Adevěrul, august 1932 (Anul 46, nr. 14899-14924)

1932-08-01 / nr. 14899

Pag. 2-a. Programul posturilor europene pe săptămâna 31 Iulie — 7 August Fiscul şi Radiofonia Pe marginea programului muzical IN DOMENIUL UNDELOR U.S-3202, Un aparat pt. unde scurte, de mare randament Iniţiare în radiotechnica Sfaturi practice.­­ De vorbă cu cititorii - Bibliografie ________________ Poşta redacţiei: A APARUT —z­rrrr=xr: A APARUT Adeverul la«c­mo. cov cu următorul sumar: METAFIZICA SEXUALITaTII (Schopenhauer şi problema sexuală; Finalitatea amorului; Atracţia si renulsia sexuală; Instinctul sexual la animalei T. ARGHEZI: Tablete. AL. AL. PHILIPPIDE : Remuşcare postumă. PETRE PANDREA : Montesquieu precursor al spiritului mo­dern. CONST. BALEANU: Doi, de pe stradă. N. TATU : Orientarea filosofică a lui Ion Petrovici. L. SEBASTIAN : O opinie italiană despre Unamuno. GIOVANNI PAPINI: O vizită la Knut Hamsun. F. ZIELESCH : Bisonii și Coyote. FEODOR ȘALIAPIN : De la ciubotar la împărat. Z. WATTERSON: Convorbire cu buchiniștii. ERNEST GHIERMAND: Cronica filmului (Ipocrizie sau dezori­entare?) LAURA SCRIBAN : Turism (Coasta de azur). OVIDIUS : Cronica balneară (Tekirghiol-Movila). Recenzii. Revista Revistelor; însemnări; Cronica sportivă; Cronica şahului; Caleidoscop intelectual; Aş vrea să ştiu . 40 pagini - Numeroase clişee - Preţul Lei I. Dar cum să convingă elita care nu vrea să mai­ ştie de dânsul? Eli­ta nu este sensibilă la fraze deşar­te. Ea ştie să cumpănească. Pen­tru a o atrage ca să dea bani, tre­­bue să i se vorbească business, cum spun englezii, să i se dea ar­gumente de ordin utilitar, de cla­să. D. Charles Maurras, de pildă, când cere parale de la financiari şi de la industriaşi — şi cere des — nu face sentimentalism. „Action Francaise", le explică dânsul — este reacţionară; este cu voi cari doriţi conservarea ordinei actua­le. Subscriind la noi, dovediţi că sunteţi conştienţi de interesele voastre. D. Gustave Hervé se pune şi el pe acest teren. Pentru a îmbuna pe cei de cari depinde, le arată — în apelul lui — că dându-i suma necesară pentru ca „La Victoire" să poată trai, fac din punct de ve­dere conservator, o afacere bună. Pasagiul în cauză merită să fie reprodus: „Oare comercianţii şi industriaşii cred că lucrătorii vor fi smulşi de la socialismul lui Karl Marx cu ziare ca cele ale lui Coty?... Trebue oare să destăinuim industriaşilor noştri ceiace toţi profesioniştii presei ştiu: că, la caz dacă am fi avut a zecea parte din cele 400 sau 500 de mi­lioane pe care­d. Coty Ie-a cheltuit în mod generos şi inutil în ziare in­­coherente şi fară de doctrină, am fi convertit de mult jumătate din clasa muncitoare? Dar nu numai că In­dustriaşii noştri au lăsat „La Vic­toire“ să vegeteze şi să nu dispute de nici un mijloc serios de acţiune asupra clasei muncitoare, ei fac mai mult: o lasă acum să se stingă. Dacă burghezia italiană sau germană ar­e fost atât de lipsită de simţ politic şi de simţ de conservare, ar fi azi în exil ca şi burghezia rusească“. RECREŞTINIZAREA FRANŢEI Ideia luptei de clasă se exprimă în cele de sus fără nici o jenă. D. Hervé reproşează comercianţilor şi industriaşilor francezi că n’au inteligenţa burgheziei italiene și germane, și că nu se p£icep să a­­leagă ziarele cari ar putea cel mai bine „să smulgă pe muncitori dela socialismul lui Karl Marx". El le