Adevěrul, iulie 1932 (Anul 46, nr. 14873-14898)
1932-07-22 / nr. 14891
Pagina 2-a APA MINERALA NATURALA FRANCEZA VICHY CELESTINE Gută-Diabet-Artritism ELIMINA ACIDUL URIC Pentru cine are nevoe de cura de Karlsbad „Indicaţiile şi contraindicaţii!e Curei de Karlsbad“ de Doctorul GR. GRAUR medic balnear de Karlsbad Un volum 72 de pagini apărut în Ed. „Adevărul“ 4© Lei 42, Strada Carol, 42 Dir. A. IANCU fost media de spital Urinare, Sifilis, Venerice Vindecarea Blenoragiei prin injecţii Diatermie urologică şi generală Consult. 8-11 a. m.; 2-3 şi 5-8 p. m. Telefon 34853 Pentru comemorarea marelui scriitor Jules Valles „BIBLIOTECA DIMINEAŢA“ publică în numărul 149 — apărut azi — Romanul unui tânăr sărac Lei 6„ — o reriCBiiasi inectie a Phaireiir a Ginului ţara Examinaţi dacă aceste Symptome se prezintă intre degetele Domniavoastră. Este o infecţie neplăcută, cauzată de un germene, pe care îl neglijăm cu uşurinţă, dar care devine periculos dacă-l neglijăm prea multă vreme , ştiinţa îl numeşte Tinea Trichophyton. De obicei apare între degete. Symptomele sunt unnătoarele : pielea divine umedă şi adesea se crapă sau produce băşici, care dau loc la măncărime. Uneori pielea se înroşeşte şi se inflamează, său arsă, se înălbeşte, se întăreşte sau chiar se sidefează. Mirosul este adesea dezagreabil. Examinaţi-vă picioarie chiar în această seară şi dacă descoperiţi unul din aceste Symptome, reacţionaţi imediat. Puneţi Saltratul Rodell în apă, pănă ce oxigenul degajat va da apei înfăţişarea unui lapte gras. Când veţi pune picioarele in această baie lăptoasă, oxigenul pătrunde adănc în pori şi omoară germenul, care produce boala. El mai calmează oboseala şi sensibilitatea picioarelor şi moaie induraţiunile şi bătăturile atăt de mult, încăt puteţi să le scoateţi in întregime, cu rădăcină cu tot. Sabratul Rodell, se vinde de toate farmaciile şi drogheriile cu garanţie de înapoierea banilor in caz de neeficacitate. Preţul lui este derizoriu. Doctor H. MARTIN Colaborator al Inst. ISE n,f? R K t iPOIENIA Colaborator al Inst. ISE n,ft TF*RST R rar. IPOIEfslA tează Psichonevrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frica Timiditatea, Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagiei. Nevralgie, parlisie, tremurături, insomnie somnolenţă migremă prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frecquenţă (Fulguraţie, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedagogic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. S’A MUTAT str. Câmpineanu 4, (deasupra berăriei Gambrinus) peste drum de Teatrul Naţional. Tel. 374/91. Consult. 9-11, 2-7. Cărţi de succes ! ASFINŢIT DE OAMENI de Ludovic Dauş ...Acţiunea acestui roman cuprinde una din cele mai frământate epoci din prima etapă a României moderne. Romanul „Asfinţit de Oameni” este cea mai cuprinzătoare şi mai reală frescă de figuri care au ştiut să impună vremii lor un impuls de viaţă nouă, prin propria lor durere uneori, întotdeauna prin năzuinţele de libertate şi generozitate ce i-au caracterizat. Pe lângă interesul literar, romanul d-lui Ludovic Dauş, trezeşte, aşadar, şi un interes de documentare umană, valorificată cu o intuiţie de pană in adevăr deosebită. LEI 80. Editura „Adevărul”. Palatul justiţiei CREDITORII SI LICHIDAREA JUDICIARA Pe temeiul legii lichidării judiciare un falit a introdus la 9 Mai 1932 o cerere in acest sens. Pe de altă parte la 13 Mai tribunalul a dispus omologarea tabloului pentru distribuirea sumelor rezultate din lichidarea activului falimentului. Falitul care obţinuse lichidarea judiciară, atacă cu opoziţie jurnalul de omologare intervenit ulterior acordării lichidării. Tribunalul a admis opoziţia şi a suspendat împărţirea sumelor. Creditorii falitului