Adevěrul, ianuarie 1932 (Anul 45, nr. 14724-14748)
1932-01-14 / nr. 14733
Pagfir® 2« a ideie vreţi să aibă fraţii noştri despre noi? Provinciile alipite sunt părţi integrante din ţara noastră şi fii lor trebue să-şi ceară dreptul ce li se cuvine în limitele legilor şi ale bunei rândueli. Iar noi, cei din vechiul regat, cu spirit mai maleabil, să căutăm a pătrunde mai mult şi mai bine în sufletul celorlalţi fraţi şi să ne schimbăm atitudinea faţă de ei. Naţiunea, spunea Renan, este un plebiscit de toate zilele. Ea e voinţa de a fi împreună, e trecutul comun şi aspiraţii comune pentru viitor. Această comunitate de suflet trebue s’o întărim, înlăturând tot ce ar putea săpa prăpastia între provincii. Deosebiri pot exista, căci e normal şi util ca armonia şi vitalitatea unei naţiuni să rezulte dintr’o variaţie de elemente, cu culoarea lor locală. Deosebiri da, dar prăpastie nu. Nu rare ori s’a adus ardelenilor şi basarabenilor acuzaţia că ar avea tendinţe autonomiste. Nu le putem aduce această injurie unor oameni cari au luptat pentru neamul nostru, dar să ne temem de aceasta, căci disperarea e un foarte rău sfătuitor. Noi trebue să dobândim dragostea absolută, neumbrită de nici o dungă întunecoasă de nici o nemulţumire generală din partea fraţilor din provincii, precum şi o încredere totală. Aceasta nu numai pentru că un înalt imperativ moral ne impune— dragostea de neam — ci pentru că străinătatea ştie şi vede tot ce se întâmplă la noi. Şi cea mai mică nemulţumire este exploatată de duşmani şi mai ales de cei cari cer revizuirea tratatelor. Intr’adevăr e ciudat cum creşte numărul acestora, chiar în sânul naţiunilor amice, printre intelectuali şi scriitori. Iată, de pildă, Charles Gide, în prefaţa pe care o scrie la lucrarea unui ungur, asupra Europei centrale (din anul 1931) spune că Ungaria n’a avut atâta vină în războiul mondial, că tratatul dela Trianon e prea sever şi că ar fi trebuit consultată populaţia înainte de a fi despărţită de Ungaria. Paul Louis, analizând situaţia politică mondială, afirmă că Europa eşită din tratatele de la Versailles, Saint-Germain, Trianon şi Neuilly, este condamnată „des sort origine", iar când vorbeşte despre Basarabia are chiar cuvinte tari pentru noi. Tot aşa Lémonon (la Nouvelle Europe centrale) priveşte România uneori aproape cu antipatie. Iar La Rochelle e de părere că, fără a se revizui tratatele, se pot admite plebiscite locale „qui pourront entrainer des scission partielles“. Ocupându-se în special de Europa de Est și de Ungaria, el afirmă accentuat principiul autodeciziunii comunelor, „ce qui amenera des rectification de frontières importantes“. Este, desigur, neplăcut să vezi că în statele amice se înmulţesc glasurile neprietenoase. E adevărat că noi, ca orice alt popor, nu trăim izolaţi, că depinde mult de alţii, dar tăria noastră stă, în primul rând, în noi — şi pământul românesc va fi al nostru, îl vom păstra cu toţii uniţi, însă prin dragoste şi respect reciproc, prin o altă politică decât cea de până acum faţă de provincii. P. Andrei Profesor Universitar PALATUL JUSTIŢIEI Crima pasională din Bulevardul Ferdinand El la început judecarea procesului d-nei Maria Vasilescu, acuzată ca in ziua de 23 iunie a ucis cu focuri de revolver pe soţul ei Vasile Vasilescu, la Bulevarul Ferdinand. S’a putut stabili in cursul instrucţiei că revolverul a fost procurat de către chiriaşul asasinei ,anume lanca Lázár zis Bozeanu. Acesta posedase arma fără a fi avut autorizaţia prevăzuta de lege. Preşedintele Curţei cu juraţi a interogat pe acuzată, care a povestit viaţa dusă cu fostul ei soţ cu care era un divorţ. Ea a arătat ca a fost neglijată pentcru că victima avea legături extraconjugale. In noaptea de 22 Iunie încercând să se împace cu dânsul s’a iscat o ceartă în cursul căreia ea a descărcat un foc