Adevěrul, iulie 1932 (Anul 46, nr. 14873-14898)

1932-07-22 / nr. 14891

Pagina 2-a APA MINERALA NATURALA FRANCEZA VICHY CELESTINE Gută-Diabet-Artritism ELIMINA ACIDUL URIC Pentru cine are nevoe de cura de Karlsbad „Indicaţiile şi contraindicaţii!e Curei de Karlsbad“ de Doctorul GR. GRAUR medic balnear de Karlsbad Un volum 72 de pagini apărut în Ed. „Adevărul“ 4© Lei 42, Strada Carol, 42 Dir. A. IANCU fost media de spital Urinare, Sifilis, Venerice Vindecarea Blenoragiei prin injecţii Diatermie urologică şi generală Consult. 8-11 a. m.; 2-3 şi 5-8 p. m. Telefon 348­53 Pentru comemorarea marelui scriitor Jules Valles „BIBLIOTECA DIMINEAŢA“ publică în numărul 149 — apărut azi — Romanul unui tânăr sărac Lei 6„ — o reriCBiiasi in­ectie a Ph­aireiir a Ginului ţara Examinaţi dacă aceste Symptome se prezintă intre degetele Domniavoastră. Este o infecţie neplăcută, cauzată de un germene, pe care îl neglijăm cu uşu­rinţă, dar care devine periculos dacă-l neglijăm prea multă vreme , ştiinţa îl numeşte Tinea Trichophyton. De obicei apare între degete. Symptomele sunt unnătoarele : pielea divine umedă şi ade­sea se crapă sau produce băşici, care dau loc la măncărime. Uneori pielea se înroşeşte şi se inflamează, său arsă, se înălbeşte, se întăreşte sau chiar se sidefează. Mirosul este adesea dezagreabil. Exami­­naţi-vă picioarie chiar în această seară şi dacă descoperiţi unul din aceste Symp­tome, reacţionaţi imediat. Puneţi Saltra­­tul Rodell în apă, pănă ce oxigenul degajat va da apei înfăţişarea unui lapte gras. Când veţi pune picioarele in această baie lăptoasă, oxigenul pătrunde adănc în pori şi omoară germenul, care produce boala. El mai calmează oboseala şi sen­sibilitatea picioarelor şi moaie induraţiunile şi bătăturile atăt de mult, încăt puteţi să le scoateţi in întregime, cu rădăcină cu tot. Sab­ratul Rodell, se vinde de toate farmaciile şi drogheriile cu garanţie de înapoierea banilor in caz de neefica­­citate. Preţul lui este derizoriu. Doctor H. MARTIN Colaborator al Inst. ISE n,f? R K t iPOIENIA Colaborator al Inst. ISE n,ft TF*RST R rar. IPOIEfslA tează Psichone­vrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frica Timiditatea, Histeria, Melancolia, Ne­­vrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagiei. Nevralgie, parlisie, tremurături, insom­nie somnolenţă migremă prin Hypno­tism autosugestie, curenţi de înaltă Frecquenţă (Fulguraţie, Diatermie ul­traviolete) etc. Sistemul Hypno-Pedago­gic pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. S’A MUTAT str. Câmpineanu 4, (deasupra berăriei Gambrinus) peste drum de Teatrul Naţional. Tel. 374/91. Consult. 9-11, 2-7. Cărţi de succes ! ASFINŢIT DE OAMENI de Ludovic Dauş ...Acţiunea acestui roman cuprinde una din cele mai frământate epoci din prima etapă a României mo­derne. Romanul „Asfinţit de Oameni” este cea mai cuprinzătoare şi mai reală frescă de figuri care au ştiut să impună vremii lor un impuls de viaţă nouă, prin propria lor durere uneori, întotdeauna prin năzuinţele de libertate şi generozitate ce i-au caracterizat. Pe lângă interesul literar, romanul d-lui Ludovic Dauş, trezeşte, aşa­dar, şi un interes de documentare uma­nă, valorificată cu o intuiţie de pană in adevăr deosebită. LEI 80. Editura „Adevărul”. Palatul justiţiei CREDITORII SI LICHIDAREA JU­DICIARA Pe temeiul legii lichidării judiciare un falit a introdus la 9 Mai 1932 o cerere in acest sens. Pe de altă parte la 13 Mai tribunalul a dispus omolo­garea tabloului pentru distribuirea su­melor rezultate din lichidarea activu­lui falimentului. Falitul care obţinuse lichidarea judiciară, atacă cu opoziţie jurnalul de omologare intervenit ulte­rior acordării lichidării. Tribunalul a admis opoziţia şi a suspendat împărţi­rea sumelor. Creditorii falitului au