Adevěrul, aprilie 1932 (Anul 45, nr. 14800-14824)
1932-04-01 / nr. 14800
Pagina 2-a Or. H. MARTIN Colaborator al Inst. Psicho-Fisic T T^/ST fi HP «a 7%T m Tk Berillon Paris) tratează Psichonc- -■-* Ifl versele: NEURASTENIA, FOBIA (frica) Timiditatea Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, paralisie, tremurături, insomnie, somnolenţă migrenă) prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frequenţă (Fulguraţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedagogic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. Calea Victoriei 54, vis-a-vis Teatrul Naţional. Telef. 374/91. Consult: 9-11, 27. 50.000 lei premii, vă oferă REALITATEA • la AfllLBSRIPătria No. 270, care a apărut azi CU următorul sumar: Tipărită la TIEFDRUCK (foto-fotogravură) 32 pagini mari Preţul IO Lei GOETHE FAUST Tragedie în 5 acte. Traducere de Iosif Nădejde. A apărut în excelenta Bibliotecă „Dimineaţa“ No. 32 200 pagini 20 lei De vânzare la toate librăriile şi depozitele de ziare. CU PRILEJUL UNEI ANIVERSĂRI de vorbă cu poetul Octavian Gogai VIN BERZELE I Din viaţa celor mai interesante ne păsări călătoare.—ŞTIINŢA PRACTICĂ: o serie ff u\ de descoperiri ştiinţifice, cu aplicaţii la viaţa f ff\ de toate zilele.—PAR FALS: într’o fabrică de fff \\\ peruci.— CÂT COSTĂ O FEMEE: moravuri ffj \\\ \a diferite popoare primitive. — Jeanette jU \\\ MacDonald despre dragoste şi căsătorie* JU \\\ —Păcăleli cu prilejul zilei de 1 Aprilie, jjf \\\ —Rubrica femeii: sex-appeal.—INCHI. /// \\\ SORI ELVEŢIENE: penitenciarul din fjj \\\ Sion. — Rezultatul concursului de Uj \\\ perspicacitate. — AL DOILEA PIG- ffj \\\ MALION: o afacere senzaţională HJ \\\ din dosarele criminalisticei fran- /// n\ ceze. — Actualităţi din ţară şi /// \\\ străinătate, Curiozităţi din JU \\\ toată lumea, Humor, etc. /// CUM N’ai cumpărat încă numărul recent al revistei „RADIOFONIA“ care a apărut , cu sute de ci-E see în culori C pe hârtie E velină. E o ade- 2 & vărată 21 Wr minune 1 56 PAGINI 10 Lei Viscol mare la Tg.Fălciu Tip.-FĂLCIU, 28. — De trei zile viscol este puternic în localitatea și în întreaga regiune. Troenile de zăpadă au ajuns, pe alocuri, la înălțimi de peste un metru jumătate. Linia Zorleni-Basarabeasca e înzăpezită pe tot parcursul, astfel că, de trei zile, trenurile nu mai circulă. De asemenea, şoselele sunt complect înzăpezite, orice comunicaţii fiind întrerupte. Noul prefect al Budapestei BUDAPESTA 23, (Rador). — D. Tibor Ferentzy a fost numit prefect al Poliţiei din Budapesta, în locul d-lui Bezgegh-Huszag, care a demisionat. ». Noul prefect al Poliţiei, a fost până acum prefect al Poliţiei Oraşului Szombathely. f— —- NI Zeppelinul s a intors în Germania FRIEDERICHSHAFEN, 29. (Rador). — Dirigeabilul „Graf Zeppelin” a aterizat la Friederichshafen, azi la ora 16:37, înapoindu-se din călătoria făcută în America de Sud. ma Bucureştilor (24 Noembrie-3 Decembrie 1916), spre a pune public, în lumina adevărului, împrejurările cari au determinat acele bătălii şi au condus la grava lor consecinţă: dezastrul. Pentru a atinge acest scop, generalul Pétain îşi desvolta subiectul în 9 capitole bine închegate." Capitolul 1 -in „Primele dezastre. Neînţelegerea ruso-aliată”, ar constitui, prologul lucrării şi este unul din capitolele cele mai importante, din punct de vedere istorico-politic informativ. Capitolele II, III, IV şi V, cuprind descrierea evenimentelor ce s’au succedat pe frontul român, până la pronunţarea efectiv a încercuirei strategice operată de Mackensen şi Falkenheyn, în contra cărora armata română se va opune ofensiv, prin surprindere, cu o mare bătălie în câmp deschis, pentru răsturnarea primelor trupe de invaziune duşmană şi