vacantă în momen­tul numirii sale, ci era ocupată în mod legal de subscrisul, care fuse­sem numit în baza art. 21 din lege şi 48 din statutele Băncii Naţionale, însărcinarea mie conferită, de prim administrator al Băncii, rezul­­tând dintr’un decret regal şi nepu­tând să rezulte decât dintr’un ase­­menea act, — aceasta înseamnă că în materia noastră, conferirea man­­datului nu poate să fie decât ex­presă. Retragerea mandatului, prin derogare de la dreptul comun, nu poate ea însăși să fie decât ex­presă. Ea nu poate fi tacită, să re­zulte de pildă din numirea unui alt mandatar, a cărui însărcinare ar avea acelaș obiect, chiar dacă ar fi făcută prin decret regal, nici din raportul ministrului respectiv, de pe urma cărei modalităţi sau sanc­­ţiuni s’a putut efectua noua nu­mire. In asemenea condiţiuni, tran­sformarea predecesorului meu în succesor al meu, când succesiunea nu este încă deschisă, constitue un act administrativ echivoc şi nele­­gal — şi decretul care realizează a­­ceastă situaţie, vătămând pe sub­scrisul intr’un drept al său, se cu­vine să fie anulat. 2) Guvernatorul Băncii Naţionale este un administrator, primul admi­nistrator al institutului de emisiune, care, în loc să fie ales de adunarea generală a acţionarilor pe termen de 4 ani, este numit de guvern pe ter­men de 6 ani prin înalt decret regal. El nu este totuşi un reprezentant al guvernului în consiliul Băncii, ci un organ al Băncii, în numele căreia are căderea de a săvârşi acte juri­dice şi care îl remuner­ează pentru serviciile prestate. Atât condiţiunile numirii cât şi acele ale funcţionării sale, sunt determinate de legea de în­fiinţare a Băncii, de statute, de acte cu caracter sinalagmatic, la care per­soana numită aderă prin acceptarea funcţiunii Figura juridică a guver­natorului este deci complexă, nu poa­te fi încadrată în întregime în nor­­mele unui singur raport de drept El nu este în mod exclusiv, nici func­ţionar, nici administrator, nici man­datar, nici locator de servicii. Func­ţiunea îi este conferită prin decret regal, deşi este pe termen anumit; obârşia ei nu este intr’un act de voinţă din par­tea unui mandant de drept privat, ci în exerciţiul unui drept din partea puterii publice; ea nu se exercită în interesul direct al celui ce conferă mandatul, ci în fo­losul unui terţiu. Actele ce au instituit Banca Na­ţională, au socotit că este bine ca or­ganul reprezentativ să nu fie ema­­naţiunea exclusivă a adunării acţio­narilor, ci să fie, în parte, emana­­ţiunea puterii publice, pentru că ins­titutul de emisiune nu are drept scop numai realizarea de beneficii ci şi apărarea creditului şi a mone­­tei naţionale. Dar au voit în acelaş timp ca în delicatele raporturi ale Băncii Naţionale cu statul, să-i asi­gure Băncii independenţa absolută a gestiunii afacerilor sale. Spre acest sfârşit, ele au dispus că guvernul are dreptul a numi o parte din ad­ministratori, pentru ca în consiliu să poată intra nu numai technicie­­nii scontului şi lombardului, sau a comerţului de devize, ci şi oameni preocupaţi de anumite interese ge­nerale, — dar aceştia, odată numiţi, ele au trebuit să voiască, ele au voit să nu mai fie întru nimic depen­denţi de autoritatea care i-a numit, pentru ca raporturile Băncii cu Sta­tul să fie aşezate pe o bază sănătoa­să şi autonomia ei să fie pe deplin asigurată. CAZUL SPECIAL 3) Subscrisul a fost numit guver­nator al Băncii in urma demisiunii aceleiaş persoane, d. Angelescu, care se considerase ştirbit în autoritatea sa prin decizia Curţii de Apel; dar demisiunea sa, pr care ar fi fost mo­tivul ei, era fără rezervă şi definiti­vă, după cum însuşi a spus-o cu ocazia instalării subscrisului — şi numirea mea de asemenea a fost de­finitivă, după cum rezultă din decre­tul regal