Adevěrul, mai 1932 (Anul 45, nr. 14825-14849)
1932-05-01 / nr. 14825
Pagilia 2-a Dr. H. MARTIN Colaborator al Inst. Psicho-Fisic 1k Berillon (Paris) tratează Psichone- lITilr VF m. CjInI ţ vrosele : NEURASTENIA, FOBIA (frica Timiditatea Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, paralisie, tremurături, insomnie, somnolenţă, migrenă prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frecquenţă (Fulguraţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedagogic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. Calea Victoriei 54, vis-a-vis Teatrul Naţional .Telef. 374/91. Consult. 9-11, 2-7. „HOTELUL CARAIMAN“ SINAIA deschis de Paşti. — Tot confortul Apa caldă, ascensor calorifer. — Pensiunea complectă 450 lei pe zi. Procedeul cel mai nimerit pentru a dobândi dinţi albi şi frumoşi este următorul: Intindeţi o cantitate corespunzătoare de pastă de dinţi Chlorodont pe peria de dinţi Chlorodont uscată (perie specială cu perii retezaţi după forma dinţilor) periaţi dantura în toate direcţiile, chiar din sus în jos, şi spălaţi gura cu apă de dinţi Chlorodont. Veţi fi surprinşi de succes. întrebuinţarea Chlorodontului este în special agreabilă deoarece această pastă nu face spuma săpunoasâ, ci are o influenţă binefăcătoare prin gustul şi aroma ei delicioasă de mentă. Pasta de dinţi Chlorodont tubul Lei 20.— şi Lei 32.— Peria de dinţi Chlorodont Lei 42.— şi pentru copii Lei 30.’— Apa de gură Chlorodont, sticla Lei 48 şi Lei 98.— De cumpărat pretutindeni. Remiţând firmei Chlorodont S. A. R. Braşov, Ciocrac 2, acest anunţ, primiţi cu totul gratuit un tub de probă de pată de dinţi Chlorodont. Piciorele îi produceau Dureri fantastice Dacă suferiţi de bătături sau aveţi picioare sensibile, citiţi aceasta»! Sergenţii de stradă erau expuşi la suferinţe cauzate de picioare dureroase : cazul sergentului Perraud, strada Romei Paris, prezintă! *sa mare interes. Picioarele îl torturau şi RN, declară: “Picioarele şi gleznele erau atăt de uflate, că nu-mi puteam pune ghetele. Pe talpă, suprafeţe întărite şi groase formau părţi foarte dureroase, iar, ca culme, aveam şi trei bătături nemaipomenite.” După sfaturile unui prieten, a început să întrebuinţez Sahrat Rodell şi imediat după aceia picioarele lui îndurerate s'au vindecat complect şi foarte fericit, declară că : “şi-a regăsit buna dispoziţie şi dorul de a trăi”. O mică cantitate de Sahtrat Rodell, diluată intr’un lighian cu apă,i degajează oxygen, poîtă ce apa ia culoarea unui lapte gras. Când înmuiaţi picioare în această baie lăptoasă, unflături, iritaţii, dureri şi arsuri, dispar odată pentru todeauna. •—»' Calozităţile şi bătăturile sunt muiate astfel încăt.puteţi să le scoateţi cu rădăcină cu tot, fără nici o durere. SatraturilorRodeii odihnesc, uşurează şi vindecă piciorele, aşa incât, ghetele cele mai strâmte o sa vă apară tot uităţ de confortabile ca cele mai vechi pe care le aveţi. Saltvaturile Rodell sunt vândute cu un preţ derizoriu de orice farmacie şi drogherie. Exploatarea Brevetului Regal Român Nr. 12.476 ■ Proprietarul brevetului Regal Ro■nân Nr. 12.476: Procedeu pentru ■procîucţiunea rezervelor de culori starcate cu ajutorul materiilor colo- Irante din clasa indigoului, aplicate ■sub materii colorante din clasa in- Idigoului, dorește a intra în relațiuni cu fabricanți sau antreprenori din țară, cu scopul exploatărei breve-tului. Doritorii se vor adresa biuroului de brevete de invenţiuni Theo Haimen Dr. ing. Emil Spiess, Bucureşti I, strada Cazărmei Nr. 9. Pentru a exploata Brevetul de Invenţie Nr. 15361 relativ la: „Procedeu pentru separarea de parafină din hidrocarburi lichide”, proprietara brevetului, firma Aktiebolaget Separator-Nobel, doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Ing. Marcus & Berlescu, birou de brevete de invenţie, Bucureşti I, str. Colţei 1. CURSELE COMPANIEI „CIONT Compania internaţională de navigaţie aeriană Citea începe în ziua de Luni 2 Mai a. c. (a doua zi de Paşte) cursa rapidă de avioane „le Fléche d’Orient” care leagă Bucureştii cu Parisul în 14 ore. Această cursă este mai rapidă decât cea din anul trecut cu 2 ore. Avionul cursei la „Fléche d’Orient“ pleacă din Bucureşti la ora 7.40 şi soseşte la Paris la ora 20.20, pleacă din Paris la ora 4.15 