Adevěrul, februarie 1932 (Anul 45, nr. 14749-14773)

1932-02-01 / nr. 14749

SITUAȚIA GRAVA DIN CHINA America pregătește o demonstrație navală contra Japoniei. S’a încheiat un armistițiu între China și Japonia SHANGHAI, 29 (Rador) — începând de azi noapte, o escadrilă de avioane penexe bombardează loca­litatea Chapel, din apro­pierea concesiunei inter­naționale din Shanghai. Bombardamentul a provo­cat un incendiu imens, ca­re devastează localitatea, în zorii zilei, avioanele continuau bombardamen­­tul. Japonezii au ocupat la ora 5 dimineața cartierul general militar din Che­­pei și gara. Trupele chi­neze au reușit insă să roi cucerească gara. Azi dimineață lupta și încetat, japonezii și chi­nezii încercând să se întă­rească pe pozițiile respec­tive. Japonezii așteaptă sosi­rea unei nouă escadre de 12 torpiloare. SHANGHAI, 29 (Danub) — Pe străzile cartierului chinezesc din Shanghai s’au dat lupte clincene în­tre trupele japoneze care avansează și trupele chi­neze care vor să împiedice Până dimineață o par­te a orașului se mai a­­fla în mâinile chinezilor. Lupta continuă. Trupele japoneze au pierdut până acum 60 de oameni, pe când numărul morților de partea chine­zilor nu este cunoscut. Cartierul european este apărat de detașamente en­gleze, franceze, italiene și americane, sub condu­cerea unui general en­glez. O ANCHETĂ INTERNAȚIONALĂ LA SHANGHAI GENEVA, 29 (Rador). — Comitetul de 12, care cer­cetează conflictul dintre China și Japonia, a decis să invite pe miniștri ple­nipotențiari ai Germaniei, Italiei, Angliei și Franței la Peking să facă o anche­tă urgentă asupra eveni­mentelor în curs la Shan­ghai. soldații chinezi trimiți din Nanking O proclamație a comandantuli forțelor japoneze justifică atac» prin nevoia de a proteja pe locuitori japonezi din Shanghai, faptul că autoritățile chineze au proclamat și­i starea de asediu a fost privită ca o­­ justificare a Intervenției japoneze. 1. D!n Tokio se așteaptă să sosească­­ nouă vapoare de războia. » Ostilitățile au fost suspendate WASHINGTON, 29 (Ra­dor). — La Shanghai a in­tervenit un armistițiu. Ja­ponezii și chinezii au con­vertit să suspende ostilită­țile la Shanghai cu înce­pere de astăzi la amiază. * SOA’ORA. 29 (­Rador). — Știrea încheierei armisti­țiului la Shanghai a fost confirmată oficial astă seară. America pregătește o demonstrație navală contra Japoniei ? NEW­ YORK, 29 (Ra­dor).­­ După o știre a a­­genției „Asociated Press“, guvernul Statelor Unite ar examina eventualita­tea unei demonstrațiuni navale anglo-americane la Shanghai, întrucât pro­cedarea Japoniei ar pri­mejdi ei interesele celor­lalte puteri. DEMERSUL BRITANIC LONDRA, 29. (Rador). — Guver­nul britanic a făcut cunoscut guver­nului japonez că speră că nici o ac­țiune nu va fi întreprinsă la Shan­ghai in Interiorul concesiunii inter­naționale, fără aprobarea prealabi­lă a tuteror guvernelor interesate. Guvernul britanic a informat și guvernul Statelor­ Unite despre a­­ceastă acțiune a sa, invitându-l a face și din partea sa un demers simi­lar la Tokio. NOUL DEMERS AL CHINEI LA GENEVA GENEVA, 29. (Rador). — Dele­gatul Chinei in consiliul Societății Națiunilor a adresat o scrisoare prin care sesizează consiliul de diferen­dul chino-japonez in virtutea arti­colelor 10 și 15 din pact. Delegatul Chinei își rezervă drep­tul de a invoca și alte articole din pact, dacă va socoti necesar, în ur­ma ultimelor evenimente petrecute la Shanghai,­­ PARIS, 29. (Rador). — Articolele 10 și 15 din pactu­ Societății Națiu­nilor, Invocate de reprezentantul Chinei la Geneva, obligă pe mem­brii Societății Națiunilor să respecte mutual integritatea teritorială și au­toriză consiliul să ia hotărârile de rigoare fără asentimentul părților în cauză. SITUAȚIA IN ORAȘUL SHAN­GHAI SHANGHAI, 2% (Rador).