Adevěrul, ianuarie 1932 (Anul 45, nr. 14724-14748)

1932-01-14 / nr. 14733

Pagfir® 2« a ideie vreţi să aibă fraţii noştri des­­pre noi? Provinciile alipite sunt părţi integrante din ţara noastră şi fii lor trebue să-şi ceară dreptul ce li se cuvine în limitele legilor şi ale bunei rândueli. Iar noi, cei din vechiul regat, cu spirit mai maleabil, să căutăm a pătrunde mai mult şi mai bine în sufletul celorlalţi fraţi şi să ne schimbăm atitudinea faţă de ei. Naţiunea, spunea Renan, este un plebiscit de toate zilele. Ea e vo­inţa de a fi împreună, e trecutul­ comun şi aspiraţii comune pentru viitor. Această comunitate de su­flet trebue s’o întărim, înlăturând tot ce ar putea săpa prăpastia între provincii. Deosebiri pot exista, căci e normal şi util ca armonia şi vi­talitatea unei naţiuni să rezulte dintr’o variaţie de elemente, cu culoarea lor locală. Deosebiri da, dar prăpastie nu. Nu rare ori s’a adus ardelenilor şi basarabenilor acuzaţia că ar a­­vea tendinţe autonomiste. Nu le putem aduce această injurie unor oameni cari au luptat pentru nea­mul nostru, dar să ne temem de aceasta, căci disperarea e un foarte rău sfătuitor. Noi trebue să dobândim dragostea absolută, neum­brită de nici o dungă întunecoasă de nici o nemulţumire generală din partea fraţilor din provincii, pre­cum şi o încredere totală. Aceasta nu numai pentru că un înalt impe­rativ moral ne impune­­— dragos­tea de neam — ci pentru că străi­nătatea ştie şi vede tot ce se în­tâmplă la noi. Şi cea mai mică ne­mulţumire este exploatată de duş­mani şi mai ales de cei cari cer revizuirea tratatelor. Intr’adevăr e ciudat cum creşte numărul acestora, chiar în sânul naţiunilor amice, printre intelec­tuali şi scriitori. Iată, de pildă, Charles Gide, în prefaţa pe care o scrie la lucrarea unui ungur, asu­pra Europei centrale (din anul 1931) spune că Ungaria n’a avut atâta vină în războiul mondial, că trata­tul dela Trianon e prea sever şi că ar fi trebuit consultată popu­laţia înainte de a fi despărţită de Ungaria. Paul Louis, analizând si­tuaţia politică mondială, afirmă că Europa eşită din tratatele de la Ver­sailles, Saint-Germain, Trianon şi Neuilly, este condamnată „des sort origine", iar când vorbeşte despre Basarabia are chiar cuvinte tari pentru noi. Tot aşa Lémonon (la Nouvelle Europe centrale) priveşte România uneori aproape cu antipatie. Iar La Rochelle e de părere că, fără a se revizui tratatele, se pot admite ple­biscite locale „qui pourront entrai­­ner des scission partielles“. Ocu­­pându-se în­ special de Europa de Est și de Ungaria, el afirmă accen­tuat principiul autodeciziunii comu­nelor, „ce qui amenera des rectifi­cation de frontières importantes“. Este, desigur, neplăcut să vezi că în statele amice se înmulţesc gla­surile neprietenoase. E adevărat că noi, ca orice alt popor, nu trăim izolaţi, că depinde mult de alţii, dar tăria noastră stă, în primul rând, în noi — şi pământul românesc va fi al nostru, îl vom păstra cu toţii u­­niţi, însă prin dragoste şi respect reciproc, prin o altă politică decât cea de până acum faţă de provincii. P. An­­drei Profesor Universitar PALATUL JUSTIŢIEI Crima pasională din Bulevardul Ferdinand El l­a început judecarea procesului d-nei Maria Vasilescu, acuzată ca in ziua de 23 iunie a ucis cu focuri de revolver pe soţul ei Vasile Vasi­­lescu, la Bulevarul Ferdinand. S’a putut stabili in cursul instrucţiei că revolverul a fost procurat de către chiriaşul asasinei ,anume lanca Lá­zár zis Bozeanu. Acesta posedase ar­­ma fără a fi avut autorizaţia pre­văzuta de lege. Preşedintele Curţei cu juraţi a interogat pe acuzată, ca­re a povestit viaţa dusă cu fostul ei soţ cu care era un divorţ. Ea a a­­rătat ca a fost neglijată pentcru că victima avea legături extraconjuga­­le. In noaptea de 22 Iunie încercând să se împace cu dânsul s’a iscat o ceartă în cursul căreia ea a descăr­cat un foc de