Adevěrul, septembrie 1932 (Anul 46, nr. 14925-14949)

1932-09-01 / nr. 14925

Pag. 2-a ( Dinţii albesc pe mă­sură ce dispare î „Gura Bacteriană“ 1) Dacă surâsul Dv. lasă să se­­ vadă dinţi urâţi, decoloraţi şi­­ stricaţi, este pentru că aveţi­­ «Gura Bacteriană“ — o stare * cauzată de microbii gurei. Ko­­lynos-ul albeşte în mod rapid dinţii, pentru că spuma sa an­tiseptică şi efervescentă, scoate părticelele de alimente şi neu­tralizează acizii, întrebuinţaţi un centime­tru de KolynoS pe o periuţă uscată timp de 3 zile, diminea­ţa şi seara. Dinţii Dv. vor de­veni mai albi cu 3 nuanţe. LA CREME DENTIFRICE Antiseptique Kolvnne BALTAGUL M. Sadoveanu Opera desăvârşită a marelui scrii­tor n’ar trebui să lipsească din bi­blioteca femeilor cărturare. E apo­­teozarea energiei femeeşti; este o pagină strălucită a uneia din însu­şirile poporului nostru. Acţiunea se petrece pe valea Bistriţei din Tar­­cău până la’Dorna. Se capătă trimiţând suma prin mandat poştal. Cartea Românească Lei 96. Dansaţi, domnişoară? domnule ? Desigur însă că nu cunoaşteţi care este începutul şi evoluţia dansului de la primele mişcări ritmice ale străbunilor noştri, decim au eşit din caverne ? Ei bine, pentru a le cunoaşte în amănunţime, din descrieri şi din desene şi stampe găsite între do­­cumente vechi, nu trebue decât să vă procuraţi ultimul număr al ex­celentei reviste „Realitatea Ilus­trată“, care vă va documenta com­plect. No. 291 a apărut azi şi este o comoară de literatură şi de ştiin­ţă popularizată, modă, cinemato­graf, jocuri distractive, etc. Primul chioşcar vi-o pune la dis­­poziţie. Preţul JE­­leLa încercarea de sinucidere a unui tânăr şomer CLUJ.­ Zilele acestea a încer­cat să se sinucidă prin strangu­lare, într’o cameră separată a ca­fenelei „Metropol“, tânărul Iosif Stern de 19 ani. Surprins în ultimul moment de către personalul localului, tâ­nărul a putut fi salvat. In timpul cercetărilor ce au urmat la poliţie, Stern a declarat că a voit să-şi pună capăt zilelor, din cauza mizeriei. Nenorocitul tânăr este şomer de aproape un an de zile. A APĂRUT: No. 32—33 „REBU­S“ (Revista jocurilor distractive) SUMARUL: CUVINTE ÎNCRUCIŞATE: 1) Nevinovăţie. 2) Vamp. 3) Da ? 4) Pare aşa de nostim!. 5) Apropo. 6) Vagabondul. 7) Calamandros. 8) Sluj. REZULTATUL CONCURSULUI DIN ZIARUL „DIMINEAȚA“ HUMOR.- ŞAH. — MATEMATICI Rezultatul concursului „Rebus­­lexicon“. Deslegătorii din No. 25—26 Poşta redacţiei. De vânzare pretutindeni. Lei 6 (30 Iunie) va fi desigur socotită în viitor, ca punctul de cotitură a depresiunei economice mondiale. Cu toate rezultatele, mai curând slabe, pe cari le-au dat până acum conferinţele economice internaţio­nale, conferinţa economică mon­dială ce se va întruni la Londra, va furniza un efort remarcabil, pentru a libera lumea de piedicile şi ba­rierele, care sufocă schimbul co­mercial internaţional. In deosebi raportul se ocupă de problema etalonului aur şi a viitoa­rei forme a sistemului valutar. Ban­cherii — spune raportul — nu sunt responsabili de actuala criză valu­tară. Nu din vina lor, aurul s’a acu­mulat în Franţa şi America, ci pen­trucă aceste ţări au, pe deoparte, înalte ziduri vamale, care pun pe debitorii lor în imposibilitate de a se plăti altfel, decât în aur, iar pe de alta publicul francez şi ameri­can, nu e dispus sub nici o formă, să împrumute străinătăţii şi sa cheltuiască în străinătate, atâta, cât ar fi reclamat situaţia Franţei şi Americei, ca creditoare ale lumii. Dificultăţile comerţului mondial şi ale finanţei mondiale, au mai fost sporite şi prin faptul că Anglia s’a văzut silită să abandoneze etalonul aur. Raportul crede necesar să se re­dea mecanismului valutar vechea sa eficacitate, dar constată că îna­inte de a, se putea face aceasta, e nevoie ca naţiunile să manifesteze că sunt gata să arate din nou dis­poziţia lor de a acorda împrumu­turi şi de a face comerţ. Dar spe­ranţa îndreptării şi raportul marei bănci londoneze, o vede în fenome­ne de ordin mai mult psihologic. Combaterea crizei trebuie pornită cu energie din partea comercială, spre a se găsi în lumea întreagă, o nouă cale spre comerţul liber. Per­spectivele pentru aceasta — apar băncii Schroeder — favorabile