de revolver. Au fost ascultaţi apoi informatorii şi martorii. Desbaterile procesului au fost amânate în continuare pentru astăzi. SCANDAL LA PALATUL DE JUSTIŢIE La tribunalul notarial s’a petrecut ori un scandal cu prilejul unei vânzări silite. Au participat numeroşi proprietari ipotecaţi. Ei au venit să demonstreze contra acelora cari pun in vânzare forţat imobile contrar declaraţiunilor minnistrului de finanţe şi a preşedintelui Camerei că nu se va face nici o execuţie şi nici o vânzare până la 11 Februarie. Tribunalul a ţinut licitaţiile respective adjudecând câteva imobile. O femeie a cărei proprietate a fost vândută a leşinat. Ea a fost scoasă din sală sprijinită de fraţii ei. Au fost aduşi jandarmi pentru stabilirea ordinei. In învălmăşeală comisarul palatului de justiţie a fost lovit de către femeia Dumitru Nicolae Gheorghe, din str. Turtucaia 56, care a fost arestată. ’ A apărut No. 17 RADIO şi RADIOFONIA Cu armă oral sumar: LITERATURA RADIOGENICA de Ing. PETRAŞCU Seara sosească la radio Bucureşti Vedetele microfonului. — Radio-reportajul Mondial Concursul nostru pentru cea mai radiogenică voce Sărbătorile la radio — Programele difuzate de Crăciun şi Revelion — Reorganizarea revistei „nadio şi Radiofonia81 întrebări de om necăjit: Praziţii industriali — Intre ştiinţă şi fantezie. Poveste de iarnă. — technica In imagini : Magnetismul şi electro-magnetismul. Sfaturi practice — De vorbă cu cititorii — Caleidoscop ştiinţific Programul tuturor posturilor europene pe săptămâna 10-17 ianuari 1932 pagini mari Preţul 10 lei ei, proclamau falimentul filosofiei. par nici o faptă — fără răsplată. Ştiinţa a fost apoi pedepsită, căci aceeaşi soartă a avut-o la urmă şi ea. N’am văzut oare, acum vreo 40 de ani, proclamându-se de mulţi în frunte cu Brunetière, falimentul Ştiinţei (cum înainte se proclamase acel al filosofiei!) fiindcă Ştiinţa n’a putut satisface (şi nici nu era menirea ei) cerinţele pe care numai o fitosofie ie putea mulţumi. Singura vinovată în toate aceste nemulţumiri era insa numai Metafizica. Ea pretindea a da o explicare a tuturor marilor probleme asupra Existenţei şi Vieţii, asupra Creaţiunii şi Dumnezeirii prin ajutorul inteligenţii aplicată asupra lumii sensibile. D. Lothar Bichel se ocupă pe larg în „Zur Renaissance der Philosophie“ tocmai de această distincţie adâncă dintre Ştiinţă, Filosofie şi Metafizică. „Filosofia şi Ştiinţa — scrie Lothar Bickel — sunt două lucruri cu totul deosebite şi nu numai că filosofia nu poate da, prin activitatea ei rezultatele pe care le dă Ştiinţa dar Ştiinţa rămâne cu întreaga şi măreaţa ei cercetare şi acţiune pentru vecie în afară de sfera de unde începe filosofia, şi cu care, prin natura ei nu are nici un contact. Căci Ştiinţa înseamnă conceperea poziţiei noastre în lumea fenomenelor, în vederea pătrunderei cât mai adânc în această lume şi cât mai folositor pentru noi. Ştiinţa e nn totul şi cu Mul opera inteligenţei noastre PRACTICE“. Ea o orientare practică în lumea înconjurătoare şi nici decum o înţelegere a Existenţei independent de interesul nostru. D. Lothar Bickel scrie pagini pline de pasiune şi vervă împotriva metafizicii care vrea să utilizeze inteligenţa umană (şi ştim valoarea ei după criticismul lui Kant şi moderna Erkentnisstheorie) precum şi datele ştiinţei spre a dezlega enigmele Existenţei. Toate explicaţiile şi sistemele noastre de gândire aplicate marilor probleme ale Existenţei sunt antropomorfe. Aceasta a dovedit-o cu prisosinţă Spinoza şi tot această critică adresată raţiunii omeneşti curente e şi la baza operei lui Lothar Bickel. ,,Cugetarea, raţiunea noastră, cu care credem că putem cuprinde Lumea, seamănă — scrie Bickel — cu reţeaua paiajenului. Ea vine din corpul nostru şi deci E NUMAI PENTRU EL“. Filosofia nu face niciodată cercetări, nici nu aduce