Adevěrul, iunie 1932 (Anul 45, nr. 14864-14872)
1932-06-20 / nr. 14864
Pagina 2-a Trainică şi elegantă SANDALE ROMANE din piele de viţel Usaltuc cu 3,50 şi 4 lei numărul Găsiţ I. DEPOZITELE FABRICILOR D. MOCIORNIŢA 3 în Capitală şi Provincie S’A TERMINAT CU BĂTĂTURILE S a terminat cu picioare sensibile, obosite şi durereroase Ghetele elimină aerul şi privează picioarele de oxigenul, care le este necesar. Rezultatul se traduce printr’o piele catifelată şi sensibilă, picioare dureroase şi undate, pline de bătături şi de întăritori. Leacul este tot atât de simplu după cum boala este sigură. Puneai numai câteva grame de Sahtrat Rodell în apă, pănă ce oxigenul degajat îi va da aparenţa unui lapte gras. Cănd puneţi picioarele intr’o astfel de baie lăptoasă, oxigenul pătrunde adânc în pori şi produce efectul unui tonic . ,Pieier- Puterea şi unflătura dispar şi întăriturile precum tţ bătăturile sunt muiate atât incăt puteţi să le scoateţi cu rădăcină cu tot, fără nici o durere. După câteva băi de oxigen, puteţi merge toată ziua şi dansa toată noaptea, purtând ghete avănd un număr mai mic, Saltraturile Rodell sunt recomandate şi văndute contra garanţie de rambursare, de către toate farmaciile şi drogheriile. Peste cinci milioane de oameni işi păstrează picioarele în perfectă stare prin întrebuinţarea Saltraturlor Rodell. Ca turist pasionat, în pe munţi tu te-ai ureat, Să ai la orice pas, de-uşor ASPIRIN ca păzitor’11 fac fiecare faţă frumoasă şi simpatică. De multe ori se obţine, întrebuinţând numai o singură dată pastă de dinţi „Chlorodont“, care înviorează gura atât de minunat o strălucire dinţilor, ca acea a fildeşului. încercaţi mai întâi un tub a Lei 20. Tubul mare a Lei 32.. De cumpărat pretutindeni. Remiţând S.A. R. Chlorodont Braşov, Ciocrac2, acest anunţ, primiţi în mod gratuit un tub de probă de pastă de dinţi Chlorodont. Doctor H. MARTIN Colaborator al Inst. SBimffeTPMTarchABS IMPOTENŢA tează Psichonevrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frica Timiditatea, Insteria, Melancolia, Nevrosarsimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, parlisie, tremurâturi, insomnie somnolenţă migremă prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frecquenţă (Fulguraţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedagogic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. Calea Victoriei 54. SE VA MUTA, str. Câmpineanu 4, (deasupra berăriei Cambrinus) peste drum de Teatrul Naţional. Telef. 374-91. Consult. 9-11, 2-7. O manifestaţie a foştilor voluntari din Cluj CLUJ, 17. Membrii Uniunii foştilor voluntari, secţiunea Cluj, au făcut o manifestaţie la locuinţa d-lui Victor Deleu preşedintele uniunii. Aci au luat cuvântul d-nii Petre Meteş şi M. Puiu, mulţumind d-lui Deleu pentru intervenţiile făcute ca să se acorde voluntarilor medalia Ferdinand I. D. dr. Deleu a răspuns că nu şi-a făcut decât datoria. Meritul revine regelui Carol, care n-a uitat o clipă pe voluntarii ardeleni. D-sa a citit apoi telegrama de răspuns a regelui. care se poate materializa şi fixa pe pânză tot ceiace trezeşte lumina în fiece spectacol din faţa ochilor noştri. Pajişti, arbori, ponoare, căsuţe de var alb, tot ceiace reprezintă peisagiile lui Andreescu din pri- mii cinci sau şase ani (1873—79), adică peisagiile sale româneşti, sunt motive fără altă importanţă decât aceia pe care le-o dă lumina, care creiază în jurul lor o atmosferă tot mai deplină şi mai vie. Ceia ce nu este niciodată indiferent în aceste