revolver. Au fost as­cultaţi apoi informatorii şi martorii. Desbaterile procesului au fost amâ­nate în continuare pentru astăzi. SCANDAL LA PALATUL DE JUS­TIŢIE La tribunalul notarial s’a petrecut ori un scandal cu prilejul unei vân­zări silite. Au participat numeroşi proprietari ipotecaţi. Ei au venit să demonstreze contra acelora cari pun in vânzare forţat imobile con­trar declaraţiunilor minnistru­lui de finanţe şi a preşedintelui Camerei că nu se va face nici o execuţie şi nici o vânzare până la 11 Februarie. Tribunalul a ţinut licitaţiile respec­tive adjudecând câteva imobile. O femeie a cărei proprietate a fost vândută a leşinat. Ea a fost scoasă din sală sprijinită de fraţii ei. Au fost aduşi jandarmi pentru stabili­rea ordinei. In învălmăşeală comi­sarul palatului de justiţie a fost lo­vit de către femeia Dumitru Nico­­lae Gheorghe, din str. Turtucaia 56, care a fost arestată. ’ A apărut No. 17­ RADIO şi RADIOFONIA Cu armă oral sumar: LITERATURA RADIOGENICA de Ing. PETRAŞCU Seara sosească la radio Bucureşti Vedetele microfonului. — Radio-reportajul Mondial Concursul nostru pentru cea mai radiogenică voce Sărbătorile la radio — Programele difuzate de Crăciun şi Revelion — Reorganizarea revistei „nadio­ şi Radiofonia81 întrebări de om necăjit: P­raziţii industriali — Intre ştiinţă şi fantezie. Poveste de iarnă. — t­echnica In ima­gini : Magnetismul şi electro-magnetismul. Sfaturi practice — De vorbă cu cititorii — Caleidoscop ştiinţific Programul tuturor posturilor europene pe săptămâna 10-17 ianuari 1932 pagini mari Preţul 10 lei ei, proclamau falimentul filoso­­fiei. par nici o faptă — fără răs­plată. Ştiinţa a fost apoi pedepsită, căci aceeaşi soartă a avut-o la urmă şi ea. N’am văzut oare, a­­cum vreo 40 de ani, proclamân­­du-se de mulţi în frunte cu Bru­­netière, falimentul Ştiinţei (cum înainte se proclamase acel al fi­­losofiei!) fiindcă Ştiinţa n’a pu­tut satisface (şi nici nu era me­nirea ei) cerinţele pe care numai o fitosofie ie putea mulţumi. Singura vinovată în toate aceste nemulţumiri era insa numai Me­tafizica. Ea pretindea a da o ex­plicare a tuturor marilor proble­me asupra Existenţei şi Vieţii, a­­supra Creaţiunii şi Dumnezeirii prin ajutorul inteligenţii aplicată asupra lumii sensibile. D. Lothar Bich­el se ocupă pe larg în „Zur Renaissance der Philosophie“ tocmai de această distincţie adâncă dintre Ştiinţă, Filosofie şi Metafizică. „Filosofia şi Ştiinţa — scrie Lothar Bickel — sunt două lu­cruri cu totul deosebite şi nu nu­mai că filosofia nu poate da, prin activitatea ei rezultatele pe care le dă Ştiinţa dar Ştiinţa rămâne cu întreaga şi măreaţa ei cerce­tare şi acţiune pentru vecie în a­­fară de sfera de unde începe filo­sofia, şi cu care, prin natura ei nu are nici un contact. Căci Ştiinţa­ înseamnă conceperea poziţiei noastre în lumea fenomenelor, în vederea pătrunderei cât mai a­­dânc în această lume şi cât mai folositor pentru noi. Ştiinţa e nn totul şi cu Mul opera inteligenţei noastre PRACTICE“. Ea­­ o o­­rientare practică în lumea încon­jurătoare şi nici de­cum o înţe­legere a Existenţei independent de interesul nostru. D. Lothar Bickel scrie pagini pline de pasiune şi vervă împo­triva metafizicii care vrea să u­­tilizeze inteligenţa umană (şi ştim valoarea ei după criticismul lui Kant şi moderna Erkentniss­­theorie) precum şi datele ştiinţei spre a dezlega enigmele Existen­ţei. Toate explicaţiile şi sistemele noastre de gândire aplicate mari­lor probleme ale Existenţei sunt antropomorfe. Aceasta a dovedit-o cu prisosin­ţă Spinoza şi tot această critică adresată raţiunii omeneşti curente e şi la baza operei lui Lothar Bickel. ,,Cugetarea, raţiunea noastră, cu care credem că putem cuprinde Lumea, seamănă — scrie Bickel — cu reţeaua paiajenului. Ea vine din corpul nostru şi deci E NU­MAI PENTRU EL“. Filosofia nu face nici­odată cercetări, nici nu aduce