fă­cut apel care a fost admis de Curtea secţia II-a şi în consecinţă a respins opoziţia făcută de falitul în lichidare judiciare. Rezultă deci că creditorii îşi conservă dreptul câştigat chiar in ca­zul introducerii de către debitorul fa­lit, a cererei de lichidare judiciară. CONDAMNAREA UNUI FUNCŢIONAR INCORECT Tribunalul Ilfov secţia III-a a con­damnat la patru luni închisoare corec­­ţională pe Temistocle Anaharlis, fost distribuitor de pâine în serviciul bru­tăriei Nicu Cordaş. El era Învinuit că şi-a însuşit o sumă de bani ce aparţi­nea patronului său. Primirea triumfală a unei • aviatoare BERLIN, 19. (Rador). — Aviatoa­­rea Mar­ia von Etzdorf, care a fă­cut singură un sbor în Extremul O­­rient, s’a înapoiat ori la Berlin. Aviatoarea a fost însoţită de la Viena de numeroase aeroplane ger­mane, care i-au eşit înainte. I A APĂRUT! A APĂRUTl'] DIMINEAŢA COPIILOR NUMĂRUL 441 ! CU URMĂTORUL BOGAT CUPRINS:­­ Răspunsuri la întrebarea „Ce vrei să fii în viaţă?“ — Fotografiile cititoarelor şi cititorilor cari au luat la şcoală :—: premiul I-iu. — De vorbă cu cititorii, etc. etc. :—. Arborele minunat de Marcu­ Ionescu Buchetul Mioarei jiüiüüiiüüiüiüiüijjíü de Maria Soréi Cel mai frumos trandafir de Socrate Murgulescu Când treceam pnn „Valea Florilor“ de N. Batzaria Pădurea fermecată nu de Alex. Baiculescu Marea nenorocire a lui Haplea UUUUHUUUUUUUUIEUUUU de Mos Nae :] UN EXEMPLAR LEI 5­­­I Numeroase ilustraţiuni ] „Am văzut că Pantelicul v’a supărat, din cauza prea marei aproprieri de un munte coleg, producător de adevărat caşcaval. Ce-i de făcut? Să suprimăm reputaţia Penteleului nu se poate­ să înlocuim versul cu Pentelicul vinovat iar e greu. Dar în sfârşit, dacă găsiţi ceva care să-l înlocuiască, eu primesc“. Duiliu Zamfirescu avea desă­vârşită încredere în gustul artis­tic şi priceperea fostului director al „Convorbirilor literare“. Iată ce-i scria în anul 1894, cu privi­re la romanul său „Viaţa la ţară“: „Văzând că nici în numărul de Apri­lie nu începeţi publicarea Vieţei la ţară, doresc să cunosc cauza. Dacă romanul nu place, vă rog să-mi scrieţi lămurit. Dumneavoastră ştiţi că nu mă su­păr, şi că sunt foarte sincer când spun asta. Eu cred însă că tot e ceva de scos din ultima mea încercare; de aceea (dacă nu o publicaţi), vă rog să-mi spuneţi ce şi cum credeţi că ar fi de schimbat“. In cele din urmă, romanul a fost­ publicat în revistă. Răposatul istoric D. Onciul, du­pă multe încercări respinse, care încep de pe la 1873, abia la 1884 a izbutit să i se publice „Convor­biri“ studiu său istoric: Iuga-Vodă, Domnul Moldovei la 1371 şi 1160. Celelalte articole îi fuse­seră sistematic refuzate din cauza defectelor formale, căci Onciul scria la început într’un dialect bucovinean. Două poezii ale Veronicăi Micle­a(„Albăstrele“ și „Galatea“), tri­mise lui I. Negruzzi, au rămas nepublicate, iar poetul bucovinean P. Petrino, amic personal al lui I. Negruzzi, a fost nevoit să ia poziţie ostilă faţă de „Convorbiri“ şi de toţi membrii Junimei, in­­clusiv Maiorescu, din cauză că cenaclul îi refuza unele bucăţi literare. Ca şi poetul M. Zamfires­cu, în „Muza de la Bolta rece“, el deschise un atac viu contra lui Alexandri, Eminescu şi ceilalţi fruntaşi ai cercului Junimea. Alexandru Vlahuţă începuse co­laborarea la „Convorbiri“ în anul 1881. I. Negruzzi îi cerceta debu­turile cu deosebită atenţie şi-i comunica în scris observaţiile sale la care poetul răspundea: „Vă respect foarte mult şi vă sunt recunoscător pentru observaţiile ce-mi faceţi relativ la poesiile ce v’am trimis în urmă“. Sau: „Aţi făcut destul pentru mine şi nu-s vrednic să vă mulţumesc. Mi-aţi deşteptat gustul de a scrie, şi ce e mai mult, m’aţi învăţat a-mi cântări fiecare vorbă — vă voi fi pururea recunoscător“. In altă scrisoare, din 12 