apoi, văzând si făcând. In capitolele VI, VII şi VIII, se descriu suficient de larg bătăliile de la 30 Noembrie la 3 Decembrie 1916, adică desfăşurarea dramei, cu fatalul ei desnodământ: dezastrul. Capitolul X este întitulat : Epilogul. Un număr de 7 crochiuri fac uşor de urmărit cuprinsul textului. Desigur, numai citind cineva cartea generalului Pétin, rând cu rând, poate aprecia valoarea ei reală şi în ce ne privește, capitala importantă ce prezintă pentru istoria războiului nostru de întregire. Nu știm, de aceia cum să recomandăm mai insistent citirea ei. Credem chiar că traducerea acestui avragiu în limba română, ar fi foarte utilă, în special pentru militari. Până atunci şi în vederea aceasta, supunem atenţiunei meditative a cititorilor acestor rânduri, teza publicaţiunii în cauză, care, fără să fie spusă, domină totuşi preocuparea intimă a autorului cărţii şi care, de bună seamă constitue scopul însăşi al lucrării şi publicării ei. Asupra împrejurărilor cari au germinat drama română, conducând la funestele bătălii, aşa zise pentru apărarea Capitalei şi la tragicul lor desnodământ, retragerea dezastruoasă în Moldova, istoria obiectivă de mâine va avea de consemnat o serie de constatări care privesc răspunderea întregei conduceri şi civile şi militare de pe toate fronturile aliate. Generalul Petin conştient că în ceia ce priveşte frontul român, răspunderea erorilor comise, chiar şi numai a acelora referitoare direct la operaţiunile executate de trupele noastre, s’ar răsfrânge nu numai asupra forurilor de conducere române, pune în cartea sa o deosebită iscusinţă pentru a justifica concluzia neînlăturabilă a unor împrejurări fatale, neînlăturabile. Recunoaştem cu satisfacţiune că autorul, ca militar corect şi conştiincios, nu a mistificat nici adevărul care trebuia spus şi pe care critica avizată îl poate afla încă de la început, în primul capitol al lucrării. Este cert lucru că expunerea României la o acţiune militară, atunci când s’a produs, fatalmente dezastruoasă, prin felul cum s’a produs, nu ne era de rigoare, pentru împll■ nirea idealului nostru naţional, în care scop ne mobilizasem, contra ■ puterilor centrale. De la această eroare iniţiala isvorăsc şi curg toti factorii generatori ai dramei române. Vom arăta aceasta mai pe larg ■ într'un articol viitor. Alexe Anastasiu ★ Tulburări studenţeşti la Malta MALTA, 29. (Rador). — In cursul unei întruniri a studenţilor, prin care se protesta împotriva deciziunei guvernamentale care restrânge întrebuinţarea limbei italiene, s’a produs ori o puternică ciocnire între studenţii din Malta. întrunirea a fost dizolvată. Un bătrân trecător a fost grav rănit. Autoritățile au luat măsuri ca ordinea să nu mai fie tulburată. adevărul CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Şedinţa asociaţiei „Bucureştii-Vechi“ Duminică a avut loc la Arhivele Statului şedinţa publică lunară a Societăţii istorico, arheologice Bucureştii-Vechi. După ce d. prof. I. Andrieşescu, preşedintele societăţii, a relevat într-o scurtă cuvântare activitatea societăţii, a dat cuvântul d-lui dr. G. Severeanu, directorul muzeului municipal, pentru a-şi desvolta conferinţa despre „Focul cel mare din Bucureşti din 1847“. Pe lângă alte calamităţi Bucureştii au fost năpăstuiţi în cursul veacurilor şi de numeroase incendii, cari au adus pagube mari atât aspectului oraşului, cât, şi locuitorilor. Paul de Alepp aminteşte în sec. XVI două incendii mai mari provocate de turci, unul cu ocazia detronării lui Mircea Ciobanul, altul în 1595 când Sinan Paşa se retrăgea alungat de Mihai Viteazul. La 1658 când Domnul ţării Constantin Şerban a trebuit să cedeze locul lui Mihnea Vodă Radul, adus de