Adevěrul, octombrie 1932 (Anul 46, nr. 14950-14978)
1932-10-01 / nr. 14950
Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 5 sub pesidenţa d-lui St. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii Popovici, D. R. Ioaniţescu şi Armand Călinescu. ÎMPROPRIETĂRIREA SUBOFIŢERILOR PENSIONARI D. C. TURTUREANU (georgist) întreabă pe d. ministru de domenii dacă înţelege să împroprietărească, pe disponibilităţile existente în judeţul Tecuci, pe subofiţerii pensionari din acel judeţ. D. I. VASILIU-OITUZ (L. A. N. C.) atrage atenţia d-lui ministru de resort asupra faptului că taxele succesorale sunt prea mari încât întrec uneori chiar valoarea moştenirii. D. MISCHIE (naţ.-ţăr.) spune că se comite o mare nedreptate subofiţerilor pensionari, neacordânduli-se loturile de câte 7 hectare teren arabil care li se cuvin conform legii-Terenuri s’ar găsi—spune d. Mischie — dacă s’ar lua dela agronomi toate întinderile de pământ pe care in mod abuziv le au in arendă. D. Mischie anunţă o interpelare asupra acestei chestiuni. D. I. M. LEON (lupist) cere să i se pună la dispoziţie dosarele in legătură cu afacerea spirtului negru. D. I. FLORESCU (naţ.-ţăr.) aduce la cunoştinţa d-lui ministru al industriei şi comerţului starea mizerabilă creată cultivatorilor de sfeclă din nordul Basarabiei de către d. Esmanschi, proprietarul fabricilor de zahăr din Zarojani şi Bălţi. Frustraţi în ce priveşte cantitatea de sfeclă predată la cântar, procentul de impurităţi fiind aplicat in mod arbitrar până la 40 la sută din greutatea sfeclei, plata făcută capricios şi variabil, nerespectându-se preţul fixat de comisiunea mixtă a zahărului, achitarea cu mari întârzieri şi numai după costisitoare demersuri — iată pe scurt sistemul practicat de d. Esmanschi in raporturile sale cu cultivatorii din Hotin, Bălţi şi Soroca, sistem constatat in nenumărate rânduri de organele în drept ale ministerului de agricultură, ale celui de interne şi de industrie, dar nesancţionat până în prezent. Rog pe d. preşedinte al Adunării să binevoiască a interveni atât la ministerul industriei, cât şi la cel al agriculturei şi internelor, pentru a nu se pune la dispoziţie în vederea desvoltării unei interpelări toate dosarele de anchetă efectuate contra fabricei de zahăr Zarojani, împreună cu copii de pe toate deciziile date în cauză de comisia mixtă a zahărului, iar până atunci rog pe d. ministru al industriei să avizeze la cele mai grabnice măsuri pentru a face să înceteze cu un moment mai repede procedeele d-lui Esmanschi. Se intră în ordinea de zi și se votează proectul de lege pentru controlul averilor; proectul de lege pentru unele măsuri financiare urgente (118 pentru; 41 contra). UN VOT CU SCANDAL D. preşedinte ST. C. POP anunţă că, a provocat un enorm vacarm. In cele din urmă, lucrurile s’au mai liniştit. Despuierea scrutinului a fost supraveghiată atent de d. preşedinte St. C. Pop. Citirea rezultatului votului, urmărită cu emoţie de întreaga adunare a adus in sfârşit lămurirea situţiei. Din 125 majoritari votanţi 124 au votat proectul. Unul a fost contra. Majoritatea a aplaudat frenetic rezultatul, iar opoziţia s’a declarat mulţumită. D. N. MOŞCAUŢEANU (social-democrat), luând cuvântul la regulament, spune că nu trebue trecut ca atâta iuţeală un proect da atâta importanţă. In argumentare d. Moşcăuţeanu citează unele dispoziţiuni din proect. D. preşedinte ST. C. POP îi atrage atenţia că a depăşit chestiunea propriu zisă de regulament și ii retrage cuvântul. Se votează apoi proectul de lege pentru clasarea invalizilor de război, că se pune la vot cu bile proectul de lege pentru reducerea unei sume de un miliard și jumătate lei din bugetele tuturor ministerelor. D. dr. N. LUPU spune că acest proect a fost adus prin surprindere, în seara zilei de Sâmbătă, când nu mai erau in incintă decât 20 deputaţi. După un simulacru de discuţie, proectul este acum pus la vot cu bile. Aceasta nu se poate tolera. Votul trebue suspendat — spune d. dr. Lupu—iar