Adevěrul, aprilie 1932 (Anul 45, nr. 14800-14824)

1932-04-01 / nr. 14800

Pagina 2-a Or. H. MARTIN Colaborator al Inst. Psicho-Fisic T T^/ST fi HP «a 7%T m Tk Berillon Paris) tratează Psichonc- -■-* Ifl versele: NEURASTENIA, FOBIA (frica) Timiditatea Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, paralisie, tremurături, insomnie, somnolenţă migrenă) prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frequenţă (Fulgura­ţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedagogic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. Calea Victoriei 54, vis-a-vis Teatrul Naţional. Telef. 374/91. Consult: 9-11, 2­7. 50.000 lei premii, vă oferă REALITATEA • la AfllLBSRIPătria No. 270, care a apărut azi CU următorul sumar: Tipărită la TIEFDRUCK (foto-fotogravură) 32 pagini mari Preţul IO Lei GOETHE FAUST Tragedie în 5 acte. Tra­ducere de Iosif Nădejde. A apărut în excelenta Bibliotecă „Dimineaţa“ No. 32 200 pagini 20 lei De vânzare la toate librăriile şi depozitele de ziare. CU PRILEJUL UNEI ANIVERSĂRI­­ de vorbă cu poetul Octavian Gog­ai­­ VIN BERZELE I Din viaţa celor mai interesante n­­e păsări călătoare.—ŞTIINŢA PRACTICĂ: o serie ff u\ de descoperiri ştiinţifice, cu aplicaţii la viaţa f­ f­f\ de toate zilele.—PAR FALS: într’o fabrică de fff \\\ peruci.— CÂT COSTĂ O FEMEE: moravuri ffj \\\ \a diferite popoare primitive. — Jeanette jU \\\ MacDonald despre dragoste şi căsătorie* JU \\\ —Păcăleli cu prilejul zilei de 1 Aprilie, jjf \\\ —Rubrica femeii: sex-appeal.—INCHI. /// \\\ SORI ELVEŢIENE: penitenciarul din fjj \\\ Sion. — Rezultatul concursului de Uj \\\ perspicacitate. — AL DOILEA PIG- ffj \\\ MALION: o afacere senzaţională HJ \\\ din dosarele criminalisticei fran- /// n\ ceze. — Actualităţi din ţară şi /// \\\ străinătate, Curiozităţi din JU \\\ toată lumea, Humor, etc. /// CUM N’ai cumpărat încă numărul recent al re­vistei „RADIOFONIA“ care a apărut , cu sute de c­i-E see în culori C pe hârtie E velină. E­­ o ade- 2 & vărată 21 Wr minune 1 56 PAGINI 10 Lei Viscol mare la Tg.­Fălciu Tip.-FĂLCIU, 28. — De trei zi­le viscol este puternic în localitatea și în întreaga regiune. Troenile de zăpadă au ajuns, pe alocuri, la înăl­țimi de peste un metru jumătate. Linia Zorleni-Basarabeasca e în­zăpezită pe tot parcursul, astfel că, de trei zile, trenurile nu mai circulă. De asemenea, şoselele sunt complect înzăpezite, orice comuni­caţii fiind întrerupte. Noul prefect al Budapestei BUDAPESTA 23, (Rador). — D. Tibor Ferentzy a fost numit prefect al Poliţiei din Budapesta, în locul d-lui B­ezgegh-Huszag, care a de­misionat. ». Noul prefect al Poliţiei, a fost pâ­­nă acum prefect al Poliţiei Oraşului Szombathely. f— —- NI Zeppelinul s a intors în Germania FRIEDERICHSHAFEN, 29. (Ra­dor). — Dirigeabilul „Graf Zep­pelin” a aterizat la Friederichs­­hafen, azi la ora 16:37, înapoin­­du-se din călătoria făcută în A­merica de Sud. ma Bucureştilor (24 Noembrie-3 Decembrie 1916), spre a pune pu­blic, în lumina adevărului, împreju­rările cari au determinat acele bă­tălii şi au condus la grava lor con­secinţă: dezastrul. Pentru a atinge acest scop, generalul Pétain îşi des­volta subiectul în 9 capitole bine în­chegate." Capitolul 1 -in „Primele dezastre. Neînţelegerea ruso-aliată”, ar con­stitui, prologul