turci, a dat foc curţii domneşti. In 1704 a ars o bună parte din capitală împreună cu hanul Şerban Vodă (azi Banca Naţională). In 1739 arde toată mahalaua Colţei şi a Scaunelor până în Câmpul Moşilor. In 1766 a ars Târgul Cucului, la 1787 mănăstirea Cotroceni cu clădirile dinprejur. Un mare foc a fost şi în 1804, când au ars toate prăvăliile de la hanul Sf. Gheorghe, hanul Şerban-Vodă şi hanul Colţei. In 1812 a ars Curtea Domnească din Dealul Spirei, iar ln 1835 târgul dintre spitalul Codţei, Băltăţiei şi Puşcăria domnească. Dar cel mai groaznic foc a fost în ziua de Parşu (23 Martie) anul 1847, când Bucureştii au fost incendiaţi pe o întindere imensă, din str. Carol şi str. Smârdan, peste Sf. Gheorghe, Sf. Vineri, Udricani, Lucaei, Sf. Ştefan şi calea Moşilor, până spre Foişorul de foc. Cauzele acestui foc nu se cunosc bine: se ştie numai că a izbucnit dela casa cluceresei Drăgăneasca, din apropierea actualului palat al poştelor. Favorizat de un vânt puternic, incendiul s’a întins cu repeziciune peste întreg cartierul comercial al Bucureştilor, prefăcând în cenuşă nenumărate case şi prăvălii, cele mai multe acoperite cu şindrile. ■ Era la amiază în ziua de Paşti şi Domnitorul Bibescu tocmai primea pe boieri şi autorităţi cari îi prezentau felicitări de sărbători, când primarul oraşului Iancu Manu ii anunţă de izbucnirea focului. Imediat încalecă cu toţii pe cai domneşti şi se reped să dea ajutor şi să ia măsurile necesare. Totul fu in zadar şi abia s’a putut reuşi să se limiteze raza focului. Domnitorul traversa străzile pe unde era incendiul, încurajând pe sinistraţi, dădea ordine soldaţilor şi sacagiilor, şi nu s’a înapoiat acasă decât după miezul nopţii, stând astfel 13 ore la locul sinistrului. Au ars in total 686 case particulare, 1142 prăvălii, 10 hanuri şi 12 biserici. Jalea era atât de mare şi dezastrul atât de îngrozitor, încât oamenii nu-şi puteau reveni în fire şi numai mulţumită vigilenţei autorităţilor s’au putut evita dezastre şi mai mari Domnitorul insuş a poruncit să se lanseze liste de subscripţii, dând 6.000 de ducaţi. Subscripţia a atins insă abia 3.000.000 piaştri, pe câtă vreme pagubele s’au ridicat la 55 milioane piaştri. După încetarea focului sfatul orăşănesc a luat numaidecât măsuri pentru preîntâmpinarea altei catastrofe similare, numind o comisiune care a împărţit oraşul în trei ocoale în ce priveşte paza de foc şi a hotărît lărgirea şi alinierea străzilor. Cu acest prilej inginerul Boroczyn a executat un plan amănunţit al oraşului, care a servit şi ca plan de sistematizare. In Muzeul municipal se găsesc mai multe stampe şi planuri privitoare la marele foc din 1847. In special interesantă este acuarela de pictorul Mustacoff, expusă de d. L. Skupiewsky și care reprezintă o imagine fidelă a acestui groaznic incendiu. Focul cel mare din București. — Acuarelă de Mustacoff Sărbătorirea d- lui M. Schweig D. M. Schweig, directorul ziarului Curierul Israelit“ şi secretarul general al comunităţii evreilor, a fost sărbătorit printr’un banchet, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate publicistică. La banchetul dat de un grup de prieteni, în frunte cu d. dr. Cajal şi de comunitate, au asistat mai bine de 200 de persoane. D. dr. V. FILDERMAN, preşedintele comunităţii, exprimă gratitudinea pentru munca şi priceperea sărbătoritului. Istoricul de mâine, care va voi să vorbească de felul cum s’a înfiripat această comunitate, va spune că sărbătoritul e întemeietorul, căci numai el a fost vrăjitorul care acum un deceniu a reuşit să apropie aspiraţiile disparate ale populaţiei evreeşti pentru a dura o instituţie trainică. D. dr. NIEMIROWER in numele sfatului rabinic şi al ordinului