privelişti, este cerul cald, adânc, învăluitor, plin de moliciune sau de biruitoare claritate. Restul sunt numai detalii, care există subt unda lui de lumină şi subt umbrele lui. Darul de a exprima plastic, în valori colorate, aceste relaţiuni dintre cer şi pământ, şi-l cucereşte Andreescu singur, prin proprie strădanie, aici în ţară la noi. Se poate spune că în 1879, pleacă la Paris, aproape definitiv format. De aceia timpul pe care îl petrece la Paris şi la Barbizon nu înseamnă o schimbare de direcţie în cariera lui Andreescu, ci numai o perfecţionare, o desă- vârşire pe calea aleasă de dânsul. Când vedem astăzi peisagiile franţuzeşti ale lui Andreescu, care ne fac să ne gândim ades la Conobet, Daubigny sau Millet? suntem poate tentaţi să socotim pe Grigorescu ca cea mai caracteristică expresie a picturii româneşti. Posibil. Faptul totuşi, că în anii de la Buzău, înainte de orice contact cu apusul, Andreescu isbutise să dea peisagiilor sale o valoare picturală obiectivă, cu totul pură de orice alte contingenţe, rămâne un mare şi frumos moment în istoria plasticei noastre. Fără îndoială, Andreescu n’a făcut şcoală. Elevii aleargă după procedee, şi după reţete. La el, nici reţetă, nici procedeu. Succesul lui Grigorescu, pictor cu resurse bogate şi virtuos colorist, a impus picturei româneşti un popas de aproape trei decenii. Nimeni n’ar putea spune că generaţia venită după aceia s’a întors către Andreescu. Pe acesta, începem să-l cunoaştem abia acum. De ce folos va fi învăţătura lui, între pompierismul încurajat de oficialitate, şi modernismul de import, atât de adesea lipsit de orice aporturi personale? Şi totuşi, nu există către adevărata artă — şi în pictură — altă cale decât cea urmată de dânsul: sinceritate în expresie, silinţă neobosită pentru a cunoaşte şi pentru a putea. Expoziţiile trecătoare, care se perindă tot mai des în anii din urmă, ne-au adus atâtea lucruri foarte atrăgătoare. De câte ori nu ne-am oprit încântaţi înaintea unui joc de culori, sau a unor forme plăcute. Foarte puţine dintre aceste bucurii înfruntă anii. Ce o modă trece ca moda. Numai emoţiile adânci, pe care le păstrează vii o formă potrivită, vor găsi veşnic ecou în sufletul oamenilor. Iată de ce ne simţim atât de legaţide armoniile limpezi ale lui Ioan Andreescu. Eugen Crăciun Citiţi: „CINEMA“ ★ Priviţi Au trecut abia 3 zile nu mi-aş fi putut niciodată închipui că ar putea fi atât de încântătoare „Pielea mea era galbenă, întunecată şi ofilită. Aveam puncte negre uricioase, pielea mi se cojea rău şi porii erau dilataţi în jurul nasului, pe bărbie şi pe frunte. Astăzi pielea mea moale, albă şi catifelată şi tenul meu splendid sunt invidiate şi admirate de toată lumea“. Oricare femeie îşi poate acum înălbi, îndulci şi înfrumuseţa uşor pielea prin simpla întrebuinţare zilnică a Cremei Tokaion. Aliment pentru Piele, Culoarea Albă (neunsuroasă). Ea se prepară din smântână proaspătă şi untdelemn combinate cu elemente astringente care înălbesc şi tonifică. Pătrunzând instantaneu, ea potoleşte iritaţia glandelor pielei, strânge porii dilataţi şi dizolvă punctele negre până ce dispar. Ea înălbeşte pielea cea mai întunecată şi catifeleazâ pe cea mai aspră. Ea împodobeşte în 3 zile pielea cu o frumuseţe şi o frăgezime nouă de nedescris — şi aceasta în mod ce nu s’ar fi putut obţine pe altă cale. Trebuie aplicată în fiecare dimineaţă. De vânzare la toate Farmaciile, Drogheriile şi Parfumeriile din ţară. Congresul internaţional al învăţământului secundar Asociaţia generală a profesorilor secundari din România a delegat ca reprezentanţi oficiali la al 14-lea Congres internaţional al învăţământului secundar, ce se ţine la Londra intre 18 şi 23 Iulie 1932 pe d-nii profesori Raul Teodorescu, V. V. Haneş şi d-ra M. Rarincescu. Problemele supuse desbaterilor congresului vor fi: 1) Rolul educativ al exerciţiilor şi lucrărilor libere sau organizate în şcoalele secundare în afară de orele de învăţământ (activitatea extra-şcolară). 