­­ Ca­mera chineză de comerț a procla­mat greva generală. Toate băncile chineze s-au închis. întreaga viață comercială a orașului este suspen­dată. Numărul victimelor la Chapel pa­re a fi enorm. Cei două sute de mii de locuitori din Chapel au fost fără apărare față de bombardamentul din avioanele japoneze. Locuitorii nu se pot refugia în concesiunea in­ternațională de­oarece porțile ace­steia sunt Închise. Incendiul din Chapel amenință a­­cum concesiunea internațională, du­pă ce a distrus aproape în întregime orașul. In zona Shanghai sosesc cu miile Armonizarea salariilor Cifra salariilor celor 25 de clase de salarizare Am arătat la timp că s’a fixat de către ministerul de finanțe 25 de clase de funcțiuni, in care urmează să fie încadrate toate funcțiunile e­­xistente la diferitele departamente ale statului. Iată acum salariile fixate — con­form proectului ministerului de fi­nanțe — pentru fiecare din cele 25 de clase. NO­ILE CLASE DE SALARIZARE Cl. I, 34.000; cl. II, 30.000; cl. III, 26.000; cl. IV, 22.00; cl. V, 19.460; cl. VI, 16.100; cl. VII, 13.300) cl. VIII, (2.000) cl. IX, 10.000; cl. X, 9.000) cl. XI, 8.500; cl. XII, 8.000) cl. XIII, 7.500; cl. XIV, 7.000) cl. XV, 6.300; cl. XVI, 5.900; cl. XVII, 5.450; cl. XVI­II, 5.000; cl. XIX, 4.700; cl. XX, 4.350; cl. XXI, 4.000; cl. XXII, 3.650) cl. XXI­II, 3.400) cl. XXIV, 3.200) cl. XXV, 3.009. După cum s’a hotărât în ultima ședință a «omisiu­ne­ de armonizare a sala­riilor, toate ministerele urmează acum să înca­dreze pe funcționarii lor în clasele respective, după cum salariul lor ac­tual­ii indică pentru o cla­să sau alta. CUM SE VA FACE ARMONIZA­REA Dacă un funcționar are actu­almente exact salariul corespun­zător uneia din cele 25 de clase, funcțiunea lui va fi încadrată cu­ clasa corespunzătoare. Dacă salariul actual Ihta fiu corespunde exact uneia di­n clase, el va fi încadrat intr-una din cele două clase intre care se găsește salariul, după cum va găsi cu cale ministerul respectiv. Cum prin această primă opera­ție de încadrare s’ar putea să re­zulte o nepotrivire intre încadra­rea unei funcțiuni făcută­­ de un minister și încadrarea aceleiași funcțiuni făcută de alt minister, lucrările ce vor aduce la­ exami­narea comisiei de armonizare, ca­re va face încadrarea și armoni­zarea definitivă a tuturor sala­riilor.­­ Salariile de mai sus sunt pen­tru funcțiunile propriu zise. Pentru funcționarii auxiliari, precum și pentru personalul de serviciu se vor fixa ulterior alte 11 clase de salarizare deosebite de clasele de mai sus. D, MacDonald și-a amânat plecarea la Geneva MW­ORA, 2». (Rador). — O. «**• donald va pleca la Beneva deabia spre sfârșitul săptămânii viitoare. Primul ministru nu va asista deci la deschiderea conferinței intrai. rit. O. John Simon, ministrul Afece­­rilor Străine, Hind suferind de gripă, an va nnina pl-c» mâl»« I« 0*!S*V9 Tratativele cu Rusia sovietelor Uimiți Tratativele n’au fost rupte ci continuă la Geneva impresia provocată de declarațiile d-lui Ghica Am arătat în numărul nostru de eri că împotriva comunicatului o­­ficial românesc, publicat zilele tre­cute la Riga, tratativele cu Rusia Sovietelor pentru încheerea pactu­lui de neagresiune continuă. Informația