Adevěrul, octombrie 1932 (Anul 46, nr. 14950-14978)

1932-10-01 / nr. 14950

Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 5 sub pesidenţa d-lui St. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Popovici, D. R. Ioaniţescu şi Armand Căli­­nescu. ÎMPROPRIETĂRIREA SUBOFIŢE­RILOR PENSIONARI D. C. TURTUREANU (georgist) în­treabă pe d. ministru de domenii dacă înţelege să împroprietărească, pe disponibilităţile existente în ju­deţul Tecuci, pe subofiţerii pensio­nari din acel judeţ. D. I. VASILIU-OITUZ (L. A. N. C.) atrage atenţia d-lui ministru de resort asupra faptului că taxele suc­cesorale sunt prea mari încât întrec uneori chiar valoarea moştenirii. D. MISCHIE (naţ.-ţăr.) spune că se comite o mare nedreptate sub­ofiţerilor pensionari, neacordându­­li-se loturile de câte 7 hectare teren arabil care li se cuvin conform le­gii-Terenuri s’ar găsi—spune d. Mis­­chie — dacă s’ar lua dela agronomi toate întinderile de pământ pe care in mod abuziv le au in arendă. D. Mischie anunţă o interpelare a­­supra acestei chestiuni. D. I. M. LEON (lupist) cere să i se pună la dispoziţie dosarele in legă­tură cu afacerea spirtului negru. D. I. FLORESCU (naţ.-ţăr.) aduce la cunoştinţa d-lui ministru al in­dustriei şi comerţului starea mize­rabilă creată cultivatorilor de sfe­clă din nordul Basarabiei de către d. Esmanschi, proprietarul fabrici­lor de zahăr din Zarojani şi Bălţi. Frustraţi în ce priveşte cantitatea de sfeclă predată la cântar, procen­tul de impurităţi fiind aplicat in mod arbitrar până la 40 la sută din greutatea sfeclei, plata făcută ca­pricios şi variabil, nerespectându-se preţul fixat de comisiunea mixtă a zahărului, achitarea cu mari întâr­zieri şi numai după costisitoare de­mersuri — iată pe scurt sistemul practicat de d. Esmanschi in rapor­turile sale cu cultivatorii din Hotin, Bălţi şi Soroca, sistem constatat in nenumărate rânduri de organele în drept ale ministerului de agricultu­ră, ale celui de interne şi de indus­trie, dar nesancţionat până în pre­zent. Rog pe d. preşedinte al Adunării să binevoiască a interveni atât la ministerul industriei, cât şi la cel al agriculturei şi internelor,­ pentru a nu se pune la dispoziţie în vederea desvoltării unei interpelări toate dosarele de anchetă efectuate con­tra fabricei de zahăr Zarojani, îm­preună cu copii de pe toate deciziile date în cauză de comisia mixtă a zahărului, iar până atunci rog pe d. ministru al industriei să avizeze la cele mai grabnice măsuri pentru a face să înceteze cu un moment mai repede procedeele d-lui Esmanschi. Se intră în ordinea de zi și se vo­tează proectul de lege pentru controlul averilor; proectul de lege pentru unele mă­suri financiare urgente (118 pentru; 41 contra). UN VOT CU SCANDAL D. preşedinte ST. C. POP anunţă că, a provocat un enorm vacarm. In cele din urmă, lucrurile s’au mai liniştit. Despuierea scrutinului a fost supraveghiată atent de d. pre­şedinte St. C. Pop. Citirea rezultatului votului, ur­mărită cu emoţie de întreaga adu­nare a adus in sfârşit lămurirea si­­tuţiei. Din 125 majoritari votanţi 124 au votat proectul. Unul a fost contra. Majoritatea a aplaudat frenetic rezultatul, iar o­­poziţia s’a declarat mulţumită. D. N. MOŞCAUŢEANU (social-de­mocrat), luând cuvântul la regula­ment, spune că nu trebue trecut ca atâta iuţeală un proect da atâta im­portanţă. In argumentare d. Moşcăuţeanu citează unele dispoziţiuni din pro­ect. D. preşedinte ST. C. POP îi atrage atenţia că a depăşit chestiunea pro­priu zisă de regulament și ii retrage cuvântul. Se votează apoi proectul de lege pentru clasarea invalizilor de răz­boi, că se pune la vot cu bile proectul de lege pentru reducerea unei sume de un miliard și jumătate lei din buge­tele tuturor ministerelor. D. dr. N. LUPU spune că acest proect a fost adus prin surprindere, în seara zilei de Sâmbătă, când nu mai erau in incintă decât 20 depu­taţi. După un simulacru de discuţie, proectul este acum pus la vot cu bile. Aceasta nu se poate tolera. Vo­tul trebue suspendat — spune d. dr. Lupu—iar proectul