azi, cum n’au mai fost de multă vreme, deoarece oamenii de stat încep să înţeleagă, că naţionalis­mul economic omoară comerţul in­ternaţional şi limitează tot mai mult veniturile comerciale, cari sunt o sursă esenţială de venituri, a orică­rui stat civilizat. CONCLUZIE Cum văd şi cetitorii, cei cari cred că pot constata că o amelio­rare a crizei se anunţă, bazează a­­ceasta pe fapte foarte puţin pre­cise şi pe impresii. Impresiile ace­stea au şi ele valoarea lor, când sunt ale unor factori, cari au un contact imediat şi constant cu rea­lităţile vieţii economice. Dar nici aceşti factori nu au încă convin­geri bine stabilite şi în calea reme­diilor ce socotesc necesare, stau încă grămezi de dificultăţi a căror înlăturare cere o sforţare formida­­bilă, pe care în Europa nimeni nu se arată încă dispus s’o facă şi mai cere un timp îndelungat, căruia discutabil dacă economia capita­­listă îi va putea supravieţui. B. Brănişteanu da l^I» ■ --—--------­ Marea contrabandă de zaharină descoperită in gara Cluj CLUJ.­­ In urma investigaţiilor făcute de către chestura poliţiei, au fost arestaţi în oraşul nostru co­mercianţii Adolf Fucs şi Ignat Mar­­covitz, ambii originari din Sighetul Maramureşului, cari se ocupau pe o scară Întinsă cu contrabanda de zaharină în întreg Ardealul. Marea cantitate de zaharină, des­coperită cu două zile în urmă în gara locală, constitue proprietatea celor doi arestaţi care însă, îşi cre­­iaseră un sistem de a transporta zaharina cu ajutorul altor persoane. Arestaţii încă de la primele cerce­tări au recunoscut, că alimentau mai multe centre din Ardeal cu za­harină, indicând chiar și numele mai mutor cofetari din Cluj, Ora­dea, Tg.-Mureş, Arad, etc. Cercetarea celor doi contraban­diști continuă. mai perfectă ordine şi curăţenie. Pompa de fi­r funcţionează în mâi­nile paznicului, care ţine la dispozi­ţia călătorilor lapte cald, ceai, rom, brânză, mămăligă... Este aproape de miezul nopţii, dar nu ne putem hotărî la culcare. Luna abia începe să se ivească, dând culori de vis şi proporţii fan­tastice munţilor cu brazi priviţi de la două mii de metri înălţime. Ai impresia că te afli pe un vas imens, în mijlocul unei mări cu valuri u­­riaşe. Două, trei ore de odihnă, în cari nimeni nu închide ochii. Copiii cân­tă şi râd. Câte o glumă porneşte de ici sau colo, urmată de hohote. „Corpul didactic în colţul lui, amin­teşte căderea Capitoliului. Pe noapte, tremurând de frig, mergem la Cruce ca să privim răsăritul soarelui, descris de atâtea ori. începem scoborîşul, de astă dată pe jos. Panta, uneori, e atât de bruscă, încât călăreţul ar risca să fie aruncat peste capul calului. Suntem îngroziţi când vedem lo­curile pe unde am trecut în ajur prin beznă, la voia întâmplării. Pe lumină n’am fi avut curajul să tre­cem pe acolo călări. Nişte băeţi ne oferă ,floarea re­ginei“, câte una de persoană, căc mai mult nu este permis. Spre a le culege, ei se caţără pe pietre ca nişte căprioare. In dreptul stâncei încă virgine „Panaghia“, ni se spu­ne că un elev de seminar, care a voit să se caţere pe vârful ei, a că­zut făcându-se praf. Mariana, în costumul ei frumos de munte, cu multe culori şi fluturi aurii, e tristă, nu mai vorbeşte. Fata ei mată, brună, are acum înfăţi­şare de madonă. O întreb ce o doare şi-mi spune că, peste noapte, dispăruse doi din caii ei. Un concurent invidios care are şi el cai de închiriat, îi alun­gase în codru. Ii va mai găsi ea oare? Oftează şi plânge. Cineva o fotografiază în acest moment. Un pictor ar fi produs a­­devărată capodoperă. La amiază suntem la Borsec, un­de luăm dejunul­­ în unul din cele mai bune restaurante. Spre mira­rea multora dintre noi, sticlele de borviz se pun la dispoziţie gratuit. Se pare că cocheta noastră sta­ţiune climaterică şi balneară, n’a avut anul acesta succesul pe care îl merită. Probabil că aceasta se datoreşte greutăţilor de comunica­ţie nefiind nici o cale ferată în ime­diata apropiere. Şi totuşi parfumul Ibradului e acolo mai tare decât în orice altă parte, apele minerale sunt exce­lente, vilele elegante şi conforta­bile, iar pavajul făcut dintr’un ci­ment albăstriu, foarte plăcut la ve­dere, care în timp de ploaie, departe de a se