Adevěrul, noiembrie 1932 (Anul 46, nr. 14979-15003)

1932-11-01 / nr. 14979

Pagina 2-a Iodia, care inseamnä „echipaj“ (e­­chipajul unui vas), dar mai inseam­­n­ä „ceatä“, „adunare de mai multi oameni“. Dupä aceastä digresiune, sä ne intoarcem la chestiunea propriu­ zisä. Cu cat citim cu­­mai mare a­­tentie scrierile lui Caragiale §i cu cat, pentru a avea un criteriu de indrumare §i de comparatie, citim ceea ce au scris si a?a cum, din punctul de vedere al limbei, au scris scriitorii romäni de acum 30 sau 40 de ani, cu atat ne intärim in credinta cä, in ce priveste in­­trebuintarea grecismelor, Caragia­le face o exclutie — bine inteles, o exceptie fericitä, in sensul cä el e singurul scriitor roman, care — precum am lämurit §i in foiletonul anterior — a stiut sä intrebuinteze mai exact, mai la locul lor si mai in intelesul lor adevärat cuvinte si expresiuni grecesti. Intr’o ordine de idei asemänä­­toare, avem motive puternice :ii ne indoim cä toate grecismele lui Ca­ragiale erau in limbajul familiar si comun de acum 30 sau chiar 40 de ani. Sä recitim, de pildä, bucata „Kir Ianulea”. Acesta, vorbindu-si sin­­gur, zice: „Daca esti särac, du-te intr’o politie bogatä“. Cuvantul gre­­cesc „politie“, in loc de „oras“, nu cred cä era in limba curentä de a­­cum 30 sau 40 de ani. Tot asa cum, dacä nu se uitase „filotimia“, care se aude si astäzi, cred insä cä nu mai era in uz cuväntul „hristoitie“. De­­asemenea, dacä admitem cä in vremea aceea se mai putea spu­­ne de coana Acrivita cä joacä „a­­pilpiritä“ (desperatä), nu credem insä cä „zulierä“ mai putea fi in­­trebuintat in loc de „geloasä“, sau cä s’ar fi spus cä „se intorceau dela tacsid“, in loc de „se intorceau de la cälätorie“. Iar’ „simpatriot“, in loc de „compatriot“, puteau intre­­buinta doar grecii, nu putea fi in­­sä, acum trei, patru decenii, un cuvant „al limbajului familiar §i comun“. Aceiasi observafie e valabilä pen­tru cuvinte ca „icusor” (monedä de 20 de lei vechi), „evghenisti“ (no­bili), „sevas“ (respect) etc. Iar nu­­mele de familie pe care Caragiale il dä cäpitanului Manole, numindu-l „Manole Gaiduri“, ceea ce inseam­nä „Manole Mägarul“, intäreste si mai mult temeinicia afirmatiilor mele. ★ In foiletonul meu, scriind in trea­­cät despre grecismele lui Caragia­le, spuneam cä „inchid acest capi­­tol“, läs­änd cercetarea acestor grecisme in sarcina unor mai binni cunoscätori ai limbei grecesti. D. Petronius m’a silit sä-l des­­chid din nou, ceeace am fäcut cu o väditä placere. Constat insä cä din cauza aceasta, nu mi-am realizat promisiunea de a scrie despre ele­­mentele arabe si persane, intälnite in povestirea Kir Ianul­a“. Sper sä o fac intr’una din zilele urmä­­toare. fl. Bac­aria * Räceala Gripa Junghiurile durerile reumatice, durerile de cap,sla­­biciuni, ameteli, le evitati prin frictiuni cu renumitul Dinna Franzbranntwein. Feriti­vä de suro­­gate­ ele fiind färä nici un efect. Palatul justitiei APELUL SOCIETATII „CALCULA­TOR“ A FOST RESPINS Dupä cum am anuntat societatea „Calculator“, fäcuse apel contra ho­­täririi presedintelui tribunalului prin care se respinsese cererea societätii de a