Adevěrul, iulie 1932 (Anul 46, nr. 14873-14898)
1932-07-01 / nr. 14873
Pagina 2-a căsătoria fetelor înainte de 16 ani şi pedepseşte raporturile cu astfel de fete, chiar dacă se fac cu aprobarea lor. Punctul trei prevede indicaţia eugenică, deoarece societatea este interesată ca numărul indivizilor decăzuţi să fie cât mai mic. Punctul cel mai important, indicaţia socială, are în vedere în deosebi cazul când o familie are mai mulţi copii şi venirea a încă unuia ar primejdui existenţa celorlalţi. Dar proectul a fost stilizat în aşa fel, încât acest aliniat să folosească şi gravidelor cari nu mai au alţi copii, de pildă femeii necăsătorite, care a fost părăsită de tatăl copi- STATUL DA O MANA DE AJUTOR Dar proectul de lege merge şi mai departe. Din momentul ce admite în unele cazuri avortul, cu Cl OU iiC lUt/Ul yj.t* ti ii medic, trebuia luat în considerare şi cazul că femeia gravidă nu poate plăti operaţia. De aceea art. 3 al proectului are următorul conţinut: „Gravidele sărace au dreptul ca în cazurile prevăzute de art. 2 avortul să fie făcut într’un spital public, în mod gratuit sau acoperind o parte din cheltuelile reale, întrucât după dispozţiile în vigoare asupra asigurărilor de boală, femeea gravidă are dreptul la un ajutor de facere, ea are acelaş drept şi în cazurile de avort provocat conform art. 2.“ ★ Celelalte articole ale proectului sunt mai puţin importante. Art. 4 prevede pedepse grele pentru cei ce provoacă avort fără consimţimântul femeii gravide, un caz foarte rar. Art. 5 reduce pedepsele pentru pruncucidere, în special în cazurile când mama este în mare lipsă sau când vrea să-şi ascundă dezonoarea. Conform codului penal austriac pruncuciderea se pedepseşte cu munca silnică pe viaţă, dacă copilul este legitim sau cu 10 până la 20 de ani, dacă copilul este ilegitim. Noul proet, are în vedere starea specială de spirit a femeii în momentul când naşte şi reduce pedepsele atât de aspre ale codului austriac. In fine ultimul articol, şase, arata competentele: Curtea cu juri este competentă numai în acele cazuri de avort în cari legea prevede pedeapsa detenţiunei de la cinci la zece ani, iar la pruncucidere numai când acuzatorul public cere o pedeapsă mai mare de cinci ani. NECESITATEA ACESTEI LEGI Desigur că, împotriva acestui proect se vor ridica obiecţii, de natură religioasă sau de altă natură. Dar este neîndoelnic că proectu cehoslovac corespunde tendinţelor moderne. Actualele legi nu folosesc la nimic. In toată lumea avortul se practică pe o scară întinsă. Cu cât legea e mai severă, cu atâta ea este mai mult călcată. Când cineva are ghinionul de a cădea în ghiarele justiţiei, şi de a fi condamnat pentru provocare de avort, toată lumea îi ia partea. Dacă legea va despărţi cazurile de avort moraliceşte îndreptăţit, de cele executate, numai din pofta de câştig, şi in folosul unor femei frivole, poate că lumea nu va mai căina pe cei ce vor fi condamnaţi pentru provocare de avort. De aceia este de dorit ca proectul cehoslovac să devie cât mai repipede lege, şi să fie imitat în cât mai multe ţări, dintre cari să nu lipsească nici a noastră. De altfel chiar în Cehoslovacia va mai trece multă vreme până când acest proect va deveni lege. Deocamdată, ziarul „Prager Tagblatt“ a făcut o anchetă prin partidele politice pentru a afla ce atitudine vor lua. Partidele socialiste s-au pronunţat pentru proect, atât social-democraţii cehi, cât şi cei germani şi socialiştii naţionali cehi. Comuniştii nu sunt mulţumiţi de proect, deoarece pretind suprimarea necondiţionată a actualului art. 144 din codul penal (deşi chiar în Rusia sovietică sunt comisiuni speciale cari aprobă, de la caz la caz, avortu ) Partidele naţionale burgheze nu au luat încă atitudine precisă; unele (agrarienii