noastră a fost confirmată d­e către ziarul „Neue Freie Freise", care a­­nunță din Riga cu data de 26 ianuarie „reluarea negocieri­lor ruso-române. D- Stomonia­­kov a făcut propuneri noul, care ar însemna o oarecare prevenire față de propunerile românești. Chestiunea Basara­biei nu va figura un tratat, pre­cum nu figurează în proectul de tratat ruso-polon chestiu­nea Vienei". . Se pare că din motive de ordin teh­nic, ministrul de externe găsin­­­du-se în acest moment la Paris, mi­nisterul de externe din București nu a primit la timp informațiile în le­gătură cu noua propunere sovietică. De aceia în cursul zilei de ori mi­nisterul de externe a dat următoa­re cercurile diplomatice străine din București, precum și în sânul partidelor de opoziție domnește oarecare nedumerire în legătură cu declarațiile făcute de către d. mi­nistru de externe Ghica ziarului „Excelsior” de la Paris și care au fost transmise ori în rezumat prin agenția Rador. A produs o impresie ciudată a­­gresivitatea declarațiilor din „Ex­celsior“ și precizarea că tratati­vele de până acum cu Sovietele „au fost fără rezultat, Sovietele voind să lase la o parte chestiu­nea Basarabiei“. Nedumerirea asupra acestei fra­rele lămuriri oficiale asupra trata­tivelor. Cercurile oficiale dela noi afirmă că Rusia încercase să iasă din ca­drul unui pact de neagresiune. Gu­vernul român așteaptă acum ca So­vietele să regle la o atitudine mai logică, făcând propuneri strict con­forme cu ideia pactului de neagre­siune. In această așteptare, posibilitatea unor conversații directe intre minis­trul de externe român și ministrul de externe sovietic la Geneva este deschisă. Se dezminte afirmația că Sovie­tele ar fi cerut la­ Riga frontiera Prutului. In ce privește parafarea pactului de neagresiune polono-ru­s, cercu­rile informate precizează că un text de convenție stabilit nu înseam­nă decât vizarea lui, spre neschim­­bare. Parafarea nu obligă insă în mod neapărat pe nici una din părți, atât timp cât convenția nu este sem­nată și nu e pusă în vigoare. Cercurile oficiale mai acentuiază că atitudinea Poloniei față de Ro­mânia a fost reală. Guvernul polon a dat asigurări formale că nu va semna pactul cu Rusia până când negocierile noastre nu vor fi termi­nate. Se e justificată de împrejurarea că în aceeași expunere CITITA de către d. ministru Ghica la 14 ia­nuarie în București, punctul de vedere oficial al României față de cuprinsul principial, pe care ar trebui să-l aibă eventualul pact de neagresiune cu Rusia, d-sa spunea: „In ceea ce privește România, si­­tuațiunea decurgând din protoco­lul Litvinov fiind satisfăcătoare prin constatarea stării de pace intre U. R. S. S. și noi, pactul i-ar adăuga repudierea formală a or­­cărui act de violență de război dintro parte și din alta, această redupiere și-ar avea prețul chiar dacă s’ar ști că pentru Moscova există o chestiune litigioasă in suspensie, de care nu se vorbește nici­­ dintr’o parte nici din alta“. Cercurile politice și diplomatice dela noi nu-și pot explice această contrazicere flagrantă între cele două declarații ale d-lui Dem. Ghi­ca, decât poate prin trio greșită sau Insuficientă rezumare a celor publl­cate de „Excelsior”. Tot în sarcina acestei împrejurări se trece și declarația înregistrată de agenția oficială „Rador” în sen­sul că „dacă Sovietele închee pacte de asemenea natură, ei o fac numai pentru ca să apară la Geneva miei blând, care caută să se înțeleagă pașnic cu restul omenirii". Ceea ce ar însemna în limbaj di­plomatic, că Rusia a întins o cap­cană în care au căzut, pe rând, Franța, Finlanda, Estonia, Letonia și acum în urmă Polonia. Firește că un asemenea limbaj va însemna un vot de blam pentru ne­priceperea în ale diplomației a mi­nisterului de externe de la Paris și a guvernului polon. De aceea se așteaptă ziarul „Excelsior” cu de­clarațiile d-lui Ghica și apoi, dacă va fi nevoie, o lămurire oficială din partea guvernului nostru. N.