se da­­ ordonantä preziden­­tialä pe baza art. 66 bis din proce­dura civilä pentru pästrarea dreptu­rilor numitei institufii din contrac­tul intervenit cu regia loteriei sta­tului. De,asemenea si pentru ca Re­gia sä fie impiedicatä de a se atin­­ge de scriptele si registrele societä­­ji aflate in localul loteriei. Dupä desbateri cari au durat cä­­teva zile, t­ribunalul a dat ori sen­­tinta prin care respinge apelul so­­cietatii Calculator, confirmand In totul decizia presedintelui. In legä­turä cu aceastä afacere afläm cä inainte de a fi judecat apelul, socie­tatea Calculator a intentat acfiune de fond contra Regiei si ministeru­­lui inaintea comisiei de arbitri pre­­väzutä prin contract. Prima sedinta a procesului va avea loc in ziua de 10 Noembrie. CONDAMNAREA UNOR DEFRAU­DATORI Tribunalul Ilfov sectia Ill-a a dat ori sentinta in procesul intentat functionarilor Gheorghe Ionescu si Gheorghe Bulescu, acuzafi cä fiind in serviciul societäfii de gaz si elec­­tricitate, au comis fraude in sumä de 2 jum. milioane lei. Prin aceastä sentintä Ionescu a fost condamnat la trei ani inchi­­soare, iar Seulescu la un an inchi­­soar­e. In 1401 Istoria Moldovei inträ, cul lexandru cel Bun, intr’un vad U­­in­iStit, dupä furtunoasele timpuri . trecute sub predecesorii sal. _ di In locul schimbärii dese ?i prä­­ce­­stuite a domnilor de panä acuma, n i a?eazä o domnie statornicä, care bi­ne 32 de ani §i in care timp Mol­­in­ova poate sä räsufle si sä intäreas- tr­ä, puterile si asezämintele ei. Pu­­ti­n insemnatä prin fapte räzboinice, ti amnia lui Alexandru cel Bun se is eosebeste prin incercäri de organi, сг ire in toate ramurile $i daca Bog­­di­an fu intemietorul militar al Mol­­n­­ovei, Alexandru poate trece eu d rept cuvant ca cel ce aSeazä pe ji ■ainlce temelii viat­a viitoare a tä- r£ arului stat. fiii La venirea lui Alexandra in scau­­ul Moldovei, tara era ruinatä­ prin iptele necontenite, petrecute infcre omnii ce fusese inaintea lui. In i­­rivinta politicä ea cäzuse cu to­­g­­il sub Poloni, care isi luase chiar d­reptul de a a privi ca o parte in­­zd­regitoare a monarhisi lor. Astfel p­äsim in anul 1401, acela in care A­lexandru se urcä pe tron, pe reg­g ele Vladislav Iaghellon dand fru- t­elui säu Swidrigel, rämas duce da s­­ilvania, intinse proprietati atat in c­­ociolia cat §i in Moldova . Fiind pus de Mircea in scaun, ii are avea interes de a-si recäftiga pästra prietenia Polonilor, cam A rrburatä din cauza incheerei tra­­d­itului de aliantä al lui Mircea cu n­igismund, Alexandru poate in toatä p nn?tea sä se punä bine cu acest ti­ngent, färä de invoirea cäruia c­hiar cu greu ar fi putut pästra s­­oroana Moldovei. 