descoperiri cu privire la înţelegerea rostului Lumii şi Existenţei. Ea nu urmăreşte găsirea marelui Adevăr asupra acestor probleme fiindcă este şi a fost totdeauna — scrie Bickel — în posesiunea adevărului, care e unic şi acelaşi in toate timpurile şi-n toate civilizaţiile, înţelegerea lui e în funcțiune de o facultate specială: facultatea spirituală, şi de logica gândirii abstracte, de un fel de intuiţie... bergsoniană (Bickel zice că Spinoza a fost primul care a vorbit de ratio-intuitio, — numele lui Bergson nu-l pronunţă niciodată!). Toate sistemele de adevărată filosofie începând cu acelea ale celei mai îndepărtate antichităţi până în timpurile moderne, şi de la cele mai îndepărtate filosofii (din India şi China) până la acelea născute în Germania, Anglia şi Franţa, au — după Bicker — acelaşi sâmbure de Adevăr. Deosebirile sunt numai in FORMA cu care se prezintă. Cugetarea filosofică a lui Kant şi a lui Const. Brunner — scrie Bicker — o găsim şi in Parmenides şi’n Lao-Tse, iar în Tao-Te- King găsim fraze ce se pot găsi şi’n Spinoza. A spus-o doar şi Schelling. „Aparentele schimbări ale filosofiei există numai pentru neştiutori. Dacă se ivesc preschimbări care au o înrâurire reală asupra filosofiei, atunci ele sunt metamorfoze numai ale formei. Esenţa ei e neschimbată aceiaşi de când pentru prima oară a fost exprimată“. Dar, vor întreba cititorii, care este acest sâmbure de Adevăr etern al filosofiei, şi care e oare calea de a ajunge la ei, dacă Ştiinţa şi Metafizica sunt — ambele — date la o parte. La aceasta vom răspunde — după Lothar Bicker şi după Constantin Brunner — cu alt prilej. Deocamdată filosofia ridică iarăşi capul cu mândrie. Doctorul Ygree 5.000 premii Pentru numărul de Crăciun (16) cunoscuta revistă distrativâ, „Rebus“, oferă deslegătorilor premii în valoare de 5.000 lei (un aparat de radio, bani, cărţi...) Anunţăm pe toţi amatorii, că — dacă-şi procură numărul acesta, — mai pot partiepa la tragere, trimiţându-ne soluţiile până la 1 Februarie. Tragerea se va face Duminică 7 Februarie, orele 10 dimineaţa, în palatul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, în prezenţa publicului care va binevoi să asiste. Fiecare deslegător va lua parte la tragere, cu atâtea şanse, câte problemă a soluţionat. Scrisorile se trimit pe următoarea adresă: revista „Rebus" str. Const. Mille 7—11, Bucureşti. Cereţi pretutindeni numărul de Crăciun al revistei „REBUS“: 38 pagini, 7 lei. . --------- - Raidul aviatorilor francezi Codoş şi Robida HANOI, 11. (Rador). Aviatorii francezi Codoş şi Robida, au aterizat pe aerodromul din localitate, după un sbor de 153 ore şi 30 minute, de la plecarea lor din Franța, realizând astfel raidul propus. #diserrie«»«®' CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Revista Internaţională a Muncii Numărul pe Decembrie 1931 (No. 8, vol. XXIV) al revistei internaţionale a muncii, apărut zilele acestea conţine art articol datorit d-lui Fernand Maurette, şeful diviziei cercetărilor din Biroul internaţional al muncii, in care autorul, sub titlu! „Asigurarea contra şomajului, pretinsă cauză a şomajului permanent“ disecă şi combate un studiu al economistului francez Reuff, care tindea să demonstreze că „asigurarea contra şomajului este responsabilă pentru şomajul permanent care domneşte in Anglia de 12 ani de zile". Autorul ne arată ca „legile“ emise de d. Reuff nu se aplică, în cazul Cel mai bun, decât Angliei — ceiace n’a fost încă dovedit — şi că pentru Germania şi America, de pildă, ele nu se verifică de loc. In ceiace priveşte Insă situaţia din Anglia, d. Maurette aminteşte constatările unor economişti englezi, ca Sir Walter Layfort, care afirmă, pe bază de cifre, că asigurarea contra şomajului nu constituie o piedică la normalizarea salariilor şi a pieţei muncii. Autorul articolului după