cehi, partidul meseriaşilor cehi) înclină pentru; altele (naţional-democraţii) înclină contra proectului. Partidele clericale, atât cel ceh cât şi cel german s’au pronunţat energic contra proectului, deoarece există o enciclică papală „casti connubii“ care interzice în mod absolut provocarea de avorturi. Conform concepţiei catolice, copilul are prioritate faţă de mamă aşa încât provocarea avortului este interzisă, chiar dacă viaţa gravidei este altfel periclitată. Cum am spus, încă nu e de loc sigur că proectul ministerului de justiţie va deveni lege. Gama D-nii Sarraut şi Leygues pleacă la Geneva PARIS, 28 (Rador). — D. Albert Sarraut, ministrul coloniilor, va pleca mâine de dimineaţă spre Geneva, pentru a participa la lucrările delegaţiei franceze. D. Leygues a şi plecat astăzi seară Intr’acolo. Premii de 50.000 lei pentru toţi cititorii oferă REALITATEA Uustrard No. 283 apărută azi cu următorul bogat cuprins: „Când natura e prea darnică“... — Ce îndeamnă la sinucidere. Cum a decurs Excursia pe Dunăre a „Realităţii Ilustrate“ Prin Moşi Artiştii de cinema şi regisorii lor Olimpiada de la Los Angeles De Luni până Duminică Ce cred soţiile oamenilor de stat români despre bărbaţii lor. De vorbă cu d-na DUCA „Camargo" Yachtul unui miliardar american. — Ce nu ştie toată lumea. — De vorbă cu cititorii. — Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţii. — Jocuri distractive. — Actualităţi din ţară şi străinătate, etc. etc. Programele excursiilor următoare Tipărită la fotofotogravură (Tiafdruk) 32 pagini Preţul 10 lei APA MINERALA NATURALA FRANCEZA ■ VICHY CELESTINS Gută-Diabet-Artritism ELIMINA ACIDUL URIC moasei acţiuni strategice a lui Mihai, care-l face pe generalul Găvănescul să admită că după 200 de ani Napoleon a cunoscut această campanie a lui Mihai, ba că a învăţat chiardin ea planul trecerii Alpilor. După ce luase toate măsurile spre a înşela vigilenţa tuturor duşmanilor care-l înconjurau la nord, la sud şi la apus, în adâncă taină Mihai şi-a strâns toată oastea în 2 mari grupuri: unul în regiunea Pioeştilor sub directa sa comandă, şi al doilea în Oltenia sub comanda Banului Udrea şi a lui Radu Buzescu (în regiunea Drăgăşanilor). Oştile porniră la drum în dimineaţa de 17 Octombrie 1599 una trecând munţii prin păsurile Buzăului, iar a 2-a pe la Turnu Roşu, urcând Oltul. D. general Găvănescul descrie, zi cu zi, chilometru cu chilometru, tot acest marş triumfal prin idefileurile munţilor al armatelor lui Mihai, până au ajuns la Tălmaci (la 26 octombrie), în faţa oştirilor inamice sub comanda lui Andrei Bathori aşezate pe poziţiile de la sudul Sibiului. Andrei Bathori îi trimise o solie diplomatică în frunte cu nunţiul papal Malaspina, care în imaginaţia înflăcărată a generalului Găvănescul, e destinat a juca un rol semnificativ ce justifică ipoteza cuprinsă în titlul foiletonului de faţă al nostru. Nu-l vom urma pe r d. general în descrierea pertipeţiilor bătăliei şi a victoriei lui Mihai, apoi a intrării lui celebre în Alba Iulia. Mai interesante chiar decât detaliile bătăliei şi victoria, sunt toate amănuntele pregătirii lor şi acestea cititorul le găseşte în cartea generalului Găvănescul. Acolo va vedea câtă precauţiune îi trebuia eroului, câtă siguranţă în calcul, cât simţ de orientare, câte mijloace inventate spre a stabili legătura între cele două coloane ce înaintau spre aceeaşi ţintă. (Atunci nu era nici telegraf, nici telefoane sau motociclete, nici aexoplane). Totul trebuia socotit şi calculat cu precisiune, căci altfel, această înaintare şi trece de defileuri prin mai multe părţi se putea preface în dezastru. Până la Mihai şi trecerea munţilor din partea oştirilor lui întâi cucerirea Ardealului, mai găsim în istoria militară a omenirii treceri militare de