Adevěrul, martie 1932 (Anul 45, nr. 14774-14799)
1932-03-01 / nr. 14774
Pagina 2-a TÂRGUL DE MOSTRE DIN VIENA mai bogat în caldă viaţă omenească şi un sălbatec pitoresc al naturii, decât acele a Bistriţei moldoveneşti, a Oltului, a Arieşului ?... Dar n’avem la noi şi marea, cu unda sinilie de la Balcic, în care se răsfrâng alături dealurile albe şi frunzişul înflorit al unui castel durat peste lăcaşul unei mori părăsite ? ‘ N’avem delta, fantastică împărăţie a apelor, cu copaci rari şi păsări ca cele din basme ? N'avem nesfârşita câmpie de subt dealuri, cu holdele ei şi cu mirajul depărtărilor fără sfârşit ? Toate acestea le regăsim în priveliştele fragmentare, alese cu multă maestrie, din fotografiile expuse la Cartea Românească. Ele vădesc pas cu pas grija artistului fotograf de a prinde ceia ce poate fi caracteristic într’o natură atât de bogată în aspecte şi în contraste. Una din trăsăturile curente ale românului este că îşi cântă ţara, dar îşi huleşte neamul. Sântem mulţumiţi cu ce ne-a dat Dumnezeu, dar găsim cuvinte de critică pentru cele făcute de noi. Avem şi n’avem dreptate. Documentele fotografice, adunate de serviciul propagandei, pledează — cum e uşor de înţeles — pentru negativă : să nu mai vorbim rău despre noi ! Priviţi mai întâi oamenii. Nu şubrezii târgoveţi, aidoma la chip şi la port cu cei de pretutindeni, aşa de schimbători, aşa de trecători. Pe aceştia nu ni-i mai arată fotografiile serviciului de informaţii... Ci pe ceilalţi, lumea satelor , admirabilii bătrâni cu fruntea netedă şi cu pieptul lat, duraţi din aluatul cel mai trainic; flăcăii sprinteni şi oacheşi, care-ţi fură gândul din căutătură; femeile şi fetele, aşa mândre în portul lor, cu surâs care alungă şi priviri care îndeamnă, iar alăturea, românul în putereavârstei, fără trufie şi fără frică. Oamenii şi femeile acestea, câteodată singuri, alteori cu povaţă străină, au făcut ceia ce se vede în ţară : gospodăria ei, lăcaşurile de rugăciune şi podoabele lor, casele mai cuprinse şi palatele — de altădată şi de acum, cetăţile, porturile, fabricile, şcolile... Alături de bisericuţele de lemn, cu lungi clopotniţe şi acoperişuri nalte de şindrilă — cum sânt atâtea în Maramureş, în Bucovina, în ţara Oaşului — fotograful ne arată arhitectura de piatră înflorită a mănăstirilor olteneşti, sau haina da. «frescuri a celor moldoveneşti dinBucovina. Cât meşteşug şi câtă viaţă trăită se leagă de aceste mărturii ale vremii. Câtă învăţătură, şi ce rodnică pilda, dacă am şti să folosim trecutul. Dar locuinţele albe, cu straşina lor umbrită, ori cu acoperişul de stuf, când ţuguiat ca în Maramureş şi Bihor, când lin ca în satele Moldovei. Cât drum până la cala oltenească — adăpost şi apărare totodată — dar şi câtă apropiere. Şi pe urmă cetăţile de veghe ale strămoşilor : Hotinul, Soroca, Tighina, Cetatea Albă... Cele din Transilvania, ţara celor şapte burguri... Castelele de altădată şi de acum , cel al Huniazilor, şi cele ale regilor noştri, în Carpaţi. Toată povestea neamului şi a locurilor acestea, în nenumărate imagini. ★ Adevărul folositor şi plin de înţeles care se desprinde din toate este unitatea pământului şi a neamului românesc. Fotografiile din sala Ileana o vădesc mai luminos decât zeci de tomuri de propagandă. Și aceasta impune răspândirea lor cât mai largă. El’ger Crăciun ★ Incendiu la bucătăria unui regiment din Chişinău CHIŞINĂU, 27. — Aseară a izbucnit un violent incendiu la bucătăria regimentului 15 obuziere. Intervenind pompierii şi pichetul de incendiu al regimentului, focul a putut fi stins, înainte de a fi mai proporţii. Pagubele sunt destul de însemnate. Nou record de viteză NEW-YORK, 27 (Rador). Sir Malcolm Campbell a bătut ori, cu toată vremea rea, un nou record la Daytona Beach. In prima cursă de opt kilometri a atins o medie de 388.401 km. pe oră, in cea de cinci km. lungime a atins media de 396.705 km. La cursa de 10 km. a atins media de 381.869 km. Din cauza vântului Campbelliu a putut încerca să bată propriul său record pe distanța de o milă. In cazul când împrejurările o vor permite, va încerca să bată recordul și pe această lungime, înainte de a readuce „Pasărea Albastră“ in Anglia. le la 13 până la 19 Martie 1932 (Rotundă până la 20 Martie). Organizaţiuni speciale: Expoziţie de mobile; Expoziţie de reclame; Expoziţie specială pentru accesorii moderne pentru instalaţiuni de gaz; „Electricitate in gospodarie ; Salonul modei de blănuri; Expoziţie de tricotage vieneză. EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALA de AUTOMOBILE ŞI MOTOCICLETE Expoziţia de Arhitectură şi Construcţia şoselelor; Expoziţie de alimente; Expoziţia specială din Burgenland; Inovaţii şi invenţii technice; Expoziţia de Agricultură şi Silvicultură. — Fără viza paşaportului, cu legitimaţia expoziţiei şi paşaport este liberă trecerea graniţei in Austria, fără viza Cehoslovacă de tranzit. Viza de tranzit ungară se obţine la graniţă prin prezentarea legitimaţiei Târgului de Mostre. Importante reduceri de preţ ,la Căile Ferate Române, Iugoslave, Cehoslovace, Ungare şi Austriace, pe Dunăre, pe Marea Neagră, precum şi in traficul aerian. Informaţiuni de toate felurile, precum şi legitimaţia Târgului de Mostre (a Lei 150.—) se primesc de la: WIENER MESSE A. G. WIEN. VII. apoi în timpul duratei Târgului de Mostre de Primăvară din Lipsea la Biroul de informaţiuni din Lipsea, la Cassa Târgului de Mostre Austria şi la reprezentanţele onorifice din: Bucureşti Consulat Austriac, Strada Wilson 9 ., S. Paves, Oficiul de Turism pentru Viena şi Austria de Jos, Calea Victoriei 31. ,, Compagnia Internaţională de Voiaj şi Turism „Europa" Strada Doamnei 1 „ Compagnie Internaţionale des Wagons Lite, P-ţa Regele Carol Ioan » „ Calea Griviţei 177 » „ „ „ Str. Lipscani 23 „ Biroul Oficial de Voiaj C. F. R. Strada Poincare 21. » Oficiul de Voiaj şi Turism A. R. P. A. Fundaţia Regele Carol I Calea Victoriei „ „Europa" C. I. T., Calea Griviţei 128. CA PUNCT CULMINANT AL TÂRGULUI DE MOSTRE DIN VIENA este Revista de Modă Julius Krupnik care va avea Ioc la 14 Martie, orele 7.30 seara in marea Sală de Concert din Viena. Rezervarea biletelor telegrafic la adresa noastră: Wien VII, Kaiserstrasse 115. Casa de editură şi publicitate INGLESSI din Atena, prepară Anuarul Greciei 1932-33 la franceză, engleză, germană, italiană şi greacă, conţinând un număr mare de informaţiuni de: COMERŢ, INDUSTRIE, NAVIGAŢIE, AGRICULTURĂ, FINANŢE. Adresele principalelor firme greceşti şi străine, având relaţiuni de afaceri cu Grecia Anuarul Greciei 1932-33 destinat a circula un număr mare in cele cinci părţi ale lumii este un organ puternic de publicitate şi va activa relaţiunile între România şi Grecia. A se adresa: Annuaire de Gréce INGLESSI Chambre demuuerce et de l’IndUitrie. Athénes. Dr. H. MARTIN Colaborator al InsL Psicho-Fiaic # TA/# n aTA rar» ■7' TAI npm Bori Hon Paris! tratează Psichone- * wr vP A Ci Lni S.vrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frică) Timiditatea Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei și a stomacului : palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, parallele, tremuraturi, insomnie somnolenţa migrenă) prin Hypnotism autosugestie curenţi de înaltă Freqnenţâ (Fulguraţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Ilypno Pedagogic pentru reeducaţia Copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenta de urină Unanie, etc. Calea Victoriei *4. peste drum de Teatrul Naţional. Udwuit 9—11, 2—7. MĂSOARE SUPERBE şi EFTUIE TOT LA „CRONOS" Str. ACADEMIEI, 9 VITE ALTOITE PORT ALTOI ŞI BUTAŞI CU RĂDĂCINI livrează din senurile cele mai Canoscute in calitatea cea mai bună. ga* Tagtat soiuri autentice: FR. CASPAR, Mediaş, județul Târnava*Mare. Catalog gratuit. SPECIALITATEA „NEUBURGER“ Marele Restaurant Universal fost DAVID GABROVENI 12 gang Anunţă onorata sa clientelă că pe lângă bogatul dejun mai serveşte zilnic, seara grătar, luptârii, vinuri alese, preţuri după timp. Sâmbăta şi Duminică orchestră sub conducerea maestrului Boris Segall. D-nii voiajori beneficiază de reducere. Direcţiunea Pentru a exploata breveul de invenţie No. 8917 relativ la „Procedeu de închiderea hermetică în vid a sticlelor, borcanelor, cutiilor şi altor recipiente, cu ajutorul capacelor sau capsulelor şi maşină pentru înfăptuirea lui”, proprietarul brevetului, d. Joseph Talansier, doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, în genere, a intra in orice combinaţiune posibilă in vederea exploatării lui in România. Informaţiuni la: Inginer Marcus & Berlescu, birou de brevete de invenţie, Bucureşti I, str. Colţei 1. Editura „ADEVERIT s. a■ ■ Gala Galactioni L I 111 Un volum de 260 pagini Lei 50.— întreaga presă recunoaşte că este cea mai bună scriere a marelui prozator. * Const. Stere 1 HI IE1I1IEI Roman PROLOG: Smaragda Teodorovna Voi. I ——-— Copilăria şi adolescenţa lui VANIARaUTU Voi. II ---• Fiecare volum 3 50 pagini Lei 80.— GRATIS trimit catalogul meu despre Viţe de vie a toite şi Pomi care cuprinde preţurile cele mai eftine şi sfaturi neresplătite pentru fiecare viticultor. In propriul d-v interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu citiţi călăuza mea de viticultură. Adresa J. SZUCS, l’epinierie DIOSIG, jud. Bihor Nr. 27 adevărul CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE,ŞTIINŢĂ, ARTĂ Expoziţia Mutzner Cei patru infanterişti La sfârşitul acestei luni, va apare tălmăcirea românească, semnată de d. J. Sereanu, a celebrului roman „Vier von der Infanterie". Cartea lui Ernst Johannsen s’a bucurat pretutindeni de un succes echivalent cu cel anterior al lui Remarque şi desigur nu mai puţin caldă va fi primirea ce o va face publicul nostru acestei descrieri, străbătută de ecourile celei mai adevărate umanităţi. SCENA ANTICA Intre public şi scriitori Ultima săptămână am avut prilejul să mă bucur de două ori, la nişte adunări literare, in care, poeţi şi prozatori, coboriţi in arena publică şi-au citit din operele lor, intr’o atmosferă de nebănuita sărbătoare. Criza cărţii a pus de mult problema unei aşa zise indiferenţe a publicului, faţă de producţia literară. Cred insă, că in afară de explicaţia crizei monetare, nu există o altă cauză de ordin sentimental, care să fi adus falimentul cărţii literare. Şi dovada am avut-o. Trebue in adevăr, să vezi atmosfera unei săli, in care a vibrat sonoritatea caldă a unei poezii citite de poet, trebue să simţi dragostea sinceră a acelui entuziasm, dezlănţuit furtunatec, ca să sesizezi simpatia spontană dintre public şi scriitori. E in adevăr, o mare nevoie de idealism. In vremea noastră, când materialismul a sugrumat brutal, dorul fanteziei şi al creaţiunii de artă. Carcera zilnică a prozei, prin care se realizează meschin viaţa celor mulţi, are nevoe adesea de raza luminoasă a minţii care născoceşte poveşti de fericire şi simte plăcere, să audă romanţa sentimentală a poetului sensibil şi mereu îndrăgostit. O corespondenţă ascunsă se stabileşte spontan, între emoţia scriitorului şi sensibilitatea