Adevěrul, august 1932 (Anul 46, nr. 14899-14924)
1932-08-01 / nr. 14899
Pag. 2-a. Programul posturilor europene pe săptămâna 31 Iulie — 7 August Fiscul şi Radiofonia Pe marginea programului muzical IN DOMENIUL UNDELOR U.S-3202, Un aparat pt. unde scurte, de mare randament Iniţiare în radiotechnica Sfaturi practice. De vorbă cu cititorii - Bibliografie ________________ Poşta redacţiei: A APARUT —zrrrr=xr: A APARUT Adeverul la«cmo. cov cu următorul sumar: METAFIZICA SEXUALITaTII (Schopenhauer şi problema sexuală; Finalitatea amorului; Atracţia si renulsia sexuală; Instinctul sexual la animalei T. ARGHEZI: Tablete. AL. AL. PHILIPPIDE : Remuşcare postumă. PETRE PANDREA : Montesquieu precursor al spiritului modern. CONST. BALEANU: Doi, de pe stradă. N. TATU : Orientarea filosofică a lui Ion Petrovici. L. SEBASTIAN : O opinie italiană despre Unamuno. GIOVANNI PAPINI: O vizită la Knut Hamsun. F. ZIELESCH : Bisonii și Coyote. FEODOR ȘALIAPIN : De la ciubotar la împărat. Z. WATTERSON: Convorbire cu buchiniștii. ERNEST GHIERMAND: Cronica filmului (Ipocrizie sau dezorientare?) LAURA SCRIBAN : Turism (Coasta de azur). OVIDIUS : Cronica balneară (Tekirghiol-Movila). Recenzii. Revista Revistelor; însemnări; Cronica sportivă; Cronica şahului; Caleidoscop intelectual; Aş vrea să ştiu . 40 pagini - Numeroase clişee - Preţul Lei I. Dar cum să convingă elita care nu vrea să mai ştie de dânsul? Elita nu este sensibilă la fraze deşarte. Ea ştie să cumpănească. Pentru a o atrage ca să dea bani, trebue să i se vorbească business, cum spun englezii, să i se dea argumente de ordin utilitar, de clasă. D. Charles Maurras, de pildă, când cere parale de la financiari şi de la industriaşi — şi cere des — nu face sentimentalism. „Action Francaise", le explică dânsul — este reacţionară; este cu voi cari doriţi conservarea ordinei actuale. Subscriind la noi, dovediţi că sunteţi conştienţi de interesele voastre. D. Gustave Hervé se pune şi el pe acest teren. Pentru a îmbuna pe cei de cari depinde, le arată — în apelul lui — că dându-i suma necesară pentru ca „La Victoire" să poată trai, fac din punct de vedere conservator, o afacere bună. Pasagiul în cauză merită să fie reprodus: „Oare comercianţii şi industriaşii cred că lucrătorii vor fi smulşi de la socialismul lui Karl Marx cu ziare ca cele ale lui Coty?... Trebue oare să destăinuim industriaşilor noştri ceiace toţi profesioniştii presei ştiu: că, la caz dacă am fi avut a zecea parte din cele 400 sau 500 de milioane pe cared. Coty Ie-a cheltuit în mod generos şi inutil în ziare incoherente şi fară de doctrină, am fi convertit de mult jumătate din clasa muncitoare? Dar nu numai că Industriaşii noştri au lăsat „La Victoire“ să vegeteze şi să nu dispute de nici un mijloc serios de acţiune asupra clasei muncitoare, ei fac mai mult: o lasă acum să se stingă. Dacă burghezia italiană sau germană are fost atât de lipsită de simţ politic şi de simţ de conservare, ar fi azi în exil ca şi burghezia rusească“. RECREŞTINIZAREA FRANŢEI Ideia luptei de clasă se exprimă în cele de sus fără nici o jenă. D. Hervé reproşează comercianţilor şi industriaşilor francezi că n’au inteligenţa burgheziei italiene și germane, și că nu se p£icep să aleagă ziarele cari ar putea cel mai bine „să smulgă pe muncitori dela