au făcut apel care a fost admis de Curtea secţia II-a şi în consecinţă a respins opoziţia făcută de falitul în lichidare judiciare. Rezultă deci că creditorii îşi conservă dreptul câştigat chiar in cazul introducerii de către debitorul falit, a cererei de lichidare judiciară. CONDAMNAREA UNUI FUNCŢIONAR INCORECT Tribunalul Ilfov secţia III-a a condamnat la patru luni închisoare corecţională pe Temistocle Anaharlis, fost distribuitor de pâine în serviciul brutăriei Nicu Cordaş. El era Învinuit că şi-a însuşit o sumă de bani ce aparţinea patronului său. Primirea triumfală a unei • aviatoare BERLIN, 19. (Rador). — Aviatoarea Maria von Etzdorf, care a făcut singură un sbor în Extremul Orient, s’a înapoiat ori la Berlin. Aviatoarea a fost însoţită de la Viena de numeroase aeroplane germane, care i-au eşit înainte. I A APĂRUT! A APĂRUTl'] DIMINEAŢA COPIILOR NUMĂRUL 441 ! CU URMĂTORUL BOGAT CUPRINS: Răspunsuri la întrebarea „Ce vrei să fii în viaţă?“ — Fotografiile cititoarelor şi cititorilor cari au luat la şcoală :—: premiul I-iu. — De vorbă cu cititorii, etc. etc. :—. Arborele minunat de Marcu Ionescu Buchetul Mioarei jiüiüüiiüüiüiüiüijjíü de Maria Soréi Cel mai frumos trandafir de Socrate Murgulescu Când treceam pnn „Valea Florilor“ de N. Batzaria Pădurea fermecată nu de Alex. Baiculescu Marea nenorocire a lui Haplea UUUUHUUUUUUUUIEUUUU de Mos Nae :] UN EXEMPLAR LEI 5I Numeroase ilustraţiuni ] „Am văzut că Pantelicul v’a supărat, din cauza prea marei aproprieri de un munte coleg, producător de adevărat caşcaval. Ce-i de făcut? Să suprimăm reputaţia Penteleului nu se poate să înlocuim versul cu Pentelicul vinovat iar e greu. Dar în sfârşit, dacă găsiţi ceva care să-l înlocuiască, eu primesc“. Duiliu Zamfirescu avea desăvârşită încredere în gustul artistic şi priceperea fostului director al „Convorbirilor literare“. Iată ce-i scria în anul 1894, cu privire la romanul său „Viaţa la ţară“: „Văzând că nici în numărul de Aprilie nu începeţi publicarea Vieţei la ţară, doresc să cunosc cauza. Dacă romanul nu place, vă rog să-mi scrieţi lămurit. Dumneavoastră ştiţi că nu mă supăr, şi că sunt foarte sincer când spun asta. Eu cred însă că tot e ceva de scos din ultima mea încercare; de aceea (dacă nu o publicaţi), vă rog să-mi spuneţi ce şi cum credeţi că ar fi de schimbat“. In cele din urmă, romanul a fost publicat în revistă. Răposatul istoric D. Onciul, după multe încercări respinse, care încep de pe la 1873, abia la 1884 a izbutit să i se publice „Convorbiri“ studiu său istoric: Iuga-Vodă, Domnul Moldovei la 1371 şi 1160. Celelalte articole îi fuseseră sistematic refuzate din cauza defectelor formale, căci Onciul scria la început într’un dialect bucovinean. Două poezii ale Veronicăi Miclea(„Albăstrele“ și „Galatea“), trimise lui I. Negruzzi, au rămas nepublicate, iar poetul bucovinean P. Petrino, amic personal al lui I. Negruzzi, a fost nevoit să ia poziţie ostilă faţă de „Convorbiri“ şi de toţi membrii Junimei, inclusiv Maiorescu, din cauză că cenaclul îi refuza unele bucăţi literare. Ca şi poetul M. Zamfirescu, în „Muza de la Bolta rece“, el deschise un atac viu contra lui Alexandri, Eminescu şi ceilalţi fruntaşi ai cercului Junimea. Alexandru Vlahuţă începuse colaborarea la „Convorbiri“ în anul 1881. I. Negruzzi îi cerceta debuturile cu deosebită atenţie şi-i comunica în scris observaţiile sale la care poetul răspundea: „Vă respect foarte mult şi vă sunt recunoscător pentru observaţiile ce-mi faceţi relativ la poesiile ce v’am trimis în urmă“. Sau: „Aţi făcut destul pentru mine şi nu-s vrednic să vă mulţumesc. Mi-aţi deşteptat gustul de a scrie, şi ce e mai mult, m’aţi învăţat a-mi cântări fiecare vorbă — vă voi fi pururea recunoscător“. In altă