munţi, dar toate se fac numai pe o singură coloană şi pe un singur drum. Aşa a făcut Alexandru cel mare în Asia, Anibal în Italia, Cesar în Galia, etc. (Au încercat, în timpurile contemporane Italienii să treacă munţii Abisiniei pe trei coloane în 1896, dar de partea cealaltă a munţilor, forţele abisiniene le-au pregătit un dezastru). Trei sute de ani după trecerea Carpaţilor de către Mihai, Napoleon trece în 1800 Alpii — pentru prima dată în istorie — pe trei coloane, distanţate una de alta cu zeci de kilometri, întrunindu-şi apoi, după trecere, coloanele şi câştigând victoria de la Marengo, care i-a pus, dintr-o singură lovitură, toată Italia la picioare, dându-i apoi şi coroana de împărat. Dar generalul Găvănescul insistă — cu drept cuvânt — asupra faptului că prioritatea acestei geniale invenţii strategice (trecerea pe mai multe coloane) se cuvine a fi atribuită lui Mihai şi nu lui Napoleon. D-sa — cum am mai zis — merge mai departe emiţând ipoteza că (cităm textual) „Mihai Viteazul a servit drept învăţător lui Napoleon pentru astfel de operaţiuni militare ne mai făcute până atunci de nimeni“. Şi pe ce îşi bazează argumentaţia? Pe faptul că Malaspina (despre care am pomenit mai sus) nunţiul lui Bathori a cunoscut tot modul de acţiune, chipul de trecere a lui Mihai pe două coloane, mersul operaţiunilor şi toate amănuntele pregătirii victoriei dela Selinberg. Şi — zice d. general Găvănescul de multă probabilitate, că le-a consemnat toate într’un raport oficial pe care de sigur l’a înaintat papei şi acesta la rândul său — aşa cum totdeauna s’a procedat — a depus raportul în arhiva Vaticanului, unde iarăşi probabil, a fost găsit de vre-unul din savanţii care-l însoţiau pe Napoleon, când acesta cutreerase victorios —înainte de luptele dela Marengo — toate oraşele Italiei de unde ridica tablouri, sculpturi, biblioteci, documente. „Nu s’ar putea oare admite — scrie de general — că memoriul lui Malaspina să fi căzut în mâinile lui Napoleon, mai ales că el se interesa şi de politica ţărilor române de la gurile Dunării şi să fi văzut astfel că trecerea munţilor se poate face şi pe mai multe coloane, nu numai pe una singură ca până atunci? Nu s’ar putea admite oare, în acest fel, ca Napoleon să fi fost inspirat, cu geniala lui mişcare operativ-militară din anul 1800 de mişcarea făcută cu două sute de ani înainte,de către un domn al Ţării Româneşti?“ Ipoteza generalului Găvănescul este desigur ispititoare, seducătoare şi foarte interesantă. Să ne aducem însă aminte şi de dictonul francez: „Ies grands esprits se rencontrent“ (marile spirite se întâlnesc în concepţiile lor). E plausibilă, credem, şi această ipoteză a noastră. Doctorul Ygrec Preşedintele Masaryk despre tineret Ziarul ,,Politika“ din Bratislava a publicat în ultimul număr, o convorbire cu preşedintele republicii cehoslovace T. G. Masaryk. Vorbind despre rolul tineretului în viaţa publică a Cehoslovaciei, preşedintele a spus: Datoria tinerilor este de a cunoaşte tradiţia generaţiei mai vechi, aceasta din urmă este datoare celei tinere, o participare vie şi o comprehesiune pentru progres. Desvoltarea atât politică cât şi culturală nu e condiţionată numai de vârstă. Generaţia mai veche şi mai tânără trebue să fie una ca şi alta: gânditoare, muncitoare, cinstită. A nu cleveti adversarii este regula principală în lupta politică şi culturală. M’am străduit, prin un studiu îndelungat, să pătrund chestiunile slave. Ca stat independent avem anumite raporturi față de diferitele state slave. Avem la Praga reprezentanţi oficiali ai statelor slave şi avem pe reprezentanţii noştri la ei. Guvernul şi eu facem o politică slavă. O problemă specială slavă are şi Slovacia prin aceia că are o populaţie malorusă şi se mărgineşte cu Rusia