proectul repus în discuţie. Desbaterea să fie amplă, aşa cum se cuvine la un proect de reduceri bugetare. Desigur că aprobăm reducerile bugetare, dar trebue să apreciem dacă reducerile s-au făcut acolo unde se impuneau. D. preşedinte ŞT. CICIO POP declară că proectul a fost discutat in toată voia şi întrucât prevederile regulamentului, sunt îndeplinite, Camera trebue să proceadă la vot. — Poftiţi la vot, d-lor deputaţi! Opoziţia, în frunte cu d. dr. LUPU, protestează vehement şi se abţine de la vot, demonstrativ. Operaţia votării se face încet. Deputaţii opoziţionişti numără pe votanţi. Ca să se evite o surpriză, votează şi membrii guvernului, in frunte cu d. prim-ministru Vaida. La un moment dat, după ce urnele fuseseră ridicate de pe tribună au venit la vot d-nii chestori Th. Iacobescu, N. Ionescu-Bacău şi alţi doi domni deputaţi majoritari. Opoziţia, având impresie că un deputat votează pentru a doua oa- Vot nul pentru excluderea d-lor Robu şi Adam D. LIVIU IUGA citeşte raportul comisiei disciplinne, care conchide la excluderea d-lor Nichifor Robu şi Marcel Adam. D. MARCEL ADAM spune că d-sa, ofensat de d. Landau, şi-a luat satisfacţia cum a crezut d-sa de cuviinţă. D. Robu n’are insă nici o vină. D. NICHIFOR ROBU ia cuvântul, în apărare. D-sa spune că n’a făcut decât sa intervină in ajutorul d-lui Adam. Ca atare, nu se cuvenea să fie trimis în judecata comisiei disciplinare. Raportul pentru excluderea d-lor Robu și Adam, este pus la vot. ADEVEROL Camera a votat un miliard jumătate reduceri bugetare Desbaterile de la 28 Septembrie Şedinţa de dimineaţă Şedinţa se deschide la ora 11 sub preşedinţia d-lui St. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d. G. G. Mironescu şi D. R. Ioaniţescu. DESFIINŢAREA ADIŢIONALELOR PENTRU CAMERELE DE COMERŢ D. VALERIU TRANDAF (naţionalţărănist) se miră că Senatul a suprimat din proectul măsurilor financiare urgente dispoziţia introdusă la Cameră prin care se desfiinţau adiţionalele percepute pentru Camerele de comerţ. D-sa susţine că această degrevare era necesară şi corespundea angajamentelor electorale ale partidului naţional-ţărănist. De aceia protestează împotriva suprimării acestui amendament. Se intră în ordinea de zi, continuându-se discuția pe articole asupra proectului de lege amendat de Senat pentru luarea unor măsuri financiare urgente. AUTOMOBILELE AUTORITĂŢILOR La art. 6 în urma propunerii d-lui I. Purcăreanu (liberal) se desfiinţează amendamentul introdus la Senat prin care se permitea autorităţilor să aibă câte două automobile. Nu vor mai avea de acum înainte decât un automobil următoarele autorităţi: preşedinţia de consiliu, preşedinţiile Corpurilor Legiuitoare ministerele, prefecturile, primăriile de municipiu şi de sector şi încă două-trei autorităţi. Proectul fiind adoptat in întregime, va fi supus votului cu bile în şedinţa de după amiază. REDUCEREA UNOR IMPOZITE Se ia apoi în discuţie proectul de lege pentru reducerea unor impozite. D. ministru de finanţe propune ca reducerile acestea de impozite (impozit agricol, impozit asupra meseriaşilor, etc.) să se facă abia de la 1 ianuarie 1933. Dar opoziţia şi o parte din majoritate declară că nu admite amendamentul d-lui Mironescu. In cele din urmă se admite textul vechiu fără amendamentul propus de d. ministru de finanţe. MODIFICAREA CONVERSIUNII Se ia în discuţie proectul de lege pentru modificarea legii conversiunii. D. MAYER EBNER recunoaşte că noua lege constitue un progres față de legea Argetoianu. Crede însă că reducerea datoriilor trebue complectată printr-o despăgubire reală. Nu este admisbil să se exproprieze fără despăgubire o clasă socială în favoarea alteia. De aceia trebue aduse şi alte modificări importante legii conversiunii. Intre altele trebue să se vină cu asanarea datoriilor la oraşe, cu suspendarea urmăririlor şi cu moratoriul general. Legea de faţă poate fi considerată numai ca o bază serioasă de discuţii. Ea nu este propriu zis o soluţie, ci numai o amânare de 18 