lucrării şi este unul din capitolele cele mai importante, din punct de vedere istorico-politic informativ. Capitolele II, III, IV şi V, cuprind descrierea evenimente­lor ce s’au succedat pe frontul ro­mân, până la pronunţarea efectiv a încercuirei strategice operată de Mackensen şi Falkenh­eyn, în contra cărora­ armata română se va opune ofensiv, prin surprindere, cu o ma­re bătălie în câmp deschis, pentru răsturnarea primelor trupe de in­­vaziune duşmană şi apoi, văzând si făcând. In capitolele VI, VII şi VIII, se descriu suficient de larg bătă­liile de la 30 Noem­brie la 3 Decem­brie 1916, adică desfăşurarea dra­mei, cu fatalul ei desnodământ: de­zastrul. Capitolul X este întitulat : Epilogul. Un număr de 7 crochiuri fac uşor de urmărit cuprinsul textului. De­sigur, numai citind cineva cartea generalului Pétin, rând cu rând, poate aprecia valoarea ei reală şi în ce ne privește, capitala importantă ce prezintă pentru isto­ria războiului nostru de întregire. Nu știm, de aceia cum să recoman­dăm mai insistent citirea ei. Cre­dem chiar că traducerea acestui avragiu în limba română, ar fi foar­te utilă, în special pentru militari. Până atunci şi în vederea acea­sta, supunem atenţiunei meditative a cititorilor acestor rânduri, teza publicaţiunii în cauză, care, fără să fie spusă, domină totuşi preocupa­rea intimă a autorului cărţii şi care, de bună seamă constitue scopul în­săşi al lucrării şi publicării ei. Asupra împrejurărilor cari au ger­minat drama română, conducând la funestele bătălii, aşa zise pentru a­­părarea Capitalei şi la tragicul lor desnodământ, retragerea dezas­truoasă în Moldova, istoria obiecti­vă de mâine va avea de consemnat o serie de constatări care privesc răspunderea întregei conduceri şi ci­vile şi militare de pe toate frontu­rile aliate. Generalul Petin conştient că în ceia ce priveşte frontul român, răspunderea erorilor comise, chiar şi numai a acelora referitoare di­rect la operaţiunile executate de trupele noastre, s’ar răsfrânge nu numai asupra forurilor de conducere române, pune în cartea sa o deose­bită iscusinţă pentru a justifica con­cluzia neînlăturabilă a unor împre­jurări fatale, neînlăturabile. Recu­noaştem cu satisfacţiune că autorul, ca militar corect şi conştiincios, nu a mistificat nici adevărul care tre­buia spus şi pe care critica avizată îl poate afla încă de la început, în primul capitol al lucrării. Este cert lucru că expunerea Ro­mâniei la o acţiune militară, atunci când s’a produs, fatalmente deza­struoasă, prin felul cum s’a produs, nu ne era de rigoare, pentru împll­■ nirea idealului nostru naţional, în care scop ne mobilizasem, contra ■ puterilor centrale. De la această e­­roare iniţiala isvorăsc şi curg toti­­ factorii generatori ai dramei ro­­­mâne. Vom arăta aceasta mai­ pe larg ■ într'un articol viitor. Alexe Anastasiu ★ Tulburări studenţeşti la Malta MALTA, 29. (Rador). — In cursul unei întruniri a studenţilor, prin ca­re se protesta împotriva deciziunei guvernamentale care restrânge în­trebuinţarea limbei italiene, s’a pro­dus ori o puternică ciocnire între studenţii din Malta. întrunirea a fost dizolvată. Un bătrân trecător a fost grav rănit. Autoritățile au luat măsuri ca or­dinea să nu mai fie tulburată. adevărul CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Şedinţa asociaţiei „Bucureştii-Vechi“ Duminică a avut loc la Arhivele Statului şedinţa publică lunară a Societăţii istorico, arheologice Bu­­cureştii-Vechi. După ce d. prof. I. Andrieşescu, preşedintele societăţii, a relevat în­­tr-o scurtă cuvântare activitatea so­cietăţii, a dat cuvântul d-lui dr. G. Severeanu, directorul muzeului mu­nicipal, pentru a-şi desvolta confe­rinţa despre „Focul cel mare din Bucureşti din 1847“. Pe lângă alte calamităţi Bucu­reştii au fost năpăstuiţi în cursul veacurilor şi de numeroase incen­­dii, cari au adus pagube mari atât aspectului oraşului, cât, şi locuito­rilor. Paul de Alepp aminteşte în sec. XVI două incendii mai mari provo­cate de turci, unul cu ocazia detro­nării lui Mircea Ciobanul, altul în 1595 când Sinan Paşa se retrăgea alungat de Mihai Viteazul. La 1658 când Domnul ţării Constantin Şer­­ban a trebuit să cedeze locul lui Mihnea Vodă Radul, adus de turci, a dat foc curţii domneşti. In 1704 a ars o bună parte din capitală împreună cu hanul Şerban Vodă (azi Banca Naţională). In 1739 arde toată mahalaua Colţei şi a Scaunelor până în Câmpul Mo­şilor. In 1766 a ars Târgul Cucului, la 1787 mănăstirea Cotroceni cu clădirile dinprejur. Un mare foc a fost şi în 1804, când au ars toate prăvăliile de la hanul Sf. Gheorghe, hanul Şerban-Vodă şi hanul Colţei. In 1812 a ars Curtea Domnească din Dealul Spirei, iar ln 1835 târgul dintre spitalul Codţei, Băltăţiei şi Puşcăria domnească. Dar cel mai groaznic foc a fost în ziua de Parşu­ (23 Martie) anul 1847, când Bucureştii au fost incen­diaţi pe o întindere imensă, din str. Carol şi str. Smârdan, peste Sf. Gheorghe, Sf. Vineri, Udricani, Lu­caei, Sf. Ştefan şi calea Moşilor, până spre Foişorul de foc. Cauzele acestui foc nu se cunosc bine: se ştie numai că a izbucnit dela casa cluceresei Drăgăneasca, din apropierea actualului palat al poştelor. Favorizat de un vânt pu­ternic, incendiul s’a întins cu repe­ziciune peste întreg cartierul co­mercial al Bucureştilor, prefăcând în cenuşă nenumărate case şi pră­vălii, cele mai multe acoperite cu şindrile. ■ Era la amiază în ziua de Paşti şi Domnitorul Bibescu tocmai primea pe boieri şi autorităţi cari îi prezen­tau felicitări de sărbători, când primarul oraşului Iancu Manu ii a­­nunţă de izbucnirea focului. Ime­diat încalecă cu toţii pe cai dom­neşti şi se reped să dea ajutor şi să ia măsurile necesare. Totul fu in zadar şi abia s’a putut reuşi să se limiteze raza focului. Domnitorul traversa străzile pe unde era incen­diul, încurajând pe sinistraţi, dădea ordine soldaţilor şi sacagiilor, şi nu s’a înapoiat acasă decât după mie­zul nopţii, stând astfel 13 ore la lo­cul sinistrului. Au ars in total 686 case particu­lare, 1142 prăvălii, 10 hanuri şi 12 biserici. Jalea era atât de mare şi dezastrul atât de îngrozitor, încât oamenii nu-şi puteau reveni în fire şi numai mulţumită vigilenţei au­torităţilor s’au putut evita dezastre şi mai mari Domnitorul insuş a poruncit să se lanseze liste de subscripţii, dând 6.000 de ducaţi. Subscripţia a atins insă abia 3.000.000 piaştri, pe câtă vreme pagubele s’au ridicat la 55 milioane piaştri. După încetarea focului sfatul o­­răşănesc a luat numai­decât mă­suri pentru preîntâmpinarea altei catastrofe similare, numind