subcarpatică. Sunt certuri în privinţa punctului de vedere faţă de limba literară şi aci e nevoie de cunoştinţe. Slovacii şi cehii trebue să se poarte aci discret, deoarece e vorba de o problemă care se referă în primul rând la maloruşi sau ruşi cum se numesc ei singuri. Stabilirea limbii literare nu se poate face prin oficiile politice şi insistenţele unui partid sau altul, ci prin o creaţie într’adevăr literară şi prin studii lingvistice. V. L. IWASAKIK ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE E vorba de romanul ,,Ţapul“ al d-lui F. Aderca, apărut de curând în ediţie nouă la Alcalay şi cu titlul primenit. „Ţapul“ de altădată se chiamă acum Mireasa multiplă. Plină de interes este recitirea acestui roman care seamănă foarte puţin cu producţiile din ultimul timp ale d-lui Aderca. Mireasa multiplă este, desigur, femeea etern căutătoare de mângâieri. Iar „Ţapul“, masculul din noi. Acest ţap trăeşte şi in cel mai umil şi cumsecade om. In cartea d-lui Aderca el este descoperit in trupul tânăr al unui avocat de provincie, destul de naiv şi de sentimental, dar lucid şi analitic. După ce i-a plăcut avocatului să se lase în voia unei întâmplări care deşteptase intr’însul nostalgia unui trecut dulce, adică să scoată dintr’o casă luminată, seara, numai în hali, o femee care fusese altădată fata dragă inimii sale şi s-o facă soţie de toate zilele, el caută — iarăşi cu ajutorul întâmplării — consolarea ţapului din el cu o dragoste pur senzuală pentru o femee cu trupul desăvârşit. Ema, femeea scoasă din bordel, mai păstrează, în purtări şi atitudini, gingăşiile şi decenţa fetiţei de altădată, cu acelaş parfum al tinereţii interioare nealterate de anii ei de penitenţă trupească. Alina, amanta, dintr’o familie de burgheji de provincie, lasă să se creadă că la vârsta de treizeci şi ceva de ani este încă fecioară, ca să-şi poată împlini în voie destinul său de amantă, adică să se dărue bărbaţilor aleşi oarecum la întâmplare. Avocatul, care-şi adusese în casă o femee pierdută cu sufletul de fetiţă, avea nevoie de Alina fecioara ca de o femee pierdută. „Alina, tu ştii ce-am vrut eu să fii? O...“ Şi Alina nu este altceva: cochetă, înşelătoare, „şarpe omenesc care te irită zâmbindu-ţi cu vârful limbii şi cu dinţii şirag“. Intre dorinţa legitimă la bărbat de-a săruta fruntea curată a unei fetiţe, care prin puritatea ei este un corectiv al sbuciumului sexual bărbătesc, şi cealaltă dorinţă aproape de desfrânare sau numai de libertate pentru Instinctul pur al cărnii omeneşti; d. Aderca aduce în acţiunea Miresei multiple câteva personagii distincte psihologiceşte, perfect reale şi foarte interesante. Avocatul tânăr din provincia d-lui Aderca, fără să fie un donjuan, a cucerit câteva inimi de femei. Dar cucerirea a fost lesne, fără ca el să bage de seamă şi, cucerind, s’ar putea spune mai degrabă, că s’a lăsat el cuceriţi Slab, naiv şi sentimental, avocatul va fi totdeauna păcălit sufleteşte, din pricina imaginaţiei sale avântate, care merge alături realităţii, care adică nu creşte cu rădăcinile in realitate. Inteligent insă, de o inteligenţă analitică, el lămureşte mobilul tuturor faptelor, dar totdeauna prea târziu şi nu se alege decât cu satisfacţia platonică a divagaţiilor sale metafizice. Tema ca şi realizarea sânt, in mâinile d-lui Aderca, bine săvârşite. Poate că unele stângăcii de stil, explicabile dacă ne gândim că Mireasa multiplă a apărut în prima ediţie acum unsprezece ani, scad cursivitatea povestirii. Dar de aceste stângăcii, d. Aderca s’a desbărat. Mai mult, atâta grije de stil poartă d. Aderca, încât am putea spune că stilul d-sale din ultima carte — „Aventurile d-lui Ionel Lăcustă- Termidor“ — este puţin greoiu. Gândindu-ne la Mireasa multiplă şi la Ionel Lăcustă, la stilul