descope­riri cu privire la înţelegerea ros­tului Lumii şi Existenţei. Ea nu urmăreşte găsirea marelui Ade­­văr asupra acestor probleme fiind­că este şi a fost totdeauna — scrie Bickel — în posesiunea adevăru­lui, care e unic şi acelaşi in toate timpurile şi-n toate civilizaţiile, înţelegerea lui e în funcțiune de o facultate specială: facultatea spirituală, şi de logica gândirii abstracte, de un fel de intuiţie... bergsoniană (Bickel zice că Spi­noza a fost primul care a vorbit de ratio-intuitio, — numele lui Bergson nu-l pronunţă nici­oda­tă!). Toate sistemele de adevă­rată filosofie începând cu acelea ale celei mai îndepărtate antichi­tăţi până în timpurile moderne, şi de la cele mai îndepărtate filoso­fii (din India şi China) până la acelea născute în Germania, An­glia şi Franţa, au — după Bicker —­ acelaşi sâmbure de Adevăr. Deosebirile sunt numai in FOR­MA cu care se prezintă. Cugetarea filosofică a lui Kant şi a lui Const. Brunner — scrie Bicker — o găsim şi in Parmeni­des şi’n Lao-Tse, iar în Tao-Te- King găsim fraze ce se pot găsi şi’n Spinoza. A spus-o doar şi Schelling. „Aparentele schimbări ale fi­­losofiei există numai pentru ne­ştiutori. Dacă se ivesc preschim­bări care au o înrâurire reală a­­supra filosof­iei, atunci ele sunt metamorfoze numai ale formei. Esenţa ei e neschimbată aceiaşi de când pentru prima oară a fost exprimată“. Dar, vor întreba cititorii, care este acest sâmbure de Adevăr e­­tern al filosofiei, şi care e oare calea de a ajunge la ei, dacă Ştiinţa şi Metafizica sunt — am­bele — date la o parte. La aceasta vom răspunde — după Lothar Bicker şi după Con­stantin Brunner — cu alt prilej. Deocamdată filosofia ridică ia­răşi capul cu mândrie. Doctorul Ygree 5.000 premii Pentru numărul de Crăciun (16) cunoscuta revistă distrativâ, „Re­bus“, oferă d­eslegătorilor premii în valoare de 5.000 lei (un aparat de radio, bani, cărţi...) Anunţăm pe toţi amatorii, că — dacă-şi procură numărul acesta, — mai pot partiepa la tragere, trimi­­ţându-ne soluţiile până la 1 Februa­rie. Tragerea se va face Duminică 7 Februarie, orele 10 dimineaţa, în pa­latul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimi­neaţa“, în prezenţa publicului care va binevoi să asiste. Fiecare deslegător va lua parte la tragere, cu atâtea şanse, câte pro­blemă a soluţionat. Scrisorile se tri­mit pe următoarea adresă: revista „Rebus" str. Const. Mille 7—11, Bu­cureşti. Cereţi pretutindeni numărul de Crăciun al revistei „REBUS“: 38 pagini, 7 lei. . --------- -­ Raidul aviatorilor francezi Codoş şi Robida HANOI, 11. (Rador).­­ Avia­torii francezi Codoş şi Robida, au aterizat pe aerodromul din loca­litate, după un sbor de 153 ore şi 30 minute, de la plecarea lor din Franța, realizând astfel raidul propus. #dis­err­ie«»«®' CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Revista Internaţională a Muncii Numărul pe Decembrie 1931 (No. 8, vol. XXIV) al revistei internaţio­nale a muncii, apărut zilele acestea conţine art articol datorit d-lui Fer­nand Maurette, şeful diviziei cerce­­tărilor­ din Biroul internaţional al muncii, in care autorul, sub titlu! „Asigurarea contra şomajului, pre­tinsă cauză a şomajului permanent“ disecă şi combate un studiu al eco­nomistului francez Reuff, care tin­dea să demonstreze că „asigurarea contra şomajului este responsabilă pentru şomajul permanent care dom­neşte in Anglia de 12 ani de zile". Autorul ne arată ca „legile“ emise de d. Reuff nu se aplică, în cazul Cel mai bun, decât Angliei — ceiace n’a fost încă dovedit — şi că pentru Germania şi America, de pildă, ele nu se verifică de loc. In ceiace pri­veşte Insă situaţia din Anglia, d. Maurette aminteşte constatările unor economişti englezi, ca Sir Walter Layfort, care afirmă, pe bază de ci­fre, că asigurarea contra şomajului nu constituie o piedică la normali­zarea salariilor şi a pieţei muncii. Autorul articolului