transforma în noroi, se în­tăreşte. Gurmeţii din grup susţin că la Borsek se mănâncă cea mai deli­cioasă pâine, în special cornurile au un gust deosebit. Se pare că a­­ceasta s’ar datora frământării alua­tului cu borviz. Plecând pe la patru după amiază din Borsec, urcăm şi coborîm din nou o serpentină minunată, care ne duce prin Ditrău, la Gheorghieni-Târguşor de 15.000 locuitori, cu­rat şi îngrijit. Ne adăpostim într’un hotel de o curăţenie ce ar putea fi invidiată de orice mare palace mon­dial. Restaurant elegant, cu orche­stră. Dar suntem căzuţi de oboseală şi adormim cu toţii greu, legănaţi de frânturile unui tango, care ajun­ge diminuat, în şoaptă, până în ca­merele noastre. Pornim în zori spre Cheile Bi­­cazului. Iarăşi o şosea în serpentină care urcă un munte imens. Prive­liştea se schimbă la fiecare coti­tură. Vederi de feerie, pe cari ai impresia că le admiri în vis. Şo­seaua aceasta a fost făcută anume pentru ca împăratul Frantz Josef să poată vedea strâmtorile acestea, cari sunt considerate, cu drept cu­vânt, că oferă ochiului unele din cele mai admirabile peisagii din lu­me. Şoseaua scoboară până la Ghil­­poş, unde­ este un lac în care cresc cei mai gustoşi păstrăvi. Din lacul adânc, de formaţiune mai recentă, se văd ieşind vârfurile brazilor, a­­cum fără viaţă. De o parte şi alta a drumului pensiuni de familie, res­taurante, barăci... Este chiar şi un elegant ştrand, strălucitor de culori şi lumină. Maşini din toate unghiu­rile ţării. Până şi câteva taxiuri e­­legante din Bucureşti. Ce sunt Cheile Bicazului? O strâmtoare, largă de câţiva metri, prin care trece pârâul în spume. In dreapta şi în stânga, ziduri uriaşe, înalte de sute de metri, cami uneori atât se apropie unul de altul, că abia lasă să treacă lumina zilei. Priveliştea se schimbă, variază, la fiecare pas. Ici o grotă, colo un tu­nel.... Piciorul calcă pe o potecă strâmtă, de-a lungul torentului. De nu iei bine seama, poţi face o bună baie de picioare, ceia ce vă pot con­­firma, şi distinsele membre ale „corpului didactic“ din grupul nos­tru. Şi această bogăţie a naturii, a­­ceastă feerie în veşnică schimbare de decor minunat, durează loc de şapte kilometri, până ce dai de lu­minişul Bicazului care şi înainte era românesc. întorşi la Gheorghieni, luăm o masă copioasă, după care de-a lun­gul Bistriţei, ne întoarcem în goana maşinei spre mănăstirea Agapiei, după trei zile de hoinăreală, pe un timp splendid. Conducătorul excursiei, simpati­cul avocat din Iaşi, încântat de re­zultat exclamă: — „Trei zile, trei poeme!“. E târziu noaptea. In preajma mă­năstirii, cerul se încurează, iar ro­potul de ploaie duduie pe acoperişu şi ferestrele maşinei. Dar am sosit. Copiii, tinereţea, şi chiar cei mai se­rioşi dintre noi, dau un: „Hip! Hurra! Hip! Hurra! Hip! Hip! Hurra! Hurra! Hurra! Hurra!“. Şi strigătul acesta de mulţumire şi bucurie e atât de puternic, încât face să tresară din somn curioasele măicuţe adormite cu gândul la ne­văzutul lor logodnic, blândul şi divi­nul nostru Isus. EUGEN PETIT Palatul justiţiei Cererea de eliberare făcută de d. a­­vct cat Lucreţiu Pătrăşcanu arectt în preziua alegerilor a fost admisă de tri­bunal. D. Pătrăşcianu a fost pus in li­bertate. Tot cu această ocazie s’a dispus şi eliberarea comuniştilor Moscu Cohn, Zigel Bolm şi Fany Presmester. D. procuror Stoenescu şi jude instruc­tor Enescu Însărcinaţi Cu anchetarea incendiului de la magazinul „La Bazarul Regal“ a primit ori raportul de exper­tiză. Comerciantul nemulţumit de ra­port a cerut facerea unei contra-exper­­tize. ADEVĂRUL COMERŢUL DE LIBRĂRIE ŞI CULTURA Congresul de Duminică al libra­rilor din toata ţara a scos în evi­denţă legătura strânsă dintre comer­ţul de librărie şi cultură şi deci in­teresul pe care factorii de cultură trebue să-l poarte librăriilor. Se pare însă că librarii înşişi, îna­intea congresului lor, n’au ţinut seama de ace­st fapt şi au invitat nu­mai autorităţile şcolare şi pe edi­tori. E drept că, în­ primul rând, aceşti doi factori pot ridica pe librari şi prin ei cultura. Din discuţiunile ur­mate a rezultat o dezinteresare com­pletă din partea autorităţilor şco­lare faţă de problema librăriilor, ca faţă de o problemă ce n’ar intra în competenţa lor. Totuşi cei cari au asistat au ascultat lucruri peste cari nu se poate trece uşor. Librarii se plâng că sunt concu­raţi de Comitetele şcolare şi de di­­i­e­cţiunile şcolilor. In cuvântarea sa, unul dintre oratori spunea că a întrebat pe un domn director de ce nu cumpără cărţi de la el şi pentru ce ia direct de la editor şi că a pri­mit drept răspuns: „Apoi dacă îmi dă şi mie un cadou!