1 Cihiar in anul 1402 Alexandru, cu t­onsimfimäntului divanului säu, lu­­ä credintä regelui Vladislav in Su­­eava, cu conditie ca regele sä nu mai sustinä alt pretendent. Regele isä, nesigur pe vecinica nestatorni­­re a Moldovenilor, obligä pe uii din boierii fruntasi ai lui Alex­andru sä fure deosebit credinta re­­elui si regatului Poloniei, chiar si­tunci cand palatinul Alexandru ’ar räscula in contra lui. Fatä insä a caracterul cel pacinic ?i supus al­ui Alexandru, asemenea ingrijiri e­rau de prisos. El multumeste in­otul placut Polonilor, care cereau nereu repetate inchinäri. In 1404 Alexandru se duce in per­­oanä la Camenita, pentru a recu­­noa§te legäturile de vasalitate. In 1407 el se duce din nou la Lem­­berg, insotit de cei mai inalti sfei­­lici, pentru a reinoi legäturile de credinfä ?i jurämantul lui este re­petat in 1415 ?i 1419. Intre indatoririle ce-i impuneau impunerea lui cätre Poloni, era mai ales ajutorul armat la expeditiile l­or. Izbucnind räzboiul intre Polo- 1 nia ?i cavalerii Teutoni in 1410, a-­­ cestia ajutati de impäratul Sigis- 1 mimd, Vladislav ridicä o armatä , compusä din Poloni, Boemi, Sile-1­e zieni, Litvani, Rusi, Tätari $i Va­­lachi. Tot atunci Alexandru ajutä $1 cu bani pe Vladislav, imprumutändu-1 cu 1000 de ruble de argint, pentru care regele Polon dä lui Alexandru ca amanet Sneatinul, Colomeia $i Pocutia. Dacä mai adäogim amane­­tul constituit lui Petru Musat, cänd el ia Halciul ca sigurantä pentru imprumutul de 3000 de inlle fäcut tot regelui Vladislav, atunci gäsim cä intreg tinutul marginal al Polo­niei cätre nordul Moldovei, era zä­­logit acesteia. Nu se gändeau atunci domnii Moldovei, cä siguranfa lua­­tä de ei pentru banii lor, va sluji mai tärziu de indreptätire Austriei pentru räpirea Bucovinei §i a-si crea titluri juridice asupra acestei täri, pretextänd — istoria era cam incurcatä — nu cä Moldova ar fi avut drepturi asupra Pocutiei, ci cä Pocutia asupra Moldovei. POLONI­A CALCA TRATATUL Cu toatä aceastä purtare atat de indatoritoare cätre regele Polon, a­­cesta gäse?te de cuviinfä a cälea el indatoririle de credintä, pe care dupä dreptul feodal era dator nu numai vasalul sä le pästreze cätre suzeran­ui .?i dansul cätre vasal. Anume in 1411 se face o impäcare intre Ungaria $i Polonia, urmatä de un tratat incheiat la Lublin in 15 Martie 1412, in care se preväd urmätoarele conditii privitoare la Moldova. Impäratul Sigismund con­­simtea a recunoaste regelui Vla­dislav, drepturile Sale de suzeran a­­supra Moldovei. In cazul insä cänd Ungaria ar f­i amenintatä de cätre Turci, Alexan­dru trebuia sä-$i punä toate pute­rile sale in slujba impäratului si Vladislav se lega el insu$i de a in­datori la aceasta p­e vasalul säu. In cazul insä cänd voevodul Mol­dovei ar refuza de a se supune, el era sä fie scos si tara lui impär­­titä intre ambele state, dupä o linie ce ar incepe dela muntii unguresti, ce vin intre Moldova $i tinutul Se­­penicului längä Siretiu ?i trecand printre Iasi si Barlad, s'ar opri la Marea Neagr­ä, intre Chilia Ce­­tatea Albä. Partea deasupra liniei ar veni lui Vladislav, cea dedesubt lui Sigis­mund. Cinci ani dupä moartea u­­­­nuia din regi, trebuia sä se intru­­neascä o comisiune mixtä, care sä hotärascä la care din cele douä state contractante Moldova trebuia sä rämänä vasalä.