o comi­­siune care a împărţit oraşul în trei ocoale în ce priveşte paza de foc şi a hotărît lărgirea şi alinierea stră­zilor. Cu acest prilej inginerul Bo­­roczyn a executat un plan amănun­ţit al oraşului, care a servit şi ca plan de sistematizare. In Muzeul municipal se găsesc mai multe stampe şi planuri privi­toare la marele foc din 1847. In spe­cial interesantă este acuarela de pictorul Mustacoff, expusă de d. L. Skupiewsky și care reprezintă o imagine fidelă a acestui groaznic incendiu. Focul cel mare din București. — Acuarelă de Mustacoff Sărbătorirea d- lui M. Schweig D. M. Schweig, directorul ziarului Curierul Israelit“ şi secretarul ge­neral al comunităţii evreilor, a fost sărbătorit printr’un banchet, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de ac­­tivitate publicistică. La banchetul dat de un grup de prieteni, în frunte cu d. dr. Cajal şi de comunitate, au asistat mai bine de 200 de persoane. D. dr. V. FILDERMAN, preşedin­tele comunităţii, exprimă gratitudi­nea pentru munca şi priceperea săr­bătoritului. Istoricul de mâine, care va voi să vorbească de felul cum s’a înfiripat această comunitate, va spune că sărbătoritul e întemeieto­rul, căci numai el a fost vrăjitorul care acum un deceniu a reuşit să apropie aspiraţiile disparate ale populaţiei evreeşti pentru a dura o instituţie trainică. D. dr. NIEMIROWER in numele sfatului rabinic şi al ordinului Benei Brith a arătat meritele sărbătoritu­lui in publicistică şi în opera de ri­dicare culturală a masselor. D. farmacist SOLOMON, vice­pre­şedintele comunităţii vorbeşte de munca necurmată de 25 de ani a d.lui Schweig pentru mulţime, că­reia i-a închinat tribuna de drep­tate şi de salvgardare a intereselor evreeşti „Curierul Israelit“. D-nii M. SCHWARZFELD, HORIA CARP, dr. MEIERSOHN şi doctor WEISSBERG, laudă activitatea d-lui Schweig, arătând că ea se confundă cu însăşi lupta de emancipare a e­­vreilor români şi de consolidare a acestei emancipări. D-na STELUŢA BECHLER vor­beşte in numele Societăţii pentru protecţia fetelor şi femeilor evree. In numele comitetului de organi­zare, a vorbit d. dr. CAJAL, după care au luat cuvântul d-nii Glu­ck­­man, George Stroe, dr. Alperin, d.na Schildkraut, d. Sigmund Goldfarb, Schaffer, etc. Cel din urmă a vorbit de Schweig, mulțumind tuturor pentru cuvintele rostite şi încredințându-i că va sta mereu la postul de datorie. Legiunea de onoare pentru d. Lazăr Şăineanu Aflăm din Paris că d. Lazăr Şăi­neanu a fost decorat nu de mult cu Legiunea de onoare. In cele ce ur­mează, dăm extrase din scrisorile pe care d. Abel Lefranc, profesor la College de France şi membru al In­­stitutului şi d. Clouzot, conservato­rul muzeului Galliera, le-au adresat ministrului de instrucţie al Franţei pentru a recomanda decorarea. D. Abel Lefranc scrie: „Am onoarea, d-le ministru, să atrag binevoitoarea dv. atenţie asu­pra titlurilor şi lucrărilor d-lui L. Şăineanu, pe care câţiva dintre noi, profesori şi erudiţi, dorim mult („vivement“) să-l vedem recompen­sat cu Legiunea de onoare. Atât la „Societatea pentru studii rabelai­­siene“, cât şi în lucrările de ediţiune critică, d. Şăineanu a fost de 25 ani încoace, colaboratorul meu asiduu şi nesfârşit de preţios. D. Şăineanu a luat parte la­ publicaţia ediţiei cri­tice