Adevěrul, martie 1932 (Anul 45, nr. 14774-14799)

1932-03-01 / nr. 14774

Pagina 2-a TÂRGUL DE MOSTRE DIN VIENA mai bogat în caldă viaţă omeneas­că şi un sălbatec pitoresc al natu­rii, decât acele a Bistriţei moldo­veneşti, a Oltului, a Arieşului ?... Dar n’avem la noi şi marea, cu unda sinilie de la Balcic, în care se răsfrâng alături dealurile albe şi frunzişul înflorit al unui castel du­rat peste lăcaşul unei mori pără­site ? ‘ N’avem delta, fantastică împără­ţie a apelor, cu copaci rari şi pă­sări ca cele din basme ? N'avem nesfârşita câmpie de subt dealuri, cu holdele ei şi cu mi­rajul depărtărilor fără sfârşit ? Toate acestea le regăsim în pri­­veliştele fragmentare, alese cu multă maestrie, din fotografiile ex­puse la Cartea Românească. Ele vădesc pas cu pas grija artis­tului fotograf de a prinde ceia ce poate fi caracteristic într’o natură atât de bogată în aspecte şi în con­traste. Una din trăsăturile curente ale românului este că îşi cântă ţara, dar îşi huleşte neamul. Sântem mulţumiţi cu ce ne-a dat Dumnezeu, dar găsim cuvinte­­ de critică pentru cele făcute de noi. Avem şi n’avem dreptate. Documentele fotografice, aduna­te de serviciul propagandei, ple­dează — cum e uşor de înţeles — pentru negativă : să nu mai vor­bim rău despre noi ! Priviţi mai întâi oamenii. Nu şubrezii târgoveţi, aidoma la chip şi la port cu cei de pretutin­deni, aşa de schimbători, aşa de trecători. Pe aceştia nu ni-i mai arată foto­grafiile serviciului de informaţii... Ci pe ceilalţi, lumea satelor , ad­mirabilii bătrâni cu fruntea netedă şi cu pieptul lat, duraţi din aluatul cel mai trainic; flăcăii sprinteni şi oacheşi, care-ţi fură gândul din căutătură; femeile şi fetele, aşa mândre în portul lor, cu surâs care alungă şi priviri care îndeamnă, iar alăturea, românul în puterea­­vârstei, fără trufie şi fără frică. Oamenii şi femeile acestea, câte­odată singuri, alteori cu povaţă străină, au făcut ceia ce se vede în ţară : gospodăria ei, lăcaşurile de rugăciune şi podoabele lor, casele mai cuprinse şi palatele — de altă­dată şi de acum, cetăţile, porturile, fabricile, şcolile... Alături de bisericuţele de lemn, cu lungi clopotniţe şi acoperişuri nalte de şindrilă — cum sânt atâ­tea în Maramureş, în Bucovina, în ţara Oaşului — fotograful ne arată arhitectura de piatră înflorită a mănăstirilor olteneşti, sau haina da. «frescuri a celor moldoveneşti din­­Bucovina. Cât meşteşug şi câtă viaţă trăită se leagă de aceste măr­­­turii ale vremii. Câtă învăţătură, şi ce rodnică pilda, dacă am şti să folosim trecutul. Dar locuinţele albe, cu straşina lor umbrită, ori cu acoperişul de stuf, când ţuguiat ca în Maramu­­reş şi Bihor, când lin ca în satele Moldovei. Cât drum până la cala oltenească — adăpost şi apărare totodată — dar şi câtă apropiere. Şi pe urmă cetăţile de veghe ale strămoşilor : Hotinul, Soroca, Ti­­ghina, Cetatea Albă... Cele din Transilvania, ţara celor şapte bur­guri... Castelele de altădată şi de acum , cel al Huniazilor, şi cele ale regilor noştri, în Carpaţi. Toată povestea neamului şi a lo­curilor acestea, în nenumărate imagini. ★ Adevărul folositor şi plin de în­ţeles care se desprinde din toate este unitatea pământului şi a nea­mului românesc. Fotografiile din sala Ileana o vă­desc mai luminos decât zeci de to­muri de propagandă. Și aceasta im­pune răspândirea lor cât mai largă. El’ger Crăciun ★ Incendiu la bucătăria unui regiment din Chişinău CHIŞINĂU, 27. — Aseară a iz­bucnit un violent­ incendiu la bu­cătăria regimentului 15 obuziere. In­tervenind pompierii şi pichetul de incendiu al regimentului, focul a putut fi stins, înainte de a fi mai proporţii. Pagubele sunt destul de însemnate. Nou record de viteză NEW-YORK, 27 (Rador).