scrisoare, din 12 Februarie 1881, poetul „Vlahuţia“, — cum semna el în timpul acela, — trimite o poezie filozofică („Lutul gânditor“), pe care o dedică lui Jacob Negruzzi: „De veţi găsi ceva bun în aceste versuri,daţi-mi voe să le închin d-voastre spre semn de adânc respect şi vie recunoştinţă ce vă păstrez. De nu veţi respinge-o în totul, voi îndrepta, fără întârziere, greşelele ce mi se vor arata“ Dar poezia a fost respinsă „în totul“, căci nu s’a publicat în revistă, cu toată dedicaţia măgulitoare a poetului. Cu o frumoasă şi justă modestie, Vlahuţia scriapeste un an, într’o scrisoare datată din Târgovişte, la 6 Mai 1882: „De altmintrilea nu greu, vă va fi să recunoaşteţi cât de mult îmi place şi mă silesc să fac nimic, ceea ce face în mare d. Eminescu, a cărui făctură genială în versuri, nu o pot îndeajuns admira, îmi va sluji de model acest mare maestru, care-şi cunoaşte atât de bine limba şi care-şi mlădie atât de artistic gândirea“. Vlahuţă îi încredinţase lui I. Negruzzi şi un coet, care cuprindea probabil primele sale încercări poetice. Nu cunoaştem aprecierile şi observaţiile directorului „Convorbirilor“ asupra acestor începuturi literare. ★ Iacob Negruzzi, care se erija în judecător şi îndrumător faţă cu începătorii, păstra însă toate formele de rigoare, când era vorba de scriitorii mai încercaţi. In orice caz, toate respingerile de manuscrise se făceau în numele „Junimei“, care asculta lucrările serioase şi hotăra de soarta lor. Când se citea o bucată, autorul nu era admis să ia parte la discuţia operei sale. I se opunea verdictul junimist: „autorul a vorbit“. Dintre colaboratori numai Caragiale n’a îngăduit să i se facă tăcturi sau îndreptări în operele sale. El a interzis formal orice amestec în această privinţă şi într’o scrisoare adresată lui Negruzzi a făcut un mare tărăboi în jurul greşelilor de tipar ce se strecurase într’o lucrare a sa. De asemenea, lui Eminescu nu i s’au făcut nici odată îndreptări şi nu i s’a respins nimic la Junimea. Intr’una din şedinţele societăţei, când s’a citit „Scrisoarea III-a“, Gh. Panu, probabil din motive politice, s’a ridicat şi a părăsit sala protestând, împreună cu V. Pogor. Junimiştii au cerut să se citească din nou poezia şi au admis-o cu entuziasm. Iacob Negruzzi, când a primit prin poştă Epigonii, a făcut poetului unele observaţii, scriindu-i la Viena. Eminescu a răspuns imediat, dând lămuriri şi consimţind, la rigoare, să se suprime strofa III-a, ceea ce nu s’a făcut. In coloanele revistei, la Poşta redacţiei, i se răspundea uneori lui Eminescu sub literele convenţionale: Y. Z. Iată două răspunsuri, în numerele apărute în cursul anului 1870: „D-lui Y. Z. Pre bine. Se va publica cât mai curând sau, în numărul dela 15 Iunie, pg. 136: Y. Z. Meritul poetic e necontestabil, chiar când nu ne-am uni cu totul în idei. Mulţumiri sincere“. Lui creangă, om mai în vârstă, care n’a debutat cu încercări slabe şi nici n’a dibuit la începu-* turile sale publicistice, n’a fost niciodată nevoe să i se schimbe ceva din poveştile sau „amintirile“ trimise la Junimea. Când a citit prima parte din „Amintiri“, Maiorescu i-a expediat următoarea felicitare telegrafică: IOAN CREANGA institutor, Iaşi Mare succes de plăcere şi veselie la citirea amintirilor şi la mai multe. (ss) GANE, MAIORESCU Creangă avea felul său original de a scrie. El nu îngăduia îndreptări în stilul său, care era de altfel totdeauna cizelat cu mare îngrijire. Cine ar încerca să schimbe sau să întoarcă propoziţiile ori frazele povestitorului, ar izbuti mai uşor să le strice, iar nu să le facă mai frumoase. Spiritul critic al lui Iacob Negruzzi a fost totdeauna sever; el era însă un mare înţelegător al valorilor. Această înaltă însuşire, care nu l-a