repus în discu­ţie. Desbaterea să fie amplă, aşa cum se cuvine la un proect de re­duceri bugetare. De­sigur că aprobăm reducerile bugetare, dar trebue să apreciem dacă reducerile s-au făcut acolo un­de se impuneau. D. preşedinte ŞT. CICIO POP de­clară că proectul a fost discutat in toată voia şi întrucât prevederile re­gulamentului, sunt îndeplinite, Ca­mera trebue să proceadă la vot. — Poftiţi la vot, d-lor deputaţi! Opoziţia, în frunte cu d. dr­­. LUPU, protestează vehement şi se abţine de la vot, demonstrativ. Operaţia votării se face încet. Deputaţii opoziţionişti numără pe votanţi. Ca să se evite o surpriză, votează şi membrii guvernului, in frunte cu d. prim-ministru Vaida. La un moment dat, după ce ur­nele fuseseră ridicate de pe tribună au venit la vot d-nii chestori Th. Iacobescu, N. Ionescu-Bacău şi alţi doi domni deputaţi majoritari. Opoziţia, având impresie că un deputat votează pentru a doua oa- Vot nul pentru excluderea d-lor Robu şi Adam D. LIVIU IUGA citeşte raportul comisiei disciplinne, care conchide la excluderea d-lor Nichifor Robu şi Marcel Adam. D. MARCEL ADAM spune că d-sa, ofensat de d. Landau, şi-a luat sa­tisfacţia cum a crezut d-sa de cu­viinţă. D. Robu n’are insă nici o vină. D. NICHIFOR ROBU ia cuvântul, în apărare. D-sa spune că n’a făcut decât sa intervină in ajutorul d-lui Adam. Ca atare, nu se cuvenea să fie tri­mis în judecata comisiei discipli­nare. Raportul pentru excluderea d-lor Robu și Adam, este pus la vot. ADEVEROL Camera a votat un miliard jumătate reduceri bugetare Desbaterile de la 28 Septembrie Şedinţa de dimineaţă Şedinţa se deschide la ora 11 sub preşedinţia d-lui St. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d. G. G. Mi­­ronescu şi D. R. Ioaniţescu. DESFIINŢAREA ADIŢIONALELOR PENTRU CAMERELE DE COMERŢ D. VALERIU TRANDAF (naţional­­ţărănist) se miră că Senatul a su­primat din proectul măsurilor fi­nanciare urgente dispoziţia introdu­să la Cameră prin care se desfiin­ţau adiţionalele percepute pentru Camerele de comerţ. D-sa susţine că această degrevare era necesară şi corespundea angajamentelor elec­torale ale partidului naţional-ţără­­nist. De aceia protestează împotriva suprimării acestui amendament. Se intră în ordinea de zi, conti­­nuându-se discuția pe articole asu­pra proectului de lege amendat de Senat pentru luarea unor măsuri financiare urgente. AUTOMOBILELE AUTORITĂŢI­LOR La art. 6 în urma propunerii d-lui I. Purcăreanu (liberal) se desfiin­ţează amendamentul introdus la Senat prin care se permitea autori­tăţilor să aibă câte două automobile. Nu vor mai avea de acum înainte decât un automobil următoarele au­torităţi: preşedinţia de consiliu, preşed­inţiile Corpurilor Legiuitoare ministerele, prefecturile, primăriile de municipiu şi de sector şi încă două-trei autorităţi. Proectul fiind adoptat in întregime, va fi supus votului cu bile în şedinţa de după amiază. REDUCEREA UNOR IMPOZITE Se ia apoi în discuţie proectul de lege pentru reducerea unor impo­zite. D. ministru de finanţe propune ca reducerile acestea de impozite (im­pozit agricol, impozit asupra mese­riaşilor, etc.) să se facă abia de la 1 ianuarie 1933. Dar opoziţia şi o parte din majoritate declară că nu admite amendamentul d-lui Miro­­nescu. In cele din urmă se admite textul vechiu fără amendamentul propus de d. ministru de finanţe. MODIFICAREA CONVERSIUNII Se ia în discuţie proectul de lege pentru modificarea legii conversiu­nii. D. MAYER EBNER recunoaşte că noua lege constitue un progres față de legea Argetoianu. Crede însă că reducerea datoriilor trebue com­plectată printr-o despăgubire reală. Nu este admisbil să se exproprieze fără despăgubire o clasă socială în favoarea alteia. De aceia trebue a­­duse şi alte modificări importante legii conversiunii. Intre altele tre­bue să se vină cu asanarea dato­riilor la oraşe, cu suspendarea ur­măririlor şi cu moratoriul general.