­­ Sir Malcolm Campbell a bătut ori, cu toată vremea rea, un nou record la Daytona Beach. In prima cursă de opt kilometri a atins o medie de 388.401 km. pe oră, in cea de cinci km. lungime a atins media de 396.705 km. La cursa de 10 km. a atins media de 381.869 km. Din cauza vântului Campbell­­iu a putut încerca să bată propriul său record pe distanța de o milă. In cazul când împrejurările o vor permite, va încerca să bată recordul și pe această lungime, înainte de a readuce „Pasărea Albastră“ in An­glia. ­le la 13 până la 19 Martie 1932 (Rotundă până la 20 Martie). Organiza­ţiuni speciale: Expoziţie de mobile; Expoziţie de reclame; Expoziţie specială pentru accesorii moderne pentru instalaţiuni de gaz; „Electricitate in gospo­­darie ; Salonul modei de blănuri; Expoziţie de tricotage vieneză. EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALA de AUTOMOBILE ŞI MOTOCICLETE Expoziţia de Arhitectură şi Construcţia şoselelor; Expoziţie de ali­mente; Expoziţia specială din Burgenland; Inovaţii şi invenţii technice; Expoziţia de Agricultură şi Silvicultură. — Fără viza paşaportului, cu legitimaţia expoziţiei şi paşaport este liberă trecerea graniţei in Au­stria, fără viza Cehoslovacă de tranzit. Viza de tranzit ungară se obţi­ne la graniţă prin prezentarea legitimaţiei Târgului de Mostre. Impor­tante reduceri de preţ ,la Căile Ferate Române, Iugoslave, Cehoslovace, Ungare şi Austriace, pe Dunăre, pe Marea Neagră, precum şi in tra­ficul aerian. Informaţiuni de toate felurile, precum şi legitimaţia Târgului de Mostre (a Lei 150.—) se primesc de la: WIENER MESSE A. G. WIEN. VII. apoi în timpul duratei Târgului de Mostre de Primăvară din Lipsea la Biroul de informaţiuni din Lipsea, la Cassa Târgului de Mostre Austria şi la reprezentanţele onorifice din: Bucureşti Consulat Austriac, Strada Wilson 9 ., S. Paves, Oficiul de Turism pentru Viena şi Austria de Jos, Calea Victoriei 31. ,, Compagnia Internaţională de Voiaj şi Turism „Europa" Strada Doamnei 1 „ Compagnie Internaţionale des Wagons Lite, P-ţa Regele Carol I­oa­n » „ Calea Griviţei 177 » „ „ „ Str. Lipscani 23 „ Biroul Oficial de Voiaj C. F. R. Strada Poincare 21. » Oficiul de Voiaj şi Turism A. R. P. A. Fundaţia Regele Carol I Calea Victoriei „ „Europa" C. I. T., Calea Griviţei 128. CA PUNCT CULMINANT AL TÂRGULUI DE MOSTRE DIN VIENA este Revista de Modă Julius Krupnik care va avea Ioc la 14 Martie, orele 7.30 seara in marea Sală de Concert din Viena. Rezervarea biletelor telegrafic la adresa noastră: Wien VII, Kaiserstrasse 115. Casa de editură şi publicitate INGLESSI din Atena, prepară Anuarul Greciei 1932-33 la franceză, engleză, germană, italiană şi greacă, conţinând un număr mare de informaţiuni de: COMERŢ, INDUSTRIE, NAVIGAŢIE, AGRI­CULTURĂ, FINANŢE. Adresele principalelor firme greceşti şi străine, având relaţiuni de afaceri cu Grecia Anuarul Greciei 1932-33 destinat a circula un număr mare in cele cinci părţi ale lumii este un organ puternic de publicitate şi va activa relaţiunile între România şi Grecia. A se adresa: Annuaire de Gréce INGLESSI Chambre de­­muuerce et de l’IndUitrie. Ath­énes. Dr. H. MARTIN Colaborator al InsL Psicho-Fiaic # TA/# n aTA rar» ■7' TAI np­­m Bori Hon Paris! tratează Psichone- * wr vP A Ci Lni S.­vrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frică) Timiditatea Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei și a stomacului : palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, parallele, tremuraturi, insomnie somnolenţa migrenă) prin Hypnotism autosugestie curenţi de înaltă Freqnenţâ (Fulgura­ţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Ilypno Pedagogic pentru reeducaţia Copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenta de urină Unanie, etc. Calea Victoriei *4. peste drum de Teatrul Naţional. Ud­wuit 9—11, 2—7. MĂSOARE SUPERBE şi EFTUIE TOT LA „CRONOS" Str. ACADEMIEI, 9 VITE ALTOITE PORT ALTOI ŞI BUTAŞI CU RĂDĂCINI livrează din senurile cele mai Canos­­cute in calitatea cea mai bună. ga* Tagtat soiuri autentice: FR. CASPAR­, Mediaş, județul Târnava*Mare. Catalog gratuit. SPECIALITATEA „NEUBURGER“ Marele Restaurant Universal fost DAVID­­ GABROVENI 12 gang Anunţă onorata sa clientelă că pe lângă bogatul dejun mai ser­veşte zilnic, seara grătar, luptârii, vinuri alese, preţuri după timp. Sâmbăta şi Duminică orchestră sub conducerea maestrului Boris Segall. D-nii voiajori beneficiază de re­ducere. Direcţiunea Pentru a exploata breve­ul de invenţie No. 8917 relativ la­ „Procedeu de închiderea hermetică în vid a sticlelor, borca­nelor, cutiilor şi altor recipiente, cu ajutorul capacelor sau capsulelor şi maşină pentru înfăptuirea lui”, pro­prietarul brevetului, d. Joseph Ta­­lansier, doreşte a-i ceda sau a acor­da licenţă de exploatare şi, în ge­nere, a intra in orice combinaţiune posibilă in vederea exploatării lui in România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu, birou de brevete de in­venţie, Bucureşti­ I, str. Colţei 1. Editura „ADEVERIT s. a­■ ■ Gala Galaction­­­i L I 111 Un volum de 260 pagini Lei 50.— întreaga presă recunoaşte că este cea mai bună scriere a marelui prozator. * Const. Stere 1 HI IE1I1IEI Roman PROLOG: Smaragda Teodorovna Voi. I ——-— Copilăria şi adolescenţa lui VANIARaUTU Voi. II ---• Fie­care volum 3 50 pagini Lei 80.— GRATIS trimit catalogul meu despre Viţe de vie a toite şi Pomi care cuprinde preţurile cele mai ef­­tine şi sfaturi neresplătite pentru fiecare viticultor. In propriul d-v interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu citiţi că­lăuza mea de viticultură. Adresa J. SZUCS, l’epinierie DIOSIG, jud. Bihor Nr. 27 adevărul CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE,­ŞTIINŢĂ, ARTĂ Expoziţia Mutzner Cei patru infante­rişti La sfârşitul acestei luni, va apare tălmăcirea românească, semnată de d. J. Sereanu, a celebrului roman „Vier von der Infanterie". Cartea lui Ernst Johannsen s’a bucurat pretutindeni de un succes echivalent cu cel anterior al lui Re­marque şi desigur nu mai puţin caldă va fi primirea