­ ­k­m • Ni†W........ Nedumeriri in jurul declarațiilor d-lui Ghica Și dumneata... .»vei citi chiar azi ultimul număr din ex­celenta publications .REALITATEA ILUSTRATA“ unica publicațiune din țară, care se imprimă pe cel mai modern principiu ai tehhnicei grafice TIEFDRUCK - Foto-fotograv­ă io. 26f: ssrx Protiilinidi FORMIDABIL ríö|ül SU Ltfl ¥ ÄBEVSRUV ■s» încercarea de răpire a generalului Dawes VS ATENTAT PCS LA CALE »1 GANGSTERI VIES­A. — Se comunică din New­ York­­ [UNK] După cum anunță dâtele, senatorul Peterson ar fi posedând dovezi cum că mai mulți gangsteri americani ar fi pregătit un atentat împotriva generalului Dawes. Du­pă informațiile senatorului, genera­lul Dawes avea să fie răpit de ban­diți. Ce anume alte planuri le-ar fi avut gangsterii cu privire la celeb­­­rul om politic, nu se știe- Generalul Dawes și­ a atras ura lamei interlope americane prin fap­tul că, după cum se știe, generalul a declarat de curând in mod public că, după părerea sa, toți gangsterii ar trebui sa sufere pedeapsa cu moartea. Se vor redeschide bur­sele germane BERLIN. 29 (Rador).­­ Se crede că în curând guvernul va autoriza redeschiderea burselor în Germania. In cercurile conducătoare ale Băncii Reichului se exprimă convingerea că reluarea operațiunilor de bursă este necesară. Momentul reinceperei operațiuni­lor nu a fost încă fixat. Pregătirile în vederea redeschiderei burselor vor dura însă cel puțin două săptămâni. Fason» Comemorarea generalului Berthelot la Academia română Comunicar­ea d-lui prof. dr. G. Marinescu Academia Română a comemorat ert In ședință publică pe marele p­­­lo-român generalul Berthelot, care a avut un rol atât de însemnat in înfăptuirea întregirii naționale. Pe lângă membrii an distins și numeros Academici și public, f­u asistat d-nii Gabriel Praux, minis* trul Franței, Dau­brée consulul Pran­tei la București, Eugen Saladin, are ședințele coloniei franceze, cal* Noel aviatorul care a «barat peste Bal­cani spre a ne aduce mesajul ge­neralului Berthelot asupra ofensivei de la Dedeagaci precum­ și d-luii Dau­­zat, DomeUo, dr. Driout, Em­. Gibourg L. Goné, Ch. lacbb, R- Saint, Mal­­grat, Mirot, Lavrillé, Arnedne Fin­­gon­, E. Blanc Ca reprezentanți ai coloniei franceze din București. BUVAKTAREA D­­.UI­L BIANU Primul a luat cuvântul d. I. Bifto­nu, președintele Academiei Române. Eri­c a împlinit amil de când el a stins viața generalului Henri Ber­thelot, marele prieten din zile grele al Patriei și neamului românesc. Vârtejul celui mai grozav uragan se năpustise asupra noastră, care întinsese­ brațele pentru înfăptui­rea idealului nostru secular — mân­­tuirea din robia neamurilor străine a fraților noștri. Vijelia rupsese pân­zele și catargurile navei noastre și amenința să cufunde totul In adân­cul pieirii-Oștirea țării fusese frântă, rămă­sese aproape numai credința In tă­ria dreptului și puterea nebiruită a sufletelor. Atunci ne-a venit ajutorul mân­tuitor de unde ne mai venise intr’al­­te zile grele­­, înainte cu 60 de ani — de la Franța, sora cea mare din apus. De astă dată