după ce a com­­­bătut afirmaţiile d-lui Reuff cu pro­priile lui argumente, sfârşeşte prin­­tr’un citat, tot din Sir Walter Lay­ton care spune: „in secolil al XIX- lea, mizeria şi posibilitatea de a muri de foame erau elemente a că­ror existenţă era încă tolerată de structura socială: azi am ridicat pri­mele diguri contra mizeriei“. In numărul din Octombrie al re­vistei, d. P. ÎV. Martin examinase pe larg principiile raportului comi­tetului financiar englez, cunoscut mai bine sub numele de „Raport Mac Millam­“, de data aceasta d. Mar­tin, într’un nou articol examinează posibilitatea de a lua concluziile acestui raport ca baza unei acţiuni internaţionale şi ajunge la incheere că o coordonare intre finanţe şi in­dustrie va trebui probabil făcută de către patroni şi salariaţi, cari sunt cei dintâi cari suferă de lipsa aces­tei coordonări. D. O. de R. Foemnder, de la Uni­versitatea din Melbourne, face o in­teresantă expunere a legislaţiei aus­traliene referitoare la arbitraj în materie de conflicte de muncă. Acest număr al revistei interna­ţionale a muncii este complectat printr’o serie interesantă de anche­te, rapoarte şi statistice, și aduce o bogată­ bibliografie a ultimilor lu­crări apărute cu privire la muncă. Satul Cornova jud.Orheiu (Basarabia). Un ciclu de prelegeri al I. S. R-ului Secţia sociologică, a „Institutului so­cial român*“ va începe, pe data ds, maier­­euri 13 Ianuarie, prezentarea materia­lului cules in campania a XII mono­grafică întreprinsă in Iulie-August 1931 In satul Cornova din jud. Orheiu (Ba­sarabia). Iată cum se va desfăşura prezenta­rea materialului adunat: Film.: Miercuri ,13 .Ianuarie 1932 Dra­­guş, un sat din Ardeal, şi Cornova, un sat din Basarabia. Două filme docu­mentare. Cu un cuvânt introductiv al d-lui prof. D. Gusti. Conferinţa ■ unui localnic. Miercuri 20 Ianuarie 1932 Sf. S. Părintele Ion Zama: Din viaţa unui preot basara­­bean. Metodă si sistem. Miercuri 27 Ia­nuarie 1932. D. Gusti: Realitate socia­lă şi cercetare sociologică. Miercuri 3 Februarie 1982 Roman Cretei­n: Statistica in cercetările mo­nografice. Ing. J. Meassnicow: Prezentare de cercetări statistice. Henri H. Stahl: Tehnica cercetării monografice. Cadre: Miercuri 16 Februarie 1932 Ion Conea şi Emil Popa- Condiționa­­rile geofizice ale aşezării satului. D-ra Livia Gavat şi I. Bulal: Faună şi flora regiunii. D-ra M. Cotescu:­ Ruralistica. Traian Herseni: Raportul dintre na­tură şi cultură. Miercuri 17 Februarie 1932 R. Cressin, I. Meassnicov şi N. Popescu. Statistica demografiiâ. Dr. Mesrobeanu: Serologie. Drd. Dimitrie, Georgescu­: Cadrul Bio­logic al satului Dr. Belciu: Asistența medicală. Drd. Feneşan: Rezultatul reacţiunilor Mei­eere. Drzi subit. Stoica şi Ungureanu: Pre­zentări de fişe familiale biologice Miercuri 24 Februarie 1932 H. H. Stahl: Cadrul istoric al satului. Ion Zurescu: Memorie socială­­ Miercuri 2 Martie 1932 Anton Gole-­ petiţia: Cadrul psihologic al satului.­­ Manifestări: Miercuri 9 Martie 1932 Anton Golopend­a: Viaţa spirituală a satului (aspectul total) Ion Ionică şi Octavian Iosif: Ştiinţa populară şi mitologia populară. Ion Smârineanu: Tehnologie. D-ra Dochia Ioanovici: Interdicţii şi magie. D-ra Ştefania Crlatescu: Descânte­cele Miercuri 16 Martie 1832 Octavian Io­sif- V­at-E­reltrioasâ a satului. Ernest Bernea: Riturile. Georo­s Focşa: Etică şi moralitate. Ion Zamfirescu: Cultură şi acţiune cultural­â. Dra Eugenia Constantinescu: Comu­nicări de fişe. Miercuri 23 Martie 1932 Constantin Brâdloiu: Metoda monografică In cer­cetarea muzicologică. H. Brauner: Prezentare de fonogra­­me corno’­ene. Mihai Pop: Prezentare de texte de că-'-’ce notate flologic. D-ra Marce’a Focşa: Repertoriul co­­reoorafic. Miercuri 30 Martie 1932 A. Golopen­­ţia: Arte­ spaţiale. Arhitect Armăşel: Prezentare de schi­ţe şi planuri. D-rele Marcella Focşa şi Elena Cons­tante: Prezentare de n’anşe şi ţesături. • Petre Sârbu. Emil Turdeanu P. Şte­­fanucă: Prezentări de texte literare pol I pofane nemuzicale. mercuri 6 Aprilie 1933 Mircea M.