spune că cel mai indicat pentru acțiunea aceasta este dânsul, — Hervé — și pentru a compromite pe concurentul lui la chetă, pe d. Charles Maurras, (amândoi se a­­dresează aceleiaşi clientele), atacă „Action Française". Cităm: „Din partea naţionaliştilor, ar fi o greşală („une bévue") să lase să cadă „La Victoire“. Vorbesc de na­ţionaliştii cari ştiu că naţionalismul ziarului Action Française este odios marei masse a muncitorilor, a ţăra­nilor şi a burghezilor francezi şi cari simt că viitorul — cu condiţia numai de a-l pregăti — aparţine republicei autoritare care nu este decât o formă modernă şi republi­cană a bonapartismului, atât de scump multor francezi". A mai rămas religia. Cum d. Hervé este apărătorul acesteia şi, în direcţia aceasta are de aseme­­nea concurenţi, scrie: „îndrăznesc să spun catolicilor că ar fi o greşală („une bévue“) din partea lor dacă ne-ar lăsa să dispă­rem. Oare nu ştiu că nici „Crucea“ („La Croix“), nici „Zorile“ („L’Au­­be“), nici „Echo de Paris“ nu vor înlocui „La Victoire“ şi că, având şansa de a dispune de un ziar ca al nostru, care face propagandă pentru recreştinizarea Franţei în cercuri inaccesibile presei catolice, este a­­proape o crimă să-l lase să piară?“« Sunt probabilităţi că industriaşii conservatori, naţionaliştii şi cato­licii nu vor da nici de data aceasta ascultare d-lui Hervé şi nu vor subscrie. Directorul fostului coti­dian şi-a îngăduit să propue un na­ţionalism de al lui unui original, filo-revizionist şi filo-german. „Ac­tion Francaise" şi ceilalţi naţiona­lişti, rămaşi cu tradiţia, l-au acu­zat imediat de trădare. Ei suportă acum consecinţele. Dar de aci nu urmează că revi­zionismul nu are partizani şi în cercurile franceze de dreapta. Nu­mărul lor în acest mediu, este ce-i drept redus, însă sunt câţiva. D. Hervé n’a fost un izolat. Mai zile­le trecute d. Buré a avut în Jor­dre" o discuţie cu un medic cunos­cut, un om de dreapta, care s-a pronunţat în public pentru revi­zuirea tratatelor. Dar despre acea­sta altădată. Articolul a luat pro­porţii prea mari ca să mai putem continua. I. Palatul justiţiei EXCROCHERIE IN VEDEREA CON­VERSIUNII Proprietarul Alexandrescu Man­dravela era posesorul unui teren de 25 de mii metri pătraţi pe şoseaua Olteniţei in raza oraşului Bucureşti. Din acest teren Mandravela a de­clarat la percepţia urbană numai cinci mii metri pătraţi iar restul, spre a nu plăti impozite nu l-a de­clarat nici la percepţia urbană, nici la cea rurală. Asupra totalităţei acestui teren, Alexandrescu Mandravela s'a îm­prumutat cu milioane, pe care urma să le restituie în întregime, întrucât terenul fiind urban nu se putea bu­cura de avantageie pe care legea conversiunii datoriilor le oferă pro­prietarilor agricoli. Pentru a putea beneficia d­e avan­­tagiile eo­iversiunei, Mandravela nu sta dat în lături dela calea escroche­riei, falsificând împreună cu percep­torii Ion Micul­escu şi Const. Ia­cob, dela percepţia rurală din comuna Sarbim Vodă registrele percepţiei rurale din acea comună. Graţie fal­sului, terenul Mandravela a fost în­registrat ca teren rural şi în baza u­­nui certificat eliberat de numita percepţie a cerut tribunalului con­versiunea datoriilor. Creditorii ipotecari alarmaţi de ce­rerea debitorului au sesizat parche­tul care făcând cercetări a descope­rit falsurile şi a lansat mandat de arestare