ajutorul «ra personi­ficat prin generalul Berthelot și strălucita misiune militară condusă de dâftiul venită ca să lupte ală­turi de noi, ajutându-ne cu sfatul și cu­ brațul ca să învingem. Inimile s'au înălțat, sufletele s'au oțelit de nou, lupte eroice mari și învingătoare au fost date sub privi­rile marelui nostru rege și ale no­bilului general. Sânge francez curs amestecat cu sânge românesc a pe pământul sfânt al eroicei Moldo­ve. De atunci generalul Berthelot a devenit pentru­ ai noștri „Tata Ber­­thlot". El a fost altoit astfel In nea­mul românesc. Când venea Intre noi ni se lumina casa, iar când pleca acasă la ai lui ne întristam ca după o rudă scumpă și iubită. Numele generalului Berthelot este și va rămâne scris în cartea eroilor și marilor prieteni ai neamului no­stru, iar ziua morții lui este pentru noi și va fi înscrisă în calendarul nostru istoric ca zi de doliu națio­nal . Această academie a neamului ro­mânesc are marea cinste de a fi , chiar după voința lui — păstrătoa­rea amintirii acestei legături sfinte de recunoștință Intre nobilul gene­ral Berthelot și neamul române«, Intre mare» Franță și România în­tregită. GENERALUL BERTHELO* «A SOSTWATORI AL REVENDICĂRI­­LOR ROMÂNEL** — Cen»«sI<MKM d-t«l #•»•*•! Rado RoMttl — A urmat comunicarea deosebit de interesantă a d-lui general Radu Rosetti asupra rolului covârșitor pe care l-a avut generalul Berthelot în susținerea revendicărilor româ­nești, împotriva tuturor dușmanilor noștri, a diplomației secrete și cu­m­a conferinței păcii de la Paris. De genezal Rose­ti amintește ro­lul tradițional de susținătoare a intereselor românești, pe care l-a avut Franța in ultimul veac. Introducerea limbei franceze a a­­vut darul să purifice limba de gre­cisme și slavonism­e redându-i ca­racterai latin; unirea principatelor găsește In Napoleon al III-lea un puternic sprijinitor, iar pentru ma­rea Întregire a românismului sân­gele eroicilor ofițeri și soldați fran­cezi e curs laolaltă pe pâroantu celto-latin dela gurile Dunării. Dacă In trecut legăturile franco române s’au mărginit numai la pă­tura intelectuală a celor două na­țiuni, dela marele război sentimen­tul acestei fraternități bazată pe comunitate de rasă și de idealism a pătruns adânc în conștiința mase­lor populare românești. Această operă mare se datoraț­i în primul rând generalului Berthe­lot în care mai ales poporul român de peste Carpați a văzut nu numai pe solul Franței, ci întruparea ge­niului ocrotitor al Franței împotri­va dușmanilor milenari ai româ­nismului PERSONALITATEA GENERALU­­LUI BERTHELO* Fiu de țărani din ținutul Loire­i, născut în timpul războiului franco­­german din 1870, a­ cărui amintire nu avea să-l părăsească niciodată, după temeinice studii clasice Henry Mathias Berthelot se consacră carie­rei militare la care aducea vigoarea și tenacitatea de caracter a rasei sale. Ieșit printre șefii promoției cere să fie trimis in colonii In Algeria mai întâi și apoi în Extremul-O­­rient, tânărul ofițer își formează spiritul de inițiativă și de răspunde­re care avea să facă din el mai târ­ziu un mare comandant. In Eztre­­mut-Orient se distinge și este citat pe ordinul de zi. JOXTRE «I BERTHELO* Intre viața lui Joffre și a lui Ber­­thelot există simțitoare analogii pe care d. general Rosetti le pune ad­mirabil în evidență. Fapt este că războiul găsește pe generalul Ber­­thelot, ca mâna dreaptă a lui Joffre, pe care-l secondează in marile ope­rații pentru despresurarea Franței atât in calitate de