Benei Brith a arătat meritele sărbătoritului in publicistică şi în opera de ridicare culturală a masselor. D. farmacist SOLOMON, vicepreşedintele comunităţii vorbeşte de munca necurmată de 25 de ani a d.lui Schweig pentru mulţime, căreia i-a închinat tribuna de dreptate şi de salvgardare a intereselor evreeşti „Curierul Israelit“. D-nii M. SCHWARZFELD, HORIA CARP, dr. MEIERSOHN şi doctor WEISSBERG, laudă activitatea d-lui Schweig, arătând că ea se confundă cu însăşi lupta de emancipare a evreilor români şi de consolidare a acestei emancipări. D-na STELUŢA BECHLER vorbeşte in numele Societăţii pentru protecţia fetelor şi femeilor evree. In numele comitetului de organizare, a vorbit d. dr. CAJAL, după care au luat cuvântul d-nii Gluckman, George Stroe, dr. Alperin, d.na Schildkraut, d. Sigmund Goldfarb, Schaffer, etc. Cel din urmă a vorbit de Schweig, mulțumind tuturor pentru cuvintele rostite şi încredințându-i că va sta mereu la postul de datorie. Legiunea de onoare pentru d. Lazăr Şăineanu Aflăm din Paris că d. Lazăr Şăineanu a fost decorat nu de mult cu Legiunea de onoare. In cele ce urmează, dăm extrase din scrisorile pe care d. Abel Lefranc, profesor la College de France şi membru al Institutului şi d. Clouzot, conservatorul muzeului Galliera, le-au adresat ministrului de instrucţie al Franţei pentru a recomanda decorarea. D. Abel Lefranc scrie: „Am onoarea, d-le ministru, să atrag binevoitoarea dv. atenţie asupra titlurilor şi lucrărilor d-lui L. Şăineanu, pe care câţiva dintre noi, profesori şi erudiţi, dorim mult („vivement“) să-l vedem recompensat cu Legiunea de onoare. Atât la „Societatea pentru studii rabelaisiene“, cât şi în lucrările de ediţiune critică, d. Şăineanu a fost de 25 ani încoace, colaboratorul meu asiduu şi nesfârşit de preţios. D. Şăineanu a luat parte la publicaţia ediţiei critice şi a ,,Revistei veacului al 16-lea“. El a asumat întreaga parte lingvistică şi filologică a celor patru volume apărute (al cincilea este sub presă). Constanţa aceasta mi-a permis să urmăresc foarte de aproape frumoasa carieră ştiinţifică a colaboratorului meu şi o să pot depune mărturie asupra extraordinarelor („singuliers“) merite şi a foarte marei utilităţi a lungii sale munci filologice. „Pentru a nu vorbi decât de operele ce a publicat de când a venit în Franţa (Martie 1901), voi semnala întâi mai multe volume pline de lucruri noui şi de cercetări originale, consacrate limbilor speciale: „Argotul vechiu“ (1907), „Sursele Argot-ului vechiu“ (1912), cum şi idiomelor vulgare: „Limbajul parizian“, (1913)), cărora vor rămânea tributari toţi erudiţii cari vor studia aceste curioase fenomene limbistice. „In afară de colaborarea rabelaisiană, pe care am semnalat-o, savantul nostru a publicat în 1922—23 două volume sub titlul „Limba lui Rabelais“ *)... Rabelaisienii aşteptau de mult această lucrare, unde se găsesc soluţiile unui număr mare de probleme cari au preocupat şi adesea chiar oprit pe specialişti. „Alte două Triume au îmbogăţit după aceea studiile rabelaisiene: „Problema literară a veacului al 16-lea“ şi „Influenţa şi reputaţia lui Rabelais“ (1929). „D. Şăineanu a mai explorat un domeniu considerabil, acela al „Izvoarelor indigene ale etimologiei franceze“, şi a făcut să reiasă în acelaş timp insuficienţele acestei ştiinţe, care este incă în stare de formaţiune. „...Am omis să semnalez întreaga operă anterioară a d-lui Şăineanu, săvârşită în România, operă nu mai puţin originală şi demnă de stimă. Părăsind ţara în care s’a născut („amené a quitter son pays d’origine“) d. Şăineanu s’a pus curagios la lucru în noua sa patrie. El are azi 71 de ani“. Din scrisoarea d-lui Clouzot : „Toţi aceia cari se