spectatorului. O dragoste nebănuita se deşteaptă intre ei şi o înţelegere tacită, între emoţiile lor comune, la atingerea aceluiaş sentiment firesc. In singurătatea explicată de greutăţile vremii, sufletul stingher cere Întotdeauna tovărăşia unuia mai înţelegător sau mai încercat decât el. Astfel se naşte dualismul acesta abtract, care leagă pe scriitor de cititor, pe poet de îndrăgostit. Am văzut la aceste şedinţe literare, închegându-se o atmosferă de cordialitate şi reciprocă înţelegere. Şi mi-am dat seama, cu ce voluptate, fiecare din sală, evada din cercul fatalei sale aşezări, şi se lăsa purtat pe aripi visătoare, dincolo de realitatea materială, undeva, departe, fără îngrădire şi obstacol. Intr’o clipă, mi s’a părut că dispare orice separativitate, că spiritele contopite laolaltă sub forţa creaţiunei, merg spre o unitate de cugetare şi de divină înfăptuire. Şi toată această transfigurare se datora cuvântului. Am simţit atunci, ce magie mântuitoare poate aduce cuvântul şi am înţeles de ce cartea cărţilor mărturiseşte că la început a fost cuvântul. Toată energia materiei, toată divinitatea spiritului şi întreaga forţă a voinţei, înt toate manifestările lor, se nasc, se întregesc şi evoluiază prin misterul cuvântului. In el se cuprinde dragoste, înţelegere şi lumină. CLAUDIA MILLIAN Vorbe... Vorbe^ Vorbe... Nu e nevoe să ai prea multe rânduri de haine: totul este să le porţi cu graţie şi să le variezi. Nu dispreţul preocupările meschine ale celorlalţi, căci, pentru dânşii, ele au importanţa marilor tale năzuinţe. * Nu ne mulţumim cu admiraţia celorlalţi: ara vrea să ne şi invidieze. Nu poţi să-ţi iubeşti ţara cu adevărat şi să-i fii de folos, decât după ce-ai văzut-o în mai multe rânduri, de departe. VICTOR EFTIMIU Securitatea în producţia şi în întrebuinţarea acetilenei Biuroul Internaţional al Muncii a dat la iveală în colecţia „Etudes et Documents — Série F. bis“, o nouă lucrare sub titlul de mai sus. (La sécurité dans la production et l’utilisation de l’acétyléne, Geneve, 1931 VII, 196 p ). Chestiunea siguranței în industria acetilenei a fost înscrisă pentru prima oară, In 1925, pe lista problemelor pe care Biiroul internaţional al Muncii îşi propunea să le studieze prin Comitetul lui de prevenire a accidentelor. Dificultăţile inerente alcătuirei unei monografii internaţionale, precum şi evoluţia continuă a problemei considerate au făcut că, abia in Octombrie 1929, Comitetul de prevenire a accidentelor să poată lua în cercetare raportul ce i-a fost prezentat de d. dr. Ulrichus, însărcinat cu redactarea lui. In sesiunea sa din Decembrie 1930, comitetul a însărcinat cu redactarea textului definitiv al monografiei un grup de patru savanţi şi anume pe d-nii Keel, directorul societăţii elveţiene de acetilenă din Băle; Pierre Rosemberg, secretar general al Comisiunei permanente internaţionale a acetilenei, a sudurei autogene şi a industriilor conexe, din Paris; Ed. Sauerbrei, directorul societăţii germane de acetilenă, din Berlin şi H. J. Schulte, inspector-şef al muncii pe lângă direcţiunea generală a muncii din Haga. Cartea ieşită din această colaborare descrie pe larg, în partea I-a, diferitele metode întrebuinţate în fabricarea acetilenei şi riscurile lor şi constituie, prin amănunţimea ei, un bine venit îndreptat pentru toţi specialiştii chestiunilor referitoare la această industrie ca şi la industrile conexe. Partea Ha a cărţii este consacrată măsurilor legislative luate în diverse ţări pentru prevenirea accidentelor de muncă in această industrie. Volumul conţine, în anexă, o bibliografie a lucrărilor tratând despre industria acetilenei, şi a revistelor de specialitate