socialismul lui Karl Marx". El le spune că cel mai indicat pentru acțiunea aceasta este dânsul, — Hervé — și pentru a compromite pe concurentul lui la chetă, pe d. Charles Maurras, (amândoi se adresează aceleiaşi clientele), atacă „Action Française". Cităm: „Din partea naţionaliştilor, ar fi o greşală („une bévue") să lase să cadă „La Victoire“. Vorbesc de naţionaliştii cari ştiu că naţionalismul ziarului Action Française este odios marei masse a muncitorilor, a ţăranilor şi a burghezilor francezi şi cari simt că viitorul — cu condiţia numai de a-l pregăti — aparţine republicei autoritare care nu este decât o formă modernă şi republicană a bonapartismului, atât de scump multor francezi". A mai rămas religia. Cum d. Hervé este apărătorul acesteia şi, în direcţia aceasta are de asemenea concurenţi, scrie: „îndrăznesc să spun catolicilor că ar fi o greşală („une bévue“) din partea lor dacă ne-ar lăsa să dispărem. Oare nu ştiu că nici „Crucea“ („La Croix“), nici „Zorile“ („L’Aube“), nici „Echo de Paris“ nu vor înlocui „La Victoire“ şi că, având şansa de a dispune de un ziar ca al nostru, care face propagandă pentru recreştinizarea Franţei în cercuri inaccesibile presei catolice, este aproape o crimă să-l lase să piară?“« Sunt probabilităţi că industriaşii conservatori, naţionaliştii şi catolicii nu vor da nici de data aceasta ascultare d-lui Hervé şi nu vor subscrie. Directorul fostului cotidian şi-a îngăduit să propue un naţionalism de al lui unui original, filo-revizionist şi filo-german. „Action Francaise" şi ceilalţi naţionalişti, rămaşi cu tradiţia, l-au acuzat imediat de trădare. Ei suportă acum consecinţele. Dar de aci nu urmează că revizionismul nu are partizani şi în cercurile franceze de dreapta. Numărul lor în acest mediu, este ce-i drept redus, însă sunt câţiva. D. Hervé n’a fost un izolat. Mai zilele trecute d. Buré a avut în Jordre" o discuţie cu un medic cunoscut, un om de dreapta, care s-a pronunţat în public pentru revizuirea tratatelor. Dar despre aceasta altădată. Articolul a luat proporţii prea mari ca să mai putem continua. I. Palatul justiţiei EXCROCHERIE IN VEDEREA CONVERSIUNII Proprietarul Alexandrescu Mandravela era posesorul unui teren de 25 de mii metri pătraţi pe şoseaua Olteniţei in raza oraşului Bucureşti. Din acest teren Mandravela a declarat la percepţia urbană numai cinci mii metri pătraţi iar restul, spre a nu plăti impozite nu l-a declarat nici la percepţia urbană, nici la cea rurală. Asupra totalităţei acestui teren, Alexandrescu Mandravela s'a împrumutat cu milioane, pe care urma să le restituie în întregime, întrucât terenul fiind urban nu se putea bucura de avantageie pe care legea conversiunii datoriilor le oferă proprietarilor agricoli. Pentru a putea beneficia de avantagiile eoiversiunei, Mandravela nu sta dat în lături dela calea escrocheriei, falsificând împreună cu perceptorii Ion Miculescu şi Const. Iacob, dela percepţia rurală din comuna Sarbim Vodă registrele percepţiei rurale din acea comună. Graţie falsului, terenul Mandravela a fost înregistrat ca teren rural şi în baza unui certificat eliberat de numita percepţie a cerut tribunalului conversiunea datoriilor. Creditorii ipotecari alarmaţi de cererea debitorului au sesizat parchetul care făcând cercetări a descoperit