soseşte la Bucureşti la ora 19. In sensul Bucureşti- Paris „la Fléche d'Orient” leagă Istambulul cu Parisul de 3 ori pe săptămână, Luni, Miercuri, Vineri cu plecarea din Istanbul la ora 4.15 dim. Pasagerii, posta, bagajele şi colegele, plecate din Bucureşti dimineata sosesc in aceiaşi zi la: Belgrad, Budapesta, Viena, Praga, Nürnberg, Strasburg, Paris, Dresda, Muenchen, Berlin, Sofia, Istanbul, Skopjje, Saionic, Atena. Avioanele întrebuinţate de Citea în cursa la „Fléche d’Orient” sunt limuzine trimotoare „Wibault” şi „Fokker” prevăzute cu telegrafie fără fir şi în tot timpul zborului sunt în legătură cu ambele aerogări între care zboară. Pasagerii pot transmite telegrame de la bordul avionului contra taxelor ce se vor fixa. Limuzinele sunt de un confort luxos. Trimotoarele „Wibault“ sunt cele mai rapide din lumea realizând 200 kms. la oră și asigură transporturile între Paris și praga. fim singura noastră plimbare împădurită. Şi cum anevoioase sunt doar începuturile, pe lângă vile avem acum imobile cu patru sau cinci etaje cum e falansterul Băncii Naţionale şi palatele ce se clădesc în apropierea Hipodromului, stârpindu-se peste tot neamul copacilor. Privesc destulde des arhitectura imensului hotel, ridicat de B. N. R. pentru funcţionarii săi. Dacă municipalitatea a decis să transforme Şoseaua în cartier de vile, nu înţeleg ce caută asemenea cazarmă într’un astfel de cartier. O oarecare rezervă, impusă de primărie sau resimţită direct, a dat acestei construcţii maximum de retragere pe care îl îngăduia terenul, s’a păstrat, în faţă, cât mai mult loc pentru grădină. Dar de ce s’au tăiat copacii, încântătorii copaci cu culmile înalte care ar fi putut masca şi varia monotonia obositoare a unei faţade nesfârşite? Zicătoarea: „codru-i frate cu românul“ — să fie adevărată numai in ce priveşte sentimentele codrului pentru român? Nu se poate oare înţelege şi la noi, ce frumuseţe şi ce bogăţie — pentru suflet — reprezintă un copac bătrân?... Câţi ani trebue ca să ai în loc ceia ce distrugi intr’o clipă. Ce-am fi avut noi astăzi, dacă generalul rus din 1830 ar fi făcut ce fac vandalii din 1930... De altfel, prigoana contra copacilor se organizează cu sistem. Cei cari treceţi pe calea Victoriei, nu vă întrebaţi cu mirare de ce e Ministerul de Finanţe cu mult mai urit acum decât în luna trecută? Poate şi pentru că adăposteşte sediul celor mai recente decepţii naţionale, dar şi pentru că s’au tăiat pâlcurile de arbori seculari care-i mascau tristeţea. Vi se va spune poate că erau gârbovi, că erau osândiţi de vrâstă... Să nu credeţi. Să nu credeţi nici măcar că ei întunecau verderea economiştilor oficiali. Adevărul e altul: suntem sălbateci. * Dar să ne întoarcem la Şosea. Cu primarul de acum al Capitalei, cu d. Dobrescu, se poate vorbi. Lucrurile de felul acesta îl pasionează. Sunt încredinţat că plimbarea cea mai aleasă a bucureştenilor nu scapă atenţiei sale. Se văd, de altfel, lucrările pe care le întreprinde: pavaje, sistematizări. Eu înţeleg că consideraţii de utilitate şi de confort au determinat pe primarul nostru să admită un lux de pavaje la Şosea. Dar nu trebue să se exagereze. Aleile prundite erau deajuns. Cimentul şi asfaltul sunt excesive. Trebue să păstrăm Şoselei caracterul ei rustic şi grădinăresc. Nu trebjue s’o transformăm prea mult într’o stradă. Cu banii aceştia, s’ar fi putut termina — sau desfiinţa — supărătorul Arc de Triumf, de atâta vreme nesfârşit. Cerem d-lui Dobrescu să aibă milă de Şosea. Şi de copacii bătrâni. Să orânduiască grijă pentru cei cari dăinuesc, să ne aducă alţii în locul celor stârpiţi. Şi pentru grădinile pierite, să ne dea compensaţia de atâta vreme făgăduită a parcului de la Herăstrău. Ar fi o creaţie demnă de energia sa. Eugen Crăciun Pilotajul vapoarelor pe Braţul Chiliei CONSTANŢA, 28. — Căpitănia portului Constanţa a adus la cunoştinţa navigatorilor că, începând de la 15 Mai, serviciul de pilotaj pentru braţul Chilia va avea sediul la l'ulCGB. Pentru vasele ce vin din aval şi intră pe canalul Chilia, piloţii se vor îmbarca la Tulcea, iar pentru vasele ce vin din amonte şi intră pe canal, piloţii se vor îmbarca la Ceatal Ismail. Pentru vasele ce trec prin canalul Chilia spre mare, piloţii se vor debarca la Tulcea, iar