şi a ,,Revistei veacului al 16-lea“. El a asumat întreaga parte lingvis­­tică şi filologică a celor patru vo­lume apărute (al cincilea este sub presă). Constanţa aceasta mi-a per­mis să urmăresc foarte de aproape frumoasa carieră ştiinţifică a cola­boratorului meu şi o să pot depune mărturie asupra extraordinarelor („singuliers“) merite şi a foarte ma­rei utilităţi a lungii sale munci filo­logice. „Pentru a nu vorbi decât de ope­rele ce a publicat de când a venit în Franţa (Ma­rtie 1901), voi semnala întâi mai multe volume pline de lu­cruri noui şi de cercetări originale, consacrate limbilor speciale: „Ar­­got­ul vechiu“ (1907), „Sursele Ar­­got-ului vechiu“ (1912), cum şi idio­­melor vulgare: „Limbajul parizian“, (1913)), cărora vor rămânea tribu­tari toţi erudiţii cari vor studia a­­ceste curioase fenomene limbistice. „In afară de colaborarea rabelai­­siană, pe care am semnalat-o, sa­vantul nostru a publicat în 1922—23 două volume sub titlul „Limba lui Rabelais“ *)... Rabelaisienii aştep­tau de mult această lucrare, unde se găsesc soluţiile unui număr mare de probleme cari au preocupat şi adesea chiar oprit pe specialişti. „Alte­ două T­­riume au îmbogăţit după aceea studiile rabelaisiene: „Problema literară a veacului al 16-lea“ şi „Influenţa şi reputaţia lui Rabelais“ (1929). „D. Şăineanu a mai explorat un domeniu considerabil, acela al „Iz­voarelor indigene ale etimologiei franceze“, şi a făcut să reiasă în a­­celaş timp insuficienţele acestei şti­inţe, care este incă în stare de for­­maţiune. „...Am omis să semnalez întreaga operă anterioară a d-lui Şăineanu, săvârşită în România, operă nu mai puţin originală şi demnă de stimă. Părăsind ţara în care s’a născut („amené a quitter son pays d’ori­­gine“) d. Şăineanu s’a pus curagios la lucru în noua sa patrie. El are azi 71 de ani“. Din scrisoarea d-lui Clouzot : „Toţi aceia cari se interesează de literatura Franţei în­ secolul al 16-lea, sunt tributarii şi obligaţii d-lui Şăineanu. El cel dintâi, a elu­cidat chestia (şi vocabularul) limbi­lor secrete şi argotice, cum şi origi­­nele limbii populare pariziene. Ma­rea ediţiune critică a lui Rabelais n’ar exista fără lucrările d-lui Şăi­neanu. Amicii şi admiratorii acestui mare şi modest savant cer, d-le mi­nistru, pentru dânsul Legiunea de onoare. Nici o decoraţie nu va fi mai bine primită ca aceasta, în cer­curile universitare şi literare. Fran­ţă va recunoaşte astfel tot ce a fă­cut el de treizeci de ani, pentru a ilustra patria sa de adopţiune“. I. *) Aceste două volume, după cum reiese din prefaţa celui dintâi din ele, au putut apărea graţie spriji­nului­ financiar al d-lui Aristide Blank. Am arătat apoi, nu de mult că d. Leon Daudet, vorbind în „Ac­tion Frangaise“ despre această ope­ră a d.lui Şăineanu, a spus că este definitivă şi de o valoare neatinsă de altele, similare. (Nota redacţiei) Fundătura cimiti­rului No. 13 Zilele acestea va apare Fundătura Cimitirului No. 13, romanul perife­riei bucureştene, de Tudor Teodo­­­rescu-Branişte cu bogate ilustraţii­­ datorite d-lui I. Anestin. Faust sau Mephisto­pheles ? . In a treia conferinţă din ciclul „Goethe“ la Uniunea intelectuală, d. Emil Riegler-Dinu a înfăţişat latura filosofică a lui Faust, reprezentând pe Goethe chiar care se străduie pâ­nă