împotriva proprietarului şi a complicilor cari au şi fost depuşi la Văcăreşti. CONFIRMARE DE MANDAT Tribunalul Ilfov secţia I-a comer­cială a judecat ori mandatul de a­­restare emis împotriva intendentului faculităţii de medicină Gr. Teodoru acuzat de delapidarea sumei de 740 mii lei. In faţa tribunalului Teodoru a re­cunoscut lipsa sumei imputate, dar a susţinut că nu vorba de delapida­re ci de greşeli de plată şi de conta­bilizare. D. procuror Krupenski a combătut afirmaţiunile inculpatu­­lui, cerând confirmarea. Tribunalul, după deliberare a confirmat manda­tul. CRIMA ELECTORALA DIN BUZĂU Camera de punere sub acuzare a judecat ori apelul făcut de d-nii Alex. Alexandrescu,, Matei Georges­­cu, Nicolae şi Constantin Mereanu şi Gh. Roşea, toţi din Buzău acuzaţi de complicitate în crima electorală ale cărei victime au căzut da îm­prejurările cunoscute Ionescu Bră­­deanu şi Boiangiu, împotriva hotă­rârei trib. Buzău, care le-a confirmat mandatele de arestare. Camera a admis apelul, dispunând punerea lor în libertate. ADEVĂRUL INFORMATION! Azi fiind Sâmbătă, potrivit ora­­riului de vară, Bursa nu lucrează. „CONTENCIOSUL”, birou de in­­fomnaţiuni judiciare şi administra­tive, se ocupă cu rezolvarea ches­­tunilor de orice natură înaintea tu­turor instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor publice din Capitală. Sunt scutiţi de cheltuelile depla­sării cei din provincie, cărora „CONTENCIOSUL” Ie înlesneşte prin corespondenţă aranjarea intereselor şi îndeplinirea oricăror formalităţi, lămurindu-î şi cu consultaţiuni în orice materie juridică. „CONTENCIOSUL” funcţionează permanent sub conducerea d-lui a­­vocat M. Graur în palatul ziarelor „Adevĕrul’’ şi ..Dimineaţa”, Bucu­reşti. Cu privire la un pretins conflict ce ar exista între guvern şi direcţiu­nea general C. F. R. pe chestiunea eliberării permiselor pentru ziarişti, ni se comunică pe cale oficială ur­mătoarele: Direcţiunea generală a C. F. R. nu s'a opus înmulţirii numărului de permise. Obiecţiunea a fost ridicată de expertul­­francez pe lângă căile ferate, în baia legei monetare. Din momentul in care insă ea va fi sesizată de o hotărâre a consiliu­lui de miniştri in această privinţă, va da ordine în consecinţă pentru e- liberarea ier. Aşa fiind, ştirile privitoare la exis­tenţa unui conflict sunt de domeniul fanteziei. Doctor hTmARTIN S? IMPOTENTA NEURASTENIA, FOBIA (frica) Timiditatea, Histeria, Melancolia, Nevrosa inimei şi a stomacului: palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerofagie). Nevralgie, paralisie, tremurături, insom­nie somnolenţă migremă prin Hypno­tism autosugestie, curenţi de înaltă Frec­uenţă (Fulguraţie),­ etc. Siste­mul Hypno-Pedagogic Berillon (Pa­ris) pentru reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, incontinenţa de urină, Onanie, etc. S’A MUTAT str. Câmpineanu 4, (deasupra berăriei Gambrinus) peste drum de Teatrul Naţional. Tel. 374/91. Consult. 