­­ Deci Alexandru cäpätä cunostintä ■ despre tratatul de la Lublin, el ca­­ om intelept, ?tiind cä prietenia intre I Ungaria si Polonia era o clädire , inältatä pe nisip, urmeazä inainte a pästra credinta cätre regele po­lon, dändu-i trupe in ajutor in a­­­­nul 1414 si depunand in 1415 ju­­­­rämäntul, dupä cum s’a arätat. „Este greu de a duce mai departe respectul datorit unui suzeran $i de a observa cu mai mare sfintenie in­­datoriile lu­ate cätre el. Cänd se gändeste cineva cä aceste lucruri se petreceau la o epocä atät de turburatä ca inceputul veaculu al XV-lea ?i cä asemenea exempli era dat de un principe ai cäruia pre­­decesori cunoscuse si pusese atat de putin in lucrare credinta in ju­rämant, va märturisi u§or cä , a.y purtare era insuflatä lui Alexandru nu numai de o politcä inteleaptä s sänätoasä, dar incä $i de o adevä­ratä inältare de idei si de simti m­inte . --- U itäd,, -Cele preväzute de Alexandru se implinirä in curand. Relatiile dintre Vladislav si Sigismund se inäspurä din nou, si cänd in 1419 Alexandru cel Bun veni sä depunä iaräs i ju­­rämäntul regelui Vladislav, el tre­­bui sä se oblige a fägädui suzeranu­­lui sau ajutor la vreme de nevoie in contra regelui unguresc. Trata­­tul dela Lublin se desfiintase. To­­tu?i du?mäniile nu puturä sä se isce intre Ungaria §i Polonia din cauzä cä in 1420, Turcii dupä ce a­­duc pe Dan al II-lea in Muntenia, nävälesc ?i pradä sudul Moldovei. Alexandru trimite dupä grabnic a­­jutor trei stafete una dupä alta la regele Vladislav Din fericire Tur­cii se retra dupä ce predä cätva timp tinuturile sudice ale tärii. SOJJILE LUI ALEXAN­DRU CEL BUN Alexandru cel Bun fusese cäsäto­­nt intäia oarä cu o princesä ma­­ghiarä din Transilvania Margareta.­ de Luzont, fiica lui Stefan de Lo.. zont, voevodul acelei täri. Trimi­sul papei, Bandini, care fäcu­­ vizitatie bisericilor catolice din Moldova in anul 1646,, spune cä au vazut in Baia piatra mormäntalä a acestei sotii a domnului moldovan, pentru care Alexandru zidise chiar acolo biserica catolicä, in care dansa fu ingropatä in anul 1410. In prima perioadä a domnei sale, Alexandru cel Bun, era in legäturä de familie cu Ungurii ?i in bune relatii politice cu polonii, ceea ce ex­­plicä in destul domnia lui cea linis­­titä. Dupä moartea so­fie­i sale din­­täi, el cautä o nouä legäturä de cä­­sätorie la Poloni, luänd de sofie in 1411 pe Ringala sau Maria, sora regelui Vladislav. ALEXANDRU CEL BUN De?i atare insofire nu-l apärä de­o­camdatä de pericolul tratatului dela Lublin, se vede cä Alexandru cel Bun lucrase intelept, incuserin­­du-se cu Polonii,­­ deoarece aceste­­ relafii de familie il fäcurä sä men- , finä credinta cätre Polonia, contri­­buind astfel la desfacerea acelui tratat. Este in destul de insemnät cä chiar din primele timpuri ale con­sti­tuirii statelor romane, cänd ideia politic era incä de pe atunci puter­­ncä, sä intälnim atat in Muntenia pe Alexandru Basarab, flnänd in cäsätorie pe catolica Clara, cät si in Moldova pe Alexandru cel Bun, avänd §i incä pe ambele lui sofii de aceastä religie, dovadä cä simtul polite era incä de pe atunci puter­­nic desvoltat la romäni si cä ei pu­­neau mai presus existenta si intäri­­rea statului lor decät credinfele re­­ligioase. Inräurirea exercitatä insä de a­­ceste douä femei asupra lui Alexan­dru, trebuia sä-1 impingä dela sine la intinderea si läfirea catolicismu­­lui in Moldova. Dupä