la sfârşitul vieţii pe calea perfec­ţiei, veşnicului şi frumosului, fără a putea să ajungă în domeniul lor de fericire. Conştient de efemerul şi in­suficienţa existenţei lucrurilor pă­mântene, pe care le dispreţueşte, doctorul Faust primeşte prinsoarea de a fi prada lui Mephistopheles, dacă va striga clipei: „stai! eşti atâ­ta de frumoasă“. Diavolul strică dar şi îmboldeşte la lucru, după orân­duirea divină. Faust întinerit, a­­jutat de Mephistophelea, trece de la căutarea şi găsirea frumosului doar reflectat (gotica Margaretă) la ideia pură pe care o caută şi o capătă de la mame, zânele acestor idei pure (He­lena clasică), reface finanţele şi ar­mata unui imperiu, dar succesele to­tuşi nu-l reţin. Dacă Mephistopheles câştigă prinsoarea la sfârşitul vieţii, când Faust moşneag de 100 de ani, orbit de griji strigă entusiasmat de auzul lucrului de îndiguire a mării, strigă clipei să stea, trupul său nu-i decât umbra şi zdreanţă a ceea ce a fost Faust,, sufletul transcedent, d­ar văzător până a nu fi orbit de grija bătrâneţelor. Faust prototipul sufle­tului idealist al poetului, e dus în ultimul act , de cetele de îngeri în cer, unde-l aşteaptă Margareta, pro­totipul eternului femenin, pe care l-a iubit, şi de care a fost iubit. „Infernul“ lui Dante A apărut de curând, in noua tra­ducere a d-lui Alexandru Marcu, publicată în condiţiuni grafice ex­cepţional de îngrijire, de Editura „Scrisul Românesc“ „Infernul lui Dante“. Spre a reeşi cât mai clară pentru cititor, traducerea, însoţită de un comentariu, a fost făcută in­vers liber. Volumul costă 90 lei şi este ilustrat cu 34 gravuri origi­nale, datorite sculptorului Mac Con­­stantinescu. Cărţi-Reviste A apărut ziarul săptămânal „Ză­­rile“ organ al partidului ţărănist­­democrat de sub conducerea d-lui C. Stere în care d-sa publică un im­portant articol tratând despre: „Ce este ţărănimea“. Urmează articole semnate de d-nii: Ion Codreanu, C. Leancă, Alexandru Cioc, Sp. Popes­­cu, M. Maievschi şi Cotic Popescu. jts A apărut No. 1 din „Femeea politică“, gazetă feministă indepen­dentă, de politică şi informaţiuni, cu următorul bogat cuprins: Edito­rial; Ce vrem? de Elena Văcărescu; Drepturile civile ale femeilor, de Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru; Şoapte; Femeile cer dezarmarea; Femeia în străinătate şi la noi; Manifestaţi­­uni feminine. Reportaţii. Informa­­ţiuni. Preţul unui exemplar 5 lei. Re­dacţia şi administraţia: calea Raho­­vei No. 101. Sinuciderea unui director de bancă la Satu Mare SATU MARE, 29. — Alexandru Weiss, directorul Băncii de Credit, care se împușcase azi noapte, a­­ murit. Banca e în­­mare jenă finan­ciară. Jefuirea unui debit de tutun S’a furat marfă în valoare de 100.000 lei Eri­dim, pe la orele 5, comerci­antul Jean Kioschoto, proprietarul debitului de tutun din str. Lânăriei, a venit să-și deschidă debitul ca de obicei, aducând și de acasă și o importantă cantitate de mărfuri într’un geamantan. Observând mai apoi că uitase să ia timbre, poliţe şi chibrituri, a în­chis debitul, şi s a dus acasă spre 9, 1© aduc© Când s’a înapoiat la­ debit insă, după trecere de cel mult un sfert de oră — căci locuinţa sa e situată în apropiere, pe aceeşi stradă, nu mică i-a fost surpriza constatând că, în scurtul interval­ de