interesează de literatura Franţei în secolul al 16-lea, sunt tributarii şi obligaţii d-lui Şăineanu. El cel dintâi, a elucidat chestia (şi vocabularul) limbilor secrete şi argotice, cum şi originele limbii populare pariziene. Marea ediţiune critică a lui Rabelais n’ar exista fără lucrările d-lui Şăineanu. Amicii şi admiratorii acestui mare şi modest savant cer, d-le ministru, pentru dânsul Legiunea de onoare. Nici o decoraţie nu va fi mai bine primită ca aceasta, în cercurile universitare şi literare. Franţă va recunoaşte astfel tot ce a făcut el de treizeci de ani, pentru a ilustra patria sa de adopţiune“. I. *) Aceste două volume, după cum reiese din prefaţa celui dintâi din ele, au putut apărea graţie sprijinului financiar al d-lui Aristide Blank. Am arătat apoi, nu de mult că d. Leon Daudet, vorbind în „Action Frangaise“ despre această operă a d.lui Şăineanu, a spus că este definitivă şi de o valoare neatinsă de altele, similare. (Nota redacţiei) Fundătura cimitirului No. 13 Zilele acestea va apare Fundătura Cimitirului No. 13, romanul periferiei bucureştene, de Tudor Teodorescu-Branişte cu bogate ilustraţii datorite d-lui I. Anestin. Faust sau Mephistopheles ? . In a treia conferinţă din ciclul „Goethe“ la Uniunea intelectuală, d. Emil Riegler-Dinu a înfăţişat latura filosofică a lui Faust, reprezentând pe Goethe chiar care se străduie până la sfârşitul vieţii pe calea perfecţiei, veşnicului şi frumosului, fără a putea să ajungă în domeniul lor de fericire. Conştient de efemerul şi insuficienţa existenţei lucrurilor pământene, pe care le dispreţueşte, doctorul Faust primeşte prinsoarea de a fi prada lui Mephistopheles, dacă va striga clipei: „stai! eşti atâta de frumoasă“. Diavolul strică dar şi îmboldeşte la lucru, după orânduirea divină. Faust întinerit, ajutat de Mephistophelea, trece de la căutarea şi găsirea frumosului doar reflectat (gotica Margaretă) la ideia pură pe care o caută şi o capătă de la mame, zânele acestor idei pure (Helena clasică), reface finanţele şi armata unui imperiu, dar succesele totuşi nu-l reţin. Dacă Mephistopheles câştigă prinsoarea la sfârşitul vieţii, când Faust moşneag de 100 de ani, orbit de griji strigă entusiasmat de auzul lucrului de îndiguire a mării, strigă clipei să stea, trupul său nu-i decât umbra şi zdreanţă a ceea ce a fost Faust,, sufletul transcedent, dar văzător până a nu fi orbit de grija bătrâneţelor. Faust prototipul sufletului idealist al poetului, e dus în ultimul act , de cetele de îngeri în cer, unde-l aşteaptă Margareta, prototipul eternului femenin, pe care l-a iubit, şi de care a fost iubit. „Infernul“ lui Dante A apărut de curând, in noua traducere a d-lui Alexandru Marcu, publicată în condiţiuni grafice excepţional de îngrijire, de Editura „Scrisul Românesc“ „Infernul lui Dante“. Spre a reeşi cât mai clară pentru cititor, traducerea, însoţită de un comentariu, a fost făcută invers liber. Volumul costă 90 lei şi este ilustrat cu 34 gravuri originale, datorite sculptorului Mac Constantinescu. Cărţi-Reviste A apărut ziarul săptămânal „Zările“ organ al partidului ţărănistdemocrat de sub conducerea d-lui C. Stere în care d-sa publică un important articol tratând despre: „Ce este ţărănimea“. Urmează articole semnate de d-nii: Ion Codreanu, C. Leancă, Alexandru Cioc, Sp. Popescu, M. Maievschi şi Cotic Popescu. jts A apărut No. 1 din „Femeea politică“, gazetă feministă independentă, de politică şi informaţiuni, cu următorul bogat cuprins: Editorial; Ce vrem? de Elena Văcărescu; Drepturile civile ale femeilor, de Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru; Şoapte; Femeile cer dezarmarea; Femeia în străinătate şi la noi; Manifestaţiuni