9-11, 2-7. Asociaţia generală a dăunaţilor de războiu din România, aduce la cu­noştinţa tuturor dăunaţilor de răz­boiu înscrişi până în prezent, că Duminică 31 Iulie orele 10 diminea­ţa, se va ţine o întrunire publică la sediul său din strada Smârdan Nr. 4, Bucureşti. La această întrunire se va hotărâ închiderea registrelor de înscriere sau amânarea la un alt termen în­trucât Asociaţia a primit foarte mul­te cereri în ere roagă a se amâna termenul de 31 iulie, ca să se poată înscrie şi ceilalţi dăunaţi, care din cauza alegerilor au fost împiedcaţi. Citiți „Adevărul Literar" Totalul cererilor de asanare în toată ţara El se urca la peste 14 miliarde lei numai pentru debitorii mai mari de zece hectare . ------------------------­ Ziarul „Argus” publică un tablou al cererilor de asanare introduse de debitorii mai mari de zece hectare la tribunalele din întreaga ţară. Din acest tablou rezultă că tota­lul acestor cereri de asanare in nu­măr de 15.894, reprezintă o valoare globală de: Pe provincii, suma aceasta se re­partizează astfel: Vechiul regat, lei 14.106.395.142 lei Basarabia, lei 908.756.059 Transilvania, lei 2.808.476.266 Bucovina, lei 509.530.005 #■ Cifra totală a conversiunilor de drept n’a putut fi încă stabilită, din cauza marelui număr al debitorilor. Totuși, datele provizorii de până a­cum lasă să se întrevadă că valoa­­rea creanțelor debitorilor, cari intră la conversiunea de drept, nu atinge, nici pe departe, valoarea creanțelor 9.869.631812 supuse asanării. B­URSA BUCUREȘTI, 29 IULIE 1932 au cotat la: BURSA OFICIALĂ Astra Română 385, 8; Steaua Română 130, 3; S. R. D. 301 Reşiţa 129, 31 Loc. Eftine 105, 02, 1­ X Mica 39, Renta Stabilizării 43^, %, V Renta Desvoltării 43 h Renta Expropr. 26^, b Rurale 5% 23%, b Urbane Buc. 5% 31 Urbane Iaşi 5% 26%, b 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris 100 lei 3,0€ fr. elv. la Zurich La noi devizele se nego­­­ciază la cursuri medii :­­ Schimbul in străinătate Praga 15.2 Bucureşti 3.0 Varşovia 57.6 Banca Naţională a României Detentorii de acţiuni ale Băncii Naţionale, sunt înştiinţaţi că vor primi un acont de lei 150 (una sută cincizeci) asupra cuponului de divi­dend al exerciţiului 1932. Plata se va face cu începere de la 1 August 1932, în Administraţiunea Centrală (Serviciul Cupoanelor, str. Banca Naţională No. 8) şi la Sucur­sale şi Agenţiile ei. Petrolierele române la Paris Paris, 39 (Rador) Astra Română 59. Steaua Română 39.50. Concordia 45. Redevenţa 12.25. Petrol-Block nec. Oferite Ceruri Franci francezi 6.59 6.58­­ Lire sterline 595.00 590.01 Dolari 167.95 167.41 Franci belgieni 23.38 23.21 Lire italiene 8.60 8.50 Franci elveţieni 32.80 32.71 Mărci germane 40.00 39.81 Fiorini olandezi 67.80 67.6. 29 Iulie 1932, ora 19.30 PARIS (închiderea) Londra 89.35 New-York 25.57­­ Belgia 354.25 Italia 129.90 Elveţia 497.00 Olanda 1027.50 ZUERICH (închiderea) Berlin 122.10 Amsterdam 206 î New-York 5.14 J Londra 18.02 Paris 20.121 Milano 26.18 CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢA, ARTA VORBE-VORBE.. VORBE. Am văzut creându-se atâtea le­gende pe socoteala contemporanilor mei, încât îmi închipui ce mult tre­buie să fi prefăcut veacurile, istoria. Iată pentru ce privesc subt o faţă nouă, pe eroii vechilor legende. * Adjectivită : boala scriitorului ro­mân. Corespunde cu dilataţia de stomac şi grăsimea infamului bur­ghez. * Bătrâneţea începe din clipa când nu mai vrei să vezi pe nimeni spân­zurat. Ht-Ca să trăieşti târziu, fă toate din vreme. ★ Ca orice lucru al trecutului, in progres, recunoştinţa este o piedică. * Cât mai puţine lecturi ruse, iu­biţii mei confraţi, să citim mai mult pe francezi: „Adâncimea su­fletească“ „Puterea de observaţie“ le ai sau nu te ai. Ceiace trebuie să învăţăm, e ştiinţa compoziţiei. * Ca să fii prooroc, n’ajunge să mă­­nânci lăcuste. . # Bâta s’o duci dumneata, să nu te ducă ea. Când ai o credinţă, îţi iert şi lu­crurile urâte pe cari le faci. Lipsa de credinţă, însă, nu mărgăritarul, dar nu înghit scoica detracată care l-a compus.