care mă numeşte pe 6 ani. In asemenea condiţiuni, afirmarea d-lui ministru de finante in raportul său către rege că „este drept a renu­ rni pe d. C. Angelescu pentru a pune sfârșit unor frământări regretabile și a încheia o epocă de provizorat dăunător Institutului de emisiune", — ni se pare a fi în prima ei parte, rezultatul unei aprecieri eronate. Lupta împotriva fas­ciştilor in Germania BERLIN, 29 (Danub). — Acţiu­nea pentru realizarea frontului co­mun al tuturor organizaţiilor mun­citoreşti republicane întâmpină di­ficultăţi, deoarece o parte din sin­dicatele creştine nu şi-au dat încă adesiunea. Ziarul social-democrat Vorwärts scrie că una din cauzele principale ale acestei situaţiuni este faptul că s’a afirm­at prea de vreme şi cu prea multă certitudine Intrarea sin­dicatelor creştine în acest front co­mun republican, şi din această pri­cină ele s’au simţit oarecum d­en-Social-democraţii au lansat astăzi un nou apel către sindicatele creş­tine, arătând că intrarea in frontul comun republican nu înseamnă de loc o renunţare la principiile spe­ciale ale diverselor sindicate. In jurul incendiului din Gălăneşti-Rădăuţi Au fost doua victime omeneş­ti.­Pagube de 2 milioane lei RĂDĂUŢI, 28. — Am scris în nu­mărul nostru de ieri despre incen­diul din comuna Gălăneşti-Rădăuţi, care a mistuit întreaga clădire a morii, împreună cu magaziile în care se aflau depozitate cereale. Moara aparţinea d-lui Daniel Kop­pelmann. La această moară veneau sătenii din acea comună şi satele înveci­nate şi-şi măcinau cerealele. In momentul când moara a fost cuprinsă de flăcări, se afla in inte­riorul ei ţăranul Ilie Rusu, de fel din comuna Volintiru, care venise să macine 5 saci cu grâu. Săteanul, voind să-şi salveze sacii cu cereale, a fost cuprins de flăcări. Cadavrul lui a fost găsit după localizarea fo­cului, carbonizat complect Victimă a acestui groaznic incen­diu a căzut şi băiatul Vasile Samoil Bodnar, ajutor de morar, de fel din Gălăneşti. Nefericitul, care era în vârstă de 14 ani, dormea în podul morii şi fiind cuprins de flăcări n’a putut să se salveze şi a murit în chinuri groaznice. Până în prezent, cercetările între- I prinse n’au putut stabili precis cau­za acestui incendiu. Pare exclus ca focul să fi fost pus, întrucât a izbuc­nit în momentul când se afla foarte multă lume în moară. Pagubele cauzate de acest groaz­nic incendiu, se ridică la circa 2 mi­lioane. Moara era asigurată pentru suma de un milion jumătate lei. înmormântarea victimelor s-a fă­cut în ziua de 25 ori (prima zi de Crăciun). A asistat, un imens norod. Controlul averilor fabricanţilor de spirt la Oradia Băncile sunt somate să dea relaţii asupra depunerilor fabri­canţilor de spirt şi ale inspectorilor financiari OR­ADIA. 29.­­­ In ultimul timp cercetările în afacerea spirtului ne­gru au ajuns la un punct mort, do­vadă că procesul verbal de amen­dare a fabricei de spirt Triton a­­bia zilele acestea a putut fi dresat și dovadă că Tribunalul judecând apelul contra amendării fabricei de liqueur şi rom din localitate a anu­lat procesul verbal de amendare și a ordonat ridicarea sechestrului pus pe această fabrică, deoarece a con­statat că nu s’a făcut vinovată de falsificarea tichetelor de care fu­sese acuzată şi pentru care directo­rii acestei fabrici fuseseră arestaţi, dar apoi puşi in libertate. Acum, pentru a întări probele adunate con­tra fabricelor de spirt, d. judecă­tor de instrucţie are nevoe de da­tele exacte asupra evaluării capita­lului spirtarilor bănuiţi şi inspectori­lor cu al căror concurs s’a fabricat spirt negru. D. jude instructor Lungochi a a­­dresat o circulară către toate băn­cile din localitate şi unele din Ca­pitală cerându-le să răspundă la întrebările: Ce sume au depus la bănci fie în ţară