cat s-ar pä­­rea, cätre sfarsitul domniei lui, cre­­dinfa apusanä fäcuse atat de mare progres in Moldova incät ajunsese chiar a converti pe mitropolitul tä­­rii Grigorie, de?i poate aceastä con­­vertire nu era si ea decät un joc prefäcut, menit a mäntui interesul politic. Cel pufin intälnim un curios document, doi ani dupä moartea lui Alexandru cel Bun, un slav conduct eliberat de papa Eugeniu lui Gri­gorie arhiepiscopul Moldovalahiei,­­eare ar fi trecut la religia cato­licä, spre a se transporta in mai multe parfi ale lumei, spre marirea si sporirea credinfei catolice. URMA^II Alexandru cel Bun avu cate un copil dela fiecare din aceste doua sofii, pe file dela Margareta ?i pe Stefani dela Ringala. In 1421 Alexandru cel Bun se des­­pärfe?te insä de Ringala ?i dä fos­­tei sale sofii, pentru sustinere, ve­­nitul a douä ora?e din Moldova, Si­­retul si Volhovatul, precum ?i o pen­­sie in bani de 600 de zlofi, ducafi sau fiorinli rusi unguresti, in douä­­ card­uri, care dacä nu ar fi ,räs­­pun?i regulat sä se urce la indoit ! ?i regele polon sä aibä dreptul pen­­­­tru incasarea acestei sume, sä pu. . na la oprealä pe tofi negustorii mol­­­­doveni, pe care i-ar afla in Polo­­­­nia. Acesta era modul de implinire pe atunci a datoriilor dela persoane ce 1 locuiau in fara sträinä. Se apuca pe ■ cel intai conafional al lui, ce se ■ afla in fara creditorului ?i se exe­■ cuta de datorie, rämanând acestuia­­, dreptul de a apuca acasä la el, pe L acel ce platise pentru dânsul. Dacä i mijlocul era nedrept si barbar, ne se poate tägädui cä era practic.­­ Desfacerea cäsätoriei lui Alexan-­­­dru de Ringala, nu avu urmäri des- 3 binätoare asupra relafiilor sale er­a Polonia. Din potrivä tocmai pentrr­­ a nu da loc la o asemenea inter­ - pretare, vedem pe Alexandru ce . Bun cä dä ajutor armat Polonilor­­ in 1422 contra cavalerilor Teutoni care iaräsi se revoltase. Alexandri г trimite fostului säu cumnat 400 d­­e cäläri, sub conducerea spätariului­­ Coman. Aceastä micä o?tire romäni i?i cä?tigä un renume nepieritor sur­e zidurile cetäfii Marienburg, dir­­ Brandenburg.­Surprinsi prin­­ tru­­­i­pä de cavaleri mult mai numeroa­­­sä de cat ei, Romänii „intai s'ai­­ fäcut a fugire de i.au insirat gonin­­­du-i spre­­ pädure si indatä pe­­­destrandu-se, le-au sägetat caii sul a Nemfi, de le-au cäutat a dare do­ i, si atunci ai nostri s’au incaerat ? ;i marte moarte au fäcut intr’insii“. .. I In 1426 pe timpul cand Unguri­i­ dau ajutor lui Dan al II-lea, pentri­­a rästurna pe fratele säu Radu a­l-lea din scaunul muntean, vine o oaste polonä in Muntenia panä Bräila, sub Cobilenie Grimalie­re este insofitä de un corp de Mol­­iveni. Acestia dupä ce asteaptä mä luni, väzänd cä impäratul Si­­smund, care promisese cä va trece marea in contra turcilor, nu mai ie,se intere indäräpt. Ajutorul dat Moldoveni le sluji spre a inlätura­­ pericol de mai tärziu. Anume in 29, impäratul Sigismund care era uma iaräsi in bune relafii cu Vla­­mir, isi aduce aminte de tratatul­­ la Lublin si pretextand cä Alex­­­ndru cel Bun, ar fi refuzat a-1 ura in lupta ce avuse cu T­roii , 1427, cere dela Vladislav sä