falsurile şi a lansat mandat de arestare împotriva proprietarului şi a complicilor cari au şi fost depuşi la Văcăreşti. CONFIRMARE DE MANDAT Tribunalul Ilfov secţia I-a comercială a judecat ori mandatul de arestare emis împotriva intendentului faculităţii de medicină Gr. Teodoru acuzat de delapidarea sumei de 740 mii lei. In faţa tribunalului Teodoru a recunoscut lipsa sumei imputate, dar a susţinut că nu vorba de delapidare ci de greşeli de plată şi de contabilizare. D. procuror Krupenski a combătut afirmaţiunile inculpatului, cerând confirmarea. Tribunalul, după deliberare a confirmat mandatul. CRIMA ELECTORALA DIN BUZĂU Camera de punere sub acuzare a judecat ori apelul făcut de d-nii Alex. Alexandrescu,, Matei Georgescu, Nicolae şi Constantin Mereanu şi Gh. Roşea, toţi din Buzău acuzaţi de complicitate în crima electorală ale cărei victime au căzut da împrejurările cunoscute Ionescu Brădeanu şi Boiangiu, împotriva hotărârei trib. Buzău, care le-a confirmat mandatele de arestare. Camera a admis apelul, dispunând punerea lor în libertate. ADEVĂRUL INFORMATION! Azi fiind Sâmbătă, potrivit orariului de vară, Bursa nu lucrează. „CONTENCIOSUL”, birou de infomnaţiuni judiciare şi administrative, se ocupă cu rezolvarea chestunilor de orice natură înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor publice din Capitală. Sunt scutiţi de cheltuelile deplasării cei din provincie, cărora „CONTENCIOSUL” Ie înlesneşte prin corespondenţă aranjarea intereselor şi îndeplinirea oricăror formalităţi, lămurindu-î şi cu consultaţiuni în orice materie juridică. „CONTENCIOSUL” funcţionează permanent sub conducerea d-lui avocat M. Graur în palatul ziarelor „Adevĕrul’’ şi ..Dimineaţa”, Bucureşti. Cu privire la un pretins conflict ce ar exista între guvern şi direcţiunea general C. F. R. pe chestiunea eliberării permiselor pentru ziarişti, ni se comunică pe cale oficială următoarele: Direcţiunea generală a C. F. R. nu s'a opus înmulţirii numărului de permise. Obiecţiunea a fost ridicată de expertulfrancez pe lângă căile ferate, în baia legei monetare. Din momentul in care insă ea va fi sesizată de o hotărâre a consiliului de miniştri in această privinţă, va da ordine în consecinţă pentru e- liberarea ier. Aşa fiind, ştirile privitoare la existenţa unui conflict sunt de domeniul fanteziei. Doctor hTmARTIN S? IMPOTENTA NEURASTENIA, FOBIA (frica) Timiditatea, Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, paralisie, tremurături, insomnie somnolenţă migremă prin Hypnotism autosugestie, curenţi de înaltă Frecuenţă (Fulguraţie), etc. Sistemul Hypno-Pedagogic Berillon (Paris) pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. S’A MUTAT str. Câmpineanu 4, (deasupra berăriei Gambrinus) peste drum de Teatrul Naţional. Tel. 374/91. Consult. 9-11, 2-7. Asociaţia generală a dăunaţilor de războiu din România, aduce la cunoştinţa tuturor dăunaţilor de războiu înscrişi până în prezent, că Duminică 31 Iulie orele 10 dimineaţa, se va ţine o întrunire publică la sediul său din strada Smârdan Nr. 4, Bucureşti. La această întrunire se va hotărâ închiderea registrelor de înscriere sau amânarea la un alt termen întrucât Asociaţia a primit foarte multe cereri în ere roagă a se amâna termenul de 31 iulie, ca să se poată înscrie şi ceilalţi