limpede, de povestire aproape clasică, dacă n’ar fi atât de sbuciumată, al celei dintâi şi la obscuritatea celeia din urmă, mărturisim că suspinăm după d. Aderca cel de acum zece ani, preferându-i aşa, echilibristului cerebral de azi, oricâtă dexteritate dovedeşte, oricât humor ar cheltui. Când e vorba de cursul unei creaţiuni de artă, sugestiile nu încap, fiindcă, prin definiţie şi destin, sunt inutile. L. S. Un roman colonial Mekong de J. A. Pourtier nu este numai un roman colonial scris ca să placă după moda zilei. Este un studiu profund şi sincer al moravurilor, un roman de psihologie umană. Ce Influenţă poate exercita climatul, singurătatea, strania seducţiune a ţărilor tropicale asupra pasiunilor comune tuturor latitudinilor, asupra intrigilor de dragoste şi de ambiţie? Intr’adevăr, s’a creiat o viaţă nouă în centrele cele mai depărtate de colonizare, obiceiuri proprii acelora cari trăesc sub acest cer de un exotism atât de atrăgător. Nici poveşti de călătorie, nici romane de aventuri, nici descripţii de expoziţii coloniale sau reportagii nu vor putea descrie în amănuntele lor vii şi pitoreşti aceste îndepărtate limanuri. Dar fondul cotidian al acestei existenţe aparţine acum comediei umane moderne aşa cum scenele vieţii de provincieaparţineau secolului XIX-lea. Prin veridicul personagiilor şi veracitatea acţiunii sale, Jean Antoine Pourtier dovedeşte că cunoaşte bine lumea pe care o descrie. Şi apoi, ce frumoasă călătorie facem chiar noi cititorii. încurajarea filmului românesc LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ O carte mai veche Se vorbeşte cu multă insistenţă despre o iminentă contingentare cinematografică. Este vorba de un proect de lege care ar urma să treacă prin parlament şi să asigure astfel o bază producţiei naţionale de filme. ■*** Nu cunoaştem incă acel proect şi nu ştim dacă cinematografele vor fi obligate să joace un procent anumit de filme româneşti, sau dacă societăţile de locaţiune vor fi impuse la o taxă în ceea ce priveşte importul filmelor străine. In tot cazul, credem că cei însărcinaţi cu întocmirea proectului de lege, vor şti să nu pericliteze prea mult interesele actuale ale cinematografiştilor. Pe de altă parte, considerăm contingentarea unica măsură forte pentru încurajarea unei producţii naţionale. In toate ţările străine, introducerea contingentării a însemnat un avânt formidabil pentru producţia autohtonă. Este dureroasă constatarea că ţara noastră care oferă posibilităţi atât de vaste, nu are un studiu. Cauza invocată până acum, a fost lipsa capitaliştilor. In clipa însă în care contingentarea se va vota, capitaliştii nu vor mai avea de ce să se teamă. Vor fi siguri deplasarea fericită a producţiilor lor, şi atunci vor căuta să realizeze lucru cât mai bun. ION GOLEA Franţa şi ajutorul financiar pentru Austria LAUSANNE, 28 (Rador). — D-l Herriot a primit azi dimineaţă vizita d-lui Dolliuss, cancelarul Austriei. D. Herriot a comunicat că Franţa este hotărâtă să participe la un împrumut internaţional în favoarea Austriei, sub egida Societăţii Naţiunilor. Primul ministru a specificat însă că participarea franceză este acordată numai in principiu, suma, durata şi garanţia politică şi financiară a împrumutului rămânând să fie determinate ulterior. O nouă ordonanţă germană privitoare la portul uniformelor BERLIN, 18. (Rador). — Preşedintele Hindenburg a semnat o ordonanţă, care va fi publicată mâine, în baza căreia guvernele statelor federale nu vor mai putea de act înainte să interzică decât în mod provizoriu portul uniformelor de către diferitele organizaţii politice şi aceasta numai acolo unde ar cere-o ordinea publică. Citiţi: „LECTURA“ Franţa va continua sa-şi reducă armamentele Declaraţiile d-lui Paul Boncour către presă PARIS, 