sau străinătate d-nii Const. Teianu fost subsecretar de stat, dr. Teodor Roxin fost vice­­preedinte al Camerei, şi preşedinte al consiliului judeţean de Bihor, dr. Ladislau Loeble, Iosif Hitter şi alţi fabricanţi de spirt implicaţi şi ins­pectorii financiari cu al căror con­curs s’a fabricat spirtul negru. Da­tele s’au cerut cu trei ani în urmă, pentru a se constata de ce capital dispuneau spirtarii şi inspectorii înainte cu trei ani, prin ce evoluţie a trecut în aceşti ani şi de ce sume dispun acum. Se insistă mai ales a­­supra chestiunei ce sume s’au trans­mis în străinătate în acest timp de persoanele indicate. , Chestionarul a produs surpriză în consiliile de administraţie al bănci­lor şi înainte de a răspunde acestea au convocat o consfătuire intimă la care să discute dacă instrucţia este un drept să pretindă aceste date şi dacă băncile sunt obligate să le dea. In tot cazul răspunsul ce-i vor da băncile va produce senzaţie. Se cre­de că acest răspuns va influenţa mersul mai departe al cercetărilor în afacerea spirtului negru. Faptul că d. jude instructor Lungociu se interesează şi de averea d-lui Teia­nu şi a inspectorilor financiari ara­tă că instrucţia intenţionează să se extindă şi asupra activităţii inspec­torilor în afacerea spirtului negru. T. ALBANI Marele incendiu dela Bacău Zece familii rămase pe drumuri BACAU, 29. — In cursul dimineţii s’a produs un violent incendiu In strada Leca. Focul a luat naştere dela locuinţa d-nei Janeta Bălan din str. Leca 32 şi din cauza vântului care batea cu putere a cuprins imobilele locuite de d-nii Buium Buium, Şloim Te­­nenbaum, Tobias Fraer, Iţig, Wein­­gart, Herşcu Katz, Aron Şain, Moi­­se Tischler, Lazăr Grimberg, Herşcu Grimberg şi Froim Segal. Toate aceste imobile au căzut pradă flăcărilor. Casele distruse se află într-un car­tier locuit de populaţia săracă a o­­raşului. Panica a fost grozavă. Numeroşi cetăţeni şi-au evacuat locuinţele. La locul dezastrului a sosit pos­tul de pompieri. Imediat ei au în­ceput opera de localizare. Lucrările au durat câteva ore. . . In­ timpul operaţiunii­, da şter­gere, plutonierul major Chirieş, ca­re se afla pe acoperişul unei case, a căzut jos şi s-a ales cu fractura piciorului drept şi leziuni grave pe tot corpul. Reprezentanţii autorităţilor au deschis o anchetă. Au fost reţinuţi la dispoziţia po­liţiei pentru cercetări d-nii Buium Buium, Herşcu Grimberg şi d-na Janeta Bălan. Cercetările continuă. Pagubele sunt foarte mari. Vasele de pasageri işi reiau cursele pe Dunăre GALAŢI, 29. — Sloiurile pe Du­năre rărindu-se, cu Începere de măr­ne se reiau cursele cu vasele de pa­sageri ale serviciului C. F. R. pe linia Galaţi-Braila. şi Brâila-Sulina­­.Valcov după vechiul itinerar. Pagina 3-a Armata română şi propaganda hitlerista După repetate stăruinţe dir­ par­tea noastră, ministerul armatei a dat un comunicat în chestia parti­cipării d-lui general Cristea Vasi­­lescu, comandantul corpului de ar­mată din Sibiu la proslăvirea lui Hitler. Iată ce spune ministerul : Unele ziare rău informate, co­mentează atitudinea generalului Va­­silescu Cristea cu ocaziunea con­gresului studenţesc ce a avut loc în Sibiu. Minis­terul armatei are rapoartele garnizoanei Sibiu, din cari se con­stată că generalul Vasilescu Cristea, la banchetul ce a avut loc cu acea­stă ocazie, şi în urma închinării en­tuziaste pentru armată de către de­legatul studenţilor români, a închi­nat în sănătatea studenţi­mii univer­sitare. Spre sfârşitul mesei, când unul dintre studenţi prin cuvântarea ţi­nută a depăşit scopul pentru care a fost convocat congresul, generalul Vasilescu Cristea a părăsit sala de banchet împreună cu­­. P­­S. Sa mi­tropolitul Bălan. Dând publicităţii acest comuni­cat, ne pare bine că ministerul ar­matei