­­ Actriţele noastre excelează în ro­luri unde trebuie să se certe. De alt­fel şi publicul, la noi, dacă n’aude gălăgie pe scenă, adoarme. * Apreciem numai acea libertate care ne îngăduie să atentăm la li­bertăţile altora. * Bunele maniere nu se învaţă la Sorbona. ■* Arta nouă nu exclude buna cuvi­inţă. * Ascunzi tuturora tainele tale. Dar ţie însuţi, nu-ţi ascunzi nimic? Bărbatul despre femeie: — Afară de nevastă-mea, femeile sunt nişte animale inferioare. — Bărbaţii sunt nişte fiinţe su­perioare, afară de-al meu, care e un animal! Banul: sinteză. *■ 1 VICTOR EFT­MTU Un altar pergameic în România Sub acest titlu sugestiv, d. Kon­rad Kahm, director al muzeului de artă naţională din Berlin, publică în „Welt-Spiegel“ din 24 iulie a. c. despre muzeul de artă naţională din Bucureşti următoarele: „De la serbarea centenarului mu­zeelor din Berlin, marea sensaţie muzeală din Germania este recon­struirea măreţului altar din Per­­gam, care în antichitate era socotit ca una din minunile lumii. Şi la redeschiderea muzeului naţional din Bucureşti tot o asemenea re­construcţie a produs sensaţie. In mijlocul unei săli încăpătoare, simplă dar plină de lumină, se inalţă o clădire ca un altar. Nu e un templu antic de marmoră, ci o simplă casă ţărănească de lemn. Şi e surprinzător cât de bine a reuşit această îndrăzneaţă realizare, care, părăsind făgaşul tradiţional al va­lorificării obiectelor demne de a fi expuse în muzee, ar fi speriat pe oricare altul mai puţin temerar de­cât este profesorul Tzigara-Samur­­caş, creatorul şi neobositul condu­cător al muzeului naional din Bu­­reşti. Această realizare înseamnă, mai mult chiar decât muzeele în aer liber din Scandinavia, o certă inovaţie epocală, prefăcând cu totul concepţia despre artă şi bunuri cul­turale şi recunoscând valoarea ne­contestată a produselor populare ca criteriu de bază a muzeelor moder­ne ale unei ţări. Această casă adusă din pădure, sculptată de ţărani, primitivă şi fără altă valoare intrinsecă, vădeş­te totuşi, tot atât de simbolic ca şi altarul­­ din Pergam, o puternică cultură. Această recunoaştere a cul­turii ţăranului face din muzeul din Bucureşti un monument viu. Străbunele meşteşuguri populare româneşti, desvoltata ţesătorie a scoarţelor olteneşti şi moldoveneşti, floare­a artei textile; sculptura sim­plă dar monumentală şi asemănă­toare celei din ţările nordice; cera­mica cea bogată şi în genere arta populară încă înfloritoare în acea­stă ţară de plugari reprezintă, în chip măreţ şi convingător, valoarea locală a străvechii culturi autohto­­ne care, tocmai în România, se ma­nifestă atât de variat şi interesant. Şi arta ţinuturilor săseşti este act demn reprezintată. Prin priceperea conducătorului său, care, ani dea rândul, în Germa­nia şi mai ales în Muzeul naţional din Berlin, şi-a dobândit educaţia artistică. Muzeul naţional din Bu­cureşti şi-a cucerit un loc de frun­te printre principalele muzee euro­pene, ca un model al artei muzeale moderne şi ca un exemplu de ade­vărat muzeu naţional“. Dr. KONRAD HAHM Revista internaţională a muncii Zilele acestea a apărut No. 1, vol. XXVI (Iulie 1932) al revistei „Revue Internationale du Travail“. D. H. B. Butler, noul director al bi­roului internaţional al muncii, într’un articol intitulat „Albert Thomas, pri­mul director al B. I. M.