­ Legea de faţă poate fi considerată numai ca o bază serioasă de dis­cuţii. Ea nu este propriu zis o so­luţie, ci numai o amânare de 18 luni. FINANŢAREA CONVERSIUNII D. comandor DAN ZAHARIA spu­ne că avem o circulaţie fiduciară de 22 miliarde lei faţă de un bu­get şi de nevoi de trei ori mai mari Aceasta taie pur şi simplu respira­ţia ţării. D­ să spune că nici această nouă modificare adusă conversiu­nii nu va soluţiona definitiv pro­blema. D. Zahar­ia îşi exprimă părerea că dacă s’ar folosi cele cinci mii kilograme aur pe care ni le poate procura anual minele din Ardeal, s’ar putea face o nouă emisiune de un miliard jumătate lei hârtie cu care s’ar finanţa banca de conver­siune. O conversiune fără finanţare este o imposibilitate. Banca de con­versiune ar primi in primul rând a­­cest miliard jumătate care ar putea fi majorat în anul al doilea la trei miliarde. In zece ani întreaga fi­nanţare ar fi fapt împlinit şi pen­tru cei dela sate şi pentru cei de la oraşe. D. Argetoianu prin legea sa anar­­hică a creiat o mentalitate specifi­că ce trebue modificată. Organiza­rea băncii de conversiune este sin­gura salvare a ţării. UN PROECT DIN INIŢIATIVĂ PARLAMENTARĂ D. I. M. LEON (lupist) depune un proect de lege din iniţiativă parla­mentară cu următorul cuprins: „Se extinde în Ardeal, Bucovina şi Basarabia art. 30 şi 31, din legea dela 1913 pentru reangajarea grade­­lelor inferioare în armată, „împroprietărirea se va face cu un lot de 7 hectare pe disponibilită­ţile statului”. Proectul este semnat de d-nii dr. N. Lupu şi M. Leon, V. Serdici, I. Hudiţă, I. Isac, D. Ştefănescu-Goi­­ceanu, Corneliu Ghimbăşeanu, Ad­ăam Ionescu, Ion Modreanu, colo­nel Tr. Stoica şi părintele D. Manu. Adunarea a admis urgenţa. Proectul acesta este menit să sa­tisfacă dezideratele congresiştilor subofiţeri pensionari, adunaţi la Arenele Romane. D. Leon a adus la cunoştinţa Ca­merei că d. Voicu Niţescu ministrul domeniilor şi-a dat asentimentul său pentru acest proect. Se reia apoi discuţia proectului de lege pentru modificarea legii conversiunii. Se dă cuvântul d-lui AL. VASILESCU-VALJEAN (naţio­­nal-agrar). Camera nemai­fiind însă în nu­măr şedinţa se ridică la ora 1 ur­mând ca d. Vuljean să-şi desvolte discursul în şedinţa de după amiază. Rezultatul votului:’ 86 pentru ex­cludere; 51 contra excluderii. Pentru admiterea sau respingerea raportului, era nevoe de 99 voturi, cât prevede regulamentul. D. VASILESCU-VALJEAN (naţio­­nal-agrar): Justificăm acuzarea de instabilitate, pentru că legea asană­rii datoriilor agricole n’a avut mă­car un început de aplicaţiune şi este modificată printr’un nou pro­ect.Am uitat agitaţia, care a precedat conversiunea, tulburările din Buco­vina şi din alte regiuni lăsate pra­dă camerei. Conversiunea a fost un început de pacificare a spiritelor, iar proec­­tul de faţă pregăteşte noui turbu­­rări. Legea asanării a fost un act de justiţie şi de etică socială, pe care îl înlocuim azi cu un act de ipo­crizie legislativă. Criza agricolă este numai o re­percusiune a crizei mondiale. Am lăsat pe profitorii şi speculatorii crizei să greveze proprietatea agri­colă. Am impovărat-o apoi cu impo­­zite excesive şi cu taxe de export. Dumpingul rusesc, stochările cana­diene i-au dat lovitura de graţie. Primul act de protecţiune, de care s’a bucurat agricultura noa­stră, după decenii de nepăsare şi de apăsare, a fost legea conver­siunii. Ne grăbim să-i ridicăm şi această protecţie pentru a ne des­­figura din punct de vedere social şi a desnaţionaliza pământul ţării Noul proect nu este făcut pentru întărirea creditului public, ci pen­tru susţinerea intereselor unor a­­numite bănci, conduse de personali­tăţi, care deţin puterea politică azi în stat. Proectul de lege este un act de ipocrizie. Starea precară, în care se găsesc cei mai buni dintre producătorii noştri nu le va îngădui să plătească dobânzile in acele 18 luni de mora­toriu. Dobânda se aplică de altfel la datoria infiată de cea mai neome­­noasă speculaţiune cămătărească. Urmăriţi executarea şi vinderea proprietăţii mijlocii. Cine sunt a­­cei, cari vor obţine darul acestei proprietăţi, la licitaţiile publice ? Oamenii norocului, ai speculaţiuni­­lor ilicite