“. Un alt orator cerea intervenţii la Ministerul de Fi­nanţe să se plătească restanţele din salarii membrilor corpului didactic primar, ca aceştia, la rândul lor, să poată achita cărţile cumpărate pen­tru elevi anul trecut, fiindcă, altfel, anul acesta nu vor avea credit! Un altul constată cu durere, dând e­­xemple precise, că băncile învăţăto­­reşti fac comerţ de librărie, fără să aibă vreun drept la aceasta. Sunt fapte, a căror gravitate, în caz când s'ar adeveri, ar merita să formeze serios preocuparea autorităţilor re­prezentante în primul rând ale Cul­turii. * , , Dintr’o cuvântare şi din aplauseie cu cari a fost primită, a rezultat ca manualele școlare s’ar putea iefteni cu 10—15 la sută. Oratorul spunea că librarii s’ar mulţumi şi cu un rabat mai mic, chiar de 15 la sută, dar acel rabat să fie al lor, să nu mai fie obligaţi la rându-le sa facă şi ei rabat altora. Prin aceştia se înţeleg comitetele şcolare, direcţiu­nile şcoalelor şi chiar membrii cor­pului didactic, cum e cazul la învă­ţământul primar (să mai fie şi alt­cineva?). Este rolul autorităţilor şcolare să cerceteze problema şi să ajute la soluţionarea pe care înşişi librarii o propun, reducerea preţu­lui cărţilor de şcoală cu 10—15 la sută, reducere atât de binevenită în criza acută de astăzi. Uneori chestiunile incidentale şi aluziunile au constituit un intere­sant material de informaţie pentru problema cărţilor bune de şcoală. A reieşit din cuvântarea unui domn librar de la Târgovişte, care a fost sufletul congresului, am putea zice, om cult, elev al marelui economist german Sombart, a reieşit că cele mai bune manuale sunt ale inspec­torilor şcolari... în funcţiune. Era vorba de rabat şi de rolul lui în des­facerea cărţilor. Oratorul susţinea că nu trebue să punem mare preţ pe chestiunea ra­batului, fiindcă manualele inspec­torului în funcţiune D. sunt cerute în tot judeţul, deşi se dau numai cu 35 la sută rabat, iar ale fostului inspector C. zac în rafturi şi libra­rii le oferă chiar cu 50 la sută rabat. Mai povestea tot d-sa că acum câţiva ani, când se interzisese intro­ducerea manualelor în regiunea în care autorii lor erau şi inspectori, un domn inspector Fa cerut ca pe cataloagele librăriei să-l pună şi pe el printre autori, deşi pe coperta cărţilor­­nu figura (figura însă în contractul de repartiţia câştigului) şi că librarul a acceptat. Asemenea cazuri , ar merita atenţiunea repre­zentanţilor­ oficiali ai Educaţiunii şi ai Culturii? Iată câteva puncte numai de con­tact între literari şi cultură, cari ar justifica ele­­singure îndeajuns un interes mai larg şi mai cald din par­tea tuturor pentru breasla negusto­rească a librarilor. Rolul lor es­te atât de frumos, în­cât sau şi-l ia altcineva asupră­ şi, dacă poate, sau, dacă nu, să dăm toţi cel mai eficace sprijin libra­rilor, ca să-l îndeplinească ei fără piedici din partei, nimănui. Sunt in­dicate să sprijini pe librari autori­tăţile şcolare, comitetele şcolare, e­­ditorii, direcţiunile şcolilor, mem­brii corpului didactic şi părinţii. PETRE V. HANEŞ instalarea nouei c­omisiuni interimare a Cameră de comerţ din Giurgiu GIURGIU. I­eri la orele 12 a a­­vut loc instalarea nouei comisiuni interimare a Camerei de industrie şi Comerţ din oraşul nostru, compusă din d-nii: Velicu Gheorghiu, Con­stantin Donovici, Pelmuş, Radu Ni­­colescu, Ioan Predescu, Pavel Ma­­nolescu, Nicolae Pisică, Anghel Ra­­doslav, Nicolae Teodorescu, şi Pe­tre Rădulescu. După depunerea jurământului,­­ Mihail Chirculescu, preşedinte­l Tribunalului Vlaşca, a arătat mem­brilor nouei comisiuni, obligaţiunile ce au pentru rezolvarea chestiunilor ce interesează comerţul nostru. D. Remus Zăgănescu, preşedinte demisionat, după ce mulţumeşte membrilor din consiliul dizolvat pen­­tru râvna depusă în