ce a combătut afirmaţiile d-lui Reuff cu propriile lui argumente, sfârşeşte printr’un citat, tot din Sir Walter Layton care spune: „in secolil al XIX- lea, mizeria şi posibilitatea de a muri de foame erau elemente a căror existenţă era încă tolerată de structura socială: azi am ridicat primele diguri contra mizeriei“. In numărul din Octombrie al revistei, d. P. ÎV. Martin examinase pe larg principiile raportului comitetului financiar englez, cunoscut mai bine sub numele de „Raport Mac Millam“, de data aceasta d. Martin, într’un nou articol examinează posibilitatea de a lua concluziile acestui raport ca baza unei acţiuni internaţionale şi ajunge la incheere că o coordonare intre finanţe şi industrie va trebui probabil făcută de către patroni şi salariaţi, cari sunt cei dintâi cari suferă de lipsa acestei coordonări. D. O. de R. Foemnder, de la Universitatea din Melbourne, face o interesantă expunere a legislaţiei australiene referitoare la arbitraj în materie de conflicte de muncă. Acest număr al revistei internaţionale a muncii este complectat printr’o serie interesantă de anchete, rapoarte şi statistice, și aduce o bogată bibliografie a ultimilor lucrări apărute cu privire la muncă. Satul Cornova jud.Orheiu (Basarabia). Un ciclu de prelegeri al I. S. R-ului Secţia sociologică, a „Institutului social român*“ va începe, pe data ds, maiereuri 13 Ianuarie, prezentarea materialului cules in campania a XII monografică întreprinsă in Iulie-August 1931 In satul Cornova din jud. Orheiu (Basarabia). Iată cum se va desfăşura prezentarea materialului adunat: Film.: Miercuri ,13 .Ianuarie 1932 Draguş, un sat din Ardeal, şi Cornova, un sat din Basarabia. Două filme documentare. Cu un cuvânt introductiv al d-lui prof. D. Gusti. Conferinţa ■ unui localnic. Miercuri 20 Ianuarie 1932 Sf. S. Părintele Ion Zama: Din viaţa unui preot basarabean. Metodă si sistem. Miercuri 27 Ianuarie 1932. D. Gusti: Realitate socială şi cercetare sociologică. Miercuri 3 Februarie 1982 Roman Cretein: Statistica in cercetările monografice. Ing. J. Meassnicow: Prezentare de cercetări statistice. Henri H. Stahl: Tehnica cercetării monografice. Cadre: Miercuri 16 Februarie 1932 Ion Conea şi Emil Popa- Condiționarile geofizice ale aşezării satului. D-ra Livia Gavat şi I. Bulal: Faună şi flora regiunii. D-ra M. Cotescu: Ruralistica. Traian Herseni: Raportul dintre natură şi cultură. Miercuri 17 Februarie 1932 R. Cressin, I. Meassnicov şi N. Popescu. Statistica demografiiâ. Dr. Mesrobeanu: Serologie. Drd. Dimitrie, Georgescu: Cadrul Biologic al satului Dr. Belciu: Asistența medicală. Drd. Feneşan: Rezultatul reacţiunilor Meieere. Drzi subit. Stoica şi Ungureanu: Prezentări de fişe familiale biologice Miercuri 24 Februarie 1932 H. H. Stahl: Cadrul istoric al satului. Ion Zurescu: Memorie socială Miercuri 2 Martie 1932 Anton Gole- petiţia: Cadrul psihologic al satului. Manifestări: Miercuri 9 Martie 1932 Anton Golopenda: Viaţa spirituală a satului (aspectul total) Ion Ionică şi Octavian Iosif: Ştiinţa populară şi mitologia populară. Ion Smârineanu: Tehnologie. D-ra Dochia Ioanovici: Interdicţii şi magie. D-ra Ştefania Crlatescu: Descântecele Miercuri 16 Martie 1832 Octavian Iosif- Vat-Ereltrioasâ a satului. Ernest Bernea: Riturile. Georos Focşa: Etică şi moralitate. Ion Zamfirescu: Cultură şi acţiune culturalâ. Dra Eugenia Constantinescu: Comunicări de fişe. Miercuri 23 Martie 1932 Constantin Brâdloiu: Metoda monografică In cercetarea muzicologică. H. Brauner: Prezentare de fonograme corno’ene. Mihai Pop: Prezentare de texte de că-'-’ce notate flologic. D-ra Marce’a Focşa: Repertoriul coreoorafic. Miercuri 30 Martie 1932 A. Golopenţia: Arte spaţiale. Arhitect Armăşel: Prezentare de schiţe şi planuri. D-rele Marcella Focşa şi Elena Constante: Prezentare de n’anşe şi