2) Formarea teehnică a profesorului (discuţie preliminară preparatorie a congresului din 1933). Membrii asociaţiei, cari vor să participe la congres în afară de delegaţia oficială sunt invitaţi să se înscrie la sediul Asociaţiei, str. Gutenberg 6 şi să trimeată casierului congresului M. G. Dunkerley, 29 Gordon Square, London, W. C. 1 taxa globală de 5 lire sterline pentru participarea la congres. Plecarea ministrului Elveţiei D. Ferdinand de Salis ministrul plenipotenţiar al Elveţiei în România şi soţia sa au părăsit Bucureştii. D. de Salis a decis să se retragă definitiv în Elveţia şi nu se va mai întoarce la postul său din România. IX de Salis care a reprezentat timp de 12 ani confederaţia elveţiană în România a ştiut prin calităţile sale excepţionale, de diplomat distins, să pătrundă necesităţile politicei economice din timpurile actuale. El a contribuit în mare parte la strângerea relaţiilor amicale, existând între România şi Elveţia. Plecarea d-lui de Salis şi a soţiei sale, care se bucurau de simpatii unanime, a provocat regrete. Relaţiile cordiale care au unit în tot timpul pe d. de Salis cu colonia elveţiană, s’au manifestat în mod particular, cu ocazia banchetului de adio pe care l’au organizat în onoarea d-lui ministru şi al d-nei de Salis, societatea elveţiană şi noua societate helvetică. Preşedinţii acestor societăţi, d-nii C. Weber şi ing. M. Eggermann, precum şi d. ing. E. Wolff, industriaş, s-au despărţit în cuvinte emoţionante de d. ministru şi d-na de Salis, oferindu-i un cadou. Succesorul d-lui de Salis nefiind încă numit, conducerea legațiunii a fost încredințată d-lui secretar de legație dr. H. Zurlinden. ADEVĂRUL mult ca alţii cinstea de a fi cunoscut de cetăţenii acestei ţări. Chemat în ţară de guvernul român ca să ne ajute la ridicarea nivelului sănătăţii noastre publice, dr. W. Th. Fales a sosit la noi în Februarie 1931 şi a început imediat să colaboreze la statistica demografică şi sanitară. Intr’o perfectă armonie cu personalul nostru — între cari se găsesc mai mulţi specialişti cari şi-au făcut studiile în Statele Unite, graţie dărniciei Fondaţiunei Rockefeller — lucrările au fost astfel pornite dela început încât astăzi statistica noastră demografică este organizată în aşa grad de perfecţiune că poate servi ca teren de specializare pentru aceia cari vor fi trimişi din toate ţările lumii de guvernele lor sau de Fondaţiunea Rockefeller. Acum, când atâtea instituţii şi activităţi stagnează şi când pentru îndreptarea acestei situaţiuni este nevoe de reforme radicale, desigur că nu este de neglijat faptul că România are, în acest timp, un serviciu de stat care contează drept cel mai bun serviciu de acest gen. Iar La desăvârșirea acestei opere a colaborat cu un devotament demn de admirat dr. W. T. Fales.Timp de 17 luni, dr. Fales a fost nu numai un expert erudit şi muncitor, ci s-a manifestat ca un adevărat iluminat, pasionat cercetător al tuturor problemelor de statistică a populaţiei şi cu deosebire al