satisfaceri chestiunilor ce interesază comerţu vlâscean. D. Velicu Gheorghiu, în numele membrilor din noua comisiune in­terimară arată că vremurile actuale fiind foarte grele pentru comerţu­l şi industria ţării se impune pe cât posibil ca nouii numiţi să lucreze pentru ca interesele acestei impor­tante clase profesionale, să fie bine apărate şi reprezentat. D. Al. Cartojan, prefectul judeţu­lui face o expunere a crimei econo­mice prin care trece comerţul şi in­dustria. Recomandă nouei ţert­siuiu dă­ţi­, seamă de această mare piedică în dezvoltarea noastră economică şi in soluţionarea tuturor problemelor să îndepărteze orice spirit politic, pre­­ocupându-se numai de apărarea in­tereselor profesionale ale comerţului. Apoi comisiunea în unanimitate, a ales ca preşedinte al Camerei pe d. Velicu Gheorghiu, iar ca Vice-pre­­şedinte pe d. C. Donovici. D. Gh. Pelmuş a fost desemnat în comite­tul de direcţie din partea ministe­rului de industrie şi comerţ. Teatrele de vară Teatrul Nou: „Concurenţii“, tragi comedie in trei acte de Rosenfeld, cu Ludwig Satz Trupa de comedie de sub conduce­rea d-lui Ludwig Satz a jucat Sâm­bătă seara pentru prima dată tragi­comedia „Concurenţii“ de Jonas Ro­­senfeld. Este o înşirare de tablouri înche­gate şi bine legate între ele care o­­glindesc viaţa evreilor săraci, acolo unde se cuibăreşte mizeria. Atmos­fera este foarte bine redată şi prin comedia lui Rosenfeld trece un a­­mestec de tot felul de sentimente şi pasiuni care dau viaţă şi un colorit deosebit. Eroii piesii sunt doi soţi văduvi fiecare cu copii lor care se însoară, şi soţia duce greul casei iar soţul fa­ce pe fata în casă. Această încălcare de atribuţii cre­­iază o stare de continuă duşmănie între soţi şi fata soţiei care ar tre­bui de fapt să îndeplinească acest rol. Tatăl vitreg o duşmăneşte dar a­­tunci când află că ea a fost necin­stită de un cocoşat o apără şi merge până la crimă. Ludwig Satz a jucat cu resursele sale infinite rolul tatălui. El nu iese o clipă din scenă, joacă şi cântă, a­­muză şi emoţionează trecând cu u­şurinţă extraordinară de la o extre­mă la alta. Rolul cocoşatului l-a jucat d. Si­mon Natan cu o mare putere de pă­trundere, iar pe fată a jucat-o Ma­ria Preus. întreg ansamblul a fost pus la punct cu o rară pricepere de d. Ludwig Satz. Un public foarte numeros care a ocupat grădina până la ultimul loc a aplaudat cu mult antren. INTERIM. Prinderea unui spion sovietic TIGHINA, 29. — Jandarmii au prins astă noapte, pe când trecea Nistrul, pe spionul sovietic Ret­inger Iosef, de origină german. Asupra lui s’a găsit o sumă de bani în cernoveţi, numele comandanţilor de artilerie şi aviaţie, amănunte asupra servi­ciului de gaze, a mişcărilor de trupe şi asupra stării populaţiei, a co­merţului liber, a preţurilor cereale­lor, etc. Se presupune că el are complici în Basarabia. INFORMAŢII Ministerul de finanţe ne tri­mite următoarele: Un ziar de dimineaţă a dat publi­cităţii un svon conform căruia Ban­ca Naţională ar refuza să primească noua monedă de 100 Iei. Suntem autorizaţi a desminti a­­ceastă născocire. Moneda de 100 Iei pe măsura în care soseşte din străinătate este predată direct Băn­cii Naţionale. Deci însăşi Banca Na­­ională o va pune în circulaţie şi o va primi în mod absolut egal cu celelalte monede şi cu moneda de hârtie. Agricultorii aflaţi în Bucureşti sunt rugaţi ca in zilele de 30 şi 31 Au­gust să treacă pe la sediul Ligii a­­grare din Bd. Brătianu , pentru a primi comunicări privitoare la mo­dificarea legii conversiunii. Federaţia economică invită pe toţi cetăţenii debitori, proprietari, co­mercianţi, industriaşi, meseriaşi, etc. la consfătuirea pe care o va ţine Marţi 30 August 1932 ora 2 p. m. in sala Dacia Traiană, Bulevardul Ma­ria, lângă sala Constructori. D. Radu Irimescu subsecretar de stat al aviaţiei în urma celor două accidente aviatice recente dintre care unul întâmplat la Iaşi pluto­nierului Burileanu iar celălalt j­­udeţul Ilfov, şi care a costat viaţa locotenentului Fătulescu, ambele pe avioane Spad, a hotărât după ce a luat și avizul consiliului tehnic al aeronauticei, scoaterea acestor apa­rate din uz. Aceste avioane, cari sunt în ser­viciu de aproape 6 ani