“ aduce un o­­magiu călduros şi mişcat predecesoru­lui lui. După ce descrie activitatea de un deceniu şi mai bine a lui Albert Thomas, d. H. B. Butler conchide ast­fel: „Aceste câteva impresiuni nu aduc decât o dreptate sumară importanţei şi calităţilor de muncă ale lui Albert Tho­mas. Odată cu perspectiva timpului şi cu cunoaşterea mai complectă a operei lui, importanţa şi valoarea ei vor fi mai bine apreciate. Cei dintre noi cari l-au cunoscut mai îndeaproape aşteap­tă fără frică judecata pe care istoria o va rosti despre el“. „Rolul subconsumaţiei în ciclurile e­­conomice“ este titlul unui studiu datorit d-lui M. Ansiaux, profesor la Univer­sitatea din Bruxelles. In acest studiu, d. Ansiaux face un examen critic al teoriei după care instabilitatea funda­mentală a sistemului economic actual se datorează in mare parte faptului că consumaţia are tendinţă să rămână me­reu insuficientă in raport cu econo­miile particulare. Această teorie pretinde că subcon­­sumaţia sau excesul de capitalizare pro­vin din inegalitatea distribuirei produ­sului total al activităţii economice: bo­gaţii au prea mult şi pun de o parte, iar săracul n’au destul şi trebuie să-şi consacre toate veniturile la satisface­rea nevoilor lor. Executarea, în timpu­rile de depresiune, de lucrări publice finanţate prin împrumuturi, ar resta­bili un oarecare echilibru intre econo­mii şi consumaţie, producând astfel o înviorare a activităţii economice. D. E. G. Huss, director general al muncii şi al prevederii sociale şi pre­şedintele Comisiei naţionale suedeze a şomajului, consacră sub titlul „Lupta contra şomajului în Suedia prin orga­nizare de lucrări publice“, un articol asupra stărilor de lucruri din ţara lui unde, după cum se ştie, nu există asi­gurarea obligatorie contra şomajului. Toate măsurile ce se iau în favoarea şomerilor sunt măsuri de asistenţă so­cială care, în foarte rare cazuri numai, constituie ajutoare directe in bani sau în natură. Principiul fundamental al acestei asistenţe este de a furniza de lucru şomerilor. In articolul d-lui Huss se descrie in mod amănunţit mecanis­mul acestui ajutor şi se conchide că el a permis, între 1930 şi 1932, ajutora­rea a­ 33 până la 57 la sută din şomerii înregistraţi la diverse comitete comu­nale. Ultimul articol al acestui număr al revistei, este consacrat Australiei. In această țară săptămâna de 48 de ore a fost aplicată dela mijlocul secolului trecut, iar săptămâna de 44 de ore este, începând din 1920, foarte curentă în in­dustria australiană. Intr’un­ articol in­titulat „Săptămâna-tip de muncă in Australia“ de O. de R. Foenander, ma­estru de conferinţe pentru economie poitică şi istorie europeană la Uni­versitatea din Melbourne, ne arată cum s-au încetăţenit aceste obiceiuri, prin decizii date de tribunalul federal de arbitraj. Autorul face apoi istoricul in­fluenţei exercitate asupra deciziilor tribunalului de către principiile care inspirau adoptarea săptămânei de 44 de ore , facilităţi pentru întrebuinţarea timpului liber, menţinerea producţiei, prosperitatea industriei, posibilitatea de a lupta cu concurenţa străină — şi examinează