pentru vasele ce ies din canal, mergând spre amonte, piloţii se vor debarca la Ceatal Ismail, i dobânditorul Basarabiei) Şi filmul de Ministru la departamentul Poeziei?... — Non, ga non, jamais!... a ripostat in franţuzeşte (categoric adică) conştiinţa noastră literară. Romanul d-lui C. Stere este — pe cât se poate presupune, căci cunoaştem numai primele două volume — o vastă frescă a întregei societăţi româneşti, începută pe la 1860 în Basarabia şi care se va încheia probabil tot acolo, în zilele noastre după ce va fi trecut în răstimpul a o jumătate de veac prin Moldova, Ardeal şi Muntenia. Scrisă într’un stil când barbar, când jignitor ziaristic şi anecdotic, această epopee trăeşte totuşi printr-un tumult de viaţă pe care-l întâlnim numai la câţiva scriitori ruşi de mărime titanică. Personagiile episodice, prezentate în câteva trăsături viguroase sunt atât de vii, încât numai arhitectonica lucrării nu le îngădue să dobândească „mărime naturală“, iar figurile de seamă devin pentru totdeauna (cum se spune banal dar definitiv) cunoştinţe mai vii decât cele din viaţă. Prezentări directe, evocări lăturalnice, subînţelesuri cu care mâna grea a scriitorului a dus lupte impresionante, peisagii de o pregnanţă şi o poezie atât de caracteristice, dialoguri — şi peste toate acestea, prin toate acestea, o forţă de simpatie esenţială, virilă, care dă drept la viaţă tuturor durerilor, tuturor întâmplărilor, tuturor oamenilor... Biografie sau roman, perdeaua ficţiunii e atât de subţire încât viaţa străbate clocotitoare, cuceritoare, cărând cu ea până şi bolovanii neindemânărilor literare. Nu trebue şi nici nu se poate cita dintr’un roman. Dacă orice scriitor mai experimentat ar putea pune oarecare rânduială în stufărişul stilului (şi C. Stere are destui prieteni în literatură), câţi ar putea scrie această pagină, în aparenţă ne’nsemnată: „Prima amintire licărite în conştiinţa lui Vania ca o viziune fragmentară, ca o frântură dintr’un vis. El se vede pe podul plutitor de peste Nistru; nu ştie pentru ce se află pe pod, nu-şi aduce aminte nici de plecarea de la mal, nici de sosirea la cellalt, nici nu zăreşte măcar ţărmurile; cerul e înnourat. Vania stă la marginea podului şi se uită la apa plumburie care dispare sub pod şi apare din cealaltă parte; fundul trăsurii mari — caleaşca — ii ascunde cea mai mare parte a orizontului. Caii răsuflă zgomotos, tuşesc şi din când în când tropotesc pe loc, schimbându-şi picioarele. Dumitru, vizitiul, stă în faţa lor şi numai din timp un timp îi linişteşte printr’un domol „torruuu-ho-ho!“ In jur stau nemişcaţi oamenii — vreo doi bătrâni, din cari unul mestecă ceva, o babă cu un coş de ouă, un flăcău, două fete care tac dar toată vremea zâmbesc înte ele, aruncând pe furiş priviri spre flăcău; podul parcă stă pe loc, apa plumburie se scurge sub pod şi apare din cealaltă parte, el, Vania şi Tosia aruncă mereu nişte mere in apă şi urmăresc evoluţiile (?) lor, până ce se arată de sub pod şi dispar în depărtarea cenuşie; şi peste toate acestea o atmosferă de aşteptare. — Ori de câte ori în urmă, se încheia o fază în viaţa lui Vania şi el se găsea în aşteptarea necunoscutului, printr’o ciudată asociaţie de idei se redeştepta f. conştiinţa lui această frântură de amintire: sub un cer întunecat, între două ţărmuri nevăzute, un pod plutitor parcă imobilizat în vecinicie, apa plumburie care se scurge sub el şi reapare de cealaltă parte, ducând nişte mere care se pierd in depărtarea cenuşie, apoi pătratul negru al „calestei" care ascunde orizontul şi figuri necunoscute, nemişcate, în aşteptare. Ce aşteaptă? încotro se îndreaptă?