sunt alcătu­ite dintr’un material cu totul peri­mat și constituiau un permanent pe­ricol pentru cei care zburau pe ele. Hotărârea d-lui Radu I­rimescu, care de altfel trebuia luată mai de mult, a produs o vie satisfacţie în rândurile aviatorilor. Fiecare ştie de­sigur ce este un detectiv. Puţini ştiu însă ce este un detector şi ce însemnează operaţia detectărei. Această operaţie, de o importanţă fundamentală în func­ţionarea aparatelor de radio, este lămurită pe înţelesul tuturor,­in cursul de iniţiere în radio din ulti­mul număr al revistei „Radio-Fo­­nia". D. Virgil Luca a fost reintegrat di­rector la şcoala primară No. 29 din Ca­­pitală. D. Gh. Popescu a fost reintegrat di­rector la şc. No. 35 din Bucureşti. D. I. V. Rădulescu a fost numit di­rector la şc. No. 45 din Capitală in locul d-lui N. Hanganu. In zilele de 8 şi 9 Septembrie va a­­vea loc la Constanţa, al patrulea con­gres al „Asociaţiei generale a persona­lului sanitar auxiliar titrat“. Doctor A. C&RSTEA Reîntors in Capitală, îşi reia consul­taţiile dela 5—8 p. m. B-dul Domniţei No. 8. Telefon 319/15 In tratativele urmate între uni­versitatea din Berlin şi d. ministru Comnen, s’a hotărît ca în cursul a­­cestuî an să se inaugureze în aula universităţii şi sub auspiciile a­­cesteia, o serie de conferinţe asupra României, din punct de vedere eco­nomic, social, literar, politic şi ar­tistic. Vor fi rugaţi a conferenţia din partea Germaniei profesorul Werner Sombart, profesorul Schacht, profe­sorul Gamilscheg şi alţii, iar confe­renţiari români, vor fi d-nii: profe­sor Iorga, miniştrii Gusti şi Madgea­­ru, prof. Tzigara­ Samurcdş şi alţii. Se va face de asemenea apel şi la alte personalităţi. Prima conferinţă va avea loc la 23 Noembrie, când va vorbi de ministru Comnen despre „Statutul internaţio­nal al României". Cum realizează Rusia Sovietică propaganda prin radio şi ce mijloa­ce avem la dispoziţie pentru a stă­vili această propagandă, iată tema ce-o discută un interesant articol de reportaj, apărut în ultimul nu­măr al execelentei reviste „Radio- Fonia”. La 3 Septembrie se deschide la Madrid conferinţa mondială de ra­­dio-Electricitate, menită să regle­menteze toate chestiunile în legă­tură cu transmisiunile internaţionale de radio. Această reuniune, la care vor participa mii de delegaţi ai ra­­dio-difuziunei, poştei,­ aviaţiei, ma­rinei, poliţiei din toate ţările, va du­ra peste două luni. Detalii asupra rostului acestei des­­bateri precum şi a problemelor ce se vor discuta, publică revista „Ra­­dio-Fonia“. Asociaţia sanitarilor auxiliari ti­traţi, convoacă personalul sanitar auxiliar din municipiul Capitalei pentru a discuta dispoziţiile art. 250 din legea sanitară şi alte chestiuni importante profesionale şi funcţio­năreşti. Adunarea va avea loc în ziua de 4 Septembrie a. c. ora 10 dimineaţa, la sala federaţiei salariaţilor pu­blici, pasagiul imobiliara scara D. Cripta dela Douăumont Un mare act de recunoştinţă Comemorarea eroilor, care s’a fă­cut acum câteva zile la Mărăşeşti, ne pune in situaţia de a ne gândi cât de mare este diferenţa între fe­lul cum înţeleg alte popoare să-şi cinstească eroii lor şi câtă impor­tanţă dăm noi acestor fapte. Comemorarea dela Mărăşeşti a fost, evident, un moment de inăl­­­­are sufletească, deşi a trecut a­­proape neobservată şi deşi oficiali­tăţile noastre s’au abţinut a lua parte la ea. Sunt numai câteva zile de când în prezenţa preşedintelui republicei franceze s’a inaugurat Memorialul de la Thiepval, in care Franţa a­­ducea prin preşedintele său salutul de recunoştinţă celor 74 de mii de eroi britanici căzuţi în luptele de pe Somme. Tot atunci a fost inaugura­tă şi cripta de la Douaumont, în care au fost înhumate osemintele a 320 de mii de soldaţi francezi pieriţi în sângeroasele lupte dela Verdun. Monumentul inaugurat la Douau­­mont, este într’adevăr o magistrală şi sublimă operă de închinare şi ni­­căeri în decursul veacurilor, la nici un popor nu s’a putut vedea mai mult spirit de recunoştinţă decât la poporul francez. Vom încerca în câteva cuvinte să arătăm înfăţişarea monumentalei construcţii care cu drept cuvânt s’ar putea spune că prin dimensiunile enorme pe care le are, egalează în