ce o va face publicul nostru acestei descrieri, străbătută de ecourile celei mai a­­devărate umanităţi. SCENA ANTICA Intre public şi scriitori Ultima săptămână am avut pri­lejul să mă bucur de două ori, la nişte adunări literare, in care, poeţi şi prozatori, coboriţi in arena pu­blică şi-au citit din operele lor, in­­tr’o atmosferă de nebănuita sărbă­toare. Criza cărţii a pus de mult problema unei aşa zise indiferenţe a publicului, faţă de producţia li­terară. Cred insă, că in afară de explicaţia crizei monetare, nu există o altă cauză de ordin sentimental, care să fi adus falimentul cărţii li­terare. Şi dovada am avut-o. Trebue in adevăr, să vezi atmosfera unei săli, in care a vibrat sonoritatea caldă a unei poezii citite de poet, trebue să simţi dragostea sinceră a acelui en­tuziasm, dezlănţuit furtunatec, ca să sesizezi simpatia spontană din­tre public şi scriitori. E in adevăr, o mare nevoie de idealism. In vremea noastră, când materialismul a su­grumat brutal, dorul fanteziei şi al creaţiunii de artă. Carcera zilnică a prozei, prin care se realizează mes­chin viaţa celor mulţi, are nevoe a­­desea de raza luminoasă a minţii care născoceşte poveşti de fericire şi simte plăcere, să audă romanţa sentimentală a poetului sensibil şi mereu îndrăgostit. O corespondenţă ascunsă se sta­bileşte spontan, între emoţia scrii­torului şi sensibilitatea spectatoru­lui. O dragoste nebănuita se deş­teaptă intre ei şi o înţelegere tacită, între emoţiile lor comune, la atin­gerea aceluiaş sentiment firesc. In singurătatea explicată de greutăţile vremii, sufletul stingher cere Întot­deauna tovărăşia unuia mai înţele­gător sau mai încercat de­cât­ el. Astfel se naşte dualismul acesta ab­­tract, care leagă pe scriitor de citi­tor, pe poet de îndrăgostit. Am văzut la aceste şedinţe lite­rare, închegându-se o atmosferă de cordialitate şi reciprocă înţelegere. Şi mi-am dat seama, cu ce volup­tate, fiecare din sală, evada din cer­cul fatalei sale aşezări, şi se lăsa purtat pe aripi visătoare, dincolo de realitatea materială, undeva, de­parte, fără îngrădire şi obstacol. Intr’o clipă, mi s’a părut că dis­pare orice separativitate, că spiri­tele contopite laolaltă sub forţa creaţiunei, merg spre o unitate de cugetare şi de divină înfăptuire. Şi toată această transfigurare se datora cuvântului. Am simţit a­­tunci, ce magie mântuitoare poate aduce cuvântul şi am înţeles de ce cartea cărţilor mărturiseşte că la început a fost cuvântul. Toată ener­gia materiei, toată divinitatea spi­ritului şi întreaga forţă a voinţei, înt toate manifestările lor, se nasc, se întregesc şi evoluiază prin mis­terul cuvântului. In el se cuprinde dragoste, înţele­gere şi lumină. CLAUDIA MILLIAN Vorbe... Vorb­e^ Vorbe... Nu e nevoe să ai prea multe rânduri de haine: totul este să le porţi cu gra­ţie şi să le variezi. Nu dispreţul preocupările meschine ale celorlalţi, căci, pentru dânşii, ele au importanţa marilor tale năzuinţe. * Nu ne mulţumim cu admiraţia celor­lalţi: ara vrea să ne şi invidieze.