şi ai fraudei. Pe inexpe­­rienţa şi pe diletantismul lor se va sprijini de azi înainte poducţia na­ţională. Singurul avut, cu care ne putem înfăţişa pe pieţele străine, pentru a susţine leul, sunt grânele noastre Astăzi suntem în poziţie de infe­rioritate faţă de producţiunea străi­nilor. Mâine va fi şi mai rău. Von dispare pur şi simplu de pe pieţele străine. Nu loviţi numai în agricul­tură. Loviţi in ţara noastră şi în izvoarele ei de viaţă. Şi in ce mo­ment ? După un an de recoltă de­ficitară, când producţia grâului re­prezintă abia o sută de mii de va­goane şi ne lipseşte grâul de să­mânţă. Agricultorul care, în Ioc de aju­torul statului, va vedea portărelu bătându-i la uşă, nu va ara şi nu va semăna. Pe sute de kilometri se văd ici şi colo câteva petece se­­mânate. Nu avem grâu pentru consuma Votul este deci nul şi urmează să se repete intr’o altă şedinţă. Se ia apoi în discuţie legea con­­versiunei, ţia internă nici până in luna Mar­tie. Pregătiţi un an de foamete po­porului român, prin inconştienţa cu care legiferaţi. Şi pentru ce faceţi aceasta? Pentru a salva leul? El poate fi salvat numai prin valorile, pe care le putem schimba in străi­nătate contra aur. Dacă împiedicaţi realizarea acestor valori, pregătiţi implicit şi prăbuşirea leului. Ne şi găsim în prezenţa unui în­ceput de devalorizare, pe care n’a­­veţi curajul să-l mărturisiţi. Trăiţi din expediente,­ încercând să vin­­deţi ce a mai rămas nevândut din avuţia naţională. Dar, devalorizarea, care este ur­marea incapacităţii dvs. nu mai poate fi oprită. Este mai bine să lăsaţi curs liber acestui fenomen financiar inevitabil, decât să puneţi în stare de agitaţie o ţară întreagă. Sunteţi prea legaţi de străinătate, prin împrumuturile anterioare şi prin cele recente, ca să puteţi face faţă situaţiunii de astăzi. Un alt guvern, cu mâinile libere şi cu o conştiinţă limpede, trebue să vină, pentru a lua măsurile eroi­ce, pe care le reclamă gravitatea momentului. Distrugeţi pe agricultori, ca să nu rămână nimic in picioare, după pustietoarele dvs. guvernări. Fac apel, insă, la această majo­ritate, in care sunt fii de ţărani şi fii de răzeşi, ca să nu ajute lovitura nedreaptă ce se dă astăzi ţărani­lor, proprietarilor mijlocii şi econo­miei naţionale. Nu priviţi spre banca ministe­rială. Priviţi peste plaiurile frumoa­se ale ţării noastre, pentru a orien­ta conştiinţa voastră spre intere­sele permanente ale acestui neam. Partidul naţional-agrar votează împotriva proectului de sugrumare a agriculturii, iscălit de d. ministru Mironescu. Se interverteşt­e ordinea de zi, luându-se in discuţie proectul de lege pentru crearea Casei de pensii a contabililor şi funcţionarilor coo­peratori. D. EFTIMIE GHERMAN (social­­democrat) combate proectul, pen­tru că el pune noui sarcini asupra Casei generale a pensiilor. D. MIHAIL NEGURĂ (liberal) mulţumeşte d-lui ministru D. R. Ioaniţescu, pentru că a adus aceas­tă lege, care înseamnă o satisfacere a dezideratelor contabililor şi func­ţionarilor cooperatori. D. D. R. IOANIȚESCU, ministrul muncii, spune că în șapte congrese s’a cerut această lege, care satis­face toate interesele celor în cauză. De acee­a cu un moment mai de vreme trebue să se dea putere de lege acestui proect. Proectul este luat in considerare și votat pe articole. Se votează de asemenea, după fi­nele observaţi­uni ale d-lor G. De­­leanu, R. Roşculeţ şi Eftimie Gher­man, proectul de lege pentru orga­nizarea muncii in porturi. * Şedinţa se ridică la ora 10.15. Cea viitoare, azi, la ora 10 dimi­neaţa. Discursul d-lui I. Al. Vasilescu-Valjan S­E­NATu­l Şedinţa de la 28 Septembrie Şedinţa se deschide la ora 5.40 sub preşidenţia d-lui Costăchescu. Pe banca ministerială d. Gusti. Se aprobă sumarul şedinţei pre­cedente. COMUNICĂRI D. I. JAUCA (averescan) face ur­mătoarea comunicare d-lui ministru de finanţe: In una din şedinţele anterioare am adresat o comunicare cu privire la inundaţiile din Bucovina, jud. Su­ceava, întrucât ministerul de interne a a­­cordat un ajutor numai de 100.000 lei pentru