feminine. Reportaţii. Informaţiuni. Preţul unui exemplar 5 lei. Redacţia şi administraţia: calea Rahovei No. 101. Sinuciderea unui director de bancă la Satu Mare SATU MARE, 29. — Alexandru Weiss, directorul Băncii de Credit, care se împușcase azi noapte, a murit. Banca e înmare jenă financiară. Jefuirea unui debit de tutun S’a furat marfă în valoare de 100.000 lei Eridim, pe la orele 5, comerciantul Jean Kioschoto, proprietarul debitului de tutun din str. Lânăriei, a venit să-și deschidă debitul ca de obicei, aducând și de acasă și o importantă cantitate de mărfuri într’un geamantan. Observând mai apoi că uitase să ia timbre, poliţe şi chibrituri, a închis debitul, şi s a dus acasă spre 9, 1© aduc© Când s’a înapoiat la debit insă, după trecere de cel mult un sfert de oră — căci locuinţa sa e situată în apropiere, pe aceeşi stradă, nu mică i-a fost surpriza constatând că, în scurtul interval de timp cât lipsise, uşa magazinului fusese deschisă cu chei potrivite de către răufăcători şi debitul jefuit. Cazul a fost reclamat poliţiei. După cum declară păgubaşul, i s-a furat marfă in valoare de 100.000 lei precum şi suma de 5000 lei ce se afla în sertarul tejghelii. Un vecin din preajma debitului a dat amănuntul preţios că, la acea oră a observat un automobil tip „Ford“ vechiu care s’a oprit în faţa debitului, a staţionat vre-o 10 minute, după care a dispărut. Se crede că autorii furtului s’au folosit de această maşină cu care au venit încărcând marfa furată şi făcându-se după aceea nevăzuţi. Cercetările poliţiei sunt îndreptate în această direcţia şi sunt speranţe că nu va trece mult şi răufăcătorii vor fi descoperiţi şi arestaţi. Tratativele chino-japoneze merg greu SHANGHAI, 29. (Rador). — Conferinţa în vederea armistiţiuui definitiv între chinezi şi japonezi nu a dus încă la nici un acord, în ceia ce priveşte linia pe care urmează să se retragă trupele japoneze. Această împrejurare diminuiază însemnătatea acordului partial intervenit asupra incetării ostilităților. Amortizarea împrumuturilor austriace VIENA, 29. (Rador). — Guvernul a publicat azi un comunicat prin care declară că dobânzile şi ratele de amortizare, în devize străine, pentru scadenţa de 15 Aprilie împrumutului din 1923 „pentru reconstrucţie” au fost complect achitate, în totalitatea lor. Deasemeni au fost plătite până la concurenţa sumei de 5 milioane şilingi, dobânzile şi rata de amortizare a împrumutului austriac din 1930, pentru scadenţa de la 17 Aprilie. Sumele plătite în devize, reprezintă sumele cuvenite deţinătorilor străini de titluri ale împrumuturilor de mai sus. Prin publicarea acestor date, sunt desminţite ştirile publicate de ziare, prin care se arată că obligaţiile în devize ale statului austriac, neacoperite azi, se ridică la suma de 50 milioane şilingi. BURSA BUCURESTI 29 Martie 1932 28 57% 39 , 29% Au cotat la BURSA OFICIALA Banca Naţională 4125, 100, 125 Banca de Scont 35 Creditul Minier 100 Mica 415 Reşiţa 145, 49 S. T. B. 700 Soc. Locuinţe Eftine 130 Renta Impropr. 31, 30%, 30% Renta Perpetuă Urbane Iaşi 10% Urbane Buc. 5% Rurale 5% Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Zlott Dinari Lire turcești Leva Napoleon aur Lira sterlină aur 8.65— 8.70 32.50— 3.