“ Se povesteşte că un elev la Moscova care a copiat o pagină de Tolstoi la „compoziţie“ a primit nota 3. Nu odată între paginile romanului d-lui C. Stere, cu emoţie ca’n faţa oricărei creaţii vii, am şoptit: — Tolstoi... Aşa scria Tolstoi.. . Aderca Palatul justiţiei MAI MULŢI IMPLICAŢI IN FRAUDELE DE LA C. F. R. ELIBERAŢI D. judecător de instrucţie Răznoianu de acord cu concluziile parchetului a admis cererile de puner în libertate pe cauţiune morală următorilor implicaţi în fraudele d la c. f. r.: Dim. Popovici, Aposte Ionescu, Petre Popovici, Enrich Cibat, iar pe cauţiune materială de 4 mii lei pe Israel Goldstein. DESCINDERI LA TRIPOURILE CAPITALEI D. judecător de instrucţie Stănescu Însoţit de d. procuror Simionescu a făcut ori noaptea descindei inopinate, fără concursul poliţiei Cercul Sindicatului proprietarile urbani, instalat la hotelul „Britania“, apoi la clubul partidului radial naţional din bul. Elisabeta şi cafeneaua „Pisica Roşie“ instalată î strada Doamnei cu intrarea prinst Academiei. De remarcat este faptt că numai la cercul sindicatului proprietarilor urbani a fost găsit în citta cametei suma de 172.000 de bani cari au fost adunaţi prin splierea naivilor în curs de o zi- D asemenea s’au mai confiscat cări de joc, mesele şi sabourile. I AUTORUL CRIMEI DIN CALEA GRIVIŢEI TRIMIS IN JUDECAT? D. judecător de instrucţie Bolitin a dat ordonanţă definitiva prin care trimite în faţa Curţii cu jura pe individul Enache Constantin Dincă, acuzat că a ucis pe Marc Constantinescu, concubina d-lui Petre Şerban şi pe fata Dida Covac ambele domiciliate în calea Griviţe Moartea subită a colonelului Fotin, la P.Neamţ PIATRA NEAMŢ, 28. — Colonelul Fotin, din localitate, fost mai mulţi ani comandant al regimentului 15 infanterie, a încetat subit din viaţă, in urma unei congestii cerebrale. Defunctul şi-a început cariera ca ofiţer într’un regiment din R.Sarat încare a făcut camvaia din 1913, în Bulgaria. In timpul ultimului război, a comandat un batalion din regimentul 27 Bacău, iar dela 1917 a comandat un batalion din regimentul Războieni No. 15, Piatra Neamţ. In fruntea acestei unităţi a dat dovezi de mult curaj, conducând luptele de la Coşna şi Cireşoaia. In a doua campanie a condus regimentul 15 ca ajutor de comandant, ducând faima dorobanţilor nemţeni până la Ungheni. Pentru actele sale de vitejie a fost decorat cu însemnate ordine. De la 1920 până în 1929 a fost comandantul regimentului din Piatra Neamţ. Populaţia judeţului nostru regretă moartea acestui brav ostaş, care, în afară de calităţile sale militare, a fost un suflet bun şi un om de caracter. AZ ERERETE. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ a murit d-rul George Alexandrescu, asistentul lui Voronoff O telegramă sosită, de la Menton, din partea doctorului Voronoff anunţă moartea doctorului George Alexandrescu, asistentul faimosului şi popularului savant. Alexandrescu a fost un fiu al Botoşanilor, anume al preotului Alexandrescu, din acel oraş, încă de pe când îşi făcuse studiile la facultatea de medicină şi prin spitalele din Bucureşti, se distinsese pentru pasiunea cu care-şi făcea studiile, prin distincţiunea caracterului şi firii sale şi prin blândeţea cu care trata bolnavii în calitatea sa de intern şi apoi medic secundar la serviciul doctorilor Nanu şi Noica. Se distinsese mai mult prin ştiinţa sa în domeniul Istologiei Abilitatea sa tehnică profesională a făcut să fie apreciat la Collège de France, in laboratorul de biologie al lui Voronoff. Acolo a făcut o serie de lucrări împreună cu celebrul savant, publicându-le în revistele de specialitate străine sau comunicându-le la diverse congrese medicale sau de biologie. A fost chiar numit șef de laborator la College de France. Acum trei ani, când Voronoff trebuia să vie la Bucureşti spre a ţine o conferinţă asupra procedeelor sale celebre de „întinerire”, d-rul Alexandrescu îl precedase organizând conferinţa. Atunci a venit şi în redacţia noastră spre a ne arăta telegrama sosită de la Voronoff, care anunţa imposibilitatea venirii din cauza unui accident de aviaţie. Am putut aprecia cu acel prilej însuşirile alese ale tânărului savant român, răpit ştiinţei cu mult prea curând şi regretat de toţi cari l-au cunoscut. Dr. V. Viaţa romanţată a lui Dumnezeu D. Saşa Pană, perseverentul şi mereu ineditul conducător al revistei Unu — luptător singuratec şi oază spirituală — a ridicat de sub teascul tipografiei o carte dorită: „Viaţa romanţată a lui Dumnezeu”. Am recunoscut, în această ediţie restrânsă, pentru prietenii autentici, rânduri publicate în Unu şi rânduri noui. Peste tot aceiaş savoare, acelaş voiaj aerian prin literatură, o zonare contimporată a halei cu prejudecăţi. Desvoltarea bibliotecilor în Rusia subcarpatică In Rusia subcarpatică, regiunea cea mai de Est a Cehoslovaciei, s’a depus o muncă uriaşă nu numai la desvoltarea învăţământului