întregul judeţ, d. ministru de finanţe a binevoit a răspunde la comunicarea mea, că acelor comune ca Şcheia, Stroeşti, Berchişeşti, evi­dente în dosarul ministerului de in­terne, li se va acorda o scutire de impozite. Primind ştirea că cu toate aceste asigurări, organele fiscului seche­strează şi fac vânzări, rog pe d. mi­nistru de finanţe, să binevoiască a ordona ca aceşti oameni loviţi în soartă, cărora li s’a nimicit toată re­colta, unicul mijloc de câştig, să fie scutiţi de impozite conform declara­­ţiunilor d-sale anterioare. D. M. SULICA cere d-lui minis­tru de interne să-i pună la dispo­ziţie dosarul contractelor pentru a­­provizionarea şoselelor din judeţul Ilfov cu pietriş. VALIDAREA ALEGERII DELA FA­GARAS D. FARCAS citeşte raportul co­­misiunei pentru verificarea alegerii de la Făgăraş, care conchide la va­lidarea noului ales d. A. Dobrescu. D. COSTĂCHESCU declară sena­tor, conform art. 6 din regulament pe d. A. Dobrescu. PROECTE VOTATE Se votează proectele de lege pen­tru autorizarea ministerului dome­niilor de a face un schimb de 50 de ha. cu soc. „Româno-America­­nă“ pentru infiinţarea unui aero­port la Constanţa; pentru modifi­carea unor articole din legea pen­tru ocrotirea muncii minorilor şi femeilor; modificarea legii pentru jocurile de noroc în staţiunile bal­neare. Se votează proectul pentru auto­rizarea oraşului Târgovişte a con­tracta un imprmut de 20 milioa­ne lei. Şedinţa se suspendă. Senatorii trec în secţiuni. PLANTAREA VIILOR La redeschidere se ia in discuţie proectul pentru reglementarea plantării viilor. D. general VAITOIANU spune că unele dispoziţiuni vor produce în­curcături atunci când se va aplica legea. Arată că ministerul agriculturii şi domeniilor când vine să legifere­ze în­ direcţia viticulturii este obli­gat să vină şi cu o statistică amă­nunţită cu privire la vii şi varie­tăţile de vii. Expune diferitele legiferări în materie de viticultura in străină­tate şi mai ales în Franţa. Trebue să ne inspirăm de la mă­surile bune ce se iau aiurea atunci când interesele din alte părţi se asemuesc perfect cu ale noastre. Arată că pentru a se exclude vre­o posibilitate de fraude din partea acelor ce se ocupă cu vii şi vinuri, este nevoe de existenţa cazierului vinicol, cu care se pot constata calităţile produselor. Explică modul in care se pot ob­ţine cele mai bune varietăţi de pro­duse. Face apoi unele obiecţiuni asupra dispoziţiunilor cuprinse in art. 1, 2, 3, şi 5. Crede că o modificare a acestor articole este absolut nece­sară. Declară că dacă aceste articole vor fi modificate va vota proectul. D. TEODORESCU CHIŢU face u­­nele consideraţiuni asupra legii. Arată că bine s’a făcut că s’a a­­dus proectul, fiind absolut necesar pentru viticultură, şi declară că il va vota. D. CARAUŞU arată specula ce se face cu vinurile şi care se restrân­ge asupra producătorului. Vin vân­dut în Basarabia cu 3 lei kg. se vinde in Bucureşti cu preţuri foarte mari. Viticultura nu are nici un aju­tor din partea organelor de stat. Din dispoziţiunile legii ai impresia că am fi intr’o situaţie înfloritoa­re. Ori noi nu avem nici o statisti­că asupra diferitelor specii de vii ce există în ţară. Arată că nu există un standard de calitate al vinurilor, și că cu greu am putea corespunde unei cereri de export de aceeaș calitate de vin. Declară că votează legea. ★­edința se ridică la ora 8.30. Ședin­ța viitoare azi la ora 4. Grav accident de automobil CLUJ, 28. — Un grav accident de automobil s’a produs astă seară la ora 8 pe şoseaua Cluj—Huedin. In apropiere de comuna Paniceni, maşina cu Nr. 255 din Zalău,, care se afla în plină viteză, a suferit un defect la osia dinainte. Din acea­stă cauză maşina s’a răsturnat în şanţul şoselii. Comerciantul Marcovici şi fiul a­­cestuia, Iosif, care se aflau in ma­şină, precum şi şoferul au fost grav răniţi. Cu altă maşină victimele au fost transportate la spitalul din Huedin unde li s-au dat primele îngrijiri. Starea tânărului Iosif Marcovici este extrem de gravă. S-a deschis o anchetă. Pagina 3-a Importante declaraţiuni ale d-lui C- Stere N’au fost tratative cu naţional-ţărăniştii, ci simple convorbiri.