­­ Vulrănescu: Structura vieţii economice a satului. Emanoil Buznea: Viticultură şi vini­­ficaţie. Adrian Negrea: Unităţi economice. Schimburile de actori In seara zilei de 14 Ianuarie a c. se va reprezenta, la Tea­tru­l Naţional, „Machbeth“, de Shakespeare. Rolul principal va fi interpretat de d. Aurel Ghiţescu, societar al teatru­lui Naţional­­ui Iaşi. Apariţia pe scena bucureşteană a d-lui Aurel Ghiţescu va constitui un adevărat eveniment artistic. Iubitorii de teatru vor avea ocazia să admire şi să aprecieze talentul a­­cestui mare actor ieşan, care a incal­­zit, cu arta şi simţirea sa ,atâtea ge­neraţii. „Grupul de artă nouă“ deschide expoziţia la 25 Ianuarie Grupul de artă nouă" îşi inau­gurează expoziţia în ziua de 25 Ia­nuarie. Ea va fi deschisă în sala „Ileana“ din librăria „Cartea Românească". Vor expune din operele lor picto­rii: Marcel Iancu, Militza Pătraşcu, Nina Arbore, Merica Râmniceanu, Maxy, Lucia Demetriade-Bălăce­­scu, Claudia Minulescu. „C­itare de interes inenituial*­, conferin­ţa d-lui Petru Cou­marra eseu Joi 14 Ianuarie ora 6 d. a. va avea loc la Fundaţia Carol I prima confe­rinţă din­­ ciclul „Explicaţia Timpului Nostru” prezentat de gruparea „Forum”. Va vorbi d. Petru Comarnescu despre „Centre de interes mondial1’. Noul roman al d-lui L. Leoneanu în curând vă apărea de sub tipar romanul Dorina“­ere colaboratorul nostru, d. L. Leoneanu. Autorul a avut bunăvoinţa să-şi Ci­tească zilele acestea manuscrisul într’un grup de prieteni. Putem afirma de pe acum că atât subiectul, cât şi factura generală a lu­crării poartă pecete*a originalităţii şi fac ca romanul să se prezinte sub o formă cu desăvârşire occidentală. Prinzând un conflict sufletesc, plin de interes din viaţa reală, d. Leoneanu face in acelaş timp şi studiul societăţii de după război, Cu întreaga ei prefă­­cere repede şi neaşteptată. Talentul d-sale ajutat de un excep­ţional dlar al expunerii, se evidenţiază prin arta cu care leagă capitolele unul de altul, făcând pe cititori să urmă­rească peripeţiile prin care trec oame­nii, mai ales sufletele, fără să simtă când au ajuns la incheere şi în acelaş timp fără să prevadă care va fi sfâr­şitul. Dar nu anticipăm prea mult. Romanul excelează prin noutate­­şi cititorii vor aprecia fără îndoială con­tribuţia preţioasă pe care autorul o a­­duce la noi în evoluţia acestui gen literar. O nouă rotaţ­iune de radiod­i­­untime franceză Cea mai mare staţiune de radio­difuziune a Franţei a fost inaugu­­rată la Essarts-le-roi, lângă Paris. Emiţătorul e prevăzut pentru o un­dă purtătoare având o putere de 85 kilowaţi, cu o profunzime de 80%. Ceea ce corespunde puterii unei an­­tene de 110 kilowați. Postul de la Essarts e legat de auditorul din Paris. C. HAMANGIU O viaţa bogată prin rodul ei s’a stins fulgerător. C. Hamangiu a ple­cat dintre noi în plin apogeu al ca­rierei sale. ^ Ne pregăteam, cei grupaţi in ju­rul lui la „Pandectele Române” să sărbătorim zece ani de existenţă a acestei opere, care rămâne gloria vieţii sale, fiindcă a reuşit să facă din această revistă punctul de gra­vitaţie al întrecrii mişcări juridice româneşti,­­ când moartea na­pr­aznică a prins în aripele ei pe cel care ne-a fost animatorul, îndrumă­torul, prietenul. Vor înţelege toţi emoţia care ne-a cuprins la aflarea ştirii morţii sale, căci cu toţii n­e-am dat seama în ace! moment că cu Gonst. Ha­­mangiu se duce un mare om de bine şi justiţia perde în el pe unul din cei mai buni servitori ai ei. Nouă, cari am avut fericirea să-l apropiem, ne incumbă datoria de a proclama marele învăţământ ce se desprinde din viaţa acestui om, viaţă de continuă muncă, închinată cu desăvârşire binelui obştesc. Ca magistrat, ca om de ştiinţă, C. Hamangiu n’a înţeles