părăsit niciodată, a fost trăsătura de unire între el şi marele său prieten Titu Maiorescu. El l-a priceput şi l-a ajutat în greaua lui misiune, cu o rară competenţă. Acestui spirit ales se datoreşte şi ridicarea personalităţei sale printre oamenii de merit ai generaţiei literare din trecut. Nicolae Ţimiraş Citiţi Adeveriri Literar ADEVĂRUL INFORMAŢIUNI Direcţiunea generală a regiei autonome c. f. r. a făcut cunoscut organelor sale că nu trebuesc confiscate cărţile de alegător, ale alegătorilor ce se înapoiază de la vot, fără legitimaţii de călătorie, cărţile fiind necesare pentru votarea la alegerile Senatului. Editura „Adevărul“ primind de la librarii din Capitală şi de la mulţi din provincie cereri de exemplare din „MEDICUL NOSTRU“ cereri pe care nu le poate satisface din cauza epuizării ediţiei, — aduce la cunoştinţă că se pregăteşte o nouă ediţie pentru anul 1933 a enciclopediei medicale „Medicul Nostru“ de sub direcţia d-rului Ygrec. Cu acest prilej doctorul Ygrec roagă pe cititorii „Medicului Nostrul“ şi pe medicii cari au citit cartea, să binevoiască a-i comunica (pe adresa ziarului „Adevărul“) orice Insuficienţă, orice cusur, orice lipsă, constatată în prima ediţie, spre a se putea evita în a doua ediţie ţinând seama de observaţiile făcute. O ploaie torenţială s-a abătut asupra, regiunei Alba Iulia, inundând complect linia ferată Alba Iulia- Zlatna. Trei poduri de lemn au fost luate de torente. Grindina, care a însoţit ploaia a spart numeroase geamuri. Circulaţia trenurilor a fost întreruptă pe linia Alba lulia-Zlatna. -------- ID. Emilian Topa a fost numit asistent definitiv la institutul botanic de pe lângă facultatea de ştiinţe din Cernăuţi. Cu avionul soc. C. I. D. N. A. a sosit aseară în Capitală, d. Couhé, inspectorul general al aeronauticei civile franceze. Pe aerodrom oaspetele a fost întâmpinat de d-nii colonel de l’Hermitte, ataşat aeronautic al Franţei, Louis Jaeckert, directorul general al soc. C. I. D. N. A., maior Peneş, directorul comercial al soc. etc. D. dr. D. Ionescu Siseşti a fost numit agregat onorific la facultatea de medicină din Bucureşti, la catedra de semiologie nervoasă pe care o ocupa până acum in calitate de conferenţiar suplinitor. A fost semnat decretul pentru numirea d-lui Al. Cantacuzino Paşcanu in postul de director al aviaţiei civile, pe data de 15 iulie crt. Ambele tinerelor fete înştiinţează orice fată tânără având nevoie de sprijin moral şi material că la Căminul din str. Barbu Catargi 16 găsesc întreţinere complectă pentru 30 lei pe zi. Intre 12 și a. m. se serveşte o masă bună pentru 15 lei. Un birou de plasare funcţionează gratis. Facem un călduros apel către fetele streine să nu primească sfaturi de la necunoscuţi ci să se adreseze nouă, iar doamnele cu posibilităţi materiale să ne ajute pentru ocrotirea tinerei fete, viitoarea mamă, isvorul generaţiei de mâine. Gardianul public Teodor Fesnic din Cluj, curăţind o armă, a provocat descarea ei. Gloanţele au rănit pe cumnata gardianului, anume Irina Crişan, în etate de 17 ani. Organizaţia naţional-ţărănistă din Galaţi a introdus contestaţiile împotriva listei „Gărzii de fier“ pe motiv că al doilea candidat al listei, anume Stelescu, nu are vârsta de 25 de ani. Din cauză că locuitorii din regiunea Moşeşti (R.Sărat) şi Costeiu (Buzău) n’au semnalat la timp autorităţilor lăcustele apărute în stufărişul acestor regiuni pentru a se lua urgente măsuri, s’a născut un focar de lăcuste care acoperă peste 300 de hectare şi ameninţă tot şesul Dunărei. Numărul festiv (No. 200) al revistei „Radiofonia“ constitue un adevărat eveniment in publicistica românească şi nu trebue să lipsească nici unui amator de radio. Se găseşte spre vânzare la toţi depozitarii şi