­­Necesitatea autonomiei şi descentralizări p­rovinciaie.­Chestiunea datoriilor nu poate fi separată de ansamblul problemei economice CHIŞINĂU, 28. — Cu prilejul prev­i­­zenţei sale in localitate, d. Const. t Stere, a făcut reprezentanţilor pre-1 r sei, câteva importante declaraţii. A întrebat de ziarişti asupra trata­tivelor de fuziune cu partidul naţi-­­­onal-ţărănesc, d. Stere a răspuns: " NU POATE FI VORBA DE FUZIUNE ' N’au fost tratative, ci simple con­­c vorbiri fără nici o importanţă. D. Mirto nu mi-a făcut nici o propunere de fuziune, deci aceasta n’a putut fi nici discutată, nici re­­spinsă. D. Stere a spus apoi că a fost o simplă coincidenţă intre conferinţa administrativă şi adunarea fruntaşi­lor partidului ţârănist-democrat. Fi­ind date raporturile prieteneşti intre d. Mirto şi mai mulţi fruntaşi ai partidului ţârănist-democrat, d. Mir­to şi-a exprimat dorinţa ca ei să participe şi la conferinţa adminis­trativă. Din diferite consideraţiuni, acea­stă participare n’a putut avea loc. Dar întrucât d-nii Mirto şi Stere, au descins la a­cel­aş hotel, d. Mirto, a putut avea un schimb prietenesc de vederi cu fruntaşii ţărănişti-demo­­craţi fără nici un substrat politic. Se poate că unii din membrii par­tidului naţional-ţărănesc să fi avut conversaţii pe tema fuziunii cu câţiva membri ai partidului ţărănesc democrat. Dar, aceste conversaţiuni nu pu­teau avea decât un caracter cu de­săvârşire privat întrucât n’au fost autorizaţi nici de conducerea parti­dului ţărănist-democrat, nici de con­ducerea partidului naţional - ţără­nesc. După aceste întrevederi şi con­versaţii, ne-am despărţit in aceleaşi sentimente de prietenie personală, dar şi cu o mai puternică convingere că despre vre­o fuziune nu poate fi vorba. Adunarea fruntaşilor partidului ţărănesc-democrat a hotărit ca par­tidul sa-şi continue activitatea, ex­­tinzându-şi-o în toată ţara. Adunarea a procedat apoi la re­dactarea definitivă a programului partidului ţărănesc-democrat. Acest program prevede o largă refacere a întregului nostru aparat de stat, în virtutea, principiului unei largi auto­nomii provinciale şi administrative, pentru toate provinciile istorice din care e alcătuit statul român, în ve­derea închegării unităţii naţionale şi consolidării statului. D. STERE DESPRE CONVERSIUNE Solicitat apoi să expuie părerile d-sale şi ale partidului ţărănesc de­mocrat, cu privire la situaţia econo­mică şi la frământătoarea chestiune a conversiunii, d. Const. Stere a de­clarat : — Politica economică a statului român, trebuie să fie în întregime revizuită. Nu se poate separa pro­blema datoriilor de restul situaţiei. In tot cazul datoriile agricole nu pot fi asanate nici pe calea prevă­zută de legea Argetei nu nici pe a­­ceia a dispoziţiunilor cuprinse în proectul actualului guvern. Nu se poate separa o categorie de creanţe de celelalte, fără a pe­riclita întreaga viaţă economică şi a periclita creditul. Datoriile apasă greu, din cauza faptului fundamental că, preţurile produselor noastre nu-s potrivite cu preţurile de acum câtva timp când au fost contractate datoriile. Acesta e rezultatul unei politici monetare greşite. Din situaţia actuală s’ar putea ieşi. Sau prin reducerea tuturor crean­­ţelor, fără excepţie, într’o proporţie­ care n’ar primejdui băncile şi cre­­ditorii de astăzi cari totdeauna sunt în acelaş timp debitori, chiar dacă nu agricoli. In forma concepu­tă însă, realizarea conversiunii e cu neputinţă fără unele sacrificii din partea statului sdruncinătoare pen­tru întregul nostru sistem de credit şi fără nimicirea bănci noastre de e­­misiune cu toate consecinţele ei fa­tale. Altfel n’ar rămâne decât soluţia radicală preconizată, după câte ştiu din presă de către d. Grigore Iuni­­an, adică restabilizarea leului, ceia ce nu-i decât un eufemism pentru o inflaţie dirijată şi care totdeauna ne poate expune la inflaţie infi­nită. UNDE E RĂDĂCINĂ RÂULUI Chir dacă s’ar recurge la toate aceste măsuri