a găsit cu cale să repare­­in­formaţia greşită a ziarelor“. Lu­crul era cu atât mai uşor, cu cât nu e vorba de fapte petrecute în­tre patru ochi, ci de o participare la un band­iit de câteva sute de tacâmuri. Toată lrmea care a fost de faţă e de acord cu comunicatul întro privinţă, că d. general şi I. P. S. S. au procedat la fel. Deosebirea e numai că mitropolitul n are să răs­pundă de­cât faţă de propria sa conştiinţă, pe când comandantul corpului trebuia să ţie socoteală şi de alte considerente! ’ • ’ ' încă un punct al comunicatului, este Confirmat de toţi cei de faţă , că la un moment dat, d. general a părăsit sala de Banchet. Intr’o singură privinţă există oa­recare divergenţă, asupra momen­tului placării d-lui gen­eral. Dar acestea sunt chestiuni de a­­mănunt. Important este că după o­ matură chibzuinţă de 15 zile, mi­nistrul armatei a stabilit că la ban­chet unul din studenţi „a depăşit scopul pentru care a fost convocat congresul”, o călcare a ordinei de zi pentru care comandantul corpu­lui a părăsit sala. Obligaţiunile industriale garantate de Stat Textul legii pentru garantarea de către Stat a obligaţiunilor emise de societăţile industriale din România Prin Monitorul Oficial de ori a fost promulgată legea de mai jos. privind garantarea de către stat a unor obligaţiuni industriale în va­loare de două miliarde. ART. 1. — Ministerul de finanţe este autorizat să acorde garanţia statului până la concurenţa sumei de 2.000.000.000 lei pentru obliga­ţiunile ipotecare ce se vor emite prin subscripie publică sau închisă, pe piaţa internă sau pe pieţele străi­ne, de către societăţile industriale române, furnizoare ale statului, care reprezintă industrii de bază şi de o importanţă deosebită pentru econo­mia ţării şi pentru apărarea naţio­nală. Aceste întreprinderi vor trebui să aibă o existenţă de cel puţin cinci ani şi un capital social complect vărsat de cel puţin 400.000.000 lei, la data depunerii prezentei legi. Minimum de capital se reduce la 200.000.000 lei pentru societăţile in­dustriale române, cari lucrează pen­tru apărarea naţională. Nu vor putea beneficia de dispo­zi­ţii unite prezentei legi societăţile a-i vând de obiect exploatarea sau pre­lucrarea petroleului sau a derivate­lor sale. ART. 2. — Prin garanţia ce asu­mă statului se înţelege obligaţiunea regatului României, reprezentat prin ministerul de finanţe, de a răspunde alături de aceste societăţi, ca debi­tori solidari în­­mod absolut şi fără condiţii, faţă de purtătorii obligaţiur­­ilor emise, de plata regulată a anui­tăţii, cupon şi amortizare. ART. 3. Ipoteca garantând obligaţiunile ce fiecare societate in­dustrială va emite potrivit legii de faţă, va fi în primul rang asupra imobilelor şi asupra instalaţiunilor industriale, ce după lege, se privesc ca imobile aparţinând societăţii e­­mitente. ART. 4. — Pentru acordarea ga­ranţiei prevăzute la art. 2, ministe­rul de finanţe va cere societăţii inte­resate, garanţia solidară a Băncii sau instituţiunii de care e finanţată. In lipsa unei garanţii bancare so­cietatea interesată va oferi şi altă garanţie admisă, de stat. ART. 5. — Totalul obligaţiunilor ce fiecare societate industrială va putea emite în condiţiunile de mai sus, nu va întrece limitele prevăzu­te de art. 173 şi urm. din codul de comerţ. ART. 6. — Obligaţiunile ipotecare vor fi liberate în lei sau în monedă străină, la alegerea societăţii emi­tente în înţelegere cu ministerul de finanţe şi cu Banca Naţională a Ro­mâniei. ART. 7. — Dobânda maximă cu care se vor emite aceste obligaţiuni se fixează la 8 jum. la sută pe an. Condiţiunile de emisiune ale a­­cestor obligaţiuni, precum şi textul clauzelor ce vor fi înscrise în titlu­rile ce se vor emite, se vor stabili de acord cu ministerul de