comandant de divizie cât și ca șef al unui corp de armată. In urma strălucitelor succese este numit șef­ul misiunii franceze în România. GENERALUL BERTHELOY .I CO­LABORAREA RUȘILOR Ajuns in România, spiritul pă­trunzător al marelui general desci­frează tragicul situației- El capătă dovada precisă că: Rușii au ordinul nu numai de a nu ajuta pe Români ci chiar de a zădărnici prin toate mijloacele reușita misiunii franceze in România. Generalul Belaiesf de­cise ofițerilor ruși într o consfătuire­­ ilitită la hotelul Atheriée Palace. Spiritul de onoare ftl . generalului Berthelot se identifică din acel mo­ment pe viață și pe moarte cu aspi­rațiile poporului român. Printr-o ac­țiune continuă ei caută să neutrali­zeze efectele trădării rusești, iar Franței îi cere sprijinirea efectivă a crete­i armate române. Astfel se ajunge la organizarea transporturilor de municiuni ți la reorganizarea armatei pentru ofen­siva din Moldova. Victoriile dela Mil­ășu și Molrâ­­șești cari confirmau omenirii întregi virtuțile eroice ale armatei noastre devin — după cum a arătat în me­moriile sale cari se vor publica nu­mai la 26 de ani de la moartea sa — mulțumiri culminante ale vieții lui. Bolșevizarea armatiei rusești,­­­­duce însă prăbușirea frontului o­­riental Credincios profund — gene­ralul Berthelot care îi croiase o con­vingere mistică din triumful cauzei sfinte pentru care lupta — părăsind Moldova promite să revină în cu­rând în sprijinul ei. Reîntors în Franța comandă armata 5-a distru­gând contra-atacul german din Iu­lie 1918 ca să pornească apoi con­tra­ofensiva. In Octombrie 1917 ia comanda armatei dela Salonic, ne­răbdător da a veni în sprijinul Ro­mâniei. IN LUPTA CU PERFIDIA BULGA­­RO-UNGARA din acel moment genera!«! Boi*­tholot duce o luptă energică pentru a paraliza acțiunea perfidă a diplo­mației bulgare și ungară. Profitând de faptul că armistițiul încheiat de bulgari prevedea numai părăsirea teritoriilor greco-scabnH, bulgarii schimbă de atitudine și pentru a păstra Dobrogea se oferă să atace trupele germane în retra­gere și chiar să coopereze cu arma­tele aliate, pentru a face astfel act de posesiune asupra Dobrogei­ Toată această manevră favorabil privită la Paris e dejucată de generalul Berthelot și contele de Saint-Aulaîn ca și amenințarea bulgarilor cu bolșevizarea armatei lor și demisia lui Matinof. Aceiași luptă o duce și împotriva diplomației maghiare sprijinită de anumiți factori ai conferinței de pa­ce și după ce izbutește să evacueze o parte din Banat, înlocuind armata sârbă cu cea franceză, sfătuește pe români să acționeze cât mai ener­gic, croind stări de fapt, pe cari se obligă să se justifice personal în fața forurilor superioare de la Paris. Amenințat de unguri să fie asa­sinat la Arad, el li trece prin baio­netele spahiilor, și merge personal in Banat, Crișana și Arad ca un sol liberator al românismului. Această atitudine n’a fost bine văzută la Paris. Generalul Berthelot era fericit de a consfinți astfel drep­turile istorice ale românismului și dragostea lui pentru țara și poporul nostru a mers până la a și lăsa ave­rea Academiei Române. După ce a fost guvernator al Al­saciei, și-a încheiat viața lui puțin timp după mareșalul Joffre. Pe patul morții a cerut să nu fie înmormântat la invalizi, unde avea dreptul ca fost comandant de arma­tă în război, ci în satul san din Lei­ra, alături de tatăl său, țăranul pe care se întrupau virtuțile de muncă și croism­ele nemuritoare­i sale pa­trii. iu­bii..., tai»!.