măreţie bătălia dela Verdun. Imaginaţi-vă o construcţie alcă­tuită din două aripi uriaşe legate la mijloc printr’un gigantic turn înalt de 45 de metri, în care sunt zidite 46 de săli încăpătoare, care adăpos­tesc osemintele eroilor. Toată aceas­tă criptă este executată din celebrul granit adus din Bretania. Prin por­ţile centrale al turnului, se poate pătrunde într’o alta construcţie cu 18 alveole cu câte două bolţi mari la fiecare. Pe o scară cu 200 de trepte, se poate merge până în aceste bolţi sacre, unde liniştea desăvârşită este tot atât de impresionantă ca şi pei­sajul devastat ce ţi se înfăţişează înaintea ochilor rămas astfel din timpul marelui război. Pe pereţii bolţilor, pe fiecare pla­că, pe fiecare bloc de granit, este gravat numele unui erou. In faţa criptei, aliniate ordonat, se întind ca într’o alură de infinit mici cruci de granit, fiecare însemnând sub ea o puzderie de morminte îngrijite cu pietate, îmbălsămate de flori, prin­tre cari trandafirii de culoarea sân­gelui, iau o înfăţişare de măreaţă şi înălţătoare pietate. Ideia construirii criptei de la Douăumont, revine eroicului episcop al Verdunului Mgr. Ginisty şi vădu­vei de război prinţesa, de Polignac, care împreună­ cu generalul Valen­tin , şi mareşalul Pétain au alcătuit cel dintâi comitet,pentru strângerea fondurilor necesare clădirii acestui­­ monument. S’au cheltuit peste 15 milioane franci, bani strânşi dela populaţia franceză din aproape în­treaga lume. Solemnitatea inaugurării criptei dela Douăumont a prilejuit Franţei să ofere lumei civilizate încă unul din acele multiple aspecte de recu­noştinţă faţă de eroii săi, partici­pând la solemnitate delegaţii ale a­­proape tuturor popoarelor civiliza­te. Glorioasele stindarde, zdrenţuite dar încărcate de glorie, şi îngreuiate de medalii, — stindardele regimen­telor care au apărat Verdunul — şi-au închinat vulturii scânteetori in faţa criptei în care se odihnesc pentru vecii vecilor cei mai destoi­nici fii ai Franţei. Iar mulţimea imensă şi emoţionată profund, a as­cultat cuvintele pilduitoare ale con­ducătorilor Franţei, umplându-şi sufletele de viziunile glorioase ale eroilor ei. Oricât de mare ar fi vâltoarea vremurilor de astăzi, în felul arătat mai sus se plămădeşte şi se purifică sufletul unei naţiuni care vrea sâ trăiască. P. N. MIRODESCU profesor ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA A AERO-CLUBULUI-REDAl In localul din str. Clemenceau a a­­vut loc­eri la ora 6 d­­a„ adunarea generală extraordinară a Aero-Clu­­bului Regal al României. Adunarea a fost convocată în sco­pul de a se complecta două articole din statut, în vederea dobândirea u­­nui local propriu de către aero-club. Şedinţa a fost prezidată de d. George Valentin Bibescu. Au luat parte la adunare d-nii Radu Irimes­cu subsecretar de stat al aerului, I. Mitilineu, general Dumitriu, inginer Constantinescu, colonel Negrescu, Vasiliu, N. Rădulescu Iarca, coman­dor G. Gănc­ulescu, secretar general al aero-clubului, comandor Tr. Burduloiu, Edgar Mendl, căpitan Bi­­bescu, inginer Bastachi director la I. A. R., inginer Tersu, inginer Stă­­nescu, Mihail Savu, Van Saanen, in­giner Perless, Antóniade, etc. D. G. V. BIBESCU a arătat scopul convocărei adunării­­ extraordinare şi sensul în care trebuesc complec­tate două articole din statut, pentru a se putea achiziţiona un local pro­priu. Imobilul ce urmează a fi achizi­ţionat e situat în bd. Lascăr Catar­­giu 21 şi e proprietatea d-nei ami­ral Urseanu. D-sa se obligă a ceda imobilul aeroclubului, în schimbul unei rente viagere de 300 mii lei a­­nul. Adunarea în urma expunerii d-lui Bibescu, a votat modificarea celor două articole din statut, și a dat mandat comitetului pentru înche­­erea actelor. La sfârșit s’a servit im bogat bu­fet. Primul Congres al artiştilor instrumentişti In zilele de 16 şi 17 Septembrie a. c. se va ţine cel dintâi congres al „Sindicatului artiştilor instru­mentişti din România". Dezbaterile vor avea loc în sala festivă a „Sindicatului ziariştilor din Bucureşti“ şi vor începe la ora 9 dim. Participanţii ce au de făcut co­municări sau de expus chestiuni — de ordin profesional — le vor anunţa, cu anticipaţie, direct „Sin­dicatului artiştilor­­instrumentişti“ (str Mihaiu Vodă 35 Bucureşti) — aceasta spre bună rânduială a con­gresului. Duminica seara 4 Septembrie cinci sute de instrumentişti vor e­­xecuta programul unui concert­­ simfonic impunător, sub conducerea maestrului George Georgescu, la Are­nele Romane (Parcul Carol) sau în căzut nefavorabil, în sala „Eforiei“. Regele va onora cu augusta sa prezenţă concertul. In sprijinul unui rezultat cât mai îmbucurător, secţia culturală a ofi­ţerilor poliţieneşti din ţară, a pro­­­pus adeziunea ei. Congresul foştilor luptători din întreaga ţară, de la R. - Sărat Ziua I R.