dăunaţi, care din cauza alegerilor au fost împiedcaţi. Citiți „Adevărul Literar" Totalul cererilor de asanare în toată ţara El se urca la peste 14 miliarde lei numai pentru debitorii mai mari de zece hectare . ------------------------ Ziarul „Argus” publică un tablou al cererilor de asanare introduse de debitorii mai mari de zece hectare la tribunalele din întreaga ţară. Din acest tablou rezultă că totalul acestor cereri de asanare in număr de 15.894, reprezintă o valoare globală de: Pe provincii, suma aceasta se repartizează astfel: Vechiul regat, lei 14.106.395.142 lei Basarabia, lei 908.756.059 Transilvania, lei 2.808.476.266 Bucovina, lei 509.530.005 #■ Cifra totală a conversiunilor de drept n’a putut fi încă stabilită, din cauza marelui număr al debitorilor. Totuși, datele provizorii de până acum lasă să se întrevadă că valoarea creanțelor debitorilor, cari intră la conversiunea de drept, nu atinge, nici pe departe, valoarea creanțelor 9.869.631812 supuse asanării. BURSA BUCUREȘTI, 29 IULIE 1932 au cotat la: BURSA OFICIALĂ Astra Română 385, 8; Steaua Română 130, 3; S. R. D. 301 Reşiţa 129, 31 Loc. Eftine 105, 02, 1 X Mica 39, Renta Stabilizării 43^, %, V Renta Desvoltării 43 h Renta Expropr. 26^, b Rurale 5% 23%, b Urbane Buc. 5% 31 Urbane Iaşi 5% 26%, b 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris 100 lei 3,0€ fr. elv. la Zurich La noi devizele se negociază la cursuri medii : Schimbul in străinătate Praga 15.2 Bucureşti 3.0 Varşovia 57.6 Banca Naţională a României Detentorii de acţiuni ale Băncii Naţionale, sunt înştiinţaţi că vor primi un acont de lei 150 (una sută cincizeci) asupra cuponului de dividend al exerciţiului 1932. Plata se va face cu începere de la 1 August 1932, în Administraţiunea Centrală (Serviciul Cupoanelor, str. Banca Naţională No. 8) şi la Sucursale şi Agenţiile ei. Petrolierele române la Paris Paris, 39 (Rador) Astra Română 59. Steaua Română 39.50. Concordia 45. Redevenţa 12.25. Petrol-Block nec. Oferite Ceruri Franci francezi 6.59 6.58 Lire sterline 595.00 590.01 Dolari 167.95 167.41 Franci belgieni 23.38 23.21 Lire italiene 8.60 8.50 Franci elveţieni 32.80 32.71 Mărci germane 40.00 39.81 Fiorini olandezi 67.80 67.6. 29 Iulie 1932, ora 19.30 PARIS (închiderea) Londra 89.35 New-York 25.57 Belgia 354.25 Italia 129.90 Elveţia 497.00 Olanda 1027.50 ZUERICH (închiderea) Berlin 122.10 Amsterdam 206 î New-York 5.14 J Londra 18.02 Paris 20.121 Milano 26.18 CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢA, ARTA VORBE-VORBE.. VORBE. Am văzut creându-se atâtea legende pe socoteala contemporanilor mei, încât îmi închipui ce mult trebuie să fi prefăcut veacurile, istoria. Iată pentru ce privesc subt o faţă nouă, pe eroii vechilor legende. * Adjectivită : boala scriitorului român. Corespunde cu dilataţia de stomac şi grăsimea infamului burghez. * Bătrâneţea începe din clipa când nu mai vrei să vezi pe nimeni spânzurat. Ht-Ca să trăieşti târziu, fă toate din vreme. ★ Ca orice lucru al trecutului, in progres, recunoştinţa este o piedică. * Cât mai puţine lecturi ruse, iubiţii mei confraţi, să citim mai mult pe francezi: „Adâncimea sufletească“ „Puterea de observaţie“ le ai sau nu te ai. Ceiace trebuie să învăţăm, e ştiinţa compoziţiei. * Ca să fii prooroc, n’ajunge să mănânci lăcuste. . # Bâta