­­ Nu poţi să-ţi iubeşti ţara cu adevă­rat şi să-i fii de folos, decât după ce-ai văzut-o în mai multe rânduri, de de­parte. VICTOR EFTIMIU Securitatea în pro­ducţia şi în între­buinţarea acetilenei Biuroul Internaţional al Muncii a dat la iveală în colecţia „Etudes et Documents — Série F. bis“, o nouă lucrare sub titlul de mai sus. (La sécurité dans la production et l’uti­­lisation de l’acétyléne, Geneve, 1931 VII, 196 p ). Chestiunea siguranței în industria acetilenei a fost înscrisă pentru pri­ma oară, In 1925, pe lista probleme­lor pe­ care Bi­iroul internaţional al Muncii îşi propunea să le studieze prin Comitetul lui de prevenire a accidentelor. Dificultăţile inerente alcătuirei unei monografii internaţionale, pre­cum şi evoluţia continuă a proble­mei considerate au făcut că, abia in Octombrie 1929, Comitetul de prevenire a accidentelor­ să poată lua în cercetare raportul ce i-a fost prezentat de d. dr. Ulrichus, însăr­cinat cu redactarea lui. In sesiunea sa din Decembrie 1930, comitetul a însărcinat cu redactarea textului defi­nitiv al monografiei un grup de patru savanţi şi anume pe d-nii Keel, di­rectorul societăţii elveţiene de ace­­tilenă din Băle; Pierre Rosemberg, secretar general al Comisiunei per­manente internaţionale a acetilenei, a sudurei autogene şi a industriilor conexe, din Paris; Ed. Sauerbrei, di­rectorul societăţii germane de aceti­­lenă, din Berlin şi H. J. Schulte, in­­spector-şef al muncii pe lângă direc­ţiunea generală a muncii din Haga. Cartea ieşită din această colabo­rare descrie pe larg, în partea I-a, diferitele metode întrebuinţate în fabricarea acetilenei şi riscurile lor şi constituie, prin amănunţimea ei, un bine venit îndreptat pentru toţi specialiştii chestiunilor referitoare la această industrie ca şi la industri­­le conexe. Partea Ha a cărţii este consacra­tă măsurilor legislative luate în di­verse ţări pentru prevenirea acci­dentelor de muncă in această in­dustrie. Volumul conţine, în anexă, o bi­bliografie a lucrărilor tratând des­pre industria acetilenei, şi a revis­telor de specialitate din diferitele ţări din lume, precum şi o listă complectă a asociaţiilor — naţionale şi internaţionale — pentru industria acetilenei şi industriile conexe. Comemorarea lui Goethe la Uniunea intelectuală Inaugurarea ciclului de conferinţe „Goethe“, al Uniunii Intelectuale, va avea loc Marţi 1 Martie, orele şase jumătate p. m., la Fundaţia Carol I. D. profesor Istrati Mirescu, va ţi­ne o cuvântare introductivă, după care va urma conferința d-lui Ema­­.­jidil Baouta: ^Goethe' autobiograf * Ştefan Constantinescu Pe-o mare întinsă mii de oameni dau din mâini, se opintesc din grumaji să iasă din moartea care ne pândeşte. Cum îi chiamă pe fiecare? In pictură ca şi in literatură talentul artistului are nevoe de-atâta vigoare spirituală în­cât dacă i-ar fi pus-o Dumnezeu in gâtlej, ză­­mislindu-1 tenor sau In vârful călcăilor modelându-1 dansatoare ar fi cucerit aplauze unanime şi la Opera Metropo­litană din New-York şi In fruntea ba­letului de la Opera Comică din Paris. Pictura e in primul rând teribil de grea si apoi, pentru majoritate, inutilă. Ştefan Const­antinesciu mai are de dus, in afară de povara picturii pe care o banalizează atâtea eleve de pension, şi numele lui prea comun. Ştefanii şi Constantinii au umplut toate calenda­rele şi familiile — şi numele ridicat in fruntea medalionului se cere justificat de un talent cu­ adevărat remarcabil. Mărturisim că dacă nu ne-am