studiului cauzelor de moarte a populaţiei româneşti. Dr. Fales era mereu animat de un resort imponderabil sufletesc, care l-a silit să nu se mulţumească a da numai directive, dar să şi lucreze efectiv, cot la cot cu toţi funcţionarii, muncind neîntrerupt, dimineaţa şi după amiaza. Duminica şi sărbătoarea, de la lucrările mecanice automate până la cele mai superioare elaborări mintale. Zilnic, în după amiezile călduroase de vară, Dr. Fales era găsit ocupat lângă maşini, dezbrăcat de haină şi cu mânecele suflecate lucrând ca cel din urmă lucrător ! Asta nu-l împiedica să facă peste câteva zile inspecţii la oficiile statistice din ţară spre a se convinge personal de mersul lucrărilor. I-au trecut prin mână toate buletinele de născuţi, morţi, căsătoriţi şi divorţaţi din România, încât putem afirma că Dr. Fales cunoaşte astăzi mai bine România decât mulţi din specialiştii noştri cu rol de conducere. Dr. Fales a fost în statistica populaţiei ceia ce a fost profesorul Rist în statistica financiară a ţării, adăugând pe lângă o profundă cunoaştere a problemelor şi colaborarea efectivă personală la munca de organizare. Ţara noastră a profitat mult de pe urma muncii doctorului Fales şi prietenia caldă, care-l leagă de noi, se va face încă mult bine în viitor. D-sa pleacă astăzi din ţară, dar realizarea lui rămâne aici, întreagă, la Oficiul Demografic şi îi face cinste. Şi pentru că Dr. Fales a lucrat pentru binele întregii ţări, se cuvine să-i aducem aici, în mod public, prinosul nostru de recunoştinţă şi admiraţie pentru tot ce a făcut pentru ţara noastră. Plecarea d-sale dintre noi lasă unanime regrete. Va stărui însă deasupra noastră amintirea care va fi cel mai bun stimulent pentru a duce mai departe opera la a cărei înfăptuire a colaborat cu atâta devotament. Dr. Fales rămâne un model demn de a fi imitat de orice adevărat patriot român. Dr. S. Manuila . Foştii averescani clujeni revin in partidul naţional-ţărănesc Solemnitatea de la Cluj CLUJ, 17. Astăseară la ora 8 in saloanele clubului naţional-ţărănesc din localitate a avut loc o festivitate impresionantă, în cadrul căreia s’a făcut primirea oficială a organizaţiei naţional - agrare din Cluj care a trecut,la naţional-ţărănişti. Tt fel Din partea partidului naţionalţărănesc, sunt prezenţi, dr. Emil Haţiegan, ministrul Ardealului, Valer Moldovan, fost director ministerial, Ghiulea, fost secretar general, dr. Socol, dr. Ioan Pop, dr. Adam Popa, dr. Pavel Pavel, numeroşi fruntaşi ai organizaţiei precum şi numeroşi membri naţional ţărănişti. In momentul când delegaţia naţional agrarilor în frunte cu J. Prie îşi face apariţia în saloanele clubului, toate asistenţa isbucneşte în urale. D. Emil Haţiegan, care prezidează recepţia salută pe nouii sosiţi şi acordă cuvântul d-lui Prie. PROFESIUNEA DE CREDINŢA A REVENIŢILOR D. Octavian Prie, prof. universitar, preşedinte al organizaţiei naţional agrare, citeşte o declaraţie prin care anunţă că deocamdată 51 de membri ai acestei organizaţii cer înscrierea în partidul naţional-ţărănesc. In declaraţia citită, d. Prie, între altele spune: Noi care ne-am despărţit după anul 1920 din Ardeal, iar alţii mai târziu, venim să recunoaştem că despărţirea noastră a fost cauzată de o problemă principială întrucât noi am militat atunci pentru o fuziune a partidului naţional din Ardeal, cu partidul poporului crezând necesară activitatea politică a Ardealului, în cadrele unui partid organizat de ţara întreagă. Convingerea noastră că aceste