şcolar, dar şi a educaţiei extraşcolare. Au fost înfiinţate numeroase biblioteci noi, apoi cercuri de educaţie şi teatrale, s-au organizat cursuri pentru analfabeţi, precum şi conferinţe, etc. In anul 1931 au activat în Rusia subcarpatică 414 bilioteci şi organizaţii de lectură. In acest număr se cuprind 360 carpatoruse, 46 cehoslovace, 7 ungare. După planul pe 1932, vor fi înfiinţate biblioteci comunale în alte 76 comune. Bibliotecile existente au în total 70.000 cărţi, iar numărul cetitorilor întrece 25.000. In anul acesta a luat fiinţă în Rusia subcarpatică şi o bibliotecă românească, ceea ce a constituit un mare eveniment cultural pentru populaţia românească de acolo. In întreaga Cehoslovacie s’a introdus postul de bibliotecar comunal. Bibliotecarii trebue să absolve cursuri de 3 săptămâni. In 1931 au absolvit cursurile de bibliotecari în Rusia subcarpatică 98 persoane. In anul acesta se vor organiza noui cursuri pentru complectarea numărului bibliotecarilor. Tomas Mann călătoreşte Poetul Thomas Mann, autorul lui „Buddenbrook“ şi al „Vârfului fermecat“, spre a nu indica decât operile sale cele mai cunoscute — a fost primit la Praga într’un mod neobişnuit de cordial şi prezenţa sa a întrunit la aceeaş masă numeroşi eminenţi scriitori cehoslovaci, cât şi germani, care au salutat în el pe reprezentantul spiritual al acelei Germanii goethiene, căreia întreaga lume îi este recunoscătoare pentru nenumăratele mari îndemnuri culturale şi tradiţii strălucitoare. Cu prilejul vizitei lui Thomas Mann în Praga şi a amintirii spiritului goethian, ziarele cehoslovace au evocat acea Germanie pacifistă, tolerantă şi reală în care Thomas Nann a vorbit despre scritorul cehoslovac Karel Ciapek. A spus că în interesul culturii europene salută independenţa cehoslovacă, fără de care cu greu ar fi fost posibil în practică, ca un poet ca Ciapek să se valorifice în mod liber în activitatea spirituală mondială. Ca purtătorul obolului culturii sale naţionale îndreptăţite, aduce Europei aportul său la munca comună, aport pe care Europa l-ar fi pierdut dacă nu s-ar fi realizat independenţa cehoslovacă. Conferinţa „institutului de ştiinţă evreiască. Cu ocazia prezenţei în Capitală a d-lui prof. Falk Heilperin, delegatul „Institutului de ştiinţă evreiască (Iwo) din Vilna, secţiunea locală a I. W. O.-ului a ţinut o conferinţă, ori în sala bibliotecei „Săniei Marcus“. Au participat, între alţii d-nii doctori: I. Niemirower, A. M. Beck, H. Alperin, M. A. Halevy, Leone Friedman, S. I. Stern, S. Bickel, Barbu Lazăreanu, Iacob Sternberg, S. Hochberg, Solomon Segal, M. Tenenbaum, Schoss-Roman şi d-nii profesori Magneziu, Freuis, etc. D. dr. M. A. Halevy în cuvântul de deschidere a recomandat pe musafir, relevându-i meritele ca pedagog, literat şi dramaturg, consacrat în literaturile idiş şi ebraică. Trecând apoi la misiunea specială a d-lui Heilperin ca delegat al „Institutului de Ştiinţă Evreiască (I. W. O.) din Vilna insistă asupra importanţei acestui edificiu naţional pentru cultura şi ştiinţa evreiască. Dorof Heilperin, precizează că „Institutul de ştiinţă evreiască“ care s-a născut la Vilna (un oraş eminamente cultural) unde e şi sediul central, nu trebuie considerat ca o organizaţie locală ci, ca una mondială. „Institutul” se compune din 4 secţiuni: filologică, istorică, economico-statistică, psihologico-pedagogică. De asemenea mai dispune de o centrală bibliografică, o arhivă, o bibliotecă şi un muzeu; editează tomuri („Schriefften”) şi opere separate cu caracter ştiinţific; strânge şi coordonează materiale ştiinţifice; înfiinţează un aşezământ de pregătire pentru savanţii tineri în ramurile de activitate ale institutului, pentru viitorii profesori ai şcoalelor medii şi seminare evreeşti; strânge relaţiunile dintre cercetătorii, cari produc în toate ramurile ştiinţei, le sprijină lucrările ştiinţifice, organizează un sprijin reciproc. D. dr. Niemerower insistă asupra importanţei limbei ebraice în cultura iudaismului. Admiră şi recomandă totuşi opera Institutului care face ştiinţă evreiască în limba idiş. Mai vorbesc d-nii Iacob Sternberg şi dr. S. Bickel şi alţii. D. dr. M. A. Halevy, ca încheiere, propune şi se admite înfiinţarea unui „Comitet de patronaj“ al I. W. O-ului“ în