ţesături. • Petre Sârbu. Emil Turdeanu P. Ştefanucă: Prezentări de texte literare pol I pofane nemuzicale. mercuri 6 Aprilie 1933 Mircea M. Vulrănescu: Structura vieţii economice a satului. Emanoil Buznea: Viticultură şi vinificaţie. Adrian Negrea: Unităţi economice. Schimburile de actori In seara zilei de 14 Ianuarie a c. se va reprezenta, la Teatrul Naţional, „Machbeth“, de Shakespeare. Rolul principal va fi interpretat de d. Aurel Ghiţescu, societar al teatrului Naţionalui Iaşi. Apariţia pe scena bucureşteană a d-lui Aurel Ghiţescu va constitui un adevărat eveniment artistic. Iubitorii de teatru vor avea ocazia să admire şi să aprecieze talentul acestui mare actor ieşan, care a incalzit, cu arta şi simţirea sa ,atâtea generaţii. „Grupul de artă nouă“ deschide expoziţia la 25 Ianuarie Grupul de artă nouă" îşi inaugurează expoziţia în ziua de 25 Ianuarie. Ea va fi deschisă în sala „Ileana“ din librăria „Cartea Românească". Vor expune din operele lor pictorii: Marcel Iancu, Militza Pătraşcu, Nina Arbore, Merica Râmniceanu, Maxy, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Claudia Minulescu. „Citare de interes inenituial*, conferinţa d-lui Petru Coumarra eseu Joi 14 Ianuarie ora 6 d. a. va avea loc la Fundaţia Carol I prima conferinţă din ciclul „Explicaţia Timpului Nostru” prezentat de gruparea „Forum”. Va vorbi d. Petru Comarnescu despre „Centre de interes mondial1’. Noul roman al d-lui L. Leoneanu în curând vă apărea de sub tipar romanul Dorina“ere colaboratorul nostru, d. L. Leoneanu. Autorul a avut bunăvoinţa să-şi Citească zilele acestea manuscrisul într’un grup de prieteni. Putem afirma de pe acum că atât subiectul, cât şi factura generală a lucrării poartă pecete*a originalităţii şi fac ca romanul să se prezinte sub o formă cu desăvârşire occidentală. Prinzând un conflict sufletesc, plin de interes din viaţa reală, d. Leoneanu face in acelaş timp şi studiul societăţii de după război, Cu întreaga ei prefăcere repede şi neaşteptată. Talentul d-sale ajutat de un excepţional dlar al expunerii, se evidenţiază prin arta cu care leagă capitolele unul de altul, făcând pe cititori să urmărească peripeţiile prin care trec oamenii, mai ales sufletele, fără să simtă când au ajuns la incheere şi în acelaş timp fără să prevadă care va fi sfârşitul. Dar nu anticipăm prea mult. Romanul excelează prin noutateşi cititorii vor aprecia fără îndoială contribuţia preţioasă pe care autorul o aduce la noi în evoluţia acestui gen literar. O nouă rotaţiune de radiodiuntime franceză Cea mai mare staţiune de radiodifuziune a Franţei a fost inaugurată la Essarts-le-roi, lângă Paris. Emiţătorul e prevăzut pentru o undă purtătoare având o putere de 85 kilowaţi, cu o profunzime de 80%. Ceea ce corespunde puterii unei antene de 110 kilowați. Postul de la Essarts e legat de auditorul din Paris. C. HAMANGIU O viaţa bogată prin rodul ei s’a stins fulgerător. C. Hamangiu a plecat dintre noi în plin apogeu al carierei sale. ^ Ne pregăteam, cei grupaţi in jurul lui la „Pandectele Române” să sărbătorim zece ani de existenţă a acestei opere, care rămâne gloria vieţii sale, fiindcă a reuşit să facă din această revistă punctul de gravitaţie al întrecrii mişcări juridice româneşti, când moartea napraznică a prins în aripele ei pe cel care ne-a fost animatorul, îndrumătorul, prietenul. Vor înţelege toţi emoţia care ne-a cuprins la aflarea ştirii morţii sale, căci cu toţii ne-am dat seama în ace! moment că cu Gonst. Hamangiu se duce un mare om de bine şi justiţia perde în el pe unul din cei mai buni servitori ai ei. Nouă, cari am avut fericirea să-l apropiem, ne incumbă datoria de a proclama marele învăţământ ce se desprinde din viaţa acestui om, viaţă de continuă muncă, închinată cu desăvârşire binelui obştesc. Ca magistrat, ca om de ştiinţă, C. Hamangiu n’a înţeles