luni. FINANŢAREA CONVERSIUNII D. comandor DAN ZAHARIA spune că avem o circulaţie fiduciară de 22 miliarde lei faţă de un buget şi de nevoi de trei ori mai mari Aceasta taie pur şi simplu respiraţia ţării. D să spune că nici această nouă modificare adusă conversiunii nu va soluţiona definitiv problema. D. Zaharia îşi exprimă părerea că dacă s’ar folosi cele cinci mii kilograme aur pe care ni le poate procura anual minele din Ardeal, s’ar putea face o nouă emisiune de un miliard jumătate lei hârtie cu care s’ar finanţa banca de conversiune. O conversiune fără finanţare este o imposibilitate. Banca de conversiune ar primi in primul rând acest miliard jumătate care ar putea fi majorat în anul al doilea la trei miliarde. In zece ani întreaga finanţare ar fi fapt împlinit şi pentru cei dela sate şi pentru cei de la oraşe. D. Argetoianu prin legea sa anarhică a creiat o mentalitate specifică ce trebue modificată. Organizarea băncii de conversiune este singura salvare a ţării. UN PROECT DIN INIŢIATIVĂ PARLAMENTARĂ D. I. M. LEON (lupist) depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară cu următorul cuprins: „Se extinde în Ardeal, Bucovina şi Basarabia art. 30 şi 31, din legea dela 1913 pentru reangajarea gradelelor inferioare în armată, „împroprietărirea se va face cu un lot de 7 hectare pe disponibilităţile statului”. Proectul este semnat de d-nii dr. N. Lupu şi M. Leon, V. Serdici, I. Hudiţă, I. Isac, D. Ştefănescu-Goiceanu, Corneliu Ghimbăşeanu, Adăam Ionescu, Ion Modreanu, colonel Tr. Stoica şi părintele D. Manu. Adunarea a admis urgenţa. Proectul acesta este menit să satisfacă dezideratele congresiştilor subofiţeri pensionari, adunaţi la Arenele Romane. D. Leon a adus la cunoştinţa Camerei că d. Voicu Niţescu ministrul domeniilor şi-a dat asentimentul său pentru acest proect. Se reia apoi discuţia proectului de lege pentru modificarea legii conversiunii. Se dă cuvântul d-lui AL. VASILESCU-VALJEAN (naţional-agrar). Camera nemaifiind însă în număr şedinţa se ridică la ora 1 urmând ca d. Vuljean să-şi desvolte discursul în şedinţa de după amiază. Rezultatul votului:’ 86 pentru excludere; 51 contra excluderii. Pentru admiterea sau respingerea raportului, era nevoe de 99 voturi, cât prevede regulamentul. D. VASILESCU-VALJEAN (naţional-agrar): Justificăm acuzarea de instabilitate, pentru că legea asanării datoriilor agricole n’a avut măcar un început de aplicaţiune şi este modificată printr’un nou proect.Am uitat agitaţia, care a precedat conversiunea, tulburările din Bucovina şi din alte regiuni lăsate pradă camerei. Conversiunea a fost un început de pacificare a spiritelor, iar proectul de faţă pregăteşte noui turburări. Legea asanării a fost un act de justiţie şi de etică socială, pe care îl înlocuim azi cu un act de ipocrizie legislativă. Criza agricolă este numai o repercusiune a crizei mondiale. Am lăsat pe profitorii şi speculatorii crizei să greveze proprietatea agricolă. Am impovărat-o apoi cu impozite excesive şi cu taxe de export. Dumpingul rusesc, stochările canadiene i-au dat lovitura de graţie. Primul act de protecţiune, de care s’a bucurat agricultura noastră, după decenii de nepăsare şi de apăsare, a fost legea conversiunii. Ne grăbim să-i ridicăm şi această protecţie pentru a ne desfigura din punct de vedere social şi a desnaţionaliza pământul ţării Noul proect nu este făcut pentru întărirea creditului public, ci pentru susţinerea intereselor unor anumite bănci, conduse de personalităţi, care deţin puterea politică azi în stat. Proectul de lege este un act de ipocrizie. Starea precară, în care se găsesc cei mai buni dintre producătorii noştri nu le va îngădui să plătească dobânzile in acele 18 luni de moratoriu. Dobânda se aplică de altfel la datoria infiată de cea mai neomenoasă speculaţiune cămătărească. Urmăriţi executarea şi vinderea proprietăţii mijlocii. Cine sunt acei, cari vor obţine darul acestei proprietăţi, la licitaţiile publice ? Oamenii norocului, ai speculaţiunilor