punä lucrare clausele relative la im­­.rfirea Moldovei. Vladislav insä, re-si schimbase pärerea in privi-­­ a lui Alexandru, dupä slujbele atomnice si insemnate pe care le duse dela el, apärä pe vasalul säu, ätänd regelui cä in 1427 Alexan­­■u asteptase pe impäratul impreu- i cu Polonii douä luni la Bräila, fä ca el sä vinä. Greu este de explicat ce motive i putut impinge pe Alexandru, cä l­a sfärsitul domniei sale, a se ipärta de credinfa pästratä timp 3 30 de ani regelui Poloniei si a-i dara räzboi, unindu-se cu Svidrin­­ ducele Litvaniei, ce se räsculase mira lui Vladislav. Alexandru insä fu cu totul bätut revenind dela aceastä gresitä in­­arcare la vechia lui politicä, se im­­teä cu regele polon, care iartä amnului Moldovei daunele prici­­uite. Alexandru cel Bun moare pufin mp dupä aceasta. „PRINCIPE BLAND $i B­UN“ Figura lui Alexandru cel Bun, rä­­rre intr’un chip foarte viu, in cad­rul acelui timp de silnicie si ne eastämpär, tocmai prin contrastul e care’l infä|iseazä cu incunjuri­­rea in care traia. El apare ca tipul nui principe bland si bun, neplecat are räsboaie, dar färä a se teme e eie. Caracterul säu de­­ stator­­ncie exemplarä, il fäcu in tot de­­ursul lungei sale domnii prietenul pionilor. Se vede cä el considera urämäntul prestat, mai mult decat simpla form­ä, si chiar atunci ând este ademenit a­l cälea­­ sing­urä datä, prin unirea lui cu Svi­­rigel contra regelui Poloniei, el se aeste in curänd de greseala comis­ä, cere ertare si reinträ iaräsi in lurtarea lui de mai inainte. Toatä activitatea lui Alexandru cel bun se miscä pe cämpul cel nu­mai tot in roditor al reformelor si orga­­nizärii läuntrice. El intocmeste la mrtea lui d­regätoriile deosebite du­­pä felul afaceriior statului, imitänd cum vom vedea organizarea Munte­­niei; cautä sä impace neintelegerile eligioase, care desbinase Moldova ,e patriarhia de Constantinopole; a­­seaza cele trei scaune episcopale Roman, Rädäufi si Husi sub mitro­­эоЦа de Suceava; intemeiazä mai multe mänästiri mari si frumoase, intre altele Mold­avlta si Bistrita, in­­zestrandui-le cu danii insemnate; in sfarsit infiinteazä o scoalä mai naltä de slavinie in Suceava sub Grigorie Tamblac, Roman din Bul­garia, care venit in Moldova, cu o nisiune din partea patriarhului, rä­­mäne aicea pentru mai mulfi ani. Nici cä se poate un contrast mai mare decat acela intre bländul lemn de pe scaunul Moldovai si a­­prigul, energicul si viteazul säu ,timpänirea si neutralizarea mutua­­niei. Pe cand unul främäntä lumea in­­treagä, din Asia pänä in Polonia pentru a-si asigura domnia, prin cumpänirea si neutralizarea mutua­­lä a primejdiosilor säi vecini, Alexan­dru cel Bun duce sub obladuirea Poloniei, o domnie tot atat de li­ni§titä, pe cät de turburatä si de vijelioasä era aceia a lui Mircea cel Mare. Totusi desi figura lui Ale­xandru cadra asa de pufin cu tim­pul in care träia, el stiu sä i se im­­punä, sä inspire respect dusmanilor säi si conducand fara cu intelepciu­ne, sä se mentinä in ea rästimpu insemnat de 32 ani. Dovadä cä ii toate timpurile si chiar in a­cele de aprige lupte si de vaj n­e främäntäri, omenirea a stiut