posibilitatea de a concilia diversitatea deciziilor date cu unitatea de doctrină a tribunalului. Acest istoric care începe în 1920, este continuat pâ­nă la 1930, adică până in momentul când, sub influenţa crizei, tribunalul manifestă o tendinţă de a adopta din nou săptămâna de 48 de ore. Acest interesant număr al revistei este complectat cu diverse rapoarte şi anchete şi cu o bogată bibliografie des­pre lucrările din câmpul muncii, apă­rute in ultimul timp. Proces în jurul me­moriilor lui Saliapin PARIS, 28. (Rador). — Curtea de Apel din Paris, secţia I-a a judecat azi apelul făcut de reprezentanţa co­mercială din Paris a Sovietelor, îm­potriva sentinţei tribunalului comer­cial din Paris, prin care s’a solu­ţionat acţiunea intentată de Salia­SALIAPIN pin, marele cântăreţ rus împotriva Sovietelor. Saliapin a dat în judecată Sovie­tele pentru că au publicat în mod ilegal memoriile sale. Curtea de Apel a confirmat sen­­sentinţa tribunalului prin care se a­­cordă lui Saliapin 10.000 franci daune interese. Totdeodată, repre­zentanţa comercială sovietică este obligată să retragă din comerţ toa­te ediţiile acestor memorii. Prin sentinţa confirmată de Curtea de Apel, se constată că memoriile lui Şaliapin au fost deformate in scopuri politice. ------——*-- PENTRU SINISTRAŢII IAŞULUI Dăm în continuare sumele sub­scrise in zilele de 10—17 iulie col. în hall-ul Hotelului Continental din iniţiativa „Cercului Ieşenilor“. Suma din urmă pe chitanţierele 1, 2, 3 şi 5 lei 63.217. Pe chitanţierul No. 6 (501—557 inel.) au subscris lei 5000, d. Leon­­te Tirelli. Câte lei 1000: d-na şi d. prof. dr. Proca şi d-na prof. C. Er­­biceanu. Câte lei 500: d-nii Eduard Mirto, Diamant Max, dr. C. Blu­­menfeld-Scrutator, doamna inginer Lucaci şi d-rele Lizica şi Aurica. Câ­te lei 400: d-nii L. Loba şi Ies. Câ­te lei 300: d-nele Segall şi D. Lupu. Câte lei 200: Reverent H. L. Effison, d-nii Gh. Petrescu, ing. Albert Dia­mant, Feller, și d-nele Elena Botez, Eugenia Filoti-Atanasiu şi „In me­moria def. Sofia Rosenfeld. Câte lei 100: d-nii colonel Roman, Radu Po­pa, Leon ,Weintraub, Copăr, Zamfi­rescu, colonel Hortopan, V. Popo­vici, Popp, Ionescu, colonel Măcă­­rescu, Moritz Grünberg, I. Stoines­­cu, av. Roată, X. A. S. R., avoc. T. Riconto, Iosef Nogler, B. Gh., D. Tomida şi d-nele Iulia Aricescu, Elvira Panaitescu, şi d-ra Caton. Câte lei 80: d. Cr. Nastase. Câte lei 60: d. Stănoiu şi Ies, A. Bally şi d-ra dr. Lobel. Câte lei 50: d-nii căp. Stavrică, Indescifrabil (chit 503), S. Tessler şi d-ra Silvia Coniver. Câte lei 40: d-nii căp. Filipescu, Cocea, Ies, B. Weisman. Câte lei 30: Un invalid. Câte lei 20: d-nii lt. col. Filip, Petrescu, Niculescu, Gh. H. şi d-na Ies. Câte lei 10: d. Căp­lan. Suma colectată pe acest chitan­ţier lei 15.050. Totalul sumelor co­lectate prin chitanţiere lei 78.267. Urmează listele de subscripţii. I. G. G. »­Gorila“ d­e d. Liviu Rebreanu Concomitent cui ultimele redactări ale romanului său „Răscoala“ care va apărea în toamna aceasta în editura „Cartea Românească“, d. Idviu Rebrea­nu lucrează la un alt romnn intitulat „Gorila". Este o interesantă frescă din viaţa burgheză a Capitalei, cu toate parti­cularităţile şi trăsăturile ei caracteris­tice. Se pare că viaţa culiselor teatrale are o deosebită desvoltare. Aşteptăm cu legitimă nerăbdare a­­pariţia ambelor romane. O preţioasă