ilicite şi ai fraudei. Pe inexperienţa şi pe diletantismul lor se va sprijini de azi înainte poducţia naţională. Singurul avut, cu care ne putem înfăţişa pe pieţele străine, pentru a susţine leul, sunt grânele noastre Astăzi suntem în poziţie de inferioritate faţă de producţiunea străinilor. Mâine va fi şi mai rău. Von dispare pur şi simplu de pe pieţele străine. Nu loviţi numai în agricultură. Loviţi in ţara noastră şi în izvoarele ei de viaţă. Şi in ce moment ? După un an de recoltă deficitară, când producţia grâului reprezintă abia o sută de mii de vagoane şi ne lipseşte grâul de sămânţă. Agricultorul care, în Ioc de ajutorul statului, va vedea portărelu bătându-i la uşă, nu va ara şi nu va semăna. Pe sute de kilometri se văd ici şi colo câteva petece semânate. Nu avem grâu pentru consuma Votul este deci nul şi urmează să se repete intr’o altă şedinţă. Se ia apoi în discuţie legea conversiunei, ţia internă nici până in luna Martie. Pregătiţi un an de foamete poporului român, prin inconştienţa cu care legiferaţi. Şi pentru ce faceţi aceasta? Pentru a salva leul? El poate fi salvat numai prin valorile, pe care le putem schimba in străinătate contra aur. Dacă împiedicaţi realizarea acestor valori, pregătiţi implicit şi prăbuşirea leului. Ne şi găsim în prezenţa unui început de devalorizare, pe care n’aveţi curajul să-l mărturisiţi. Trăiţi din expediente, încercând să vindeţi ce a mai rămas nevândut din avuţia naţională. Dar, devalorizarea, care este urmarea incapacităţii dvs. nu mai poate fi oprită. Este mai bine să lăsaţi curs liber acestui fenomen financiar inevitabil, decât să puneţi în stare de agitaţie o ţară întreagă. Sunteţi prea legaţi de străinătate, prin împrumuturile anterioare şi prin cele recente, ca să puteţi face faţă situaţiunii de astăzi. Un alt guvern, cu mâinile libere şi cu o conştiinţă limpede, trebue să vină, pentru a lua măsurile eroice, pe care le reclamă gravitatea momentului. Distrugeţi pe agricultori, ca să nu rămână nimic in picioare, după pustietoarele dvs. guvernări. Fac apel, insă, la această majoritate, in care sunt fii de ţărani şi fii de răzeşi, ca să nu ajute lovitura nedreaptă ce se dă astăzi ţăranilor, proprietarilor mijlocii şi economiei naţionale. Nu priviţi spre banca ministerială. Priviţi peste plaiurile frumoase ale ţării noastre, pentru a orienta conştiinţa voastră spre interesele permanente ale acestui neam. Partidul naţional-agrar votează împotriva proectului de sugrumare a agriculturii, iscălit de d. ministru Mironescu. Se interverteşte ordinea de zi, luându-se in discuţie proectul de lege pentru crearea Casei de pensii a contabililor şi funcţionarilor cooperatori. D. EFTIMIE GHERMAN (socialdemocrat) combate proectul, pentru că el pune noui sarcini asupra Casei generale a pensiilor. D. MIHAIL NEGURĂ (liberal) mulţumeşte d-lui ministru D. R. Ioaniţescu, pentru că a adus această lege, care înseamnă o satisfacere a dezideratelor contabililor şi funcţionarilor cooperatori. D. D. R. IOANIȚESCU, ministrul muncii, spune că în șapte congrese s’a cerut această lege, care satisface toate interesele celor în cauză. De aceea cu un moment mai de vreme trebue să se dea putere de lege acestui proect. Proectul este luat in considerare și votat pe articole. Se votează de asemenea, după finele observaţiuni ale d-lor G. Deleanu, R. Roşculeţ şi Eftimie Gherman, proectul de lege pentru organizarea muncii in porturi. * Şedinţa se ridică la ora 10.15. Cea viitoare, azi, la ora 10 dimineaţa. Discursul d-lui I. Al. Vasilescu-Valjan SENATul Şedinţa de la 28 Septembrie Şedinţa se deschide la ora 5.40 sub preşidenţia d-lui Costăchescu. Pe banca ministerială d. Gusti. Se aprobă sumarul şedinţei precedente. COMUNICĂRI D. I. JAUCA (averescan) face următoarea comunicare d-lui ministru de finanţe: In una din şedinţele anterioare am adresat o comunicare cu privire la inundaţiile din Bucovina, jud. Suceava, întrucât ministerul de interne a acordat un ajutor numai de 100.000 