sä pre­tuiascä si acele insusiri, care condu pe calea pacinicä si linistitä po­poarele spre fericire. Timpurile ur­mätoare au caracterizat de minun pe organizatorul Moldovei, dändu­­epitetul de cel Bun, cu care el apa­re in privazul t­impului ca un so vrednic al contimporanului si Mircea cel Mare. LUPTELE INTERNE Aniversarea a 5 veacuri Politica pacifista a lui Alexandru cel Bun Pagini din istoria iui A. D. Xenopol Dela 29 Octomvrie pänä la 6 Noemvrie BIBLIOTECA P entru тор Reprezentálná generalä cu depozit mic se predä. Cästig du­­rabil 100% §i mai mult. Capital ne­­cesar foarte mic. Cereti ofertä spe­­cialä finnei. „Simes“ Prva Speci­­ialita Fabrika Zileta I. Zilet-Aparatä Na Balkanu, Beograd, Kralja, Fer­­dinanda 17, Jugolavien. RESTAURANTUL UNIVERSAL GABROVENI No. 12 COMPLECT RENOVAT Zilnic seara grätar si läptärii, bi­ne asortat. Vinuri din cele mai bune surse. Sämbätä ?i Duminicä seara orchestra si jazz sub conducerea maestrului Laslou, primim nunfi si bancheturi, preturi mai eftine ca ori­unde, deschis 12 noaptea. Director H. Segal Technician italian tasaturi de lang si bum­bac, practica, lungä la stabilimente de primul ordin, organizator experimentat, specialist ar­­ticole bärbäfcesti si de damä din mä­­tase artificia­lä, cunostinte perfecte in lucräri obifimuiite Jacquard, acceptä slujbä. Refertote primul rang. Scrift E. Loro Piana, Via Librario 124 Torino, Italia. Cititi Adeverul Literar in curänd va apare STÄNGA Linia generalä a vremii I f la toate cűrfile ' e ditate de Libraria ALCiLAY *• Calea VIctorlel 27 ADEVÉRÜL Cronica muzicalä CsRcertuI de desshidere a! FHarmenieei §i prin acest concert de deschide­­re a nouei stagiuni simfonice s’a putut vedea progresul la care, in­­tr un viitor apropiat, viafa noasträ muzicalä e chematä sä ajungä. In­­temeiem aceastä prezicere a noasträ pe urmätoarele douä elemente: s’au ieftenit lecur­ile la operä cat si la simfonice; atat premierele operei cat si concertele simfonice sunt di­­fuzate prin radio. Prin aceasta, con­­ducätorii viefii noa­stre muzicale, au deschis astfel largi porfile prin care publicul nostru sä pätrundä tot mai mult in preajma unei serioase cul­turi muzicale. Ceiace n’am putut insä intelege este de ce s’a ales Vinerea seara, care mai de mult e avantajos prinsä pentru radio, de Varsovia, un centru mu­­zical de-o importantä autoritate. Oare Luni seara n’ar fi fost mai bunä pentru propaganda noasträ muzicalä prin radio, stiut fiind cä opera tot face relache si in acea seara? Concertul de asearä a avut un program sever poate, dar de-o ca­ntare incontestabilä. Din el vom re­leva in primul ränd admirabilul poem simfonic al lui Strauss, Ein Heldenleben, pentru interpretare­­ cäruia d. Georgescu s’a aflat in­­comparabil. A fost o executie care nu ne poate face decat cinste ori­unde peste hotare. Strälucitoare a fost d-na Silvia Chelaru-Serbescu, in Fantäzia In­diana a lui Busoni, pentru pian si orchestra. Desi e­l opera de un exo­­tism greu de apropiat, prin inter­­pretarea de care s’a bucurat, a pä­­rut infeleasä de public, pläcand chiar foarte mult. Adäugäm cä noi am gäsit pe admirabila pianista