oprit mult la picturele propriu-zise ale lui Ştefan Constantinescu, chiar când sunt însufleţite de o oarecare emotivitate a culorii, am rămas îndelung în faţa de­senelor in lemn din sala de expoziţie a Teatrului Ventura, groteşti, sensuale, fierbinţi, de-o beţie unică şi fără trezie. Dacă n’am avea superstiţia numelor din străinătate, am putea afirma fără a ne compromite că însuşi marele Masereul, inspiratul povestitor în lemn s’ar opri şi ar privi cu entusiasm fanteziile aproape sadice dar atât de savuroase ale acestui Ştefan Constantinescu, care trebue în­demnat să meargă in sfârşit pe drumul lui.E drept că neexperienţa publicului bucureştean (care preferă să fie trivial numai acasă şi rar se ridică la acea sublimă moralitate care e inmoralitatea realizată intelectual, estetic şi sarcastic) 1 a silit pe d. ştefan Constantinescu să prezinte numai câteva dintr’o serie mai vastă de gravuri in lemn — iar un grup cu deosebire original (un Adam şi o Evă care se ţin de mână) să-l îndulcească prin câte-o verde frunză de viţă. D. Ştefan Constantinescu e rugat să ştie că arta însemnează în primul rând curaj — şi în această rugăminte e tot înţelesul rândurilor de faţă. F. ADERCA Ecranul în slujba păcii Aproape nu mai e spectacol cine­matografic, care să nu cuprindă un film de actualităţi, de cele mai multe ori fapte interesante şi foarte ins­tructive. Şi aproape nu mai e film de actualităţi care să nu cuprindă declaraţiile politice ale cutărei sau cutărei personalităţi politice de re­putaţie mondială. In sfârşit rar se întâmplă ca a­­ceste declaraţii să nu cuprindă şi câ­­teva cuvinte de laudă a păcii. In felul acesta, cinematograful a devenit as­tăzi unul din cele mai puternice in­strumente de propagandă pacifică şi acesta nu e cel mai mic elogiu care i se poate aduce. Ca să se vadă ce mare efect poa­te avea jurnalul de actualităţi, e des­tul să spunem că preşedintele Hoo­ver şi-a cumpărat un aparat de proecţie portativ, care-1 însoţeşte In toate deplasările. In felul acesta, preşedintele Statelor­ Unite se ţine in curent, prin protetarea actuali­tăţilor pe care o agenţie din Was­hington i le trimete in fiecare zi. Iată una din numeroasele infor­maţiuni pe care le aduce revista „Cinema" numeroşilor ei cititori. Cărţi-Reviste A apărut Revista Natura No. 2/1932, cu articole semnate de d-nui: G. G. Longinescu, prof. universitar; dr. Io­nel N. Longinescu; Mircea Herovanu; dr. P. Cosac; Constantin Belcot; I. M. Dimitrescu; prof. I. Rădulescu-Râm­nic, etc. * A apărut „Bucarest“, No. 3, revistă săptămânală in limba franceza sub di­­scus­ia A. J.isxitti. întrevedere Tardieu­ von­­ Hoesch PARIS, 27. (Rador). — D. Tar­­dieu a avut azi o întrevedere cu d. von Hoesch, ambasadorul Ger­­maniei la Paris, asupra ansam­blului situaţiei politice, in special asupra problemelor puse in faţa conferinţei pentru limitarea ar­­mamentelor. D. Tardieu a avut apoi o în­trevedere cu ministrul Greciei la Paris, asupra relaţiunilor comer­ciale dintre Franţa şi Grecia. ---- -------- ■ mp • - -» • — Sn atenţia d-lui prefect de poliţie Primim plângeri din partea şofe­­­rilor cari sunt terorizaţi de diferiţi agenţi şi comisari de circulaţie pen­tru a le sustrage declaraţii In favoa­rea lor cu prilejul anchetei ce se