28. (Rador). — D. Paul Boncour, ministrul de războiu a declarat presei, că micşorarea cheltuelilor militare, astfel încât să nu fie primejduită apărarea naţională, este legată de evenimentele de la Geneva. Preocupările conferinţei dezarmării vor avea repercusiuni in bugetul din 1932 şi în mod parţial chiar şi în bugetul în curs. Repercusiunile economiilor generale nu vor avea loc asupra ministerului de războiu decât in proporţie cu reducerile de la celelalte ministere. Economiile mai însemnate vor apare în bugetul apărării naţionale, care este deosebit de acela al diferitelor servicii din minister. Dacă nu se ţine seamă de datoria publică, bugetul apărării naţionale reprezintă aproape jumătate din buget. Economiile care urmează a mai fi realizate, a spus d. Boncour, se vor face în deplin acord cu serviciile marelui stat-major şi secretariatul ministerului de război“. Ministrul războiului a încheiat spunând că Franţa a mai dat exemplul unor asemenea compresiuni, instituind serviciul de un an şi că ea va continua să-și reducă armamentele. MINISTRUL DE EXTERNE ENGLEZ A SOSIT CU AVIONUL LA LONDRA GENEVA, 28 (Rador). _ D. John Simon, ministrul de externe al Angliei, a sosit aci la ora 17 pe calea aerului. După o scurtă ședere aci, d-sa a plecat la Lausanne unde a avut o întrevedere cu d. MacDonald. D. Simon a pus pe primul ministru britanic în curent cu chestiunii© privitoare la dezarmare şi în special cu planul Hoover, care a făcut obiectul ultimului consiliu de miniştri britanic. Propunerile elaborate de către Marea Britanie vor fi supuse în curând d-lui Gibson, şeful delegaţiei americane la conferinţa dezarmării. PROPUNERI ELVEŢIENE IN CHESTIA DEZARMĂRII GENEVA, 28 (Rador). — Delegaţia elveţiană la conferinţa desarmării a depus azi o serie de propuneri precise în chestiunea desarmării aeriene. Propunerile acestea tind la interdicţiunea totală a bombardărilor aeriene şi la plasarea aviaţiei civile sub supravegherea unei organizaţii internaţionale, cum ar fi Societatea Naţiunilor. Comunişti arestaţi la Lisabona LISABONA, 2& (Rador). — Au fost arestaţi doi comunişti la care s’au găsit 57 de bombe de câte cinci kilograme precum şi material pentru fabricarea de asemenea bombe. Doctor H. MARTIN Colaborator al Inst. liînnTPNTl IMPOTENTA tează Psichonevrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frica Timiditatea, Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului, palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie), Nevralgie, parlisie, tremurături, insomnie somnolenţă migremă prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frecquenţă (Fulguraţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedagogie pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi. Incontinenţa de urină, Onanie, etc. S-A MUTAT str. Câmpineanu 4, (deasupra berăriei Gambrinus) peste drum de Teatrul Naţional. Tel. 374/91. Consult. 9-11, 2-7. Anglia şi proectul Hoover pentru dezarmare LONDRA, 28 (Rador). — Guvernul britanic consideră că propunerea de dezarmare a preşedintelui Hoover a stimulat foarte mult lucrările conferinţei de dezarmare din Geneva. Un consiliu de miniştri special, la care au participat şi d-nii John Simon și Herbert Samuel, s’a ocupat de problema dezarmării în lumina proectului Hoover. Guvernul britanic a acordat o atențiune specială aspectului naval al propunerii americane, deoarece se consideră că Marea Britanie este interesată în mod special In chestiunea dezarmar..v inavale: * Necesitatea unei reduceri navale substanţiale este pe deplin recunoscută în Anglia. Cercurile autorizate britanice sunt însă de părere că metoda americană ar duce la rezultate mai puţin efective şi mai puţin corespunzătoare împrejurărilor speciale ale diferitelor puteri navale, decât