lei pentru întregul judeţ, d. ministru de finanţe a binevoit a răspunde la comunicarea mea, că acelor comune ca Şcheia, Stroeşti, Berchişeşti, evidente în dosarul ministerului de interne, li se va acorda o scutire de impozite. Primind ştirea că cu toate aceste asigurări, organele fiscului sechestrează şi fac vânzări, rog pe d. ministru de finanţe, să binevoiască a ordona ca aceşti oameni loviţi în soartă, cărora li s’a nimicit toată recolta, unicul mijloc de câştig, să fie scutiţi de impozite conform declaraţiunilor d-sale anterioare. D. M. SULICA cere d-lui ministru de interne să-i pună la dispoziţie dosarul contractelor pentru aprovizionarea şoselelor din judeţul Ilfov cu pietriş. VALIDAREA ALEGERII DELA FAGARAS D. FARCAS citeşte raportul comisiunei pentru verificarea alegerii de la Făgăraş, care conchide la validarea noului ales d. A. Dobrescu. D. COSTĂCHESCU declară senator, conform art. 6 din regulament pe d. A. Dobrescu. PROECTE VOTATE Se votează proectele de lege pentru autorizarea ministerului domeniilor de a face un schimb de 50 de ha. cu soc. „Româno-Americană“ pentru infiinţarea unui aeroport la Constanţa; pentru modificarea unor articole din legea pentru ocrotirea muncii minorilor şi femeilor; modificarea legii pentru jocurile de noroc în staţiunile balneare. Se votează proectul pentru autorizarea oraşului Târgovişte a contracta un imprmut de 20 milioane lei. Şedinţa se suspendă. Senatorii trec în secţiuni. PLANTAREA VIILOR La redeschidere se ia in discuţie proectul pentru reglementarea plantării viilor. D. general VAITOIANU spune că unele dispoziţiuni vor produce încurcături atunci când se va aplica legea. Arată că ministerul agriculturii şi domeniilor când vine să legifereze în direcţia viticulturii este obligat să vină şi cu o statistică amănunţită cu privire la vii şi varietăţile de vii. Expune diferitele legiferări în materie de viticultura in străinătate şi mai ales în Franţa. Trebue să ne inspirăm de la măsurile bune ce se iau aiurea atunci când interesele din alte părţi se asemuesc perfect cu ale noastre. Arată că pentru a se exclude vreo posibilitate de fraude din partea acelor ce se ocupă cu vii şi vinuri, este nevoe de existenţa cazierului vinicol, cu care se pot constata calităţile produselor. Explică modul in care se pot obţine cele mai bune varietăţi de produse. Face apoi unele obiecţiuni asupra dispoziţiunilor cuprinse in art. 1, 2, 3, şi 5. Crede că o modificare a acestor articole este absolut necesară. Declară că dacă aceste articole vor fi modificate va vota proectul. D. TEODORESCU CHIŢU face unele consideraţiuni asupra legii. Arată că bine s’a făcut că s’a adus proectul, fiind absolut necesar pentru viticultură, şi declară că il va vota. D. CARAUŞU arată specula ce se face cu vinurile şi care se restrânge asupra producătorului. Vin vândut în Basarabia cu 3 lei kg. se vinde in Bucureşti cu preţuri foarte mari. Viticultura nu are nici un ajutor din partea organelor de stat. Din dispoziţiunile legii ai impresia că am fi intr’o situaţie înfloritoare. Ori noi nu avem nici o statistică asupra diferitelor specii de vii ce există în ţară. Arată că nu există un standard de calitate al vinurilor, și că cu greu am putea corespunde unei cereri de export de aceeaș calitate de vin. Declară că votează legea. ★edința se ridică la ora 8.30. Ședința viitoare azi la ora 4. Grav accident de automobil CLUJ, 28. — Un grav accident de automobil s’a produs astă seară la ora 8 pe şoseaua Cluj—Huedin. In apropiere de comuna Paniceni, maşina cu Nr. 255 din Zalău,, care se afla în plină viteză, a suferit un defect la osia dinainte. Din această cauză maşina s’a răsturnat în şanţul şoselii. Comerciantul Marcovici şi fiul acestuia, Iosif, care se aflau in maşină, precum şi şoferul au fost grav răniţi. Cu altă maşină victimele au fost transportate la spitalul din Huedin unde li s-au dat primele îngrijiri. Starea tânărului Iosif Marcovici este extrem de gravă. S-a deschis o anchetă. Pagina 3-a