timp cât lipsise, uşa magazinului fusese des­chisă cu chei potrivite de către răufăcători şi debitul jefuit. Cazul a fost reclamat poliţiei. După cum declară păgubaşul, i s-a furat marfă in valoare de 100.000 lei precum şi suma de 5000 lei ce se afla în sertarul tejghelii. Un vecin din preajma debitului a dat amănuntul preţios că, la acea oră a observat un automobil tip „Ford“ vechiu care s’a oprit în faţa debitului, a staţionat vre-o 10 mi­nute, după care a dispărut. Se crede că autorii furtului s’au folosit de această maşină cu care au venit încărcând marfa furată şi făcându-se după aceea nevăzuţi. Cercetările poliţiei sunt îndrep­tate în această direcţia şi sunt spe­ranţe că nu va trece mult şi rău­făcătorii vor fi descoperiţi şi ares­taţi. Tratativele chino-japoneze merg greu SHANGHAI, 29. (Rador). — Conferinţa în vederea armistiţiu­­ui definitiv între chinezi şi japo­nezi nu a dus încă la nici un a­­cord, în ceia ce priveşte linia pe care urmează să se retragă tru­pele japoneze. Această împrejurare diminuia­­ză însemnătatea acordului parti­al intervenit asupra incetării os­tilităților. Amortizarea împrumuturilor austriace VIENA, 29. (Rador). — Guvernul a publicat azi un comunicat prin care declară că dobânzile şi ratele de amortizare, în devize străine, pentru scadenţa de 15 Aprilie îm­prumutului din 1923 „pentru recon­­strucţie” au fost complect achitate, în totalitatea lor. Deasemeni au fost plătite până la concurenţa sumei de 5 milioane şi­lingi, dobânzile şi rata de amorti­zare a împrumutului austriac din 1930, pentru scadenţa de la 17 Aprilie. Sumele plătite în devize, repre­zintă sumele cuvenite deţinătorilor străini de titluri ale împrumuturilor de mai sus. Prin publicarea acestor date, sunt desminţite ştirile publicate de zia­re, prin care se arată că obligaţiile în devize ale statului austriac, nea­coperite azi, se ridică la suma de 50 milioane şilingi. B­URSA BUCURESTI 29 Martie 1932 28 57% 39 , 29% Au cotat la BURSA OFICIALA Banca Naţională 4125, 100, 125 Banca de Scont 35 Creditul Minier 100 Mica 415 Reşiţa 145, 49 S. T. B. 700 Soc. Locuinţe Eftine 130 Renta Impropr. 31, 30%, 30% Renta Perpetuă Urbane Iaşi 10% Urbane Buc. 5% Rurale 5% Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Zlott Dinari Lire turcești Leva Napoleon aur Lira sterlină aur 8.65— 8.70 32.50— 3.-60 4.94— 4.96 19.25— 19.75 39.50— 40.00 21.25— 21.50 67.00— 68.00 1.65— 1.75 18.60— 18.80 2.85— 2.88 77.00— 78.00 1.07— 1.09 666.00—668.00 821.00—823.00 100 lei 3,07 fr. el«. Ia Ziirich La noi devizele se nego­ciază la cursuri medii. Oferite Cerute Franci Francezi Lire Sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci edveţieni Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni 6.61— 6.63 635.00— 640.00 167.00— 167.501 23.00— 23.50 6.59— 644.00—638.00 167.65—166.90 23.45— 23.30 8.70— 32.58-*­Coroane ceîwslowce 4.98— Fiorini olandezi 67.50— Cursul monedelor streine Schimbul in străinătate PARIS (închiderea) Londra 96.50 New-York 25.37 Belgia 354.75 Italia 131.75 România 15.20 Serbia 42.70 Elveţia 491.75 Olanda 1026 ZURICH (închiderea) Berlin 123 Amsterdam 208.50 New-York 5.16 Londra 19.60 Paris 20.30 Milano 26.75 Praga 15.29 Belgrad 8.92 Bucureşti 3.07, Varşovia 57.80 INFORMAŢIUNI Relaţiile sosite la ministerul