face la poliţie. INFORMAŢIUNI Sâmbătă 27 Februarie regele, înso­ţit de marele voevod Mihai, a primit in audienţă şi a reţinut la dejun pe următorii d-nii ofiţeri: generalii Io­­vanovici, Iacob C., Moucha E., Bu­­cică P.; coloneii Barean I., Bolinti­­neanu, Păunescu G., Mavrocordat, Cica C., Deliceanu C. şi maior Nu­­ţescu. De la Curte au luat parte d. gene­ral Ilasievici, mareşalul Curţii şi d. colonel Grigorescu, adjutant de ser­viciu. Sătenii Gheorghe Pasăre şi Marin Crişanu din Mangalia demontând un obuz găsit pe câmp, au provocat explodarea lui. Ambii s’au ales cu răni grave. D-na Cornelia St. Marinescu, vă­duvă de război din Slatina, a reușit, cu ajutorul unor acte false, să fru­­steze statul cu suma de 337.000 lei. S-a stabilit că actele i-au fost fur­nizate de plutonierul Mircea Marin de la cercul de recrutare Olt. D. Iacob Friedman, consilier co­munal, a fost primit ori la orele 4 şi jum. p. m. în audienţă de M. S. Regele. La Botoşani a fost arestat un ex­­croc internaţional, care s’a dat drept ziarist belgian. El­ se recomanda dr. Hugo du Thiun. LA MAXIM ZIG-ZAG ! In fruntea extraordinarului program debutează ! LOW-SKAYA ! CELEBRA COMEDIANĂ LIRICĂ pericolul gripei For“.eer In vederea pregătirilor pentru tra­gerea marilor premii, pe care Ie o­­feră revista „DIMINEAŢA COPII­LOR“, tuturor cititorilor şi abonaţi­lor săi, tragere care va avea loc In ziua de Duminică 6 Martie a. c., spectacolul săptămânal obişnuit de Duminica aceasta NU VA AVEA LOC. Pentru Duminică 6 Martie se or­ganizează un grandios festival pen­tru copii şi tineret, care va urma tragerii premiilor. La acest festival se va juca în premieră şi o admira­bilă feerie dramatică în versuri, in­titulată „POVESTEA LUI FAT-FRU­­MOS, într’un act cu prolog şi epilog, de I. Dinescu. Se pregătesc şi alte surprize plă­cute. Teatrul Majestic Azi şi mâine matineu şi seara Bucureştii Dansează...! de Ion Pribeagu şi N. Rainer Duminică 28 Februarie are loc in biserica Mare din Sălişte-Sibiu, cu­nunia religioasă a d-rei Octavia Ia­cob cu d. Ion Niculescu-Vătâşoiu. Nuni vor fi d-na şi d. prof. Mun­­teanu-Râmnic, subsecretar de stat la ministerul de interne. Un nou atac banditesc s’a produs in contul oraşului Cernăuţi. Bandi­ţii au jefuit locuinţa d-nei Schestau­ber. După ce d-na Schestauber a fost legată, bandiţii au furat suma de 80 mii lei. Dunărea e complect îngheţată. La Brăila ghiaţa are o grosime de 56 centimetri. Autorităţile au permis trecerea căruţelor pe Dunăre. Pe Marea Neagră bântuie o furtu­nă puternică. Vapoarele circulă ne­regulat. Vaporul „Capo-Vado", sub pavi­lion italian, a recepţionat semnale de ajutor lansate de două vapoare greceşti. Semnalele erau slabe. Din pricina furtunei, vaporul ita­lian n’a putut pleca în căutarea ce­lor două vase aflate în pericol. Pe Dunăre curg sloiuri de la Ce­­tatea la T.