chioşcarii din ţară. Asociaţia generală a inginerilor din România (A. G. I. R.) aduce la cunoştinţa membrilor săi că în urma adunărei generale din 18/VII o delegaţie a A. G. I. R. s-a prezentat d-lui general de divizie Mihail Ionescu, director general al C. F. R. şi apoi d-lui subsecretar*de stat la ministerul de finanţe Gh. Crişan, cu moţiunea adunărei generale în chestiunea înglobării diurnelor fixe în salariu la inginerii din administraţia C. F. R. Delegaţia a obţinut aprobarea ca diurna fixă să fie înglobată in salariu — astfel cum s’a făcut şi cu inginerii din celelalte administraţii publice, — dându-se ordin de către ministerul de finanţe ca plata salariilor inginerilor C. F. R., să se facă ca până în prezent pănă la îndeplinirea formalităţilor de înglobare în salariu a diurnelor fixe. Funcţionarul Enache Dobreanu de la administraţia financiară Galaţi, s-a sinucis, trăgându-şi un foc de revolver în abdomen. Primim: „Serbarea cavaleriei şi concursul hipic“ organizat de şcoala specială de cavalerie, anunţat pentru zilele de 24, 25 şi 26 iulie, va începe cu o zi mai devreme, deci va avea loc în zilele de 23, 24 şi 25 Iulie, Sâmbătă, Duminică şi Luni. Măcelarii din Galaţi au declarat grevă. Ei cer reducerea unor taxe comunale. Comerciantul Paul Khismody din Cluj a fost atacat de doi bandiţi pe şoseaua Fraid-Gheorgheni. I s’a furat o mare sumă de bani. Cadavrul unui copil găsit lângă Cluj CLUJ. 19. Astăzi la ora 1 s’a găsit pe câmpul Constanta, din apropierea oraşului nostru, cadavrul unui copil în etate de trei ani, prezintând semne de strangulare. La faţa locului sau dus comisarul Nemeş şi medicul legist Ostatea, care au deschis o severă anchetă. Se presupune că la mijloc este o crimă odioasă, motivul ei fiind răzbunarea. *• Parchetul a dispus autopsierea cadavrului. Incăerare politică TARGOVISTE, 19. — Locuitorul Ion Toma Stan din comuna Gorgota a fost grav bătut de către mai mulţi agenţi liberali în urma unei discuţii politice. Victima a fost internată in spitalul judeţean. Se fac cercetări. Avocat arestat fiindcă a manifestat contra prefectului de Botoşani TRIBUNALUL A INFIRMAT MANDATUL BOTOŞANI. 19. 0D. avocat Mişu Alexandrescu din Bucecea, a organizat o manifestaţie împotriva prefectului judeţului. El a fost arestat şi trimis în judecată. Mandatul său a venit azi spre judecare înaintea tribunalului. Tribunalul a infirmat mandatul. D. Alexandrescu a fost totuşi menţinut arestat, deoarece parchetul a făcut apel. * Incidentele electorale petrecute la Bucecea au fost anchetate de d. procuror general Coroiu. Procurorul general de Iaşi a adresat cuvenitele procese verbale. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Evoluţia lui Pablo Picasso La Galeria Georges Petit din Parizi s’a deschis în ultimul tihip, pentru un Interval de două luni, expoziţia de pictură a lui Pablo Picasso. Numele lui e răsunător ca un zar de cristal svârlit pe o tipsie de argint. Pictura lui are sonorităţi de culoare iar liniile desenului său, se Îmbrăţişează rotund sau se resping unghiular, irvtr’o ameţitoare iluzie optică. De la clasicismul pur până la cubismul unei geometrii picturale, Picasso, străbate aşa de variate căi şi rezolvă atât de multe probleme coloristice, că înşiruirea operelor lui pe un singur panou ameţeşte şi deconcertează totodată. Un eclectism Intelectual 11 plimbă, dealungul tuturor picturilor clasice şi moderne, iar o volubilitate spirituală 11 înlâsneşte expresia ritmurilor celor mai variate. Această lipsă de „unitate”, care pentru mulţi ar echivala cu lipsa personalităţii, la Picasso se schimbă dinpotrivă, intr’o vastă mobitate de spirit care li creiază acea individualitate complexă şi bogată, în atitudini şi expresie. Neo-Clasic sau