Importante declaraţiuni ale d-lui C- Stere N’au fost tratative cu naţional-ţărăniştii, ci simple convorbiri.Necesitatea autonomiei şi descentralizări provinciaie.Chestiunea datoriilor nu poate fi separată de ansamblul problemei economice CHIŞINĂU, 28. — Cu prilejul previzenţei sale in localitate, d. Const. t Stere, a făcut reprezentanţilor pre-1 r sei, câteva importante declaraţii. A întrebat de ziarişti asupra tratativelor de fuziune cu partidul naţi-onal-ţărănesc, d. Stere a răspuns: " NU POATE FI VORBA DE FUZIUNE ' N’au fost tratative, ci simple conc vorbiri fără nici o importanţă. D. Mirto nu mi-a făcut nici o propunere de fuziune, deci aceasta n’a putut fi nici discutată, nici respinsă. D. Stere a spus apoi că a fost o simplă coincidenţă intre conferinţa administrativă şi adunarea fruntaşilor partidului ţârănist-democrat. Fiind date raporturile prieteneşti intre d. Mirto şi mai mulţi fruntaşi ai partidului ţârănist-democrat, d. Mirto şi-a exprimat dorinţa ca ei să participe şi la conferinţa administrativă. Din diferite consideraţiuni, această participare n’a putut avea loc. Dar întrucât d-nii Mirto şi Stere, au descins la acelaş hotel, d. Mirto, a putut avea un schimb prietenesc de vederi cu fruntaşii ţărănişti-democraţi fără nici un substrat politic. Se poate că unii din membrii partidului naţional-ţărănesc să fi avut conversaţii pe tema fuziunii cu câţiva membri ai partidului ţărănesc democrat. Dar, aceste conversaţiuni nu puteau avea decât un caracter cu desăvârşire privat întrucât n’au fost autorizaţi nici de conducerea partidului ţărănist-democrat, nici de conducerea partidului naţional - ţărănesc. După aceste întrevederi şi conversaţii, ne-am despărţit in aceleaşi sentimente de prietenie personală, dar şi cu o mai puternică convingere că despre vreo fuziune nu poate fi vorba. Adunarea fruntaşilor partidului ţărănesc-democrat a hotărit ca partidul sa-şi continue activitatea, extinzându-şi-o în toată ţara. Adunarea a procedat apoi la redactarea definitivă a programului partidului ţărănesc-democrat. Acest program prevede o largă refacere a întregului nostru aparat de stat, în virtutea, principiului unei largi autonomii provinciale şi administrative, pentru toate provinciile istorice din care e alcătuit statul român, în vederea închegării unităţii naţionale şi consolidării statului. D. STERE DESPRE CONVERSIUNE Solicitat apoi să expuie părerile d-sale şi ale partidului ţărănesc democrat, cu privire la situaţia economică şi la frământătoarea chestiune a conversiunii, d. Const. Stere a declarat : — Politica economică a statului român, trebuie să fie în întregime revizuită. Nu se poate separa problema datoriilor de restul situaţiei. In tot cazul datoriile agricole nu pot fi asanate nici pe calea prevăzută de legea Argetei nu nici pe aceia a dispoziţiunilor cuprinse în proectul actualului guvern. Nu se poate separa o categorie de creanţe de celelalte, fără a periclita întreaga viaţă economică şi a periclita creditul. Datoriile apasă greu, din cauza faptului fundamental că, preţurile produselor noastre nu-s potrivite cu preţurile de acum câtva timp când au fost contractate datoriile. Acesta e rezultatul unei politici monetare greşite. Din situaţia actuală s’ar putea ieşi. Sau prin reducerea tuturor creanţelor, fără excepţie, într’o proporţie care n’ar primejdui băncile şi creditorii de astăzi cari totdeauna sunt în acelaş timp debitori, chiar dacă nu agricoli. In forma concepută însă, realizarea conversiunii e cu neputinţă fără unele sacrificii din partea statului sdruncinătoare pentru întregul nostru sistem de credit şi fără nimicirea bănci noastre de emisiune cu toate consecinţele ei fatale. Altfel n’ar rămâne decât soluţia radicală preconizată, după câte ştiu din presă de către d. Grigore Iunian, adică restabilizarea leului, ceia ce nu-i decât un eufemism pentru o inflaţie dirijată şi care totdeauna ne poate expune la inflaţie infinită. UNDE E RĂDĂCINĂ RÂULUI Chir dacă s’ar recurge la toate