­.. ii Date asupra amneziei Comunicarea d-lui prof. dr. G. Marinescu A urmat apoi comunicarea d-lui prof. dr. G. Marinescu intitulată: „Date nouă asupra amneziei ante­rograde și deosebirii personalității”. Cazul de desdoirea personalității de care am vorbit intr’o ședință an­terioară a fost comentat în diverse reviste străine ceia ce mă obligă să revin cu date și cercetări noi spre a complecta cunoștințele noastre re­lative la amnezia anterogradă și desdoirea personalității. Progresele făcute de pacienta noa­stră sunt atât de însemnate încât cu greu ne dăm seama azi despre insuficiența vocabularului și a no­țiunilor când vorbește in limba ro­mână. Dacă facem insă o analiză mai amănunțită vedem că îi lipse­ște multe cunoștințe tehnice, astfel nu ne poate spune care e obiectul fizicei, chimiei, filosofiei, etc. Deși teza ei de licență în stere a primit bile albe și avea drept subiect po­poranismul, astăzi nu mai cunoaște numele lui Coșbuc și fii lui Vlahuță știe însă pe cel al lui Goga, pa care l-a citit din gazete. Progresele reale se vădesc și în limba franceză. Ea scrie destul de corect fraze și la chestiunile puse In scris răspunde tot in scris cu o gramatică aproape corectă. Mai mult chiar a început să învețe limba en­gleza pe care n’o cunoștea deloc și după zece lecții citește corect și tra­duce din această limbă pagini în­tregi destul de bine­ Aceleași progresa le constatăm și In muzică fie vocală fie instrumen­tală, fie punerea pe portativ. Înainte cânta cu vioara. După o neîndemâ­­nare trecătoare astăzi a putut să­ re­țină după ce i s-a cântat de 5 ori celebra arie din Tosca, a realizat bu­cata cu facilitate pe vioară. Cântă cu multă ușurință Marseilleza, im­nul regal și după ce a auzit o arie în limba germană a reținut atât melodia cât și cuvintele. Tehnica mânei stângi e mai bună ca a mi­nei drepte. Dacă o melodie nu-i pla­ce sau e prea grea o execută greșit sau refuză să o execute. Aceiași ușurință de evocare se constată și azi adică după ce a învățat imnul God sau* the blng acum o lună îl repetă corect totdeauna când o ru­găm. Modul cum a învățat muzica este de asemeni interesant căci denotă memoria ei excepțională. I S'a ară­tat o singură dată notele, a înțeles timpul și valoarea măsurilor și a putut să înscrie mai multe melodii. Reține ușor cuvintele cari n'au pentru ea nici un înțeles. Astfel co­mitetul unei reviste franceze com­­pus din 25 nume îl repetă și azi exact. Am fost împiedicați în cercetările noastre de o criză apendiculară și de starea generală a­ bolnavei «re nu e satisfăcătoare. Afară de «oa­stea obosește foarte repede­în comunicarea anterioară era vorbit de desdoirea personalității,­­țnând seama nu numai de amne­zia anterogradă completă și care in­teresează toate cunoștințele dobân­dite din frageda copilărie dar și din cauza memoriei ei excepționale, de schimbarea caracterului ei, fiind acum foarte sensibilă și chiar de o susceptibilitate patologică. Copiază după natură lucruri sim­ple coreei, deasemeni diferite figuri sau case. Insă, fapt demn de reținut, este deosebirea între desenul cu mâna dreaptă și cel făcut cu mâna stângă. Cu dreapta desenul e tot­deauna mai mare decât aceia cu stânga. Dacă scrie simultan cu dreapta și stânga cu ochii închiși scrierea cu dreapta e mai citibilă, ceia ce este curios. In privința naturii și mocan­tem­u­lui turb­u­rurilor constatate la pa­cienta noastră ele pun în discuție probleme greu de rezolvat în starea actuală a științei. Este vorba de personalitate, de