din diferitele ţări din lume, precum şi o listă complectă a asociaţiilor — naţionale şi internaţionale — pentru industria acetilenei şi industriile conexe. Comemorarea lui Goethe la Uniunea intelectuală Inaugurarea ciclului de conferinţe „Goethe“, al Uniunii Intelectuale, va avea loc Marţi 1 Martie, orele şase jumătate p. m., la Fundaţia Carol I. D. profesor Istrati Mirescu, va ţine o cuvântare introductivă, după care va urma conferința d-lui Ema.jidil Baouta: ^Goethe' autobiograf * Ştefan Constantinescu Pe-o mare întinsă mii de oameni dau din mâini, se opintesc din grumaji să iasă din moartea care ne pândeşte. Cum îi chiamă pe fiecare? In pictură ca şi in literatură talentul artistului are nevoe de-atâta vigoare spirituală încât dacă i-ar fi pus-o Dumnezeu in gâtlej, zămislindu-1 tenor sau In vârful călcăilor modelându-1 dansatoare ar fi cucerit aplauze unanime şi la Opera Metropolitană din New-York şi In fruntea baletului de la Opera Comică din Paris. Pictura e in primul rând teribil de grea si apoi, pentru majoritate, inutilă. Ştefan Constantinesciu mai are de dus, in afară de povara picturii pe care o banalizează atâtea eleve de pension, şi numele lui prea comun. Ştefanii şi Constantinii au umplut toate calendarele şi familiile — şi numele ridicat in fruntea medalionului se cere justificat de un talent cu adevărat remarcabil. Mărturisim că dacă nu ne-am oprit mult la picturele propriu-zise ale lui Ştefan Constantinescu, chiar când sunt însufleţite de o oarecare emotivitate a culorii, am rămas îndelung în faţa desenelor in lemn din sala de expoziţie a Teatrului Ventura, groteşti, sensuale, fierbinţi, de-o beţie unică şi fără trezie. Dacă n’am avea superstiţia numelor din străinătate, am putea afirma fără a ne compromite că însuşi marele Masereul, inspiratul povestitor în lemn s’ar opri şi ar privi cu entusiasm fanteziile aproape sadice dar atât de savuroase ale acestui Ştefan Constantinescu, care trebue îndemnat să meargă in sfârşit pe drumul lui.E drept că neexperienţa publicului bucureştean (care preferă să fie trivial numai acasă şi rar se ridică la acea sublimă moralitate care e inmoralitatea realizată intelectual, estetic şi sarcastic) 1 a silit pe d. ştefan Constantinescu să prezinte numai câteva dintr’o serie mai vastă de gravuri in lemn — iar un grup cu deosebire original (un Adam şi o Evă care se ţin de mână) să-l îndulcească prin câte-o verde frunză de viţă. D. Ştefan Constantinescu e rugat să ştie că arta însemnează în primul rând curaj — şi în această rugăminte e tot înţelesul rândurilor de faţă. F. ADERCA Ecranul în slujba păcii Aproape nu mai e spectacol cinematografic, care să nu cuprindă un film de actualităţi, de cele mai multe ori fapte interesante şi foarte instructive. Şi aproape nu mai e film de actualităţi care să nu cuprindă declaraţiile politice ale cutărei sau cutărei personalităţi politice de reputaţie mondială. In sfârşit rar se întâmplă ca aceste declaraţii să nu cuprindă şi câteva cuvinte de laudă a păcii. In felul acesta, cinematograful a devenit astăzi unul din cele mai puternice instrumente de propagandă pacifică şi acesta nu e cel mai mic elogiu care i se poate aduce. Ca să se vadă ce mare efect poate avea jurnalul de actualităţi, e destul să spunem că preşedintele Hoover şi-a cumpărat un aparat de proecţie portativ, care-1 însoţeşte In toate deplasările. In felul acesta, preşedintele Statelor Unite se ţine in curent, prin protetarea actualităţilor pe care o agenţie din Washington i le trimete in fiecare zi. Iată una din numeroasele informaţiuni pe care le aduce revista „Cinema" numeroşilor ei cititori. Cărţi-Reviste A apărut Revista Natura