s’o duci dumneata, să nu te ducă ea. Când ai o credinţă, îţi iert şi lucrurile urâte pe cari le faci. Lipsa de credinţă, însă, nu mărgăritarul, dar nu înghit scoica detracată care l-a compus. Actriţele noastre excelează în roluri unde trebuie să se certe. De altfel şi publicul, la noi, dacă n’aude gălăgie pe scenă, adoarme. * Apreciem numai acea libertate care ne îngăduie să atentăm la libertăţile altora. * Bunele maniere nu se învaţă la Sorbona. ■* Arta nouă nu exclude buna cuviinţă. * Ascunzi tuturora tainele tale. Dar ţie însuţi, nu-ţi ascunzi nimic? Bărbatul despre femeie: — Afară de nevastă-mea, femeile sunt nişte animale inferioare. — Bărbaţii sunt nişte fiinţe superioare, afară de-al meu, care e un animal! Banul: sinteză. *■ 1 VICTOR EFTMTU Un altar pergameic în România Sub acest titlu sugestiv, d. Konrad Kahm, director al muzeului de artă naţională din Berlin, publică în „Welt-Spiegel“ din 24 iulie a. c. despre muzeul de artă naţională din Bucureşti următoarele: „De la serbarea centenarului muzeelor din Berlin, marea sensaţie muzeală din Germania este reconstruirea măreţului altar din Pergam, care în antichitate era socotit ca una din minunile lumii. Şi la redeschiderea muzeului naţional din Bucureşti tot o asemenea reconstrucţie a produs sensaţie. In mijlocul unei săli încăpătoare, simplă dar plină de lumină, se inalţă o clădire ca un altar. Nu e un templu antic de marmoră, ci o simplă casă ţărănească de lemn. Şi e surprinzător cât de bine a reuşit această îndrăzneaţă realizare, care, părăsind făgaşul tradiţional al valorificării obiectelor demne de a fi expuse în muzee, ar fi speriat pe oricare altul mai puţin temerar decât este profesorul Tzigara-Samurcaş, creatorul şi neobositul conducător al muzeului naional din Bureşti. Această realizare înseamnă, mai mult chiar decât muzeele în aer liber din Scandinavia, o certă inovaţie epocală, prefăcând cu totul concepţia despre artă şi bunuri culturale şi recunoscând valoarea necontestată a produselor populare ca criteriu de bază a muzeelor moderne ale unei ţări. Această casă adusă din pădure, sculptată de ţărani, primitivă şi fără altă valoare intrinsecă, vădeşte totuşi, tot atât de simbolic ca şi altarul din Pergam, o puternică cultură. Această recunoaştere a culturii ţăranului face din muzeul din Bucureşti un monument viu. Străbunele meşteşuguri populare româneşti, desvoltata ţesătorie a scoarţelor olteneşti şi moldoveneşti, floarea artei textile; sculptura simplă dar monumentală şi asemănătoare celei din ţările nordice; ceramica cea bogată şi în genere arta populară încă înfloritoare în această ţară de plugari reprezintă, în chip măreţ şi convingător, valoarea locală a străvechii culturi autohtone care, tocmai în România, se manifestă atât de variat şi interesant. Şi arta ţinuturilor săseşti este act demn reprezintată. Prin priceperea conducătorului său, care, ani dea rândul, în Germania şi mai ales în Muzeul naţional din Berlin, şi-a dobândit educaţia artistică. Muzeul naţional din Bucureşti şi-a cucerit un loc de frunte printre principalele muzee europene, ca un model al artei muzeale moderne şi ca un exemplu de adevărat muzeu naţional“. Dr. KONRAD HAHM Revista internaţională a muncii Zilele acestea a apărut No. 1, vol. XXVI (Iulie 1932) al revistei „Revue Internationale du Travail“. D. H. B. Butler, noul director al biroului internaţional al muncii, într’un articol intitulat „Albert Thomas, primul director al B. I. M.