aceste măsuri in situaţia actuală a economiei noastre naţionale n’ar rezulta nici o ameliorare eesenţială fiindcă rădăcina răului e in faptul că producţia noastră naţională nu mai poate asigura existenţa populaţiei şi întreţinerea statului. Aceasta nu se poate atribui exclusiv crizei mondiale. O economie naţională solidă suferă oricând din pricina unei crize mondiale, dar poate rezista. Iar o gospodărie ca a noastră ar fi ajuns la o catastrofă și fără nici o criză mondială. Vom releva un singur fapt. Se vorbește foarte mult de datoriile noastre de război, care ar îngreuia foarte mult statul... Ele insă nu sunt decât de 40 miliarde, pe când restul datoriei publice trece de 160 miliarde. Această sumă a fost consumată în gospodăria noastră de stat şi totuşi nu avem drumuri, închidem şcoli, spitalele sunt fără medicamente, armata se află în acel hal care a fost mărturisit intr’un act public: raportul către parlamentul trecut al d-lui Corteanu, raportor pe acea vreme a bugetului general al statului, şi nu sunt plătiţi nici funcţionarii publici. Cum poate fi judecat un aparat de stat şi o gospodărie care face cu putinţă o risipă de 160 miliarde? Aceasta e rezultatul fatal al si■ stemului de guvernământ şi admi■ nistraţie sub care trăim de după războiu încoace şi care poate fi definit pe scurt cu un regim de lipsa desăvârşită de răspundere şi de orice control, începând de jos cu cele 20 mii de comisiuni interimare care se schimbă odată cu fiecare guvern improvizat şi sfarşma cu guvernul central totdeauna creat din neant şi rezemat de parlamente servile fabricate prin violenţe sau fraude. In această situaţie, isvoarele naturale ale avuţiei noastre naţionale, agricultura, industria forestieră şi cea petroliferă, au fost complect ruinate, atât prin politica economică care întreţinea numai industrii paD. C. STERE razitare pe seama ramurilor reale de producţiune naţională cât şi prin regimul fiscal care percepe de pildă pentru un kg. de benzină, pe care rafinăria îl vinde cu 1 leu, o taxă de 10 lei şi care astfel loveşte de paralizie industria petrolieră şi in acelaş timp lipseşte agricultura şi toate ramurile sănătoase de combustibil eftin şi superior in calitate. Chiar ţipetele împotriva funcţionărismului care se aud din toate părţile, vădesc lipsa de consistenţă a sistemului de guvernământ. NECESITATEA DESCENTRALIZAREI Singurul mijloc de a avea o administraţie competente, corectă şi eftină e cel încercat de mult în alte părţi: descentralizarea şi autonomia. Acest mijloc este inaccesibil partidelor noastre de guvernământ, tuturor fără excepţie, cum a dovedit chiar partidul naţional-ţărănesc cu schilodirea legei administrative şi cu numirile de zeci de mii de noui funconari, făcute în guvernarea din 1928. Nu poate fi mântuire decât prin schimbarea radicală a sistemului de guvernământ care să asigure un control real ce nu e cu putinţă azi fără un regim democratic şi parlamentar cinstit, prin reclădireaîntregului nostru aparat administrativ din temelie, şi în consecinţă atât prin revizuirea întregei noastre politice economice cât şi prin reforma complectă a regimului fiscal. O simplă iertare chiar a tuturor datoriilor în massă, fără îndreptările de mai sus, ar readuce starea actuală în foarte scurt timp. Mai mult, fără această renovare din temelii a vieţei noastre publice vom fi fatal şi în scurtă vreme puşi în faţa dilemei: dacă din criza europeană de astăzi, în deosebia Germania, va birui regimul capitalist, vom fi aruncaţi sub un regim colonial şi guvernaţi de fapt de un concern de creditori, in cazul contrar să ne aibă Dumnezeu în sfânta lui pază! In consfătuirea fruntaşilor partidului dului ţărănesc-democrat toate aceste consideraţiuni au fost pe larg desvoltate, s’au redactat dispoziţiuni programatice în consecinţă şi în neputinţă pentru moşneni de a face mai mult, cel puţin putem înfrunta cu conştiinţa împăcată judecata obştească. * Acestea sunt declaraţiunile făcute de d. C. Stere. A. Gândea Furtul unui avion de transport Hoţii suferă un accident mortal in timpul zborului cu avionul furat VIENA. „Neue Freie Presse“ anunţă din New-York. Germanul Walter Voss, împreună cu doi însoţitori necunoscuţi, au atacat, în noaptea de 25 spre 26 a. c., aeroportul din Rio de Janeiro (Brazilia), furând de acolo un avion de transport gigantic aparţinând companiei „Panamerican Airway Co.