­Măgurele. Dunărea este îngheţată de la Zimnicea la Mare. Ministerul muncii a trimis o cir­culară tuturor căpităniilor din por­turile noastre maritime şi fluviale, dând dispoziţiile necesare în vede­­rea alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor titulari şi supleanţi ai muncitorilor, în comisiile de muncă instituite pe lângă toate por­turile din ţară. Aceste alegeri se vor efectua în conformitate cu regulamentul pen­tru aplicarea legii de organizare a muncii în porturi şi vor avea loc în ziua de 28 Februarie a. c. In urma intervenţiilor făcute de d. Grigorovici pentru ameliorarea situaţiei grele în care se află lucră­torii de păduri din regiunile mun­toase ale judeţelor Câmpulung, Ră­­dăuţi şi Storojineţ, d. dr. G. Banu secretarul general al ministerului muncii a făcut demersurile necesa­re pe lângă Delegaţia economică a guvernului ca să aprobe aprovizio­narea populației cu porumb. Ciocnire între două trenuri de marfă Şase răniţi IAŞI, 27.­­ Un grav accident s’a produs în apropiere de staţia Băr­­zeşti, pe linia Iaşi-Vaslui. Două trenuri de marfă care mer­geau în direcţii opuse pe aceiaşi linie, s’au ciocnit şi sub sfârămă­­turile lor au fost prinşi şease oa­meni din personalul trenurilor, toţi fiind răniţi. Iată împrejurările în care s’a în­tâmplat nenorocirea: Vineri noapte la ora 12, a plecat din gara Iaşi, în cursă regulată tre­nul rapid de coletărie Nr. 7302. In apropiere de staţia Bârzeşti, acest tren s’a întâlnit cu trenul de marfă Nr. 7311 care venia pe aceiaşi linie, de la Galaţi spre Iaşi. Din cauza viscolului puternic, mecanicii nu au observat nenoroci­rea decât prea târziu, când locomo­tivele erau faţă in faţă. Mecanicul de pe locomotiva tre­nului de Iaşi a încercat să frâneze trenul la o distanţă de doi metri de celălalt. Ciocnirea s’a produs totuş cu violenţă, locomotivele s’au încă­lecat şi au fost amândouă distruse. De sub sfărămăturile trenurilor, au fost scoşi şease răniţi, dintre cari trei în stare mai gravă. In stare mai gravă sunt: mecani­cul Simionescu şi fochistul Nicu de la trenul rapid de cofetărie şi me­canicul Petraru de la trenul de mar­fă ce venea dinspre Galaţi. Linia fe­rată a fost distrusă pe o mare di­stanţă şi din această pricină tre­nurile care veniau la Iaşi prin via Vaslui au fost îndrumate pe ruta Paşcani. Un proces literar Sub auspiciile societăţii mondiale „Hios“ a avut loc in sala „Roxi“ un proces literar cu tema: jidovul ră­tăcitor. Juriul a fost prezidat de d. colo­nel Brociner şi alcătuit din d-nii H. St. Streitmann, acuzator, dr. Mibas­­han şi dr. Bickel, apărători, asesori fiind d-nii: dr. Alperin, dr. Ivainer şi I. Avner. D. Streitmann face procesul emi­­graţiunilor, susţinând că emigraţiu­­nea nu este o caracteristică a po­porului evreu. Evreul nu emigrează decât de ne­voe. Termină cerând circumstanţe ate­nuante pentru jidovul rătăcitor. D. dr­. Ivainer dă explicaţiuni asu­pra scopurilor urmărite de societa­tea „Hios“. Societatea aceasta nu încurajează emigrările, ci protejea­ză numai pe emigranţ. D. dr. Mibashan, în apărare, susţi­ne şi d-sa că evreul nu emigrează decât când e forţat. D. di- Sicker îşi exprimă, convin­gerea că tema nu e actuală, deoare­ce azi nu mai e posibilă nici o emi­grare din pricina crizei. Din lipsă de timp procesul s’a a­­mânat. Şedinţa viitoare se va anunţa prin §.&76t;0.­ ­ Familia Pr. Nicolae Popian anun­ţă prietenii şi colegii dragului lor ! Mircea Popian [fost elev dl. Vil­a la liceul Conte- I­mir Vodă că împlinindu-se un an de când Dumnezeu ne-a despărţit de cel mai drag şi iubitor copil şi frate, va oficia Duminică 28 Februarie, ora II, un parastas în biserica Precu­peţii Vechi.

Next