rezultate nu le vom putea obţine intr’un partid organizat numai în ţinuturile de dincoace de Carpaţi, a fost aşa de puternică, încât a putut birui rezistenţa ce ne opunea sentimentul de solidaritate cu foştii noştri tovarăşi de luptă din trecut. Au trecut 12 ani şi în acest timp partidul naţional fuzionând cu cel ţărănesc a ajuns o organizaţie politică pe întreaga ţară. Noi în organizaţia politică în care am intrat atunci am ţinut să accentuăm mereu idealul de unire sufletească cu respectarea intereselor tuturor provinciilor ţării şi in special ale Ardealului. Suntem acum siliţi să recunoaştem că massele mari ale alegătorilor de dincoace de Carpaţi au continuat să aprecieze în măsură mai mare acţiunea partidului naţional decât al partidului poporului şi mai pe urmă a partidului naţional agrar. Nu au înţeles motivul care ne-a despărţit în 1920, ridicând mereu învinuirea că am rupt solidaritatea ardelenească. Mi-am luat hotărirea de a intra în partidul naţional-ţărănesc şi îndemnat de simţimântul datoriei ca şi de presiunea permanentă a alegătorilor de dincoace de Carpaţi cari mi-au cerut mereu cu stăruinţă în contactul avut cu ei, să ne întoarcem la matcă. Suntem convinşi că în organizaţia actuală a partidului naţional-ţărănesc, care nu mai e un partid regionalist şi care urmăreşte cum am urmărit şi noi o complectă unificare sufletească a ţării, noi vom putea lupta pentru acelaş ideal pentru care ne-am despărţit înainte cu 12 ani, putând lucra împreună cu mai mulţi sorţi de izbândă pentru marele interes al ţării şi pentru cele specifice ale ţinuturilor de dincoace de Carpaţi. Vremea diferitelor combinaţii şi acţiuni politice, credem că a trecut de acum. Partidele trebuesc întărite şi mai mult, pentru a se ajunge la puternice instrumente de guvernământ, spre eşirea cu bine din grelele încercări de astăzi şi consolidarea patriei în viitor. Acestea sunt consideraţiunile pentru cari noi, cei subscrişi, găsim de datoria noastră să ne întoarcem la matcă. Depune, după citirea declaraţiilor rosteşte câteva cuvinte, prin care arată că cei întorşi la matcă nu au putut rămâne nepăsători faţă de greutăţile în care se sbate ţara şi au crezut de datoria lor ca deasupraintereselor personale să pună interesele ţării şi astfel să dea ascultare apelului lansat zilele trecute de către d. Iuliu Maniu, în privinţa regrupării forţelor ardeleneşti în jurul partidului naţional-ţărănesc. D. dr. Ioachim Costoiu, în numele tinerilor naţional-agrari care se înscriu astăzi în partidul naţionalţărănesc, arată că acest tineret a găsit de datoria lui să urmeze cu neclintire şi sfinţenie sfatul educatorului lui, Octavian Prie, făcut în viaţa politică. RĂSPUNSUL D-LUI HAŢIEGAN D. dr. Emil Haţiegan, preşedintele organizaţiei clujene a partidului naţional-ţărănesc, îşi desvolta apoi un frumos discurs, spunând intre altele: In drumul nostru către progres, să facem astăzi o etapă şi să ne uităm înapoi, ce am făcut şi ce putem face, deci încotro s’o luăm. In anul unirii, noi, ardelenii, ne aflam în perfectă unire şi deplină solidaritate, un corp şi o inimă. Toată ţara românească privea spre noi, căci dela noi cei oţeliţi în lupte se aştepta regenerarea ţării. Am răspuns noi aşteptărilor? Dar nu fiindcă nu am fi dispus de forţe morale regeneratoare, ci pentru că imediat după unire, s’a spart solidaritatea neamului nostru de dincoace de Carpaţi, ne-am divizat, ne-am sfâşiat între noi, dând cel mai lamentabil aspect ce se poate închipui. Nu zic că nu