Fe­bruarie 1881, poetul „Vlahuţia“, — cum semna el în timpul a­­cela, — trimite o poezie filozo­fică („Lutul gânditor“), pe care o dedică lui Jacob Negruzzi: „De veţi găsi ceva bun în aceste versuri,­­daţi-mi voe să le închin d-voastre spre semn de adânc respect şi vie recunoştinţă ce vă păstrez. De nu veţi respinge-o în totul, voi îndrepta, fără întâr­ziere, greşelele ce mi se vor a­­­­rata“ Dar poezia a fost respinsă „în totul“, căci nu s’a publicat în revistă, cu toată dedicaţia măgu­litoare a poetului. Cu o frumoasă şi justă modes­tie, Vlahuţia scria­­peste un an, într’o scrisoare datată din Târ­­govişte, la 6 Mai 1882: „De altmintrilea nu greu, vă va fi să recunoaşteţi cât de mult îmi place şi mă silesc să fac ni­mic, ceea ce face în mare d. Eminescu, a cărui făctură genială în versuri, nu o pot îndeajuns admira, îmi va sluji de model acest mare maestru, care-şi cunoaşte atât de bine limba şi care-şi mlădie atât de artistic gândirea“. Vlahuţă îi încredinţase lui I. Negruzzi şi un coet, care cuprin­dea probabil primele sale încer­cări poetice. Nu cunoaştem apre­cierile şi observaţiile directoru­lui „Convorbirilor“ asupra aces­tor începuturi literare. ★ Iacob Negruzzi, care se erija în judecător şi îndrumător faţă cu începătorii, păstra însă toate for­mele de rigoare, când era vorba de scriitorii mai încercaţi. In orice caz, toate respingerile de manuscrise se făceau în numele „Junimei“, care asculta lucrările serioase şi hotăra de soarta lor. Când se citea o bucată, auto­rul nu era admis să ia parte la discuţia operei sale. I se opunea verdictul junimist: „autorul a vorbit“. Dintre colaboratori numai Ca­­ragiale n’a îngăduit să i se facă tăcturi sau îndreptări în operele sale. El a interzis formal orice a­­mestec în această privinţă şi în­tr’o scrisoare adresată lui Ne­gruzzi a făcut un mare tărăboi în jurul greşelilor de tipar ce se strecurase într’o lucrare a sa. De asemenea, lui Eminescu nu i s’au făcut nici odată îndreptări şi nu i s’a respins nimic la Juni­mea. Intr’una din şedinţele so­­cietăţei, când s’a citit „Scrisoarea III-a“, Gh. Panu, probabil din motive politice, s’a ridicat şi a părăsit sala protestând, împre­ună cu V. Pogor. Junimiştii au cerut să se citească din nou poe­zia şi au admis-o cu entuziasm. Iacob Negruzzi, cân­d a primit prin poştă Epigonii, a făcut poe­tului unele observaţii, scriindu-i la Viena. Eminescu a răspuns i­­mediat, dând lămuriri şi con­simţind, la rigoare, să se supri­me strofa III-a, ceea ce nu s’a fă­cut. In coloanele revistei, la Poşta redacţiei, i se răspundea uneori lui Eminescu sub literele con­venţionale: Y. Z. Iată două răs­punsuri, în numerele apărute în cursul anului 1870: „D-lui Y. Z. Pre bine. Se va publica cât mai curând sau, în numărul dela 15 Iunie, pg. 136: Y. Z. Meritul poetic e necontestabil, chiar când nu ne-am uni cu totul în idei. Mulţumiri sincere“. Lui creangă, om mai în vârstă, care n’a debutat cu încercări­ slabe şi nici n’a dibuit la începu-* turile sale publicistice, n’a fost nici­odată nevoe să i se schimbe ceva din poveştile sau „aminti­rile“ trimise la Junimea. Când a citit prima parte din „Amintiri“, Maiorescu i-a expediat următoa­rea felicitare telegrafică: IOAN CREANGA institutor, Iaşi Mare succes de plăcere şi vese­lie la citirea amintirilor şi la mai multe. (ss) GANE, MAIORESCU Creangă avea felul său original de a scrie. El nu îngăduia în­dreptări în stilul său, care era de altfel totdeauna cizelat cu mare îngrijire. Cine ar încerca să schimbe sau să întoarcă propozi­ţiile ori frazele povestitorului, ar izbuti mai uşor să le strice, iar nu să le facă mai frumoase. Spiritul critic al lui Iacob Ne­gruzzi a fost totdeauna sever; el era însă un mare înţelegător al valorilor. Această înaltă însuşi­re, care nu l-a părăsit