No. 2/1932, cu articole semnate de d-nui: G. G. Longinescu, prof. universitar; dr. Ionel N. Longinescu; Mircea Herovanu; dr. P. Cosac; Constantin Belcot; I. M. Dimitrescu; prof. I. Rădulescu-Râmnic, etc. * A apărut „Bucarest“, No. 3, revistă săptămânală in limba franceza sub discusia A. J.isxitti. întrevedere Tardieu von Hoesch PARIS, 27. (Rador). — D. Tardieu a avut azi o întrevedere cu d. von Hoesch, ambasadorul Germaniei la Paris, asupra ansamblului situaţiei politice, in special asupra problemelor puse in faţa conferinţei pentru limitarea armamentelor. D. Tardieu a avut apoi o întrevedere cu ministrul Greciei la Paris, asupra relaţiunilor comerciale dintre Franţa şi Grecia. ---- -------- ■ mp • - -» • — Sn atenţia d-lui prefect de poliţie Primim plângeri din partea şoferilor cari sunt terorizaţi de diferiţi agenţi şi comisari de circulaţie pentru a le sustrage declaraţii In favoarea lor cu prilejul anchetei ce se face la poliţie. INFORMAŢIUNI Sâmbătă 27 Februarie regele, însoţit de marele voevod Mihai, a primit in audienţă şi a reţinut la dejun pe următorii d-nii ofiţeri: generalii Iovanovici, Iacob C., Moucha E., Bucică P.; coloneii Barean I., Bolintineanu, Păunescu G., Mavrocordat, Cica C., Deliceanu C. şi maior Nuţescu. De la Curte au luat parte d. general Ilasievici, mareşalul Curţii şi d. colonel Grigorescu, adjutant de serviciu. Sătenii Gheorghe Pasăre şi Marin Crişanu din Mangalia demontând un obuz găsit pe câmp, au provocat explodarea lui. Ambii s’au ales cu răni grave. D-na Cornelia St. Marinescu, văduvă de război din Slatina, a reușit, cu ajutorul unor acte false, să frusteze statul cu suma de 337.000 lei. S-a stabilit că actele i-au fost furnizate de plutonierul Mircea Marin de la cercul de recrutare Olt. D. Iacob Friedman, consilier comunal, a fost primit ori la orele 4 şi jum. p. m. în audienţă de M. S. Regele. La Botoşani a fost arestat un excroc internaţional, care s’a dat drept ziarist belgian. El se recomanda dr. Hugo du Thiun. LA MAXIM ZIG-ZAG ! In fruntea extraordinarului program debutează ! LOW-SKAYA ! CELEBRA COMEDIANĂ LIRICĂ pericolul gripei For“.eer In vederea pregătirilor pentru tragerea marilor premii, pe care Ie oferă revista „DIMINEAŢA COPIILOR“, tuturor cititorilor şi abonaţilor săi, tragere care va avea loc In ziua de Duminică 6 Martie a. c., spectacolul săptămânal obişnuit de Duminica aceasta NU VA AVEA LOC. Pentru Duminică 6 Martie se organizează un grandios festival pentru copii şi tineret, care va urma tragerii premiilor. La acest festival se va juca în premieră şi o admirabilă feerie dramatică în versuri, intitulată „POVESTEA LUI FAT-FRUMOS, într’un act cu prolog şi epilog, de I. Dinescu. Se pregătesc şi alte surprize plăcute. Teatrul Majestic Azi şi mâine matineu şi seara Bucureştii Dansează...! de Ion Pribeagu şi N. Rainer Duminică 28 Februarie are loc in biserica Mare din Sălişte-Sibiu, cununia religioasă a d-rei Octavia Iacob cu d. Ion Niculescu-Vătâşoiu. Nuni vor fi d-na şi d. prof. Munteanu-Râmnic, subsecretar de stat la ministerul de interne. Un nou atac banditesc s’a produs in contul oraşului Cernăuţi. Bandiţii au jefuit locuinţa d-nei Schestauber. După ce d-na Schestauber a fost legată, bandiţii au furat suma de 80 mii lei. Dunărea e complect îngheţată. La Brăila ghiaţa are o grosime de 56 centimetri. Autorităţile au permis trecerea căruţelor pe Dunăre. Pe Marea Neagră bântuie o furtună puternică. Vapoarele circulă neregulat. Vaporul „Capo-Vado", sub pavilion italian, a recepţionat semnale de ajutor lansate de două vapoare greceşti. Semnalele erau slabe. Din pricina furtunei, vaporul italian n’a putut pleca în căutarea celor două