cu gând bun au pornit oamenii pe căi separate. Dar din aceasta s’a pierdut ceiace am avut mai scump neamului românesc în aceste meleaguri, tezaurul păstrat cu sfinţenie, solidaritatea noastră, care trebuia să servească pildă fraţilor de pretutindeni. Neamul nostru e cum se cade şi cu intelect sclipitor, dar sentimentul solidarităţii îi lipseşte cu desăvârşire în timp de pace. Solidaritatea, această însuşire, care înalţă neamurile la culmi nebănuite,, era comoara noastră, a ardelenilor. Am pierdut-o, am împrâştiat-o cu două mâini, ca apoi din lupte sterile să eşim cu toţii zdrenţuiţi. Iată unde am ajuns in urma unei oarbe neuniri, a unor fraţi crescuţi pe aceleaşi meleaguri, sub acelaş soare cald şi românesc. ■Şi acum, când din nou sună goarna, când auzim talnicul care ne chiamă la noui lupte în ceasul al 12-lea, un glas lăuntric ne grăeşte şi ne îndeamnă la unire. Şi din nou trăim în bună înfrăţire pe pământul ardelenesc, uniţi în simţiri şi în gânduri, ca să ne putem împlini marea misiune ce ne-a hărăzit-o destinul. D. Haţiegan termină spunând: D-lor membri ai partidului naţional-ţărănesc, fiţi bine veniţi în sânul nostru. In aploaze unanime, d-nii Haţiegan şi Prie se sărută. D. dr. Ilie Dăianu, în numele naţional-agrarilor, spune: Am simţit necesitatea unirii forţelor politice din Ardeal, pentru că singure sunt în stare să scoată ţara din greul impas în care se sbuciumă. Viaţa politică nu este un regiment militar şi nici o viaţă de visători. Astăzi acestei vieţi nu i se mai poate tăgădui un raţionament. Răspundem exigenţei momentului, revenind la matcă. Dacă şefii de partide nu au putut răspunde la recentul apel al regelui, răspundem noi, concentrând forţele. Recepţia a luat apoi sfârşit. Intre noii înscrişi, remarcăm pe d-nii dr. Prie, dr. Ilie Dăianu, dr. Căluţ, dr. Valer Moldovan, inginer Eugen Munteanu, dr. Lupaş, inginer Colfariu, dr. Emil Rusu, ing. Dima şi mulţi alţii destul de cunoscuţi în cercurile locale. N. IONESCU * BURSA BUCUREȘTI, 17 Iunie 1932 au cotat la 100 lei 3,07 fr. elv. la Zürich 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris 1La noi devizele se negociază la cursuri medii. Schimbul in străinătate BURSA OFICIALĂ Banca Naţională 3500 Astra Română 316, 20 Steaua Română 126 Letea 175, 70 Mica 465 Soc. Loc. Eftine 130, 40 Renta 6% 1925 Lire ital. 50, 51 Renta Expropr. 26%, % Urbane Buc. 5% 41/4, Va Urbane Buc. 10% 73% Rurale 10% 52%, 52 Impr. Refacerei 33 % Oferite Cerute Franci francezi 6.59 6.58% Lire sterline 618.00 612.00 Dolari 167.60 167.00 Franci belgieni 23.40 23.30 Lire italiene 8.61 8.57 Franci elvețieni 32.75 32.60 Cor. cehoslovace 4.98 4.95 Mărci germane 39.75 39.45 Fiorini olandezi 67.85 67.65 17 Iunie 1932, ora 19 și 20 minute PARIS Londra 92.96 ■ New-York 25.47 (?) Germania —.— Belgia 354.00 Italia 130.20 Praga —. România __. Elveția 49. 75* Olanda 1028.25 ZUERICH (închiderea) Berlin 121.45 Amsterdam 207.30 New-York 5.13% Londra 18.74% Paris 20.16.62 Milano 26.23 Praga 15.18 Budapesta _. Belgrad 900 București 317 Varsovia 57.40 Viena .