planurile propuse de Marea Britanie. In privința vaselor de luptă, reducerea calibrului maxim al tunurilor a fost fiat prin tratatul din Londra la 16 toni. Ar trebui, după opinia britanică, ca această măsură să fie realizată în primul rând. Deasemenea tonajul acestor unităţi ar trebui redus de la 35 mii la 25 mii sau mai puțin. Propunerea Hoover intenţionează Interzicerea submarinelor de peste 1200 tone, pe câtă vreme Anglia socoate că submarinele ar trebui limitate la un tonaj de 250 tone, deoarece acestea trebuesc considerate ca arme defensive. Marea Britanie va folosi primul prilej pentru a susţine din nou la Geneva propunerile sale, came cu amendamentele diferitelor puteri ar putea crea o bază practică pentru conferinţa dezarmării. Adoptarea planului britanic ar duce o simţitoare scădere a sarcinelor budgetare şi ar corespunde totodată Împrejurărilor diferite ale fiecărei ţări. INFORMAŢIUNI De câteva zile umblă prin cartierele Bucureştilor o aşa zisă comisie de recensământ. N’avem nimic de zis contra faptului de a se face anual recensământul situaţiei gospodăriilor, dat fiind că în Capitală, mai ales, această situaţie se schimbă din şease în şease luni. Dar modul cum procedează această comisiune lasă de dorit, şi el poate fi, dacă va continua, generatorul a numeroase incidente. In tot cazul, credem că nu e timpul acum ca cetăţenii să fie exasperaţi cu diferite şicane şi nedreptăţi. Iată un exemplu: în cartierul Silivestru, comisia de recensământ a impus un imobil locuit de proprietar, la suma de 165 mii lei anual. Or, acelaş imobil este impus de percepţia respectivă la suma de 25 mii lei anual. Tot acest imobil a fost impus de comisie pentru 22 încăperi locuibile, când în realitate el nu are decât şeapte încăperi locuibile. Dar nici chiar cu dependinţele, încăperile nu se ridică la 22. In acelaşi cartier aceeaşi comisie de recensământ a impus un imobil rămas neînchiriat, la suma de 150 mii lei chirie, când proprietarul l-a oferit în Aprilie cu 80 mii lei şi l-ar fi dat şi cu mai puţin, dar n’a găsit chiriaş. Se vede cât de colo deci, că comisia în chestiune lucrează superficial. Organele superioare au datoria sa ia măsuri, pentru că nu e acum vremea potrivită să se facă mizerii de asemenea natură oamenilor şi nici să fie purtaţi pe drumuri cu apeluri şi procese. Vineri la orele 8.30 dimineaţa soseşte în Capitală, venind de la Balcic, regina Maria. In aceia seară se va înapoia la Balcic. D. Ştefan Constantinov, prefectul judeţului Ismail, făcând o inspecţie in judeţ a putut constata că în localurile percepţiilor stau sechestrate de ani de zile obiecte de ale contribuabililor, D-sa a dat dispoziţii ca agenţii percepţiei să plece prin sat însoţiţi de primarii respectivi si sa ceară sătenilor să plătească impozitele în limita posibilităţilor. D-sa a dispus să se elibereze contribuabililor lucrurile sechestrate până acum. D. Puaux ministrul Franţei a vizitat localitatea Vâlcov şi canalul Stări Stambul. In afară de microfoanele instalate la posturile fixe de emisiune radiofonica, există şi aşa numitul „microfon vagabond“, care întovărăşeşte pe reporterul de radio în toate peregrinaţiunile lui. Match-urile sportive, vizitele prin diferite localuri, toate vagabondagiile, atât de frecvente în special în timpul verii, sunt transmise prin microfonul călător. Un reportaj asupra „microfonului vagabond“ îl publică ultimul număr al revistei ,,Radio-Fonia“. După cum există un „sex-appeal“ termen foarte la modă astăzi, se poate vorbi şi de un... „Radio-Appeal“, acel miraj misterios, care face pe orice radiofonist să nu se mai poată despărţi de aparatul său, chiar în toiul sezonului de paraziţi. O analiză mai subtilă a acestei ciudate fascinaţii exercitate de radio, e făcută intr’un