colec­ţie de icoane din Rusia D. I. A. Zorotnickij, un fost negus­tor de antichităţi din Kiev a expus de curând la Paris o preţioasă colecţie de icoane din Rusia ţaristă. Colecţia conţine icoane din secolul al 14-lea până la al 17-lea care dau o imagine retrospectivă a etapelor im­portante din­­timpurile de strălucire ale picturii bisericeşti din Rusia. Secolul al XIV-lea e reprezentat printr-o icoană de Crăciun din şcoala lui Teofanes-Grecul. Veacul al XV-lea prin mai multe I­­coane ale şcolilor din Novgorod şi Mos­cova. Preţioasa colecţie a fost vândută In America. Expoziţia cinemato­grafiei artistice din Veneţia. In zilele de 1-15 August va avea loc la Veneţia în cadrul Expoziţiei interna­ţionale de arte, primul festival inter­naţional al cinematografiei artistice, în somptuoasa sală a hotelului Excelsior, pe insula Lido în faţa Palatului Dogi­lor, in care poate încăpea 1500 per­soane. In fiecare zi vor avea loc două re­prezentaţii, la care se vor reprezenta cele mai frumoase şi cele mai nouă o­­pere cinematografice ale diferitelor ţări. Cehoslovacia va fi reprezentată prin filmul „Prin văi şi munţi“ rea­lizat de Rick în regiunile cele mai fru­moase ale Slovaciei. Acest film a avut un mare succes şi la expoziţia internaţională cinemato­grafică de la Florenţa. Scopul expoziţiei din Veneţia este a dovedi că filmul constitue o artă şi imul din cele mai eficace mijloace pen­tru educaţia spirituală şi artistică a masselor. Soţia regentului Hor­­thy clădeşte locuinţe pentru săraci. Budapesta are, ca şi alte oraşe, şi o colonie de săraci, care se numeşte „Ie­rusalim", probabil din pricina mizeriei extraordinare a numeroşilor „Lazari“ ce locuiesc aci. Asigurările sociale din Ungaria sunt insuficiente, ajutoare pen­tru caz de şomaj nu există de loc, aşa că întreaga grijă pentru îndulcirea mi­zeriei celor fără lucru este lăsată iniţia­tivei particulare a indivizilor sau cali­tăţii diferitelor societăţi. In fruntea acestei activităţi se află soţia regentului Horthy, care organi­zează in fiecare an o aşa zisă acţiune de iarnă, colectând daruri de tot felul pentru săraci. In prezent se anunţă că d-na Horthy a conceput ideia de a ridica pe cheltuiala ei proprie câteva clădiri pentru săraci, pe o suprafaţă de 1200 m. p. In acest clădiri vor fi mu­taţi cei mai săraci locuitori ai „Ierusa­limului“ budapestan. Refacerea localului facul­tăţi de drept O delegaţie de profesori de la fa­cultatea de drept din Capitală, în frunte cu d. N. Basilescu, decanul facultăţii, s-a prezentat azi dimi­neaţă, d-lui prof. D. Gusti, ministrul instrucţiunii. Delegaţia i-a adus la cunoştiinţă că facultatea a aduns un fond de 50 milioane lei destinat pentru termi­narea lucrărilor de refacere a loca­lului acestei facultăţi. S-a hotărât ca lucrările să înceapă imediat. D. prof. Gusti a mulţumit delega­ţiei pentru iniţiativa luată, datorită căreia palatul universităţii va fi com­plect terminat. Delegaţia a cerut apoi să se apro­be noul regulament de funcţionare a facultăţii aşa după cum a fost întocmit de consiliul profesoral. Citiţi toţi azi :­­ in „ITeCTURA“ !­­—Floarea literaturilor străine— ! TRICOUL VERDE! — Povestea unei inge- | nioase farse într’o | stațiune balneară — § de J. MAREIN I Lei . Romanul complect. La chioșcuri și librari.­­ ...mim..................................... D. LIVIU REBREANU

Next