______ Logodna prinţului Gustav al Suediei STOCKHOLM, 16 (Rador). — Azi s’a anunţat oficial logodna prinţului Gustav, fiun cel mai mare al prinţului moştenitor, cu principesa Sybil de Saxa-Coburg. întrunirea consiliului interuniversitar Ieri s-a ţinut a treia şedinţă consiliului interuniversitar. După terminarea discuţiilor, d. profesor D. Gusti, ministrul instrucţiunii şi preşedinte al acestui consiliu, a mulţumit reprezentanţilor celor 4 universităţi pentru activa lor participare la cele dintâi şedinţe şi pentru contribuţia lor la luminarea chestiunilor cari au făcut obiectul desbaterilor. Scurta activitate de acum a consiliului constituie dovada marei funcţiuni pe care el le împlineşte în viaţa universtăţlor, ca organ interuniversitar. El apare ca o fericită inovaţie menită nu numai a interpreta dispoziţiile legilor, ci mai ales a coordona, unifica şi adânci experienţa tuturor univers- a tăţilor, contribuind astfel cât mai efectiv la consolidarea adevăratei autonomii universitare. D. prof. P. Bogdan, rectorul universităţii din Iaşi, în numele tuturor universităţilor a mulţumit călduros d-lui ministru Gusti pentru atenţiunea deosebită pe care a arătat-o profesorilor universitari, cu acest prilej. D-sa a accentuat în mod deosebit încrederea pe care personalitatea d-lui ministru Gusti inspiră repezentanţilor autorizaţi ai Universităţilor. Şedinţa viitoare a consiliului interuniversitar se va ţine în ziua de 25 iunie când se va discuta anteproectul regulamentului de aplicare al legii învăţământului superior. Adunarea generală a soc. „Progresul silvic“ în a II Şedinţa se deschide la orele 10. Arată proprietatea mecanică a sub preşidenţia d-lui C. P. Georgescu.D. profesor dr. Drâmbă vorbeştedespre: Studiul comercial şi technic al lemnului românesc, întrebuinţat în construcţii civile, avioane şi instalaţii de transport. In conferinţa — însoţită de proecţiuni luminoase — d. prof. Drâmbă descrie calitatea lemnului de construcţie românesc, care satisface toate condiţiile de rezistenţă. Face un istoric al industriei lemnului în Franţa în timpul marelui răsboi şi după. Este ştiut că lemnul pentru construirea aeroplanelor preocupă pe toţi inginerii specialişti. Arată ce s’a făcut în această chestie în Franţa, la Nancy. Descrie apoi experienţele şi aplicaţiile ce s’a dat şi se dau la noi în chestiunea industrializării lemnului, lemnului, care este influenţată de gradul de umiditate ce conţine. In încheere d. profesor Drâmbă a cerut să se intensifice la noi studiile pentru desvoltarea industriei lemnului românesc şi a mulţumit d-lui general Balif, care dă un larg concurs în această chestiune. D. C. P. Georgescu a mulţumit d-lui profesor Drâmbă pentru interesanta d-sale comunicare. D. Rozescu a propus ca d. Drâmbă să reprezinte şoc. „Progresul Silvic“ la congresul internaţional silvic care se va ţine la Nancy. Adunarea a aprobat propunerea. D. G. Antonescu a relevat importanţa stabilirii exacte a umidităţii lemnului nostru spre a putea pătrunde în industriile străine. A cerut a se institui şi un laborator în acest scop. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 5 d. a. sub preşedinţia d-lui C. P. Georgescu. D. V. N. STINGHE desvoltă conferinţa sa privitoare la problema creditului şi exploatărilor forestiere. Relevă criza prin care trec exploatările forestiere şi care a desfiinţat pe mulţi antreprenori. Una din cauze a fost şi lipsa de credit. Acum proprietarii de păduri îşi exploatează singuri pădurile. Legea din 1930 nu a dat destulă posibilitate pentru comercializarea pădurilor. Cere crearea unui fond de rulement la Casa autonomă a pădurilor. Administraţiei pădurilor Statului să i se dea libertatea de a exploata produsele sale , dându-ise şi creditele necesare. CREDITE DE INVESTIŢIE D. ANDREI IONESCU: Creditul ar trebui acordat pe termen lung. Este necesar capitalul de investiţie care să uşureze exploatarea. Preconizează industrializarea