in situaţia actuală a economiei noastre naţionale n’ar rezulta nici o ameliorare eesenţială fiindcă rădăcina răului e in faptul că producţia noastră naţională nu mai poate asigura existenţa popu­­laţiei şi întreţinerea statului. Aceasta nu se poate atribui exclu­siv crizei mondiale. O economie na­ţională solidă suferă oricând din pricina unei crize mondiale, dar poate rezista. Iar o gospodărie ca a noastră ar fi ajuns la o catastrofă și fără nici o criză mondială. Vom releva un singur fapt. Se vorbește foarte mult de datoriile noastre de război, care ar îngreuia foarte mult statul... Ele insă nu sunt decât de 40 miliarde, pe când restul datoriei publice trece de 160 mi­liarde. Această sumă a fost consumată în gospodăria noastră de stat şi to­tuşi nu avem drumuri, închidem şcoli, spitalele sunt fără medica­mente, armata se află în acel hal care a fost mărturisit intr’un act public: raportul către parlamentul trecut al d-lui Corteanu, raportor pe acea vreme a bugetului general al statului, şi nu sunt plătiţi nici funcţionarii publici. Cum poate fi judecat un aparat de stat şi o gospodărie care face cu putinţă o risipă de 160 miliarde? Aceasta e rezultatul fatal al si­■ stem­ului de guvernământ şi admi­■ nistraţie sub care trăim de după războiu încoace şi care poate fi de­­­finit pe scurt cu un regim de lipsa­­ desăvârşită de răspundere şi de ori­­­­ce control, începând de jos cu cele 20 mii de comisiuni interimare care se schim­bă odată cu fiecare guvern impro­vizat şi sfarşma cu guvernul cen­tral totdeauna creat din neant şi rezemat de parlamente servile fabri­cate prin violenţe sau fraude. In această situaţie, isvoarele na­turale ale avuţiei noastre naţionale, agricultura, industria forestieră şi cea petroliferă, au fost complect ruinate, atât prin politica economică care întreţinea numai industrii pa­D. C. STERE razitare pe seama ramurilor reale de producţiune naţională cât şi prin regimul fiscal care percepe de pildă pentru un kg. de benzină, pe care rafinăria îl vinde cu 1 leu, o taxă de 10 lei şi care astfel loveşte de paralizie industria petrolieră şi in acelaş timp lipseşte agricultura şi toate ramurile sănătoase de com­bustibil eftin şi superior in calitate. Chiar ţipetele împotriva funcţio­­nărismului care se aud din toate părţile, vădesc lipsa de consistenţă a sistemului de guvernământ. NECESITATEA DESCENTRALIZA­­REI Singurul mijloc de a avea o ad­ministraţie competente, corectă şi eftină e cel încercat de mult în alte părţi: descentralizarea şi autonomia. Acest mijloc este inaccesibil par­tidelor noastre de guvernământ, tu­turor fără excepţie, cum a dovedit chiar partidul naţional-ţărănesc cu schilodirea legei administrative şi cu numirile de zeci de mii de noui func­­onari, făcute în guvernarea din 1928. Nu poate fi mântuire decât prin schimbarea radicală a sistemului de guvernământ care să asigure un control real ce nu e cu putinţă azi fără un regim democratic şi parla­mentar cinstit, prin reclădirea­­în­tregului nostru aparat administrativ din temelie, şi în consecinţă atât prin revizuirea întregei noastre po­litice economice cât şi prin reforma complectă a regimului fiscal. O simplă iertare chiar a tuturor datoriilor în massă, fără îndreptă­rile de mai sus, ar readuce starea actuală în foarte scurt timp. Mai mult, fără această renovare din temelii a vieţei noastre publice vom fi fatal şi în scurtă vreme puşi în faţa dilemei: dacă din criza eu­ropeană de astăzi, în deosebi­­a Germania, va birui regimul capita­list, vom fi aruncaţi sub un regim colonial şi guvernaţi de fapt de un concern de creditori, in cazul con­trar să ne aibă Dumnezeu în sfânta lui pază! In consfătuirea fruntaşilor parti­dului dului ţărănesc-democrat toa­te aceste consideraţiuni au fost pe larg desvoltate, s’au redactat dis­poziţiuni programatice în consecin­ţă şi în neputinţă pentru moşneni de a face mai mult, cel puţin putem înfrunta cu conştiinţa împăcată ju­decata obştească. * Acestea sunt declaraţiunile fă­cute de d. C. Stere. A. Gândea Furtul unui avion de transport Hoţii suferă un accident mortal in timpul zborului cu avionul furat VIENA.