să se a­­batâ o clipă dela principiile celei mai perfecte probităţi intelectuale şi morale. Disciplina sa morală nu cunoştea compromisuri. Const. Hamangiu, care a plecat la drumul vieţii în condiţii modes­te, ajungând la locul de frunte mi­mai graţie unei munci oneste şi fără tihnă, nu putea fi decât duşmanul ireductibil al spiritul­­ politicianist, care, sfidând interesul public, nu cunoaşte obstacol în setea­­ţii de realizări uşoare. De aceea Haman­giu, în fruntea departamentului jus­tiţiei, a rămas tot judecător. Tutu­ror atacurilor, cami de multe ori as­cundeau interese meschine, e­ le o­­punea voinţa sa dârză de a apăra interesele colectivităţii. îmi reamintesc cu câtă amără­ciune îmi vorbea de întârzierea ce se punea în desăvârşirea unităţii sufleteşti a poporului român prin mlănţuirea unificării legislative. Venind în fruntea ministerului de histiţie, C. Hamângu şi-a consacrat întreaga sa muncă acestei proble­me care-l frământă de la războiu tocoace şi a cărei realizarea o ceru­se de atâtea ori în paginile „Pan­­dectelor Române“. Din prima zi C. Hamangiu a mun­cit, a luptat, a primit cu stoicism toate atacurile îndreptate în contra lu, pentru zădărnicirea unei opere care, pentru el şi pentru toţi din jurul lui, trebuia să domine toate celelalte preocupări ale momentu­lui. Ca şi muncitorul de care ne vor­beşte poetul latin că, aplecat pe plugul său, se strădueşte încă, în apus de soare, să fae ultimele braz­de în ogorul din care vor răsări mâine speranţele recoltei viitoare. Hamangiu a muncit şi a pătimit pentru acest ideal până ce moartea l-a surprins. Soarta a voit ca a­­ceastă forţă să cadă în mersul as­cendent spre înfăptuire. C. Hamangiu pleacă lăsând co­laboratorilor săi măreaţa misiune de a continua lupta până la com­pleta înfăptuire. Dacă moartea, în puterea sa oar­bă şi misterioasă, poate nărui totul, ea este însă neputincioasă — şi a­­ceasta apare ca o revanşă a vieţii — să şteargă acest sacru legământ. MARCO I. BARASCH C. HAMANGIU Semnarea convenţiei de petrol cu Franţa PARIS, 11. (Rador). — Mi­­nisterul comerţului comunică că d-nii RoN­in şi Cesiana au semnat azi dimineaţă, aranja­mentul In chestiunea petrolu­lui Intre România şi Franţa. Aranjamentul va fi de aseme­­nea semnat de către miniştrii afacerilor străine. Importatorii francezi de pe­trol românesc vor constitui o grupare care va garanta, în condiţiuni fixate, cumpărarea unui minimum de 400.000 tone anual de produse derivate. Furnituri suplimentare vor putea fi făcute pe bază de con­tracte liber încheiate de către acest organism. Societăţile româneşti cari vor exporta in Franţa vor crea şi ele o grupare pentru execu­tarea acordului, ale cărui mo­dalităţi ţin seama de dreptu­rile dobândite. In cazul când guvernul fran­cez ar hotărî să modifice regi­mul de autorizare, importul de păcură ar putea avea loc fără Îngrădire. Acelaş lucru se va Întâmpla şi pentru substi­tuirea progresivă a importu­lui de ţiţeiu, în locul produse­lor derivate, care va rezulta în curând prin crearea in Franţa a industriei rafinatului. Noua convenţie este Înche­iată pe o durată de trei ani. Greşelile de limbă pe care le­­ face un ţăran atunci când vrea să treacă drept om instruit şi maimuţăreşte felul de a vorbi al celor de la oraşe se numesc hiperurbanisme. Iată un exemplu: ţăranul care ştie că, pro­­nunţarea ciept, chicior e socotită ca vulgară, şi că distins e să pronunţi piept, picior, ajunge să pronunţe şi pete în loc de cheie, căci nu-şi dă seama că, in acest din urmă cuvînt, ehe aparţine şi limbii literare. In a­­cest fel, chiftea a ajuns să fie pro­nunţat, chiar de unii orăşeni, pif­­tea. După modelul cuvântului hiper­­urbanism, am num­it hiperenglezis­­m­e greşelile pe care le fac unii din noi atunci cind vor să pară mai en­glezi decit Shakespeare. Voi cita câ­teva exemple caracteristice. De­oarece englezii pronunţă de multe ori