-60 4.94— 4.96 19.25— 19.75 39.50— 40.00 21.25— 21.50 67.00— 68.00 1.65— 1.75 18.60— 18.80 2.85— 2.88 77.00— 78.00 1.07— 1.09 666.00—668.00 821.00—823.00 100 lei 3,07 fr. el«. Ia Ziirich La noi devizele se negociază la cursuri medii. Oferite Cerute Franci Francezi Lire Sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci edveţieni Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni 6.61— 6.63 635.00— 640.00 167.00— 167.501 23.00— 23.50 6.59— 644.00—638.00 167.65—166.90 23.45— 23.30 8.70— 32.58-*Coroane ceîwslowce 4.98— Fiorini olandezi 67.50— Cursul monedelor streine Schimbul in străinătate PARIS (închiderea) Londra 96.50 New-York 25.37 Belgia 354.75 Italia 131.75 România 15.20 Serbia 42.70 Elveţia 491.75 Olanda 1026 ZURICH (închiderea) Berlin 123 Amsterdam 208.50 New-York 5.16 Londra 19.60 Paris 20.30 Milano 26.75 Praga 15.29 Belgrad 8.92 Bucureşti 3.07, Varşovia 57.80 INFORMAŢIUNI Relaţiile sosite la ministerul de domenii arată că faţă de iarna care s’a lungit prea mult, gospodăria ţărănească nu mai are hrană suficientă pentru întreţinerea vitelor, întrucât stocul de nutreţ este aproape complect epuizat. Iar vitele nici nu pot fi lăsate prea devreme pe islazuri, căci le strică. In legătură cu această chestiune, ministerul de agricultură a dat astăzi o circulară tuturor directorilor serviciilor agricole din ţară în care se atrage atenţia că vitele nu trebue lăsate prea devreme pe islaz, căci strică păşunea călcând pământul îmbibat cu umezeală. Păşunatul să nu se facă deodată pe tot islazul, ci pe porţiuni. Toate păşunile comunale sunt obligate a curăţi terenurile de pietre, spini, burueni vătămătoare etc. Lucrările acestea se vor executa cu fondurile prevăzute în bugetele păşunatului. DA! 50.000 lei VETI CASTIGA Amănunte în „REALITATEA ILUSTRATA“ In saloanele restaurantului Prcadilly se vor desfăşura Duminica aceasta festivităţile organizate de revista „Cinema“, pentru alegerea celei mai fotogenice femei din România. Aleasa va pleca la Paris pe cheltuiala casei „Osso“, unde i se va încredinţa rolul principal într-un grandios film franco-român. Pe lângă numeroasele candidate din Capitală deja înscrise şi-au anunţat participarea la concurs şi un mare număr de concurente din provincie. Cunoscutele vedete franceze Albert Prejean şi Annabella, precum şi d. Robert Hakim, director al casei „Osso“, sosesc în Capitală Sânnbă£ă, special ca să asiste la concurs. Râul Târnava s’a desgheţat. Sloiurile de ghiaţă ameninţă podurile. Marele pod dinspre Bazna este periclitat. Apele râului sunt în creştere. Sunt temeri că se vor produce inundații. Mary Angela ROBES & MANTEAUX 34, Str. Alex. Lahovari, 34 prezintă colecţia începând de Marţi 29 Martie ora 4 d. a. Numai pentru clientele casei şi cu invitaţii personale. Pe Dunăre curg sloiuri de la Hârşova la Ismail. Comisia de agricultură a Camerei prezidată de d. Basarab Brâncoveanu, a discutat ori în prezenţa d-lui ministru Ionescu-Siseşti proectul de lege pentru organizarea agriculturii, D. Ionescu-Siseşti a făcut o expunere despre economia proectului. D. Mihalache în numele partidului naţional-ţărănesc a declarat că acest partid aprobă principiile pe cari se bazează proectul de lege. S-au făcut apoi unele observații asupra proectului, urmând ca discuția pe articole să continue azi. Manifestaţii comuniste în Spania MADRID, 29. (Rador). — La Hubescal, a avut loc azi o procesiune laică. Manifestanţi care purtau mari placarde de carton, cu inscripţia „trăiască comunismul”, au căutat să provoace tulburări. S’au tras focuri de revolver. Un poliţist a fost rănit. Ordinea a fost restabilită de poliţie. Printre manifestanţi sunt numeroşi răniţi. Monarchiştii spanioli critică acţiunea ex-regelui Alfons MADRID, 29. (Rador). — Din cercurile autorizate se declară că mai mulţi foşti miniştri din timpul Monarhiei se consideră lezaţi prin faptul că fostul rege al Spaniei şi anturajul său nu i-a consultat înainte de redactarea manifestelor şi pactului cu prinţul de Bourbon, a căror autenticitate a fost confirmată în ultimul timp de fostul rege. Ei consideră acest fapt ca o lipsă de încredere, şi ar fi dispuşi să se apropie de regimul republican.