lemnului brut. Este necesar să ne ocupăm de industrializarea lemnului în chip serios. Trebue să ne preocupăm mai ales de micii proprietari de păduri cari au nevoe pentru exploatare, de credite cu termen lung și dobinzi mici. D. TRAIAN IONESCU este de părere că sistemul intensiv actual de exploatare a lemnului este mai practic şi mai rentabil. D. STINGHE este contra creditului de investiţii în exploatarea pădurilor. D. ANDREI IONESCU susţine ideia creditului de investiţie pe termen lung. D. I. DUMITRESCU se preocupă de exploatarea lemnului de foc, de construcţii şi cel de industrializat. Pentru exploatarea lemnului de foc preconizează creditul pe termen scurt, acordat de organizaţia Casei pădurilor. D. C. P. GEORGESCU arată că autonomia Casei pădurilor este foarte necesară. Prima grije a consiliului a fost de a-şi creia venituri. Dezastrul de astăzi este produs de exploatările din trecut. Investiţiunile sunt productive numai atunci când se intensifică exploatările , pe baza cererilor de pe piaţă. D. ALOMAN spune că în exploatare trebue să se ţie seama de ceiace se poate plasa. Când cererea este mare, se va ridica şi exploatarea. ASOCIAŢIILE FORESTIERE D. N. NEDELCOVICI vorbeşte despre asociaţiile forestiere în valorizarea pădurilor. A arătat necesitatea unei mai strânse conlucrări între silvicultori şi a descris cum este organizată o asociaţie silvică în Elveţia. D. EUGEN VÂLCEANU vorbeşte tot în chestiunea asociaţiilor forestiere. A examinat situaţia obştiilor de păduri şi a composesoratelor din ţara noastră. D. I. DUMITRESCU vorbeşte despre asociaţiile de proprietari de păduri din alte ţări — ca Elveţia, Cehoslovacia etc. D. ANDREI IONESCU spune că proprietarii de păduri din Elveţia sunt tot atât de divizaţi ca şi la noi. Există şi acolo ca şi la noi necesitatea organizării proprietarilor de păduri pentru apărarea intereselor lor profesionale. Legea sindicatelor profesionale de la noi este clară: ea apără interesele profesionale. D. inginer inspector KLEIN dă explicaţii asupra rostului asociaţiilor forestiere; ele trebue să îndeplinească numai rolul de plasatoare. Şedinţa se ridică la orele 8 seara. REF. INFORMAŢII Conform orariului de vară astăzi Sâmbătă, Bursa nu lucrează. De asemenea, nu va lucra nici Luni 20 cor., care e zi de sărbătoare (Sta Treime). D. Iuliu Maniu care se află de Joi în Capitală, a văzut după amiază Pe d. N. Titulescu. Tot eri d. Maniu a avut alte întrevederi cu amicii săi politici. D. Citta Davila va rămâne mai departe ministrul României la Washington. In vederea stabilirea traficului direct de călători, bagaje şi colete mesagerii între România şi ţările nordice tranzit prin Germania, calea ferată germană a convocat pentru 21 iunie o conferinţă la München. Delegaţii Regiei autonome C. F. R. vor avea să stabilească în această conferinţă care va dura câteva zile, proectul definitiv al tarifului de transport între România şi ţările nordice. Acceleratul Bucureşti—Chişinău a suferit un accident în staţia Broas,ca din Basarabia. Trenul a avut o întârziere de cinci ore. D. Ion Mihalache şi d. Ghelmegeanu, subsecretar de stat la domenii, au sosit la Chişinău. D. Mihalache a prezidat şedinţa sfatului provincial al partidului naţional-ţărănesc. La instanţele judecătoreşti din Brăila s-au depus până azi 120 de cereri de conversiune a datoriilor agricole. O puternică furtună s’a deslănţuit la Cetatea Albă. Numeroşi pomi au fost desrădăcinaţi. Acoperişurile mai multor case au fost luate de vânt.