“ aduce un omagiu călduros şi mişcat predecesorului lui. După ce descrie activitatea de un deceniu şi mai bine a lui Albert Thomas, d. H. B. Butler conchide astfel: „Aceste câteva impresiuni nu aduc decât o dreptate sumară importanţei şi calităţilor de muncă ale lui Albert Thomas. Odată cu perspectiva timpului şi cu cunoaşterea mai complectă a operei lui, importanţa şi valoarea ei vor fi mai bine apreciate. Cei dintre noi cari l-au cunoscut mai îndeaproape aşteaptă fără frică judecata pe care istoria o va rosti despre el“. „Rolul subconsumaţiei în ciclurile economice“ este titlul unui studiu datorit d-lui M. Ansiaux, profesor la Universitatea din Bruxelles. In acest studiu, d. Ansiaux face un examen critic al teoriei după care instabilitatea fundamentală a sistemului economic actual se datorează in mare parte faptului că consumaţia are tendinţă să rămână mereu insuficientă in raport cu economiile particulare. Această teorie pretinde că subconsumaţia sau excesul de capitalizare provin din inegalitatea distribuirei produsului total al activităţii economice: bogaţii au prea mult şi pun de o parte, iar săracul n’au destul şi trebuie să-şi consacre toate veniturile la satisfacerea nevoilor lor. Executarea, în timpurile de depresiune, de lucrări publice finanţate prin împrumuturi, ar restabili un oarecare echilibru intre economii şi consumaţie, producând astfel o înviorare a activităţii economice. D. E. G. Huss, director general al muncii şi al prevederii sociale şi preşedintele Comisiei naţionale suedeze a şomajului, consacră sub titlul „Lupta contra şomajului în Suedia prin organizare de lucrări publice“, un articol asupra stărilor de lucruri din ţara lui unde, după cum se ştie, nu există asigurarea obligatorie contra şomajului. Toate măsurile ce se iau în favoarea şomerilor sunt măsuri de asistenţă socială care, în foarte rare cazuri numai, constituie ajutoare directe in bani sau în natură. Principiul fundamental al acestei asistenţe este de a furniza de lucru şomerilor. In articolul d-lui Huss se descrie in mod amănunţit mecanismul acestui ajutor şi se conchide că el a permis, între 1930 şi 1932, ajutorarea a 33 până la 57 la sută din şomerii înregistraţi la diverse comitete comunale. Ultimul articol al acestui număr al revistei, este consacrat Australiei. In această țară săptămâna de 48 de ore a fost aplicată dela mijlocul secolului trecut, iar săptămâna de 44 de ore este, începând din 1920, foarte curentă în industria australiană. Intr’un articol intitulat „Săptămâna-tip de muncă in Australia“ de O. de R. Foenander, maestru de conferinţe pentru economie poitică şi istorie europeană la Universitatea din Melbourne, ne arată cum s-au încetăţenit aceste obiceiuri, prin decizii date de tribunalul federal de arbitraj. Autorul face apoi istoricul influenţei exercitate asupra deciziilor tribunalului de către principiile care inspirau adoptarea săptămânei de 44 de ore , facilităţi pentru întrebuinţarea timpului liber, menţinerea producţiei, prosperitatea industriei, posibilitatea de a lupta cu concurenţa străină — şi examinează posibilitatea de a