articol din ultimul număr al „Radio-Fonia“. Dii dimineaţă 700 muncitori dela minele de cărbuni din Tic au declarat grevă, pentru că nu şi-au primit salariile din luna Februarie. Făcându-se cercetări, s’a stabilit că întreprinderea n’a putut achita salariile, întrucât are de încasat 27 milioane lei de la C. F. R. In urma intervenţiei făcute de d. Chirilă, inspectorul general al muncii regiunea Cluj, muncitorii au acceptat să reînceapă lucrul. Ministerul muncii va face demersurile necesare pentru achitarea salariilor. Consiliul de miniştri a decis că pe baza convenţiunii încheiate cu Regia Autonomă a C. F. R. şi ca o complectare a jurnalului Consiliului de miniştri No. 663 din 31 Mai 1932, generalii inspectori de armată, când pleacă în inspecţia comandamentelor şi unităţilor în subordine, au dreptul a călători pe C. F. R. în vagoane-salon. Pentru aceasta, generalii inspectori de armată sunt obligaţi a cere din timp Ministerului Apărării Naţionale, pentru a interveni la Cassa Autonomă a C. F. R., să li se pună la dispoziţie vagonul-salon, arătând în cerere unităţile ce urmează a fi inspectate, itinerariul, durata inspecţiunii, ziua şi trenul de plecare, precum şi ziua înapoierii. Adunarea generală a soc. „Sacreries et raffineries en Roumanie“, care a avut loc la 20 iunie a. c. a decis distribuirea următoarelor dividende: 120 fr. net pentru acţiunile de capital, 90 fr. net pentru cele de preferinţă şi 270 fr. net pentru cele ordinare. D. jude instructor Enescu a ascultat ori o serie de informatori, în legătură cu falimentul băncii Mercur. Instrucţia a fost terminată. Se aşteaptă numai raportul experţilor numiţi spre a cerceta gestiunea băncii. Cercetările, după cum se ştie, se referă la reclamaţiunea Băncii Naţionale, care susţine că a fost indusă în eroare pentru a obţine un reescent de circa 20 milioane. Banca Mercur s-a folosit de un portofoliu fictiv. Muntele de Pietate, care a fost declarat în stare de faliment prin sentinţa tribunalului comercial constituit în complet de divergenţă, a făcut ori cerere pentru a i se admite lichidarea judiciară. Deasemenea a făcut apel în contra sentinţei prin care i s-a respins cererea de concordat preventiv şi a obţinut suspendarea executării falimentului, până la tranşarea definitivă a celor două cereri introduse de societate. D. inginer Buruiană, directorul comercializărilor a fost numit membru titular prin tragere la sorţi, in comisiunea disciplinară de pe lângă departamentul industriei şi comerţului, până la 25 Aprilie 1933, iar d. Cezar Hârjescu, directorul secretariatului general, membru supleant, prin tragere la sorţi, pentru acelaş termen. Guvernul olandez a primit propuneri din partea băncii „Netherlands Indies Commercial Bank“ pentru completa reorganizare a industriei de zahăr din Java. Proectul prevede dizolvarea lui „United Java Sugar Producers Association“ şi constituirea unei societăţi cooperative a producătorilor din Java, care va exploata plantaţiile din această insulă, va reglementa producţia limitând-o numai la plantaţiile ce lucreză cu un preţ de cost foarte scăzut; deasemeni societatea va finanţa recoltele. Intre Sindicatul producătorilor francezi de mătase Viscose şi Cartelul de mătase artificială din Belgia a intervenit un acord. Această înţelegere va conduce în curând la constituirea uni cartel european al mătăsii artificiale. In vederea echilibrării bugetului, Camera Reprezentanţilor din Washington a adoptat un proect prin care se preconizează reducerea salariilor funcţionarilor, prin acordarea de concedii forţate neplătite. Direcţia căilor ferate elveţiene tratează actualmente cu reprezentanţii industriei germane de cărbuni, în vederea încheierii unui acord pentru aprovizionarea cu cărbuni a căilor ferate din Elveţia.