grupul ea ca­i, cuvântul sweater s’a răspândit în româneşte cu pronunţarea switer. Dar, în cazul aceasta, ea nu se pronunţă i, ci e (sweter). In multe cazuri, in englezeşte, i se glezeşte ca un e foarte deschis. De aceia oricine vrea să pară că ştie englezeşte, pronunţă în toate cuvin­­tele de orgine englezească pe a ca e. Dar sunt şi excepţii, şi încă foarte numeroase: cuvântul dancing se ci­­teşte dansing, nu densing, cum îl pronunţă mulţi la noi. Numele femi­­nin Gladys nu se citeşte Gledis, cum vor unii, ci Gladis. Deasemeneea, nu­mele Charlie sau Charley se pronun­ţă cu a. - • -în general, a se pronunţă nu en­­citeşte ai. Dar niu totdeauna. De a­­ceia greşesc aceia care-şi închipuie ca pronunţă englezeşte cihd zic braigi, in loc de bridge, sau Straibling in loc de Stribling (numele unui bo­­xeur). Destul de numeroase sunt şi gre­şelile de accent. Ca orice limbă ger­manică, engleza are predilecţie pen­tru accentul pe silaba iniţială. Ceia ce nu înseamnă însă că accentul e totdeauna pe această Silabă. Astfel nu se zice kndek out (cu accentul pe o), cum se aude de multe ori in lu­mea specialiştilor, ci necăut. De ase­­menea nu se pronunţă corect pul­over, ci pulover. Iată şi o greşală de scris foarta frecventă. Moştenitorul tronului en­­glezesc este prinţul de Wales, nu de Walles. Forma aceasta din urmă nu inseamnă nimic. Oamenii care ştiu că in limbile străine se dublează u­­nele consoane şi-au închipuit că nu strică nimic dacă pun un­­ în plus în cazul de faţă. La aceasta au fost poate îndemnaţi şi de faptul că in franţuzeşte numele acesta se scrie Galles. La intrarea in gara de Nord, iţi sare in ochi o reclamă imensă a unui hotel, care se laudă că posedă la atest confort. Şi aici s’a dublat în mod, greşit o consoană şi, pe deasupra, s’a mai făcut o greşală şi la cuvitt­­tul ăl doilea: in englezeşte se scrie la test comfort (ultimul confort). Morala e că, înainte de a întrebu­inţa, in scris sau in pronunţare, urt cuvânt străin, e bine să ne infor­măm în privinţa formei lui corecte. E adevărat câ ortografia engleză e foarte capricioasă şi că e greu să căpătăm imediat informaţii juste. Dar cine ne obligă să întrebuinţăm la fiecare pas cuvinte englezeşti? Gh. Reviga PUTINĂ GRAMATICĂ HIPERENGLEZISME B­URSA Bucur­eşti, 11 ianuarie B-ca Naţională 4050, 4075 B-ca Românească 330 B-ca Românească pui 310 C. Industrial 220 Astra Română 370, 80 Concordia 215 C. Minier 104, 105, 106, 105 S. T. B. 710 Reşiţa 160 Clădirea Românească 240 Mica 365 Impr. Stabilizare 58^, 57K, 57g*, 57 K Impr. Desvoltare 54, 54% Renta Impropr. 33, 33^, 33­4 Scris. Urb. Buc. 10% 74 Scris. Urb. Buc. 5% 50 Scris. rurale 5% 354. 354, 35 Acord Paris 480 Acord Berlin 4% 150 La noi devizele se nego­ciază la cursuri medii 100 lei 3,08 fr. elv. la Zürich 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris Schiril in străinătate li Ianuarie 1932 PARIS (închiderea) Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Mărci germane Fiorini olandezi 6.59 6.58 580.00 168.35 167.25 23.42 23.20 8.60 32.85 4.99 40.05 67.60 Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Zloţi Dinari Lire turcești Leva Napoleon aur Lira sterlină 40.00— 40.25 22.00— 22.50 67.00— 68.00 2.00­ 2.10 19.00— 19.10 2.97— 3/H) 78.00— 79.00 1.07— 1.10 699.00— 702.00 840.00— 843.00 Londra 8819 xnsvv x uri: Iv-a) 4 Belgia 354.— Ititou 129.— Praga 75.70 Elveția ’ 497.