concilia diversitatea deciziilor date cu unitatea de doctrină a tribunalului. Acest istoric care începe în 1920, este continuat până la 1930, adică până in momentul când, sub influenţa crizei, tribunalul manifestă o tendinţă de a adopta din nou săptămâna de 48 de ore. Acest interesant număr al revistei este complectat cu diverse rapoarte şi anchete şi cu o bogată bibliografie despre lucrările din câmpul muncii, apărute in ultimul timp. Proces în jurul memoriilor lui Saliapin PARIS, 28. (Rador). — Curtea de Apel din Paris, secţia I-a a judecat azi apelul făcut de reprezentanţa comercială din Paris a Sovietelor, împotriva sentinţei tribunalului comercial din Paris, prin care s’a soluţionat acţiunea intentată de SaliaSALIAPIN pin, marele cântăreţ rus împotriva Sovietelor. Saliapin a dat în judecată Sovietele pentru că au publicat în mod ilegal memoriile sale. Curtea de Apel a confirmat sensentinţa tribunalului prin care se acordă lui Saliapin 10.000 franci daune interese. Totdeodată, reprezentanţa comercială sovietică este obligată să retragă din comerţ toate ediţiile acestor memorii. Prin sentinţa confirmată de Curtea de Apel, se constată că memoriile lui Şaliapin au fost deformate in scopuri politice. ------——*-- PENTRU SINISTRAŢII IAŞULUI Dăm în continuare sumele subscrise in zilele de 10—17 iulie col. în hall-ul Hotelului Continental din iniţiativa „Cercului Ieşenilor“. Suma din urmă pe chitanţierele 1, 2, 3 şi 5 lei 63.217. Pe chitanţierul No. 6 (501—557 inel.) au subscris lei 5000, d. Leonte Tirelli. Câte lei 1000: d-na şi d. prof. dr. Proca şi d-na prof. C. Erbiceanu. Câte lei 500: d-nii Eduard Mirto, Diamant Max, dr. C. Blumenfeld-Scrutator, doamna inginer Lucaci şi d-rele Lizica şi Aurica. Câte lei 400: d-nii L. Loba şi Ies. Câte lei 300: d-nele Segall şi D. Lupu. Câte lei 200: Reverent H. L. Effison, d-nii Gh. Petrescu, ing. Albert Diamant, Feller, și d-nele Elena Botez, Eugenia Filoti-Atanasiu şi „In memoria def. Sofia Rosenfeld. Câte lei 100: d-nii colonel Roman, Radu Popa, Leon ,Weintraub, Copăr, Zamfirescu, colonel Hortopan, V. Popovici, Popp, Ionescu, colonel Măcărescu, Moritz Grünberg, I. Stoinescu, av. Roată, X. A. S. R., avoc. T. Riconto, Iosef Nogler, B. Gh., D. Tomida şi d-nele Iulia Aricescu, Elvira Panaitescu, şi d-ra Caton. Câte lei 80: d. Cr. Nastase. Câte lei 60: d. Stănoiu şi Ies, A. Bally şi d-ra dr. Lobel. Câte lei 50: d-nii căp. Stavrică, Indescifrabil (chit 503), S. Tessler şi d-ra Silvia Coniver. Câte lei 40: d-nii căp. Filipescu, Cocea, Ies, B. Weisman. Câte lei 30: Un invalid. Câte lei 20: d-nii lt. col. Filip, Petrescu, Niculescu, Gh. H. şi d-na Ies. Câte lei 10: d. Căplan. Suma colectată pe acest chitanţier lei 15.050. Totalul sumelor colectate prin chitanţiere lei 78.267. Urmează listele de subscripţii. I. G. G. »Gorila“ de d. Liviu Rebreanu Concomitent cui ultimele redactări ale romanului său „Răscoala“ care va apărea în toamna aceasta în editura „Cartea Românească“, d. Idviu Rebreanu lucrează la un alt romnn intitulat „Gorila". Este o interesantă frescă din viaţa burgheză a Capitalei, cu toate particularităţile şi trăsăturile ei caracteristice. Se pare că viaţa culiselor teatrale are o deosebită desvoltare. Aşteptăm cu legitimă nerăbdare apariţia ambelor romane. O preţioasă colecţie