să se abatâ o clipă dela principiile celei mai perfecte probităţi intelectuale şi morale. Disciplina sa morală nu cunoştea compromisuri. Const. Hamangiu, care a plecat la drumul vieţii în condiţii modeste, ajungând la locul de frunte mimai graţie unei munci oneste şi fără tihnă, nu putea fi decât duşmanul ireductibil al spiritul politicianist, care, sfidând interesul public, nu cunoaşte obstacol în seteaţii de realizări uşoare. De aceea Hamangiu, în fruntea departamentului justiţiei, a rămas tot judecător. Tuturor atacurilor, cami de multe ori ascundeau interese meschine, e le opunea voinţa sa dârză de a apăra interesele colectivităţii. îmi reamintesc cu câtă amărăciune îmi vorbea de întârzierea ce se punea în desăvârşirea unităţii sufleteşti a poporului român prin mlănţuirea unificării legislative. Venind în fruntea ministerului de histiţie, C. Hamângu şi-a consacrat întreaga sa muncă acestei probleme care-l frământă de la războiu tocoace şi a cărei realizarea o ceruse de atâtea ori în paginile „Pandectelor Române“. Din prima zi C. Hamangiu a muncit, a luptat, a primit cu stoicism toate atacurile îndreptate în contra lu, pentru zădărnicirea unei opere care, pentru el şi pentru toţi din jurul lui, trebuia să domine toate celelalte preocupări ale momentului. Ca şi muncitorul de care ne vorbeşte poetul latin că, aplecat pe plugul său, se strădueşte încă, în apus de soare, să fae ultimele brazde în ogorul din care vor răsări mâine speranţele recoltei viitoare. Hamangiu a muncit şi a pătimit pentru acest ideal până ce moartea l-a surprins. Soarta a voit ca această forţă să cadă în mersul ascendent spre înfăptuire. C. Hamangiu pleacă lăsând colaboratorilor săi măreaţa misiune de a continua lupta până la completa înfăptuire. Dacă moartea, în puterea sa oarbă şi misterioasă, poate nărui totul, ea este însă neputincioasă — şi aceasta apare ca o revanşă a vieţii — să şteargă acest sacru legământ. MARCO I. BARASCH C. HAMANGIU Semnarea convenţiei de petrol cu Franţa PARIS, 11. (Rador). — Ministerul comerţului comunică că d-nii RoNin şi Cesiana au semnat azi dimineaţă, aranjamentul In chestiunea petrolului Intre România şi Franţa. Aranjamentul va fi de asemenea semnat de către miniştrii afacerilor străine. Importatorii francezi de petrol românesc vor constitui o grupare care va garanta, în condiţiuni fixate, cumpărarea unui minimum de 400.000 tone anual de produse derivate. Furnituri suplimentare vor putea fi făcute pe bază de contracte liber încheiate de către acest organism. Societăţile româneşti cari vor exporta in Franţa vor crea şi ele o grupare pentru executarea acordului, ale cărui modalităţi ţin seama de drepturile dobândite. In cazul când guvernul francez ar hotărî să modifice regimul de autorizare, importul de păcură ar putea avea loc fără Îngrădire. Acelaş lucru se va Întâmpla şi pentru substituirea progresivă a importului de ţiţeiu, în locul produselor derivate, care va rezulta în curând prin crearea in Franţa a industriei rafinatului. Noua convenţie este Încheiată pe o durată de trei ani. Greşelile de limbă pe care le face un ţăran atunci când vrea să treacă drept om instruit şi maimuţăreşte felul de a vorbi al celor de la oraşe se numesc hiperurbanisme. Iată un exemplu: ţăranul care ştie că, pronunţarea ciept, chicior e socotită ca vulgară, şi că distins e să pronunţi piept, picior, ajunge să pronunţe şi pete în loc de cheie, căci nu-şi dă seama că, in acest din urmă cuvînt, ehe aparţine şi limbii literare. In acest fel, chiftea a ajuns să fie pronunţat, chiar de unii orăşeni, piftea. După modelul cuvântului hiperurbanism, am numit hiperenglezisme greşelile pe care le fac unii din noi atunci cind vor să pară mai englezi decit Shakespeare. Voi cita câteva exemple caracteristice. Deoarece englezii pronunţă de multe ori grupul ea