cubist, Picasso desfăşoară aceiaşi poezie de culoare şi ascunde in adâncul operei lui, acelaş suflet candid, cu revolte îngereşti şi extazuri revoluţionare. E un cercetător al ideilor constructive, in opacitatea materiei dure... De la prima lui expoziţie în 1901 şi până azi, paleta lui a parcurs vertiginos, drumuri de prăpăstii, ca o rachetă luminoasă, căzând din înălţimi, in fundul abiselor negre. O sensibilitate care freamătă de ne- ndumerire şi cercetare, nu se închide uşor in forma unei singure păstăi. Picasso, de la prima lui apariţie in pictură, a spart zidul indiferenţei şi a creiat în jurul lui o atmosferă de nelinişte şi de furiozitate, afirmându-se ca un poet al culoarei, odată cu „epoca albastră“ a primei lui palete. Zugrăvind misterioasa legiune a arlechinilor, şi soborul aerian al acrobaţilor, a creiat o lume vizionară, care pare purtată de aripi invizibile, pudrate cu aur, şi înobilate cu acel parfum intim al durerilor neînţelese şi predestinate. Picasso filozofează cu pânzele lui, ca un dialectician al curcubeelor omeneşti. E multă poezie tristă în culoarea lui şi multă revoltă nestăpânită in ritmul ideologiei lui colorate. Technician al tuturor mijloacelor picturale, el a atacat uleiul, pastelul, acuarela, gravura şi chiar sculptura, cu aceiaşi puteri de posesie şi aceiaşi spontaneitate expresivă, ca un orchestrator virtuos, de sonate şi de simfonii. Fără dulcegării de romanţă, ci cu durerea grevă a dramei sufleteşti, el însuş bolnav de o atât de largă distribuţie a visului, a întocmit o pictură din structura complexă a inaginaţiei lui eclectice. Şi deşi manifestările lui sunt variate rămâne în opere lui, o ciudată forţă de concentrare, cheltuită intro dinamică impetuoasă de vulcan. Din această manifestare, care e cel mai de ales şi mai mare, nu s-ar putea spune: Picasso — neo-clasicul sau Picasso — cubistul ? In faţa unei realizări atât de vaste, un singur calitativ se impune şi acesta singur va explica nedumerirea multelor semne de întrebare: Pablo Picasso — creatorul. CLAUDIA MN.I.IAN SINTEZA DE PICASSO PORTRET DE PICASSO D. Paciurea Cu moartea sculptorului Paciurea, arta plastică pierde pe unul din cei mai mari artişti pe care i-a dat glia noastră. Vor trece ani şi opera sa va creşte tot mai mult, minunând minţile şi luminând generaţiile viitoare, cu puterea talentului său de creator. Suflet de elită, închis în lumea concepţiilor pe cari le avea despre nobilul meşteşug al sculpturei, Paciurea a trăit irosindu-şi viaţa, fărămiţând-o în clipe de bronz şi de piatră, clipe cărora le-a insuflat darul creaţiunei eterne. A fost unul din puţinii artişti, care, mai presus de toate nevoile cu cari a trebuit să lupte, zi de zi, atât în tinereţe cât şi la maturitate, s’a pasionat — până la îmbolnăvire — pentru realizarea acelui absolut car se cheamă opera de artă. Au fost oameni cari l-au înţeles — prea puţini — şi au fost oameni cari nu l-au înţeles — prea mulţi din nenorocire, mulţi şi puternici — care îşi vor bate pieptul şi azi şi mâine, mândrindu-se că „al nostru a fost". Ce au făcut oamenii aceştia pentru el?... Nu l-au înţeles pentru că Paciurea Moartea unei mari poete iugoslave Zilele acestea a murit la Belgrad poeta sârbă Daniţa Markovici in vârstă de 53 ani. S’a născut la Cacika şi a studiat la o şcoală superioară de fete din Belgrad. După terminarea studiilor s’a consacrat pedagogiei, in care timp a activat şi pe terenul literar. Versurile ei au avut un mare ecou. A publicat numeroase poezii în revista „Zvezda“, poezii pe care le-a scos pe urmă intr’un volum, sub titlul „Momente“. A doua ei carte de versuri „Momente şi dispoziţii” a fost premiată de Academia Regală din Belgrad. A scris deasemenea si numeroase nuvele, pe care le-a