— Olahda 1023.25 ZÜRICH (închiderea) Berlin 121-30 Amsterdam 305.80 New­ York 5.13.37 Londra 17.35 Pans 20.12­­A Milano 26.024 Praga 15-21 BUdapesta 90.02 Belgrad 9.09 București 3.08 Varşovia, 57.45 Restrângerea comerţului cu devize in Ungaria BUDAPESTA, 1! (Danub). — Banca Naţională maghiară a publi­cat astăzi noui restricţiuni privi­toare la restrângerea comerţului cu devize. Cu începere de astăzi cei cari călătoresc în străinătate nu mai au dreptul să ducă cu ea devize străine in valoare de 150 de pen­goe, ci numai echivalenta l a 50 de pengoe. CURSUL MONEDELOR STREINE Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elvețieni Cor. cehoslovace Shilingi austriac 1 6.64— 6.67 570.00— 580.00 168.25­ 168.75 23.50­ 24.00 8.70— 8.80 33.000— 33.25 5.00— 5.03 19.50— 19.75 INFORMAŢIUNI Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, ministerul de finanţe a fost autorizat să inchee cu Casa de Păstrare, Institut de Credit şi Eco­nomii, soc. anonimă din Sălişte, o convenţiune pentru răscumpărarea de stat a unui portofoliu imobilizat de efecte, în sumă de 10.000.000, re­­escontat la Banca Naţională a Româ­niei. Dicţionarul enciclopedic ilustrat al limbii române de I. A. Darub­­a şi G. Adamescu Cea mai folositoare operă românească a apărut şi a fost pusă in vânzare. Con­ţine 3000 pagini, 8000 l­ustraţiuni, 83 planşe in negru şi 23 planşe colorate. Subscriitorii care nu şi-au ridicat până azi exemplarele rezervate sunt rugaţi a se prezenta de urgenţă pentru a şi le ridica. Nu ne luăm nici un fel de an­gajament dacă vor rămâne fără exem­plare. Am relatat că la Arad au fost a­­restaţi inspectorii ministerului agri­culturii, Take Peacha şi Sotir Zar­­ma, implicaţi în afacerea spirtului negru. Interesant e amănuntul că ă, dr. Vasile Avramescu, avocatul statului, a declarat că ă, inspector Bărcă­­nescu din ministerul agriculturii i.ar fi comunicat telefonic, in numele ministrului, să anunţe justiţia că ministerul a anchetat pe inspectorii Peacha şi Zarma şi câ nu a găsit ni­­mic în sarcina lor. Afirmaţiunea aceasta făcută de a­­vocat în faţa Camerei de punere sub acuzare, a determinat pe d. prim procuror Vulpe să înfiereze repeta­tele insistenţe depuse în favoarea celor doi inspectori. Perceptorul Nicola D. Nicola din comuna Dunărea, judeţul Constan­ţa, a dispărut. El e învinuit de fraude de 300 mii lei şi de incendierea localului per­­cepţiei. Pensionarii din Craiova s’au întru­nit ori şi după ce au protestat îm­potriva reducerii pensiilor, au votat o moţiune prin care cer ca cel pu­­ţi reducerea să se facă echitabil. Confratele nostru d. N. Missirlin a avut durerea de a pierde eri pe tatăl său — unul din foştii vechi negu­stori ai Brăilei* In Monitorul Oficial din 11 Ianua­rie a apărut decretul regal cu numi­rea d-lui Valeriu Pop ca ministru de justiţie. Joi 14 ianuarie, ora 9 seara pre­cis, are loc conferinţa d-lui I. G. Duca, la cercul „Libertatea”. După cum s-a anunţat, d. I. G. Duca va vorbi despre „Câţiva mari oratori auziţi“ (waldeck-Rousseau, Viviani, Jaures, Briand, Petre Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu şi A­s Djuvara). Invitaţiile pentru această confe­rinţă sunt toate epuizate. Joi 21 Ianuarie, orele 9 seara, d. prof. Si senator Ioan Botez, va vorbi despre „Shylock în drama modernă“. Invitaţiile trebuesc ridicate de la secretariatul general al cercului, începând de Vineri 15 ianuarie, zil­nic, între orele 4 şi 8 d­­a. Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri şi pe temeiul legii publica­­ta in Monitorul Oficial din 1930 s’a aprobat aranjamentul comercial dintre România şi Lituania, la 28 Martie 1931. La Craiova a avut loc ori o mare întrunire cetăţenească. A prezidat d. Ion Spirta­ru, mare comerciant. Vorbitorii au arătat situaţia dispe­rată a debitorilor urbani. La urmă, s-a hotărit alcătuirea u­­nei delegaţii care să se prezinte re­gelui şi să-i ceară sprijinul pentru realizarea suspendării execuţiilor silite, suspendarea cererilor de fali­­ment și extinderea conversiunii da­toriilor. Primăria municipiului Cluj a ho­­tărît să reducă numărul concesiu­nilor de autobuze de la 103 la 24. Dacă faptul se va realiza, vor ră­mâne pe drumuri 77 de familii cari trăesc din transportul călătorilor. D. Traian Bratu, profesor univer­sitar şi fost preşedinte al Senatului, a fost ales preşedinte al organizaţiei naţional-ţărăniste din Fălticelai.

Next