nici­odată, a fost trăsătura de unire între el şi marele său prieten Titu Maio­rescu. El l-a priceput şi l-a aju­tat în greaua lui misiune, cu o rară competenţă. Acestui spirit ales se datoreşte şi ridicarea personalităţei sale printre oamenii de merit ai gene­raţiei literare din trecut. Nicolae Ţimiraş Citiţi Adeveriri Literar ADEVĂRUL INFORMAŢIUNI Direcţiunea generală a regiei au­tonome c. f. r. a făcut cunoscut or­ganelor sale că nu trebuesc confis­cate cărţile de alegător, ale alegăto­rilor ce se înapoiază de la vot, fără legitimaţii de călătorie, cărţile fiind necesare pentru votarea la alegerile Senatului. Editura „Adevărul“ primind de la librarii din Capitală şi de la mulţi din provincie cereri de exemplare din „MEDICUL NOSTRU“ cereri pe care nu le poate satisface din cauza epuizării ediţiei, — aduce la cunoştinţă că se pregăteşte o nouă ediţie pentru anul 1933 a en­ciclopediei medicale „Medicul No­stru“ de sub direcţia d-rului Ygrec. Cu acest prilej doctorul Ygrec roagă pe cititorii „Medicului No­­strul“ şi pe medicii cari au citit car­tea, să binevoiască a-i com­unica (pe adresa ziarului „Adevărul“) ori­ce Insuficienţă, orice cusur, ori­ce lipsă, constatată în prima ediţie, spre a se putea evita în a doua edi­ţie ţinând seama de observaţiile făcute. O ploaie torenţială s-a abătut asu­pra, regiunei Alba Iulia, inundând complect linia ferată Alba Iulia- Zlatna. Trei poduri de lemn au fost luate de torente. Grindina, care a însoţit ploaia a spart numeroase geamuri. Circulaţia trenurilor a fost între­ruptă pe linia Alba lulia-Zlatna. -------- I­D. Emilian Topa a fost numit a­­sistent definitiv la institutul botanic de pe lângă facultatea de ştiinţe din Cernăuţi. Cu avionul soc. C. I. D. N. A. a sosit aseară în Capitală, d. Couhé, inspectorul general al aeronauti­cei civile franceze. Pe aerodrom oaspetele a fost în­tâmpinat de d-nii colonel de l’Her­­mitte, ataşat aeronautic al Franţei, Louis Jaeckert, directorul general al soc. C. I. D. N. A., maior Peneş, directorul comercial al soc. etc. D. dr. D. Ionescu Siseşti a fost numit agregat onorific la faculta­tea de medicină din Bucureşti, la catedra de semiologie nervoasă pe care o ocupa până acum in calitate de conferenţiar suplinitor. A fost semnat decretul pentru numirea d-lui Al. Cantacuzino Paş­­canu in postul de director al avia­ţiei civile, pe data de 15 iulie crt. Amb­ele tinerelor fete înştiinţează orice fată tânără având nevoie de sprijin moral şi material că la Că­minul din str. Barbu Catargi 16 gă­sesc întreţinere complectă pentru 30 lei pe zi. Intre 12 și a. m. se serveşte o masă bună pentru 15 lei. Un birou de plasare funcţionează gratis. Facem un călduros apel către fe­tele streine să nu primească sfaturi de la necunoscuţi ci să se adreseze nouă, iar doamnele cu posibilităţi materiale să ne ajute pentru ocro­tirea tinerei fete, viitoarea mamă, isvorul generaţiei de mâine. Gardianul public Teodor Fesnic din Cluj, curăţind o armă, a provocat des­­carea ei. Gloanţele au rănit pe cum­nata gardianului, anume Irina Crişan, în etate de 17 ani. Organizaţia naţional-ţărănistă din Galaţi a introdus contestaţiile împo­triva listei „Gărzii de fier“ pe motiv că al doilea candidat al listei, anume Stelescu, nu are vârsta de 25 de ani. Din cauză că locuitorii din regiu­nea Moşeşti (R.