conștiință, de me­morie, fenomene despre cari nu «"• zis încă ultimul cuvânt Noi credem că cele mai multe fenomene cari apar după puncția pleurală fără in­­suflare de aer, ca în cazul de față sunt expresia unui proces de inhi­biție care, după sediul ei, dă naște­re când la fenomene mortale, ceia ce e o eventualitate foarte rară, când la fenomene de ordin cerebral, cum­ e vorba în cazul nostru. Inhibiția consecutivă puncțiunil­o*. O persoană vagatona poate determi­na un somn și o amnezie antero­gradă mai mult sau mai puțin com­pletă. Pacienta noastră a căzut in­­tr-un somn, fenomen cunoscut și la alte cazuri de desdoire a personali­tății sau de amnezia anterogradă și inhibiția, localizându-se în urmă de anumite teritorii, pacienta și-a pier­dut­ toate cunoștințele căpătate prin­­tr-o laborioasă experiență. Nu a cu­noscut pe cei din jurul ei, a uitat să­ citească, să vorbească, să cânte. Prin exerciții repetate inhibiția a dispărut progresiv, scoarța cerebra­lă a reintrat în posesiunea capitalu­lui de cunoștințe de altă dată care cu siguranță că nu au dispărut dar nu puteau fi evocate. Probabil­­ că inhibiția a atins mai ales hemisfe­­rul stâng unde sunt localizate func­țiile superioare, și, prin exerciții re­petate, am putut reeduca acest he­­m­isfer. Nu am putut s'o tratăm prin su­gestie în mod regulat pentru a re­duce în conștientul și la starea pe care le avea înainte de puncție.Ședințe și a ridicat la ora 6. in Ardelenii cer repunerea in vigoare a legii administrative Sub titlul „O primi, condiție de destindere" . Repunerea în vigoare a legei administrative votată <5* cabi­netul Mani;»’’, ziarul ,Patria” pu­blică un articol, In care intre altele, spune: Pentru 0 cotal între pașnici cu Ardealul și cu partidul naționia-ță­­rănesc (două lucrari care se con­fundă) este nevoi«, înainte de toa­te, de punerea in vigoare a legii ad­ministrative votată de rivernul Maniu așa cum ea a fost odată a­­plicată fără nici o modificare. Nu putem face nici o abatere de la punctul nostru de vedere demo­cratic. Aceasta este nu numai o che­strane de prestigiu pentru partidul național-țărănesc ci și o reali ne «evitate pentru stat care dorește să-și răsase» in sfârșit echilibrat. Administrația statului român administrație cinstită și rapidă — nu se poate imagina fără­ consiliile județe«­« liber «iese; fără a cere delegațiu­ni județene ce cunosc nevoi­le reale ale satelor; fără prefecți administrativi, oameni de speciali­tate și de increder; în sfârșit, fără consiliile comunale cu primari­i ieși de săteni; comitetele locale de re­vi­zuire, instituții de perfectă justiție administrativă, directorate ministe­riale In forma lor originală, iar nu teravostite în suspectorite, »tote», instituții coordonate cari formaw­ armatura legii democratice alcătui­te de către d. Alexandru Vaida Toc­­voci, fost ministru de interne. Acest articol este cu atât mai important, cu cât in ultimul timp a început să se vorbeascâ din nou de un eventual guvern de concen­trare. Rezultă din articolul Fatriei că dacă s’ar trece la aplicarea, prac­tică a unui astfel de guvern, națio­nal țărăniștii ar pune ca o condiție principală revenirea la legea admi­nistrativă votată de parlamentul național-țâră nasc. Un nou raid aviație Franța-Madagascar PARIS, 29 (Rador).­­ Aviato­rii francezi Réginensi, Lenier și Touge au p­lecat azi de pe aero­dromul Toussus le Noble, pentru a bate recordul legăturei rapide între Franța-Madagascar și îna­poi. Citiți Adeveri­­ literar

Next