publicat sub titlul „Din comoara bunicii“. Daniţa Markovici a activat cu suedes şi în ziaristica iugoslavă, a fost plămădit din aluatul oamenilor de geniu, pentru că n’a fost ca nimeni, ci a fost numai ca el. Pe urma lui rămân puţine lucrări, însă uriaşe din punct de vedere al realizărei. „Titanii" de sub cascada Parcului Carol, „Sfinxul", „Shakespeare", Ibsen“, „Beethoven" şi o serie de viziuni de apocalips, idei materializate pe care Paciurea omul, le botezase cu un nume generic: „Himere“. Operelor acestea li se mai adaogă acea minune de proect de monument al Institutorilor căzuţi în război, rămas ca machetă intrăm colţ de atelier, în timp ce pieţele noastre publice uluesc prin greutatea pietrelor şi a bronzului. Din înţelegerea largă şi din sufletul bun, sortit să-l supravieţuiască în opera sa, a dat cât a putut elevilor pe care i-a avut ca învăţăcei, creind falanga generaţiei mai tinere, care cinsteşte arta ce ne-a lipsit până la el. Cu moartea lui Paciurea, se rupe pentru un timp linia de ascensiune a plasticei româneşti, care prin el a ajuns până la cele mai mari înălţimi. C. ARDELEANU Tricentenarul universităţii din Amsterdam Universitatea din Amsterdam şi-a sărbătorit zilele acestea, 300 de ani de existenţă. La solemnitate au luat parte reprezentanţii tuturor universităţilor din lume. O splendidă expoziţie Rembrandt In muzeul naţional, o frumoasă expoziţie Van Gogh în muzeul municipal, mai multe concerte de gală, date de renumita orchestră dirijată de Mengelberg, toate acestea au prilejuit Amsterdamului, un rendezvous artistic şi intelectual în aceste zile de vară. Afluenţa publicului la serbare a fost foarte mare. Profesorii şi studenţii veniţi de la alte universităţi, îmbrăcaţi în costumele cele mai variate, unele de o culoare strălucitoare — au defilat pe străzile Amsterdamului, îndreptându-se apoi spre muzeul municipal, unde au prezentat omagii primarului oraşului. Timp de trei ore cât a durat serbarea, discursurile s’au succedat, scoţându-se în relief, gloria unui institut de ştiinţă, unul dintre cele mai vechi din Europa. La banchetul ce s’a dat seara, s’au rostit deasemenea discursuri elogioase pentru savanţii olandezi, în frunte cu rectorul ’ universităţii M. Elote. Municipalitatea din Amsterdam a contribuit foarte mult pentru reuşita serbării. Timp de mai multe zile, toate cotidianele au anunţat pe larg programul şi felul cum va decurge solemnitatea. Unul din discursurile cele mai impresionante, rostite la banchetul oficial, a fost acela al primului ministru olandez, una din personalităţile cele mai marcante din lumea politică. Cărţi-reviste A apărut: „încotro?“ An. II, No. 57 cu următorul sumar: Poftiţi la vot domnilor a Iegători; Mic manual practic pentru uzul alegătorului român; D. Virgil Madgearu în halat şi papuci; Cine nu plăteşte impozite. Altă listă de mari societăţi şi de oameni politici datori fiscului; Ţiganiada electorală; Păzeştemă Doamne de prieteni, că de duşmani... Când se omoară fraţii între ei; Mizeriile dislogate; Ce crede ele despre ei; Zvonuri, fapte, răfueli, culise, polemici. Redactori: Victor Roda, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel, 12 pagini ilustrate de Dragoș și I. Val. In memoria lui Albert Thomas I îndată după moartea lui Albert Thomas, s’au manifestat în numeroase ţări, iniţiative pentru materializarea amintirei marelui dispărut: proiecte de monumente, de volume, de fundaţii. In ultima sesiune a consiliului de administraţie al Biroului internaţional al muncii, care avea şi el preocupaţiuni asemănătoare, s’a constituit un comitet de trei persoane reprezentând cele trei grupe ale consilului: d. Picquenard (guvernamental) d. Oersted (patronal) şi d. Jouhaux (muncitor), cu misiunea