de domenii arată că faţă de iarna care s’a lungit prea mult, gospodăria ţă­rănească nu mai are hrană sufi­cientă pentru întreţinerea vitelor, întrucât stocul de nutreţ este a­­proape complect epuizat. Iar vitele nici nu pot fi lăsate prea de­vreme pe islazuri, căci le strică. In legătură cu această chestiune, ministerul de agricultură a dat as­tăzi o circulară tuturor directorilor serviciilor agricole din ţară în care se atrage atenţia că vitele nu trebue lăsate prea de­vreme pe islaz, căci strică păşunea călcând pământul îmbibat cu umezeală. Păşunatul să nu se facă de­o­­dată pe tot islazul, ci pe porţiuni. Toate păşunile comunale sunt obligate a curăţi terenurile de pie­tre, spini, burueni vătămătoare etc. Lucrările acestea se vor executa cu fondurile prevăzute în bugetele păşunatului. DA! 50.000 lei VETI CASTIGA Amănunte în „REALITATEA ILUSTRATA“ In saloanele restauran­tului Prcadilly se vor des­făşura Duminica aceasta festivităţile organizate de revista „Cinema“, pen­tru alegerea celei mai fotogenice femei din Ro­mânia. Aleasa va pleca la Pa­ris pe cheltuiala casei „Osso“, unde i se va în­credinţa rolul principal într-un grandios film franco-român. Pe lângă numeroasele candidate din Capitală deja înscrise­ şi-au anun­ţat participarea la con­curs şi un mare număr de concurente din provincie. Cunoscutele vedete franceze Albert Prejean şi Annabella, precum şi d. Robert Hakim, direc­tor al casei „Osso“, sosesc în Capitală Sânnbă£ă, spe­cial ca să asiste la con­curs. Râul Târnava s’a desgheţat. Slo­iurile de ghiaţă ameninţă podurile. Marele pod din­spre Bazna este pe­riclitat. Apele râului sunt în creştere. Sunt temeri că se vor produce inundații. Mary Angela ROBES & MANTEAUX 34, Str. Alex. Lahovari, 34 prezintă colecţia începând de Marţi 29 Martie ora 4 d. a. Numai pentru clientele casei şi cu invitaţii perso­nale. Pe Dunăre curg sloiuri de la Hârşova la Ismail. Comisia de agricultură a Camerei prezidată de d. Basarab Brâncovea­­nu, a discutat ori în prezenţa d-lui ministru Ionescu-Siseşti proectul de lege pentru organizarea agriculturii, D. Ionescu-Siseşti a făcut o expu­nere despre economia proectului. D. Mihalache în numele partidu­lui naţional-ţărănesc a declarat că acest partid aprobă principiile pe cari se bazează proectul de lege. S-au făcut apoi unele observații asupra proectului, urmând ca dis­cuția pe articole să continue azi. Manifestaţii comuniste în Spania M­ADRID, 29. (Rador). — La Hub­escal, a avut loc azi o procesiune laică. Manifestanţi care purtau mari placarde de carton, cu inscripţia „trăiască comunismul”, au căutat să provoace tulburări. S’au tras focuri de revolver. Un poliţist a fost rănit. Ordinea a fost restabilită de po­liţie. Printre manifestanţi sunt nu­­meroşi răniţi. Monarchiştii spanioli critică acţiunea ex-regelui Alfons MADRID, 29. (Rador). — Din cercurile autorizate se declară că mai mulţi foşti miniştri din timpul Monarhiei se consideră lezaţi prin faptul că fostul rege al Spaniei şi anturajul său nu i-a consultat îna­inte de redactarea manifestelor şi pactului cu prinţul de Bourbon, a căror autenticitate a fost confirma­tă în ultimul timp de fostul rege. Ei consideră acest fapt ca o lipsă de încredere, şi ar fi dispuşi să se apropie de regimul republican.

Next