­­ „Neue Freie Presse“ a­­nunţă din New-York. Germanul Walter Voss, împreună cu doi înso­ţitori necunoscuţi, au atacat, în noaptea de 25 spre 26 a. c., aeropor­tul din Rio de Janeiro (Brazilia), furând de acolo un avion de trans­port gigantic aparţinând companiei „Panamerican Airway Co.“. Cei trei indivizi au pornit imediat cu avionul în zbor, forţând pe paz­nicul de noapte al aeroportului să vină cu ei. Avionul a luat direcţia spre Sud, dar, fiind pilotat de mâini neexpe­rimentate, s-a prăbuşit la o depăr­tare de 20 de chilometri de Rio de Janeiro. Toţi patru ocupanţi ai avionului au fost ucişi. Autorităţile au aflat că Voss şi tovarăşii lui vroiau să zboare spre Statul rebel Sato Paulo. Din cercetările făcute până acum nu reiesă încă nici o indicaţie pentru intenţiile politice ale ho­ţilor de avioane. Avionul era pre­gătit de plecare pentru un zbor spre Statele­ Unite. Complotul era, după cât se pare, foarte bine pregătit. Banca cehoslovacă a blocat depunerile expo­rtatorilor români Măsura are caracter de represalii? In cercurile exportatorilor noştri, în special între exportatorii de ce­reale, domneşte o mare îngrijorare faţă, de măsura luată ,de curând de Banca Naţională cehoslovacă, o măsură care interesează numai ex­portul românesc. Această măsură constă în aceea, că banca mai sus arătată, a blocat și depunerile libere ale exportatori­lor din România, ceea ce, evident, constitue o mare lovitură dată ex­portului nostru în această țară. Motivul, după arătările cercurilor interesate, şi mai ales după comu­nicările făcute de unele Camere de comerţ din ţară, ar fi că Banca Na­ţională română nu pune la­ dispozi­ţia importatorilor români, sume su­­ficiente in coroane cehe, pentru plata mărfurilor aduse din Ceho­slovacia. Cu alte cuvinte, această blocare a­­ depunerilor libere, aparţinând ex­portatorilor din România,­ ar avea caracterul unor represalii. ★ Cum pe deo parte depunerile in chestiune reprezintă sume destul de importante, iar pe de altă parte măsura Băncii Naţionale cehoslova­ce, este in strânsă legătură cu inte­resele exportatorilor români, s’au fâcut de forurile respective, toate demersurile necesare. In acest sens s’a intervenit de ex­portatori şi de Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie, atât la Ban­ca Naţională, cum şi la ministerul de industrie şi la cel de finanţe. Măsura luată de Banca Naţională cehoslovacă interesează nu numai creanţele noastre mari, dar intere­sează acum mai ales putinţa valo­rificării! .cerealelor noastre’ la ex­­­­port în Cehoslovacia.. . „ A. S. AGRAVAREA SITUAŢIEI IN ORIENT Japonia ameninţă cu re­începerea ostilităţilor TOKIO, 28 (Europa­press).— Ministrul de răz­boi^ Araki a declarat as­tăzi reprezentanţilor pre­sei că guvernul japonez Apelul Chinei către GENEVA­, 28 (Europa­press).— Guvernul chinez a adresat astăzi o cerere telegrafică Consiliului So­cietăţii Naţiunilor, cerân­­du-i să convoace imediat comitetul de IO, pentru ca să discute din nou asupra modalităţilor de aplanare a conflictului cu Japonia. Guvernul chinez mai, ce­re ca să se reducă terme­nul de 3 săptămâni, acor­dat­ delegaţilor Societăţii Naţiunilor spre a studia situaţia la faţa locului, pentru ca raportul Bayton să poată fi prezentat cât mai curând consiliului, care să diri­ve chestiu­nea pe buca este hotărît să ocupe ime­diat Tiensin şi Peking, dacă trupele generalului chinez Chang Kin Lian vor continua să înainteze* Societatea Naţiunilor Guvernul face apel cu multă insistenţă la inter­venţia Societăţii Naţiuni­lor, în sensul de a interzi­ce Japoniei orice nouă ofensivă, cel puţin până la expirarea acestui ter­men de 6 săptămâni. După cum se anunţă din cercurile Ligii, raportul Layton va fi publicat abia în ziua de 2 sau 3 octom­brie. Cum se îndepărtează urâta încăr­cătură a dinţilor? Foarte simplu: Dinţii se curăţă mai întâi cu cu­noscuta pastă de dinţi „Cloro­­dont“ şi apoi cu apă de gură „Chlo­­rodont", se spală straşnic prin gar­

Next