finanţe şi cu Banca Naţională a României, ţi­nând seama de condiţiunile genera­le ale pieţei în momentul emisiunii. ART. 8. — Obligaţiunile vor fi a­­mortizate în termen de maximum 20 ani, prin trageri la sorţi semes­triale, după un plan de mai înain-­­ te stabilit.. ART. 9. — Obligaţiunile emise în conformitate cu dispoziţiunile pre­zentei legi şi cupoanele lor, precum şi orice plată de capital sau dobân­dă pentru zisele obligaţiuni, ca şi orice contracte şi documente refe­ritoare la emisiunea, la vânzarea şi la serviciul lor, vor fi scutite de ori­ce dauni taxe sau impozite, prezente şi viitoare, către stat, judeţ, muni­cipiu, comune sau alte instituţiuni» ART. 10. — Obligaţiunile indus­triale ipotecare garantate de stat, vor putea fi primite drept garanţie la toate casele statului şi instituţii­le publice de orice fel în condiţiu­­nile in cari sunt primite efectele statului. Fondurile incapabililor, ale judeţelor, comunelor şi aşezămin­telor publice sau de utilitate publi­că vor putea fi plasate în asemenea obligaţiuni. ART. 11. - Pentru a se folosi de beneficiile legii de faţă, societăţile industriale, care intră în prevederi­le art. 1, vor înainta ministerului de finanţe o cerere, în care vor indica cifra obligaţiunilor ce vor să emită şi modalităţile de emisiune.­­! Cererea va fi însoţită de bilanţu­rile detaliate şi contul de profit­ şi pierdere pe ultimii cinci ani, de o situaţie la zi a activului şi pasivului­ şi de o dare de seamă asupra mer­sului acestei întreprinderi. Ministerul de finanţe va lua avizul unei comisiuni, formată din câte um delegat al Băncii Naţionale a Româ­niei, ministerului de finanţe, minis- terului de industrie şi comerţ şi al Uniunii generale a industriaşilor din România şi va supune cererea consiliului de miniştri, care va de­cide printr’un jurnal. ART. 12. — Pe lângă fiecare din aceste societăţi va fi numit, prin de­cret regal, după propunerea minis­trului de finanţe, câte un comisar al guvernului, care va lua obligator parte la toate şedinţele consiliului de administraţie şi a comitetului de direcţie a societăţii pe lângă care este numit. El are obligaţia a prezenta minis­terului de finanţe şi ministerului de industrie şi comerţ la finele fie­cărui trimestru, un raport asupra mersului societăţii şi o situaţie bi­­lanciară. Onorarul comisarului guvernului se va fixa de ministerul de finanţe» şi se va plăti de către societatea pe lângă care funcţionează. Atribuţiunile comisarului guver­nului se complect­ează prin cele prevăzute de regulamentul de func­ţionare al comisarilor guvernului. Citiţi Revista CINEMA NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU A apărut No. 257 cu următorul extraordinar sumar: LA O VÂNĂTOARE câteva aspecte cinegetice interesante. INTRE ŞTIINŢĂ Şl TRADIŢIE O privire In trecut şi perspectivele viitorului pentru locuirii pământului. CUM SE VOTEAZA O LEGE însemnările unui reporter parlamentar. IN PRAGUL UNUI AN NOU Cum se tipăreşte „Realitatea Ilustrată” la Tiefdruck (fotofotogravură) CRIZA LA HOLLYWOOD. — LUMEA PESTE 50 ANI. O fantezie interesantă din lumea viitorului. — PROFESIUNI FEMENINE, câteva curiozităţi postbe­lice. — Interview cu un centenar in anul 2000, un reportaj excepţional de senzaţie----MODA PESTE 21 ANI, Ce cred marile vedete ale ecranului despre moda viitorului. — COLŢI ALBI, Un pasionant roman de Jack London, Jocuri de cuvinte încrucişate, Actualităţi din toată lumea, Concurs de perspicacitate, un mare concurs distractiv dotat cu mari premii, Cu­riozităţi, Firimituri, Cele mai frumoase Parisiene, Evenimente din ţară, Glume, Anecdote, etc.­­Un exemplar excepţional, tipărit la Tiefdruck (fotofotogravură), in 3£ pagini mari, cu sute de clişee din ţară, şi străinătate. Preţul 19 Lei

Next