cai, cuvântul sweater s’a răspândit în româneşte cu pronunţarea switer. Dar, în cazul aceasta, ea nu se pronunţă i, ci e (sweter). In multe cazuri, in englezeşte, i se glezeşte ca un e foarte deschis. De aceia oricine vrea să pară că ştie englezeşte, pronunţă în toate cuvintele de orgine englezească pe a ca e. Dar sunt şi excepţii, şi încă foarte numeroase: cuvântul dancing se citeşte dansing, nu densing, cum îl pronunţă mulţi la noi. Numele feminin Gladys nu se citeşte Gledis, cum vor unii, ci Gladis. Deasemeneea, numele Charlie sau Charley se pronunţă cu a. - • -în general, a se pronunţă nu enciteşte ai. Dar niu totdeauna. De aceia greşesc aceia care-şi închipuie ca pronunţă englezeşte cihd zic braigi, in loc de bridge, sau Straibling in loc de Stribling (numele unui boxeur). Destul de numeroase sunt şi greşelile de accent. Ca orice limbă germanică, engleza are predilecţie pentru accentul pe silaba iniţială. Ceia ce nu înseamnă însă că accentul e totdeauna pe această Silabă. Astfel nu se zice kndek out (cu accentul pe o), cum se aude de multe ori in lumea specialiştilor, ci necăut. De asemenea nu se pronunţă corect pulover, ci pulover. Iată şi o greşală de scris foarta frecventă. Moştenitorul tronului englezesc este prinţul de Wales, nu de Walles. Forma aceasta din urmă nu inseamnă nimic. Oamenii care ştiu că in limbile străine se dublează unele consoane şi-au închipuit că nu strică nimic dacă pun un în plus în cazul de faţă. La aceasta au fost poate îndemnaţi şi de faptul că in franţuzeşte numele acesta se scrie Galles. La intrarea in gara de Nord, iţi sare in ochi o reclamă imensă a unui hotel, care se laudă că posedă la atest confort. Şi aici s’a dublat în mod, greşit o consoană şi, pe deasupra, s’a mai făcut o greşală şi la cuvitttul ăl doilea: in englezeşte se scrie la test comfort (ultimul confort). Morala e că, înainte de a întrebuinţa, in scris sau in pronunţare, urt cuvânt străin, e bine să ne informăm în privinţa formei lui corecte. E adevărat câ ortografia engleză e foarte capricioasă şi că e greu să căpătăm imediat informaţii juste. Dar cine ne obligă să întrebuinţăm la fiecare pas cuvinte englezeşti? Gh. Reviga PUTINĂ GRAMATICĂ HIPERENGLEZISME BURSA Bucureşti, 11 ianuarie B-ca Naţională 4050, 4075 B-ca Românească 330 B-ca Românească pui 310 C. Industrial 220 Astra Română 370, 80 Concordia 215 C. Minier 104, 105, 106, 105 S. T. B. 710 Reşiţa 160 Clădirea Românească 240 Mica 365 Impr. Stabilizare 58^, 57K, 57g*, 57 K Impr. Desvoltare 54, 54% Renta Impropr. 33, 33^, 334 Scris. Urb. Buc. 10% 74 Scris. Urb. Buc. 5% 50 Scris. rurale 5% 354. 354, 35 Acord Paris 480 Acord Berlin 4% 150 La noi devizele se negociază la cursuri medii 100 lei 3,08 fr. elv. la Zürich 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris Schiril in străinătate li Ianuarie 1932 PARIS (închiderea) Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Mărci germane Fiorini olandezi 6.59 6.58 580.00 168.35 167.25 23.42 23.20 8.60 32.85 4.99 40.05 67.60 Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Zloţi Dinari Lire turcești Leva Napoleon aur Lira sterlină 40.00— 40.25 22.00— 22.50 67.00— 68.00 2.00 2.10 19.00— 19.10 2.97— 3/H) 78.00— 79.00 1.07— 1.10 699.00— 702.00 840.00— 843.00 Londra 8819 xnsvv x uri: Iv-a) 4 Belgia 354.— Ititou 129.— Praga 75.70 Elveția ’ 497.