­Sărat) şi Costeiu (Buzău) n’au semnalat la timp au­torităţilor lăcustele apărute în stu­fărişul acestor regiuni pentru a se lua urgente măsuri, s’a născut un focar de lăcuste care acoperă peste 300 de hectare şi ameninţă tot şesul Dunărei. Numărul festiv (No. 200) al revistei „Radio­fonia“ cons­ti­tue un ade­vărat eveniment in pu­blicistica românească şi nu trebue să lipsească nici unui amator de ra­dio. Se găseşte spre vânza­re la toţi depozitarii şi chioşcarii din ţară. Asociaţia generală a inginerilor din România (A. G. I. R.) aduce la cunoştinţa membrilor săi că în urma adunărei generale din 18/VII o dele­gaţie a A. G. I. R. s-a prezentat d-lui general de divizie Mihail Ionescu, director general al C. F. R. şi apoi d-lui subsecretar*de stat la ministe­rul de finanţe Gh. Crişan, cu moţiu­nea adunărei generale în chestiunea înglobării diur­nelor fixe în salariu la inginerii din administraţia C. F. R. Delegaţia a obţinut aprobarea ca diurna fixă să fie înglobată in sala­riu — astfel cum s’a făcut şi cu in­ginerii din celelalte administraţii publice, — dându-se ordin de către ministerul de finanţe ca plata sala­riilor inginerilor C. F. R., să se facă ca până în prezent pănă la îndepli­nirea formalităţilor de înglobare în salariu a diurnelor fixe. Funcţionarul Enache Dobreanu de la administraţia financiară Galaţi, s-a si­nucis, trăgându-şi un foc de revolver în abdomen. Primim: „Serbarea cavaleriei şi concursul hi­pic“ organizat de şcoala specială de ca­valerie, anunţat pentru zilele de 24, 25 şi 26 iulie, va începe cu o zi mai de­vreme, deci va avea loc în zilele de 23, 24 şi 25 Iulie, Sâmbătă, Duminică şi Luni. Măcelarii din Galaţi au declarat gre­vă. Ei cer reducerea unor taxe comu­nale. Comerciantul Paul Khismody din Cluj a fost atacat de doi bandiţi pe şoseaua Fraid-Gheorgheni. I s’a furat o mare sumă de bani. Cadavrul unui copil găsit lângă Cluj CLUJ. 19.­­ Astăzi la ora 1 s’a găsit pe câmpul Constanta, din a­­propierea oraşului nostru, cadavrul unui copil în etate de trei ani, pre­­zintând semne de strangulare. La faţa locului sau dus comisarul Ne­meş şi medicul legist Ostatea, care au deschis o severă anchetă. Se presupune că la mijloc este o cri­mă odioasă, motivul ei fiind răz­bunarea. *• Parchetul a dispus autopsierea cadavrului. Incăerare politică TARGOVISTE, 19. — Locuitorul Ion Toma Stan din comuna Gorgota a fost grav bătut de către mai mulţi agenţi liberali în urma unei discuţii politice. Victima a fost internată in spitalul judeţean. Se fac cercetări. Avocat arestat fiindcă a manifestat contra prefectului de Botoşani TRIBUNALUL A INFIRMAT MAN­DATUL BOTOŞANI. 19. 0­D. avocat Mişu Alexandrescu din Bucecea, a orga­nizat o manifestaţie împotriva pre­fectului judeţului. El a fost arestat şi trimis în judecată. Mandatul său a venit azi spre j­udecare înaintea tribunalului. Tri­bunalul a infirmat mandatul. D. Alexandrescu a fost totuşi menţinut arestat, deoarece parchetul a făcut apel. * Incidentele electorale petrecute la Bucecea au fost anchetate de d. procuror general Coroiu. Procurorul general de Iaşi a adresat cuveni­tele procese verbale. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Evoluţia lui Pablo Picasso La Galeria Georges Petit din Parizi s’a deschis în ultimul tihip, pentru un Interval de două luni, expoziţia de pic­tură a lui Pablo Picasso. Numele lui e răsunător ca un zar de cristal svârlit pe o tipsie de argint. Pictura lui are sonorităţi de culoare iar liniile desenu­lui său, se Îmbrăţişează rotund sau se resping unghiular, irvtr’o ameţitoare iluzie optică. De la clasicismul pur până la cubismul unei geometrii pictu­ra­le, Picasso, străbate aşa de variate căi şi rezolvă atât de multe probleme coloristice, că înşiruirea operelor lui pe un singur panou ameţeşte şi de­concertează totodată. Un eclectism Intelectual 11 plimbă, dealungul tuturor picturilor clasice şi moderne, iar o volubilitate spirituală 11 înlâsneşte expresia ritmurilor celor mai variate. Această lipsă de „unita­te”, care pentru mulţi ar echivala cu lipsa personalităţii, la Picasso se schim­bă dinpotrivă, intr’o vastă mobi­­tate de spirit care li creiază acea individua­­litate complexă şi bogată, în atitudini şi expresie. Neo-Clasic sau cubist, Pi­­casso