-SĂRAT, 28. — Astăzi, a avut loc prima zi a congresului demobi­lizaţilor din întreaga ţară, ţinut în oraşul nostru. Au participat delegaţiuni din mai multe oraşe din ţară, cu drapelele respective. Dimineaţa, la ora 9, aceste dele­gaţiuni, precum şi un mare număr de foşti luptători din oraşul şi ju­deţul nostru, s’au adunat în grădina publică. D. D. PITROPP, ajutor de primar în numele cetăţenilor, aduce urări delegaţilor societăţilor patriotice din ţară, cari au făcut cinste oraşu­lui nostru de a participa la marele congres al foştilor luptători din în­treaga ţară. Termină, urând viaţă lungă rege­lui, care veghează neadormit la de­stinele acestui neam. După această cuvântare, demobi­lizaţii, în frunte cu un detaşament din garnizoana locală, au pornit spre catedrala oraşului. La orele 10, s-a oficiat un te-deum de clerul local, în prezenţa autorită­ţilor civile şi militare. După serviciul divin, au luat cu­vântul preotul C. Drugescu protoe­­reul judeţului şi col. Rădulescu,Bu­­cureşti. Foştii luptători, împreună cu tru­pele din garnizoană şi o mare mul­ţime de cetăţeni au pornit spre ci­mitirul eroilor, unde s’a oficiat un serviciu de pomenire a eroilor că­zuţi pe câmpiile de luptă. CUVÂNTĂRILE Preotul C. DRUGESCU, protoereu judeţului, aminteşte de cei 800 mi de morţi, ale căror oseminte presami ţara in lungul şi latul ei. D. căp. GEORGESCU spune că prin sacrificiile eroilor căzuţi pe câmpiile de luptă, România nu mai este o simplă trecătoare în­ calea duşmanilor ei, ci un stat care va dăinui cât vor fi Români în cuprin­sul graniţelor ei. D. CALMUSCHI, veteran, aduci salutul veteranilor din provinciile Moldova, Bucovina şi Basarabia. D. TOMA LABAN-Medgidia aduc salutul asociaţiilor demobilizaţile din Dobrogea. D. . STOICA-Bucureşti aduce de asemeni salutul asociaţiei „Fii apă­rători“ din Capitală. D. G. TRIFAN, preşedintele sau „Făuritorii României Mari“, din­ Brăila, într’un vibrant discurs, spu­ne că, acest congres trebue să u­­­nească la­ol­altă pe toţi fiii acestui­ neam, care au datoria s’o păstreze­­ neştirbită, aşa cum au moştenit-o dela cei 800 mii de morţi căzuţi pa cîmpiile de luptă. Au mai vorbit d-nii: N. Stanciu-R. Sărat, Ene Rugină-Brăila, etc. A urmat defilarea foştilor luptă­tori şi a trupelor din garnizoană, în faţa mormintelor eroilor. La ora 1, delegaţii asociaţiilor pa­triotice au depus drapelele respecti­ve în sala teatrului comunal. CONFERINŢA La orele 4 după amiază, delegaţii asociaţiilor demobilizaţilor s’au în­trunit în sala teatrului comunal, spre a stabili ordinea de zi a con­gresului, unde au luat cuvântul d-nii: col. Rădulescu, G. Trifan-Brăi­la, I. Matache-Buzău, Stoica-Bucu­­reşti, V. Uiescu-Brăila, Gh. Gheor­­ghiu-Brăila, Prescorniţoiu, etc., care au făcut diferite propuneri în le­gătură cu chestiunile ce urmează să fie desbătute, a doua zi, în congres. S-a luat în discuţie: înfiinţarea co­mandamentului unic al societăţilor foştilor luptători din întreaga ţară, realizarea unei bănci a demobiliza­ţilor, precum şi atitudinea politică a demobilizaților în viitor. Ciocnire Intre două avioane la Constanta CONSTANŢA, 29. — La şcoala de tir şi bombardament a aviaţiei dela Mamaia s’a produs o ciocnire intre două aparate. Avionul Potez 304, condus de plutonierul Sandu Lorea, în timp ce ateriza, venind cu motorul încetinit, s’a ciocnit cu un avion Potez 105. Ultimul aparat s’a ales cu planurile din dreapta distruse iar primul cu eticea ruptă. Aviatorul a scăpat neatins. S’a deschis o anchetă asupra îm­prejurărilor în care s’a petrecut a­­cest accident. Citiţi „Adevărul Literar”

Next