România. Şcoala de dans a d-nei Sibille In seara de 23 Aprilie, a avut loc t „Maison des francais” un excep- c onal spectacol de dans dat de d-na ( aule Sibille cu elevele sale. _ 2 încercarea de balet al primăverii, care prezenta mari dificultăţi, a satisfăcut pe deplin. Concepţia a fost interesantă, pentru că scotea e secte nu din locuri comune (costu- ; ae flori, tablouri) ci din sugestia (nsaşi a dansului, din frăgezimea copiilor şi subtila gradare a teme- lor. 1 D-na Paule Sibille are desigur impemperament autentic de conducă- toare. In plus o distincţie şi o si- ( ;uranţă pe mijloacele sale, o con- . entra’re şi o francheţe, o fineţe în lezarea efectelor, care împreună au din domnia-sa o dansatoare personală şi autentică. Trebue să notăm dintre elevele ale, pe d-şoara Sisi Dimancea care posedă un instinctiv simţ al dansuui, o sinceritate şi o bună dispoziţie remarcabile. D. I. Ligeti, cu toată ştiinţa sa, convenţional, confundând dansul cu mimica şi amintind dansurile de tabaret. O revistă şcolărească Harnicii elevi de la colegiul naţional Sfântul Sava perseverează pe drumul frumos, pietruit de înaintaşi modeşti, dar semănători de gânduri generoase. Ei scot şi azi, în al şaselea an de la apariţie „Revista literară“ a colegiului lor, îngrijindu-se de ţinuta ei critică, de cizelarea talentelor în mugur, de preocupările culturale curente. In ultimul număr apărut (4—5 Martie şi Aprilie) semnează intrio colaborare tradiţională şi rodnică, profesorii si elevii: I. V. Soricu, Paul I. Papadopol, C. H. Niculescu, G. Macovescu, M. Alifanti, E. Cezăreanu, D. Tatuşescu, Al. Vociu, M. Şeptilici, D. Sfetescu, Barbu Rabega, Miron Suru, G. Barbu, L. Hamerle, I. Popescu, Sorin B. Rareş, G. Anastasescu şi N. Melinescu. Raporturile culturale româno-cehe „Lidové Noviny“ din Praga publică sub titlul „Interes pentru Cehoslovacia, în România“ următoarele : „In ultimul timp în România şi în special în Bucureşti a crescut foarte mult interesul pentru cultura şi literatura cehoslovacă. Pe scenele româneşti, s-au reprezentat opere de ale lui Langer şi Capek, iar conferinţele despre Cehoslovacia sunt urmărite cu foarte multă atenţie. Astfel în luna Martie la Universitatea din Bucureşti, în ciclul de conferinţe organizat de Institutul sud-est-european condus de d. N. Iorga, a ţinut două conferinţe despre „Istoria literaturii cehe“, d-ra Elena Eftimiu care a studiat câţiva ani la Praga istoria slavă. D-ra Eftimiu cunoaşte perfect limba cehă şi predă ore de limba cehă la două licee din Bucureşti: „Mihai Viteazul“ şi „Gh. Şincai“, unde are peste 140 de elevi. Deasemenea conduce cursurile de cehă şi la Institutul sud-est-european unde are 15-20 elevi. Conferinţe despre Cehoslovacia a ţinut şi d-ra Jindra Ruscova, de la Universitatea din Bratislava, care a vorbit despre curentele noui în literatura cehă, despre publicistica cehoslovacă, iar la radio din Bucureşti despre „Drama cehă“. Aceleaşi conferinţe d-na Ruskova le-a ţinut şi la Universitatea din Cluj. Cărţi-reviste A apărut Viaţa literară cu articole şi versuri de: G. Bacovia, Em. Bucuţa, G. Călinescu, Romulus Dianu, G. Prada, I. Valerian, N. Crevedia, Traian Mateescu, A. Lambrino, C. Vâlceanu, V. Damaschin, etc Un palat al cântăreţilor • Zilele acestea a avut loc la Praga congresul organizaţiilor corale din Cehoslovacia, care numără câteva zeci de mii membri. Au fost p prezenţi 120 delegaţi din 20 organizaţii corale judeţene. Intre altele s’a desbătut chestiunea construirii la Praga a unui mare „Palat al cântăreţilor cehoslovaci“, prin organizarea unei loterii, precum şi organizarea unui mare festival coral al cântăreţilor cehoslovaci în anul viitor. Festivalul va dura două zile şi la el îşi vor da concursul 10.000 de cântăreţi. In prima zi se vor executa operele lui Bedrich Smetana și Dvorak, iar a doua zi operele continuatorilor lor. Lordul North PARIS. — Ziarele englezeşti consacră necroloage elogioase Lorduui North care a murit zilele acestea în vârstă de 96 de ani. Veţi întreba: cine a fost Lordul North şi ce a făcut ca să i se dea atenţie şi să se vorbească bine de el? Răspundem: a fost al unsprezecelea baron North, coborîtor dintr’o veche şi ilustră familie, înrudită cu tot ce Anglia are mai autentic în materie de aristocraţie