desfăşoară aceiaşi poezie de cu­loare şi ascunde in adâncul operei lui, acelaş suflet candid, cu revolte înge­reşti şi extazuri revoluţionare. E un cercetător al ideilor constructive, in o­­pacitatea materiei dure... De la prima lui expoziţie în 1901 şi până azi, paleta lui a parcurs vertiginos, drumuri de prăpăstii, ca o rachetă luminoasă, că­zând din înălţimi, in fundul abiselor negre. O sensibilitate care freamătă de ne- n­dumerire şi cercetare, nu se închide u­şor in forma unei singure păstăi. Pica­sso, de la prima lui apariţie in pictură, a spart zidul indiferenţei şi a creiat în jurul lui o atmosferă de nelinişte şi de furiozitate, afirmându-se ca un poet al culoarei, odată cu „epoca albastră“ a primei lui palete. Zugrăvind misterioa­sa legiune a arlechinilor, şi soborul a­­erian al acrobaţilor, a creiat o lume vi­zionară, care pare purtată de aripi in­vizibile, pudrate cu aur, şi înobilate cu acel parfum intim al durerilor neînţe­lese şi predestinate. Picasso filozofea­­ză cu pânzele lui, ca un dialectician al curcubeelor omeneşti. E multă poezie tristă în culoarea lui şi multă revoltă nestăpânită in ritmul ideologiei lui co­lorate. Technician al tuturor mijloace­lor picturale, el a atacat uleiul, pas­telul, acuarela, gravura şi chiar sculp­tura, cu aceiaşi puteri de posesie şi aceiaşi spontaneitate expresivă, ca un orchestrator virtuos, de sonate şi de simfonii. Fără dulcegării de ro­manţă, ci cu durerea grevă a dramei sufleteşti, el însu­ş bolnav de o atât de largă distribuţie a visului, a întocmit o pictură din structura complexă a i­­naginaţiei lui eclectice. Şi deşi manifestările lui sunt variate rămâne în opere lui, o ciudată forţă de concentrare, cheltuită intro dinami­că impetuoasă de vulcan. Din această manifestare, care e cel mai de ales şi mai mare, nu s-ar putea spune: Picasso — neo-clasicul sau Picasso — cubistul ? In faţa unei realizări atât de vaste, un singur calitativ se impune şi a­­cesta singur va explica nedumerirea multelor semne de întrebare: Pablo Pi­casso — creatorul. CLAUDIA MN­.I.IAN SINTEZA DE PICASSO PORTRET DE PICASSO D. Pa­ciur­ea Cu moartea sculptorului Paciurea, arta plastică pierde pe unul din cei mai mari artişti pe care i-a dat glia noastră. Vor trece ani şi opera sa va creş­te tot mai mult, minunând minţile şi luminând generaţiile viitoare, cu puterea talentului său de creator. Suflet de elită, închis în lumea concepţiilor pe cari le avea despre nobilul meşteşug al sculpturei, Pa­ciurea a trăit irosindu-şi viaţa, fă­­rămiţând-o în clipe de bronz şi de piatră, clipe cărora le-a insuflat da­rul creaţiunei eterne. A fost unul din puţinii artişti, care, mai presus de toate nevoile cu cari a trebuit să lupte, zi de zi, atât în tinereţe cât şi la maturita­te, s’a pasionat — până la îmbol­năvire — pentru realizarea acelui absolut car se cheamă opera de ar­tă. Au fost oameni cari l-au înţeles — prea puţini — şi au fost oameni cari nu l-au înţeles — prea mulţi din nenorocire, mulţi şi puternici — care îşi vor bate pieptul şi azi şi mâine, mând­rindu-se că „al no­stru a fost". Ce au făcut oamenii aceştia pentru el?... Nu l-au înţeles pentru că Paciurea Moartea unei mari poete iugoslave Zilele acestea a murit la Belgrad poeta sârbă Daniţa Markovici in vâr­stă de 53 ani. S’a născut la Cacika şi a studiat la o şcoală superioară de fete din Belgrad. După terminarea studii­lor s’a consacrat pedagogiei, in care timp a activat şi pe terenul literar. Versurile ei au avut un mare ecou. A publicat numeroase poezii în revista „Zvezda“, poezii pe care le-a scos pe urmă intr’un volum, sub titlul „Mo­mente“. A doua ei carte de versuri „Momente şi dispoziţii” a fost premiată de Academia Regală din Belgrad. A scris deasemenea si numeroase nuvele, pe care le-a publicat sub titlul „Din comoara bunicii“. Daniţa Markovici a activat cu suedes şi în ziaristica iugo­­slavă, a fost plămădit din aluatul oame­nilor de geniu, pentru că n’a fost ca nimeni, ci a fost numai ca el. Pe urma lui rămân puţine lucrări, însă uriaşe din punct de vedere al realizărei. „Titanii" de sub cascada Parcu­lui Carol, „Sfinxul", „Shakespeare", Ibsen“, „Beethoven" şi o serie de viziuni de apocalips, idei materiali­zate pe care Paciurea omul, le bo­tezase cu un nume generic: „Hi­mere“. Operelor acestea li se mai adao­gă acea minune de proect de mo­nument al Institutorilor căzuţi în război, rămas ca machetă intrăm colţ de atelier, în timp ce pieţele noastre publice uluesc prin greuta­tea pietrelor şi a bronzului. Din înţelegerea largă şi din sufle­tul bun, sortit să-l supravieţuiască în opera sa, a dat cât a putut ele­vilor pe care i-a avut ca învăţăcei, creind falanga generaţiei mai tine­re, care cinsteşte arta ce ne-a lip­sit până la el. Cu moartea lui Paciurea, se rupe pentru un timp linia de ascensiune a plasticei româneşti, care prin el a ajuns până la cele mai mari înăl­ţimi. C. ARDELEANU Tricentenarul uni­versităţii din Am­sterdam Universitatea din Amsterdam şi-a sărbătorit zilele acestea, 300 de ani de existenţă. La solemnitate au luat parte reprezentanţii tuturor universităţilor din lume. O splendidă expoziţie Rembrandt In muzeul naţional, o frumoasă ex­poziţie Van Gogh în muzeul mu­nicipal, mai multe concerte de gală, date de renumita orchestră dirijată de Mengelberg, toate acestea au prilejuit Amsterdamului, un ren­dezvous artistic şi intelectual în aceste zile de vară. Afluenţa publicului la serbare a fost foarte mare. Profesorii şi stu­denţii veniţi de la alte universităţi, îmbrăcaţi în costumele cele mai variate, unele de o culoare strălu­citoare — au defilat pe străzile Amsterdamului, îndreptându-se a­­poi spre muzeul municipal, unde au prezentat omagii primarului oraşu­lui. Timp de trei ore cât a durat ser­barea, discursurile s’au succedat, scoţându-se în relief, gloria unui institut de ştiinţă, unul dintre cele mai vechi din Europa. La banchetul ce s’a dat seara, s’au­ rostit deasemenea discursuri elogioase pentru savanţii olandezi, în frunte cu rectorul ’ universităţii M. Elote. Municipalitatea din Amsterdam a contribuit foarte mult pentru reu­şita serbării. Timp de mai multe zile, toate cotidianele au anunţat pe larg programul şi felul cum va decurge solemnitatea. Unul din discursurile cele mai impresionante, rostite la banchetul oficial, a fost acela al primului mi­nistru olandez, una din personali­tăţile cele mai marcante din lumea politică. Cărţi-reviste A apărut: „încotro?“ An. II, No. 57 cu următo­rul sumar: Poftiţi la vot domnilor a­ Iegători; Mic manual practic pentru uzul alegătorului român; D. Virgil Mad­­gearu în halat şi papuci; Cine nu plă­teşte impozite. Altă listă de mari so­cietăţi şi de oameni politici datori fis­cului; Ţiganiada electorală; Păzeşte­­mă Doamne de prieteni, că de duşma­ni... Când se omoară fraţii între ei; Mizeriile dislogate; Ce crede ele despre ei; Zvonuri, fapte, răfueli, culise, po­lemici. Redactori: Victor Roda, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel, 12 pagini ilus­trate de Dragoș și I. Val. In memoria lui Al­­bert Thomas I îndată după moartea lui Albert Thomas, s’au manifestat în nume­­roase ţări, iniţiative pentru mate­­rializarea amintirei marelui dispă­rut: proiecte de monumente, de volume, de fundaţii. In ultima se­siune a consiliului de administraţie al Biroului internaţional al muncii, care avea şi el preocupaţiuni ase­mănătoare, s’a constituit un comi­tet de trei persoane reprezentând cele trei grupe ale consilului: d. Picquenard (guvernamental) d. Oersted (patronal) şi d. Jouhaux (muncitor), cu misiunea de a exa­mina