— Olahda 1023.25 ZÜRICH (închiderea) Berlin 121-30 Amsterdam 305.80 New York 5.13.37 Londra 17.35 Pans 20.12A Milano 26.024 Praga 15-21 BUdapesta 90.02 Belgrad 9.09 București 3.08 Varşovia, 57.45 Restrângerea comerţului cu devize in Ungaria BUDAPESTA, 1! (Danub). — Banca Naţională maghiară a publicat astăzi noui restricţiuni privitoare la restrângerea comerţului cu devize. Cu începere de astăzi cei cari călătoresc în străinătate nu mai au dreptul să ducă cu ea devize străine in valoare de 150 de pengoe, ci numai echivalenta l a 50 de pengoe. CURSUL MONEDELOR STREINE Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elvețieni Cor. cehoslovace Shilingi austriac 1 6.64— 6.67 570.00— 580.00 168.25 168.75 23.50 24.00 8.70— 8.80 33.000— 33.25 5.00— 5.03 19.50— 19.75 INFORMAŢIUNI Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, ministerul de finanţe a fost autorizat să inchee cu Casa de Păstrare, Institut de Credit şi Economii, soc. anonimă din Sălişte, o convenţiune pentru răscumpărarea de stat a unui portofoliu imobilizat de efecte, în sumă de 10.000.000, reescontat la Banca Naţională a României. Dicţionarul enciclopedic ilustrat al limbii române de I. A. Daruba şi G. Adamescu Cea mai folositoare operă românească a apărut şi a fost pusă in vânzare. Conţine 3000 pagini, 8000 lustraţiuni, 83 planşe in negru şi 23 planşe colorate. Subscriitorii care nu şi-au ridicat până azi exemplarele rezervate sunt rugaţi a se prezenta de urgenţă pentru a şi le ridica. Nu ne luăm nici un fel de angajament dacă vor rămâne fără exemplare. Am relatat că la Arad au fost arestaţi inspectorii ministerului agriculturii, Take Peacha şi Sotir Zarma, implicaţi în afacerea spirtului negru. Interesant e amănuntul că ă, dr. Vasile Avramescu, avocatul statului, a declarat că ă, inspector Bărcănescu din ministerul agriculturii i.ar fi comunicat telefonic, in numele ministrului, să anunţe justiţia că ministerul a anchetat pe inspectorii Peacha şi Zarma şi câ nu a găsit nimic în sarcina lor. Afirmaţiunea aceasta făcută de avocat în faţa Camerei de punere sub acuzare, a determinat pe d. prim procuror Vulpe să înfiereze repetatele insistenţe depuse în favoarea celor doi inspectori. Perceptorul Nicola D. Nicola din comuna Dunărea, judeţul Constanţa, a dispărut. El e învinuit de fraude de 300 mii lei şi de incendierea localului percepţiei. Pensionarii din Craiova s’au întrunit ori şi după ce au protestat împotriva reducerii pensiilor, au votat o moţiune prin care cer ca cel puţi reducerea să se facă echitabil. Confratele nostru d. N. Missirlin a avut durerea de a pierde eri pe tatăl său — unul din foştii vechi negustori ai Brăilei* In Monitorul Oficial din 11 Ianuarie a apărut decretul regal cu numirea d-lui Valeriu Pop ca ministru de justiţie. Joi 14 ianuarie, ora 9 seara precis, are loc conferinţa d-lui I. G. Duca, la cercul „Libertatea”. După cum s-a anunţat, d. I. G. Duca va vorbi despre „Câţiva mari oratori auziţi“ (waldeck-Rousseau, Viviani, Jaures, Briand, Petre Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu şi As Djuvara). Invitaţiile pentru această conferinţă sunt toate epuizate. Joi 21 Ianuarie, orele 9 seara, d. prof. Si senator Ioan Botez, va vorbi despre „Shylock în drama modernă“. Invitaţiile trebuesc ridicate de la secretariatul general al cercului, începând de Vineri 15 ianuarie, zilnic, între orele 4 şi 8 da. Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri şi pe temeiul legii publicata in Monitorul Oficial din 1930 s’a aprobat aranjamentul comercial dintre România şi Lituania, la 28 Martie 1931. La Craiova a avut loc ori o mare întrunire cetăţenească. A prezidat d. Ion Spirtaru, mare comerciant. Vorbitorii au arătat situaţia disperată a debitorilor urbani. La urmă, s-a hotărit alcătuirea unei delegaţii care să se prezinte regelui şi să-i ceară sprijinul pentru realizarea suspendării execuţiilor silite, suspendarea cererilor de faliment și extinderea conversiunii datoriilor. Primăria municipiului Cluj a hotărît să reducă numărul concesiunilor de autobuze de la 103 la 24. Dacă faptul se va realiza, vor rămâne pe drumuri 77 de familii cari trăesc din transportul călătorilor. D. Traian Bratu, profesor universitar şi fost preşedinte al Senatului, a fost ales preşedinte al organizaţiei naţional-ţărăniste din Fălticelai.