şi a făcut mult. Anume, a posedat moşii întinse cu o mulţime de fermieri-arendaşi; a locuit toată viaţa castelul strămoşesc Wroxton Abbey; a trăit, după cum explică gazetele cu o nuanţă de respect, ca un „squire“ şi ca un „country gentleman“ şi a fost un mare vânător. Un „squire“ sau un „country gentleman“ în Anglia este un boer care şi-a fixat reşedinţa de vară, uneori şi cea de iarnă, la ţară, la conacul lui. Acolo el se dedă la câteva ocupaţiuni prescrise de tradiţie şi socotite ca nobile. De ex., primeşte lume. Un „squire“ este din principiu bucuros de oaspeţi. Apoi, întreţine relaţii de societate cu vecinii lui. Cu moşierii vecini cari au castele şi vânează şi ei, nu cu ţăranii vecini. Aceştia lucrează pentru lord care, patriarhal, îi bate pe umeri cu familiaritate, atunci când îi întâlneşte sau, generos, îi amână cu plata arenzii atunci când recolta este rea şi preţurile prea scăzute. Lordul North era un model al genului. „Times“ asigură că se ocupa de buna stare a ţăranilor şi că „marea popularitate de care se bucura în tot ţinutul era perfect meritată“. Se poate. Din moment ce o spune „Times“ trebue să-l credem. Dar ce alte fapte mari a mai săvârşit, pe lângă că a fost gazdă bună pentru invitaţi şi prieten cu gentlemanii vecini? A fost, cum am arătat, un bun vânător. A ocupat ranguri importante în asociaţiunile vânătoreşti. „Times“ ne informează că, „începând de la 1861 a fost maestru (de vânătoare) împreună cu al 17-lea Lord Willoughby de Broke“. A condus multă vreme „haita istorică“ (o haită celebră de câini de vânătoare) din Ricester, a cărei calitate a îmbunătăţit-o mult. Fiind om de iniţiativă, nu s’a mulţumit cu atât. In 1907 a înfiinţat o haită a lui, una compusă din câini de rassa numită basset şi destinată vânătoarei de iepuri. „Lătratul magnific al câinilor basset, scrie romantic autorul necrologului din „Times“, se auzea în zilele de iarnă nu numai în jurul lui Wroxton Abbey, ci şi mult mai departe“. „Manchester Guardian“ scoate în evidenţă şi alte însuşiri. Astfel ne aduce la cunoştinţă că Lordul North, cu toate că nu dispreţuia progresul şi admitea, de pildă, telegrafia fără fir, nu suporta electricitatea. Din pricina aceasta, nu se întrebuinţau la Wroxton Abbey decât lumânări şi lămpi de petrol. „In fiecare seară se vedeau servitorii umblând cu candelabre de argint ca să lumineze castelul şi odăile invitaţilor”. Dar n’am isprăvit cu meritele. Lordul North, cum e uşor de înţeles, era şi un bun cetăţean. Om cu frica lui Dumnezeu, îşi iubea regele şi ţara şi sprijinea partidele de ordine. Fiind bolnav, înainte de a muri, a scris nişte note de vânătoare în care, după cum spune „Times , se găsesc sfaturi înţelepte şi utile despre ştiinţa şi arta acestui sport ‘. Dedicaţia adresată nepoţilor lui conţine următorul îndemn suprem: „Doresc să trăiţi ca nişte buni „country gentlemen“, să vă făceţi datoria faţă de suveran şi de patrie, faţă de vecinii voştri bogaţi şi săraci, să îndepliniţi toate îndatoririle situaţiei voastre şi să cunoaşteţi toate ocupaţiunile cari fac viaţa dela ţară plăcută şi fericită”. înţelegeţi acum de ce vi s’au consacrat coloane ,de elogii? A făcut doar atâtea pentru ţară şi concetăţenii lui. Şi-a onorat contimporanii că a trăit în acelaş timp cu dânşii, el, al unsprezecelea lord North. A lăsat moştenitorilor lui, împreună cu moşiile şi cu frumosul castel stil Tudor, sfaturile înălţătoare pe cari le-aţi citit mai sus. Ce se poate cere mai mult în veacul nostru ? __________________________|. Informaţii Toate ministerele şi autorităţile publice au luat vacanţă ori la ora 1 şi luni, până Miercuri 4 Mai. La Viena a încerit din viaţă avocatul Alexandru Ţigani din Arad, fost în mai multe riduri deputat. Direcţiunea C. F.R. a aprobat o reducere de 50% prticipanţilor la congresul Asociaţiei corpului didactic al şcoalelor de meserii şi profesionale de fete, cere loc la Craiova în zilele de 5—6 Mai 1932. D. ministru Argtoianu a lucrat ori cu d. sub secretr de stat de la finanţe Zamfir Brtescu, pentru a fixa normele după cri va funcţiona regulamentul la lega monopolului alcoolului. La Cernăuţi a avu loc un nou atac banditesc. Patru tâlhari au struns în locuinţa restauratorului Kloper. Ei au maltratat familia coerciantuluî, încercând