mijloacele cele mai practice pentru a cinsti memoria lui Albert Thomas. La rândul său această comisie a hotărât să se pună în legătură şi să lucreze paralel cu „Societatea amicilor lui Albert Thomas“ — ac­tualmente în faza constituirii — şi care are, şi ea, de scop să perpe­­tuieze memoria fostului director, prin mijloacele cele mai potrivite. In chipul acesta se desfăşură o ac­ţiune armonică şi se va evita dis­­persiunea sforţărilor. Societatea îşi are sediul la Gene­va. Ic Biuroul internaţional al mun­cii, iar comitetul provizoriu alcă­tuit va fi fericit să primească ade­ziunile, sugestiile sau avizul tuturor celor cari ţin să-şi manifeste re­cunoştinţa faţă de Albert Thomas. In legătură cu această acţiune, d. G. Vlădescu-Răcoasa, coresponden­­tul Biuroului internaţional al mun­cii din România, face apel la toţi cei cari au cunoscut pe Albert Tho­­mas, acest mare prieten al ţării noastre, au amintiri sau au publicat articole despre ei, să i le comunice pe dresa sa (Piaţa Al. Lahovary, I-a, Bucureşti III). Vilegiatura lui Mae­terlinck . IIJ, Maur­ice Maeterlinck — anunţă hebdomadarul „Aux Econtes“ s­ a botezat cu numele „Orlamonde“ vila , care s’a instalat, la Nissa. Acest palat cu o sută de porţi este de cinci ori mai mare decât vila „Les Abeil­­les vechiul domiciliu al lui Mae­terlinck, situată pe colina Bau­­mettes. „Orlamonde“ se află situată pe un­ ţalm stâncos, deasupra Mediteranei. O­­mare revista de istorie militară la Praga Muzeul cehoslovac al Eliberării — „Famatnik Osvobozeni“ a început să scoată, in c­olaborare cu secţiunea isto­rică de pe lângă Statul Major cehoslo­vac, o mare revistă, „Vojensko-histo­­ricky Sbornik“ (Revista istorico-mili­­tară), care vrea să servească ştiinţei, straduindu-se pentru cercetarea trecu­tului militar şi in special a istoriei militare cehe. Primul număr al nouei reviste cuprinde studii istorice foarte importante. Profesorul universitar R. Urbanek se referă la ,Lupta de Domaz­­ie din 1431“ unde armatele cehe hu­site au repurtat o mare victorie. Luptă a fost sărbătorită cu un fast neobiș­nuit anul trecut, când s-au împlinit 500 de ani dela ziua când a avut loc. Că­pitanul de Stat Major R. Wolg se re­feră la marele teoretician al artei războiului feminim, care a trăit in timpul lui Clausewitz. Revista mai cu­prinde apoi trei studii referitoare la istoria legiunilor cehoslovace, un arti­col asupra concepţiilor actuale ale stra­tegiei din Rusia: „Strategia integrală a lui­ Svecin“, un studiu al d-nului Skorpil: „Ideia umanitară şi muzeele moderne“. Puternică rupere de nori la Baia-Mare CLUJ. — Din Baia Mare ni se a­­nunţfi, că Duminică seara, o puter­­niă rupere de nori s’a deslănţuit a-a supra întregei regiuni. In timpul acestui prăpăd, grindi­na de mărimea nucilor a distrus re­colta şi a spart mii de geamuri. Nu­meroase clădiri au fost inundate. Alegerile de la Prahova REZULTATUL OBŢINUT DE LIBE­RALII DUCIŞTI PLOEŞTI, 19. — Alegerile de la Prahova au relevat în acest jud­eţ serioasa organizare a partidului naţional-liberal. In cercurile politice din Ploeşti se comentează succesul obţinut de liberalii ducişti în special în capi­tala judeţului ca şi în celelalte o­­raşe şi târguri. Birourile de vot din Ploeşti la despierea scrutinului au constatat, la toate secţiile din oraş,, o supe­rioritate remarcabilă a liberalilor atât faţă de guvernamentali cât şi faţă de toate celelalte partide. Deasemeni, în oraşul Câmpina, centru industrial şi frământat de atâtea curente extremiste, libera­lii ducişti au întrunit un număr foarte important de voturi. Experienţa şi puterea de muncă a şefului organizaţiei locale, d. Dem. I. Nicolaescu, care se bucu­ră de numeroase simpatii în popu­laţia judeţului, au contribuit în mare măsură la acest succes. D. DEM. I. NICOLAESCU

Next