de a examina mijloacele cele mai practice pentru a cinsti memoria lui Albert Thomas. La rândul său această comisie a hotărât să se pună în legătură şi să lucreze paralel cu „Societatea amicilor lui Albert Thomas“ — actualmente în faza constituirii — şi care are, şi ea, de scop să perpetuieze memoria fostului director, prin mijloacele cele mai potrivite. In chipul acesta se desfăşură o acţiune armonică şi se va evita dispersiunea sforţărilor. Societatea îşi are sediul la Geneva. Ic Biuroul internaţional al muncii, iar comitetul provizoriu alcătuit va fi fericit să primească adeziunile, sugestiile sau avizul tuturor celor cari ţin să-şi manifeste recunoştinţa faţă de Albert Thomas. In legătură cu această acţiune, d. G. Vlădescu-Răcoasa, corespondentul Biuroului internaţional al muncii din România, face apel la toţi cei cari au cunoscut pe Albert Thomas, acest mare prieten al ţării noastre, au amintiri sau au publicat articole despre ei, să i le comunice pe dresa sa (Piaţa Al. Lahovary, I-a, Bucureşti III). Vilegiatura lui Maeterlinck . IIJ, Maurice Maeterlinck — anunţă hebdomadarul „Aux Econtes“ s a botezat cu numele „Orlamonde“ vila , care s’a instalat, la Nissa. Acest palat cu o sută de porţi este de cinci ori mai mare decât vila „Les Abeilles vechiul domiciliu al lui Maeterlinck, situată pe colina Baumettes. „Orlamonde“ se află situată pe un ţalm stâncos, deasupra Mediteranei. Omare revista de istorie militară la Praga Muzeul cehoslovac al Eliberării — „Famatnik Osvobozeni“ a început să scoată, in colaborare cu secţiunea istorică de pe lângă Statul Major cehoslovac, o mare revistă, „Vojensko-historicky Sbornik“ (Revista istorico-militară), care vrea să servească ştiinţei, straduindu-se pentru cercetarea trecutului militar şi in special a istoriei militare cehe. Primul număr al nouei reviste cuprinde studii istorice foarte importante. Profesorul universitar R. Urbanek se referă la ,Lupta de Domazie din 1431“ unde armatele cehe husite au repurtat o mare victorie. Luptă a fost sărbătorită cu un fast neobișnuit anul trecut, când s-au împlinit 500 de ani dela ziua când a avut loc. Căpitanul de Stat Major R. Wolg se referă la marele teoretician al artei războiului feminim, care a trăit in timpul lui Clausewitz. Revista mai cuprinde apoi trei studii referitoare la istoria legiunilor cehoslovace, un articol asupra concepţiilor actuale ale strategiei din Rusia: „Strategia integrală a lui Svecin“, un studiu al d-nului Skorpil: „Ideia umanitară şi muzeele moderne“. Puternică rupere de nori la Baia-Mare CLUJ. — Din Baia Mare ni se anunţfi, că Duminică seara, o puterniă rupere de nori s’a deslănţuit a-a supra întregei regiuni. In timpul acestui prăpăd, grindina de mărimea nucilor a distrus recolta şi a spart mii de geamuri. Numeroase clădiri au fost inundate. Alegerile de la Prahova REZULTATUL OBŢINUT DE LIBERALII DUCIŞTI PLOEŞTI, 19. — Alegerile de la Prahova au relevat în acest judeţ serioasa organizare a partidului naţional-liberal. In cercurile politice din Ploeşti se comentează succesul obţinut de liberalii ducişti în special în capitala judeţului ca şi în celelalte oraşe şi târguri. Birourile de vot din Ploeşti la despierea scrutinului au constatat, la toate secţiile din oraş,, o superioritate remarcabilă a liberalilor atât faţă de guvernamentali cât şi faţă de toate celelalte partide. Deasemeni, în oraşul Câmpina, centru industrial şi frământat de atâtea curente extremiste, liberalii ducişti au întrunit un număr foarte important de voturi. Experienţa şi puterea de muncă a şefului organizaţiei locale, d. Dem. I. Nicolaescu, care se bucură de numeroase simpatii în populaţia judeţului, au contribuit în mare măsură la acest succes. D. DEM. I. NICOLAESCU