s’o jefuiasc. Tentativa lor n’a reuşit, ei fiind anţiţi de vecinii d-lui Kloper. Tâlharii s’au retra trăgând focuri de revolver asura urmăritorilor. , A 2-a zi de Paşti (in 2 Mai a. c.), înainte de amiază, va lea foc la Teatrul Ventura un singu spectacol extraordinar pentru copiii tineret, organizat de revista „Diminţa Copiilor“. In program: Conferit instructivă, teatru, producţii codecafice şi muzicale ale mclilor cititorii cititoare; extraordinare exhibiţiuni tetice şi acrobatice; concert matinal securat de excelenta orchestră Seidam-Drassinover-Isingsberg & Co., frări comice cu cei mai veseli clowni şi iguşti; fenomenale producţiuni pe urmă ale lui Alex. Nicolescu, supranuit „regele aerului“, dansuri, experize de prestidigitaţie şi magie, etc. Fabrica de ciocolată ,SUCHARD“ pregăteşte o grandioasombolă gratuită, cu delicioasele sale roduse. Turor copiilor li se distribui chiar la intrare cornete cu,gafene cu cremă“, specialitatea casei EOTO GAGEL. Biletele se reţin din vrei acia „Dimineaţa Copiilor“, str. C.Mille, 12, Etaj I. La un anume Ioişer Cernăuţi s’au găsit 5500 de pietre scăpărat introduse în ţară prin carabandă. Contrabandistului i s’a scat o amendă de 550.000 lei. Operatorul fotograf Legr4 gell«man care a condus Studkgells din calea Victoriei, 43, anunţăm s-a retras din această asociaţie a revenit la firma „Julietta“, mizorul Curţii Regale. Perceptorul Teodor Popu ,5, comuna Vrânceni, judeţul Arnăuţi, voind să pună secvestru ] averea săteanului Gheorghe Androine, a fost bătut grav de un gnit de ţărani. . Agresorii au fost arestaţi. Administraţia ristei „Viaţa rtomânească roasă pe domnii abonii că* Iroia li se va prezent an încasator care serrează Const. Săteanu (A n se confunda cu confrate C. Săteanu de la Iaşi) să-l dea pe mâna poliţie fiind vorba de un invid care a falsificat un chitanţier pentru abonaente spre a surprinde Inai credinţă a abonaţilor. Singurii încasatori aocrizaţi posedă legitiţii cu fotografie, emise planul 1932 de către editiaj „Adevărul“, S. A. I D. profesor dr. S. Nicolau a fstl delegat din partea Senatului Unversitar să reprezinte Universitate din București la festivitatea contr«mplărei centenarului ilustrului în filigraf francez Alfred Faumier, ce va avea loc în ziua de 12 Mai la Paris, în amfiteatrul Sorbonnei. Cartelul internaţional al sârmei I a decis reducerea producţiei pentru cel de-al doilea trimestru al anului curent la 260.000 tone, deşi progra- mul stabilit anterior prevedea 275 mii tone. Preţurile vor rămâne aceleaşi. La această hotărîre a aderat şi Sindicatul internaţional al industriilor ce prelucrează sârmă1 (Iveco). Fundătura Cimitirului No. 13, ro-ji mânui d-lui Tudor Teodorescu-Bra-M nişte, pe care „Dimineaţa“ l-a publicat in foileton acum câţiva anii — a apărut acum în volum. Oglindind viaţa de mahala, — cu toate conflictele ei tragice sau comice, cu toate figurile ei sinistre sau ridicule. — Fundătura Cimitirului No. 13 aduce sub ochii cititorului o lume nouă, brutală, dar cu atăt mai interesantă, în care paginile de humor bogat alternează cu cele de intens dramatism. Romanul, elegant tipărit, cuprinde 20 de gravuri minunat lucrate de C. I. Anestin. 50 lei exemplarul. Citiţi „Biblioteca Dimineaţa". Au apărut până acum 150 numere, cuprinzând capodoperele literaturilor străine. Ultimele numere apărute: Fermina Marquez, de Valery Larabaud, roman din viaţa liceulor adolescenţi; Kunkytlan, de la Lagerlöff, roman din viaţa ică a nordului ; Transval, de Cantin Fedin, roman din vremea sluţiei ruse ; Fedra, de Racine, văzut în Olanda, de Konya, nomal de călătorie ; Domnişoar Burrat, de Claude Anet, roman dravuri; Atitudini critice, de Ion Siorgiu, cuprinzând interesante literare pentru elevi şi student Vrei ca fotografia d-tale cea mai reuşită să cadă sub mai renumiţi regizori şi ai directorilor de teatre din Occid Trimite-o imediat excelentei publicaţiuni „MAGAZINUL şi celor care o va reproduce în mod absolut gratuit şi astfel va fi admirată în toată lumea. Expediază încă azi fotografia şi în numărul viitor „MAGAZINUL finea d-tale ■pare, se găseşte de vânzare pretutindeni şi preţul unui ex Iar, un elegant volum de 100 pagini, tipărit pe hârtie de cretă net de 30 lei. Dudue, vrei să devii celeb ?