de icoane din Rusia D. I. A. Zorotnickij, un fost negustor de antichităţi din Kiev a expus de curând la Paris o preţioasă colecţie de icoane din Rusia ţaristă. Colecţia conţine icoane din secolul al 14-lea până la al 17-lea care dau o imagine retrospectivă a etapelor importante dintimpurile de strălucire ale picturii bisericeşti din Rusia. Secolul al XIV-lea e reprezentat printr-o icoană de Crăciun din şcoala lui Teofanes-Grecul. Veacul al XV-lea prin mai multe Icoane ale şcolilor din Novgorod şi Moscova. Preţioasa colecţie a fost vândută In America. Expoziţia cinematografiei artistice din Veneţia. In zilele de 1-15 August va avea loc la Veneţia în cadrul Expoziţiei internaţionale de arte, primul festival internaţional al cinematografiei artistice, în somptuoasa sală a hotelului Excelsior, pe insula Lido în faţa Palatului Dogilor, in care poate încăpea 1500 persoane. In fiecare zi vor avea loc două reprezentaţii, la care se vor reprezenta cele mai frumoase şi cele mai nouă opere cinematografice ale diferitelor ţări. Cehoslovacia va fi reprezentată prin filmul „Prin văi şi munţi“ realizat de Rick în regiunile cele mai frumoase ale Slovaciei. Acest film a avut un mare succes şi la expoziţia internaţională cinematografică de la Florenţa. Scopul expoziţiei din Veneţia este a dovedi că filmul constitue o artă şi imul din cele mai eficace mijloace pentru educaţia spirituală şi artistică a masselor. Soţia regentului Horthy clădeşte locuinţe pentru săraci. Budapesta are, ca şi alte oraşe, şi o colonie de săraci, care se numeşte „Ierusalim", probabil din pricina mizeriei extraordinare a numeroşilor „Lazari“ ce locuiesc aci. Asigurările sociale din Ungaria sunt insuficiente, ajutoare pentru caz de şomaj nu există de loc, aşa că întreaga grijă pentru îndulcirea mizeriei celor fără lucru este lăsată iniţiativei particulare a indivizilor sau calităţii diferitelor societăţi. In fruntea acestei activităţi se află soţia regentului Horthy, care organizează in fiecare an o aşa zisă acţiune de iarnă, colectând daruri de tot felul pentru săraci. In prezent se anunţă că d-na Horthy a conceput ideia de a ridica pe cheltuiala ei proprie câteva clădiri pentru săraci, pe o suprafaţă de 1200 m. p. In acest clădiri vor fi mutaţi cei mai săraci locuitori ai „Ierusalimului“ budapestan. Refacerea localului facultăţi de drept O delegaţie de profesori de la facultatea de drept din Capitală, în frunte cu d. N. Basilescu, decanul facultăţii, s-a prezentat azi dimineaţă, d-lui prof. D. Gusti, ministrul instrucţiunii. Delegaţia i-a adus la cunoştiinţă că facultatea a aduns un fond de 50 milioane lei destinat pentru terminarea lucrărilor de refacere a localului acestei facultăţi. S-a hotărât ca lucrările să înceapă imediat. D. prof. Gusti a mulţumit delegaţiei pentru iniţiativa luată, datorită căreia palatul universităţii va fi complect terminat. Delegaţia a cerut apoi să se aprobe noul regulament de funcţionare a facultăţii aşa după cum a fost întocmit de consiliul profesoral. Citiţi toţi azi : in „ITeCTURA“ !—Floarea literaturilor străine— ! TRICOUL VERDE! — Povestea unei inge- | nioase farse într’o | stațiune balneară — § de J. MAREIN I Lei . Romanul complect. La chioșcuri și librari. ...mim..................................... D. LIVIU REBREANU