vase aflate în pericol. Pe Dunăre curg sloiuri de la Cetatea la T.Măgurele. Dunărea este îngheţată de la Zimnicea la Mare. Ministerul muncii a trimis o circulară tuturor căpităniilor din porturile noastre maritime şi fluviale, dând dispoziţiile necesare în vederea alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor titulari şi supleanţi ai muncitorilor, în comisiile de muncă instituite pe lângă toate porturile din ţară. Aceste alegeri se vor efectua în conformitate cu regulamentul pentru aplicarea legii de organizare a muncii în porturi şi vor avea loc în ziua de 28 Februarie a. c. In urma intervenţiilor făcute de d. Grigorovici pentru ameliorarea situaţiei grele în care se află lucrătorii de păduri din regiunile muntoase ale judeţelor Câmpulung, Rădăuţi şi Storojineţ, d. dr. G. Banu secretarul general al ministerului muncii a făcut demersurile necesare pe lângă Delegaţia economică a guvernului ca să aprobe aprovizionarea populației cu porumb. Ciocnire între două trenuri de marfă Şase răniţi IAŞI, 27. Un grav accident s’a produs în apropiere de staţia Bărzeşti, pe linia Iaşi-Vaslui. Două trenuri de marfă care mergeau în direcţii opuse pe aceiaşi linie, s’au ciocnit şi sub sfârămăturile lor au fost prinşi şease oameni din personalul trenurilor, toţi fiind răniţi. Iată împrejurările în care s’a întâmplat nenorocirea: Vineri noapte la ora 12, a plecat din gara Iaşi, în cursă regulată trenul rapid de coletărie Nr. 7302. In apropiere de staţia Bârzeşti, acest tren s’a întâlnit cu trenul de marfă Nr. 7311 care venia pe aceiaşi linie, de la Galaţi spre Iaşi. Din cauza viscolului puternic, mecanicii nu au observat nenorocirea decât prea târziu, când locomotivele erau faţă in faţă. Mecanicul de pe locomotiva trenului de Iaşi a încercat să frâneze trenul la o distanţă de doi metri de celălalt. Ciocnirea s’a produs totuş cu violenţă, locomotivele s’au încălecat şi au fost amândouă distruse. De sub sfărămăturile trenurilor, au fost scoşi şease răniţi, dintre cari trei în stare mai gravă. In stare mai gravă sunt: mecanicul Simionescu şi fochistul Nicu de la trenul rapid de cofetărie şi mecanicul Petraru de la trenul de marfă ce venea dinspre Galaţi. Linia ferată a fost distrusă pe o mare distanţă şi din această pricină trenurile care veniau la Iaşi prin via Vaslui au fost îndrumate pe ruta Paşcani. Un proces literar Sub auspiciile societăţii mondiale „Hios“ a avut loc in sala „Roxi“ un proces literar cu tema: jidovul rătăcitor. Juriul a fost prezidat de d. colonel Brociner şi alcătuit din d-nii H. St. Streitmann, acuzator, dr. Mibashan şi dr. Bickel, apărători, asesori fiind d-nii: dr. Alperin, dr. Ivainer şi I. Avner. D. Streitmann face procesul emigraţiunilor, susţinând că emigraţiunea nu este o caracteristică a poporului evreu. Evreul nu emigrează decât de nevoe. Termină cerând circumstanţe atenuante pentru jidovul rătăcitor. D. dr. Ivainer dă explicaţiuni asupra scopurilor urmărite de societatea „Hios“. Societatea aceasta nu încurajează emigrările, ci protejează numai pe emigranţ. D. dr. Mibashan, în apărare, susţine şi d-sa că evreul nu emigrează decât când e forţat. D. di- Sicker îşi exprimă, convingerea că tema nu e actuală, deoarece azi nu mai e posibilă nici o emigrare din pricina crizei. Din lipsă de timp procesul s’a amânat. Şedinţa viitoare se va anunţa prin §.&76t;0. Familia Pr. Nicolae Popian anunţă prietenii şi colegii dragului lor ! Mircea Popian [fost elev dl. Vila la liceul Conte- Imir Vodă că împlinindu-se un an de când Dumnezeu ne-a despărţit de cel mai drag şi iubitor copil şi frate, va oficia Duminică 28 Februarie, ora II, un parastas în biserica Precupeţii Vechi.