“. Cei trei indivizi au pornit imediat cu avionul în zbor, forţând pe paznicul de noapte al aeroportului să vină cu ei. Avionul a luat direcţia spre Sud, dar, fiind pilotat de mâini neexperimentate, s-a prăbuşit la o depărtare de 20 de chilometri de Rio de Janeiro. Toţi patru ocupanţi ai avionului au fost ucişi. Autorităţile au aflat că Voss şi tovarăşii lui vroiau să zboare spre Statul rebel Sato Paulo. Din cercetările făcute până acum nu reiesă încă nici o indicaţie pentru intenţiile politice ale hoţilor de avioane. Avionul era pregătit de plecare pentru un zbor spre Statele Unite. Complotul era, după cât se pare, foarte bine pregătit. Banca cehoslovacă a blocat depunerile exportatorilor români Măsura are caracter de represalii? In cercurile exportatorilor noştri, în special între exportatorii de cereale, domneşte o mare îngrijorare faţă, de măsura luată ,de curând de Banca Naţională cehoslovacă, o măsură care interesează numai exportul românesc. Această măsură constă în aceea, că banca mai sus arătată, a blocat și depunerile libere ale exportatorilor din România, ceea ce, evident, constitue o mare lovitură dată exportului nostru în această țară. Motivul, după arătările cercurilor interesate, şi mai ales după comunicările făcute de unele Camere de comerţ din ţară, ar fi că Banca Naţională română nu pune la dispoziţia importatorilor români, sume suficiente in coroane cehe, pentru plata mărfurilor aduse din Cehoslovacia. Cu alte cuvinte, această blocare a depunerilor libere, aparţinând exportatorilor din România, ar avea caracterul unor represalii. ★ Cum pe deo parte depunerile in chestiune reprezintă sume destul de importante, iar pe de altă parte măsura Băncii Naţionale cehoslovace, este in strânsă legătură cu interesele exportatorilor români, s’au fâcut de forurile respective, toate demersurile necesare. In acest sens s’a intervenit de exportatori şi de Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie, atât la Banca Naţională, cum şi la ministerul de industrie şi la cel de finanţe. Măsura luată de Banca Naţională cehoslovacă interesează nu numai creanţele noastre mari, dar interesează acum mai ales putinţa valorificării! .cerealelor noastre’ la export în Cehoslovacia.. . „ A. S. AGRAVAREA SITUAŢIEI IN ORIENT Japonia ameninţă cu reînceperea ostilităţilor TOKIO, 28 (Europapress).— Ministrul de război^ Araki a declarat astăzi reprezentanţilor presei că guvernul japonez Apelul Chinei către GENEVA, 28 (Europapress).— Guvernul chinez a adresat astăzi o cerere telegrafică Consiliului Societăţii Naţiunilor, cerându-i să convoace imediat comitetul de IO, pentru ca să discute din nou asupra modalităţilor de aplanare a conflictului cu Japonia. Guvernul chinez mai, cere ca să se reducă termenul de 3 săptămâni, acordat delegaţilor Societăţii Naţiunilor spre a studia situaţia la faţa locului, pentru ca raportul Bayton să poată fi prezentat cât mai curând consiliului, care să dirive chestiunea pe buca este hotărît să ocupe imediat Tiensin şi Peking, dacă trupele generalului chinez Chang Kin Lian vor continua să înainteze* Societatea Naţiunilor Guvernul face apel cu multă insistenţă la intervenţia Societăţii Naţiunilor, în sensul de a interzice Japoniei orice nouă ofensivă, cel puţin până la expirarea acestui termen de 6 săptămâni. După cum se anunţă din cercurile Ligii, raportul Layton va fi publicat abia în ziua de 2 sau 3 octombrie. Cum se îndepărtează urâta încărcătură a dinţilor? Foarte simplu: Dinţii se curăţă mai întâi cu cunoscuta pastă de dinţi „Clorodont“ şi apoi cu apă de gură „Chlorodont", se spală straşnic prin gar