in­­tr’un uimitor progres, ca tuseu si infinite subtilitati de cea mai fin­ä muzicaiitate. Foarte frumoasä a fost si inter­­pretarea primei bucäfi, Passacaglia, de Bach (originalä pentru orga), foarte savant orchestrata de Res­pighi. ^ Alcätuirea acestui program, cu douä prime audifii si o piesä origi­nalä — De la Matei cetire­a d­-lui Otescu — e cât se poate de fägä­­duitoare pentru noi si nädäjduim cä ne-a fost datä asearä ca model a ceia ce are sä urmeze. Sym Masuri in Franta contra dumpingului PARIS, 29 (Rador). — Ministrul comertului va depune la Camera in cu­rand un proees de lege tinzand l­a combaterea dumpingului extern. Proecftul va autoriza gu­­vernul sa ia prin decret toate dispozifiunile impo­­triva masurilor de dum­ping, cari eventual ar pu­tea fi aplicate de unele färi sträine. Asociatia pentru apärarea intereselor comercianjilor §i industria^ilor Persoana juridicä. Informafiuni comerciale si industriale. Referinte. Serviciu de incasso. Reprezentarea intereselor in falimente, lichidäri judiciare, concordate. Lichidäri a­­miabile si orice aranjamente intre debitori si creditori. Secfie specialä pentru urmärirea diverselor cereri de naturä administativä adresate de persoanele din Capitalä sau provin­cie. Lucreazä prin corespondentä pentru evitarea deplasärilor si chel­­tuelilor. Filiale in principalele orase din tarä si sträinätate. Sediul in Bucuresti, strada Const. Mille No. 16. . . acfioneaza repede sigur la peismatism / ouie _ Duvert­ise Cap / Aripi Sciatica, lumbago, raceli ?i nevralgii. Dizolva aci­­dul urlet 6000 de atestate medicale! Eficace chiar $i tn cazuri cronice. Insialati asupra Total-ului! INFORMATIUNI Aflam din Paris­­­ d. Georges Goulon, de foarte multi ani direc­tor al cunoscutei publicatii france­­ze „Agence Econoth­m­e et Fina­n­­ciere“, unul din francezii cari cu­­nosc cel mai bine tara si care a manifestat totdearma sentimente d­e­ simpatie si prietenie pentru dansa, a fost numit comandor al Legiunii de onoare. Numirea s'a facut cu prilejul promotiunii spe­ciale pe care guvernul francez a hotarit-o pentru a recompensa cu Legiunea de onoare pe cei cari s'au distins prin serviciile aduse .Expozitiimnii coloniale de acum un an. D. Georges Colllon a fost in trecut director al sectiuniii finan­­ciare a Africei equatoriale. Inaintarea la gradul de coman­dor va bucu­ra desigur pe numero­­sii amici pe cari d. Georges Cou­­lon ii are la Paris si la noi. „CONTENCIOSUL“, birou de in­­formatiuni judiciare si administra­tive, se ocupa cu rezolvarea t-­hes­­tiunilor de orice natura inaintea tu­­turor instantelor judecätoresti sau autoritätilor publice din Capitalä. Sunt scutifi de cheltuelile depla­­särii cei din­ provincie, cärora „CONTENCIOSUL“ le inlesne?te prin corespondentä aranjarea intereselor Si indeplinir­ea oricäror formalitäfi, lämurindu-i si cu consultafiuni in orice materie juridicä. „CONTENCIOSUL“ funcfioneazä permanent sub conducerea d-lui a­­vocat M. Graur in palatul ziarelor „Adevärul“ si ,1 dimineata”, Bucu­­resti. In Tara tribunalului din Galati a venit spre judecare procesul admi­­nistratorului financiar Anghel Mi­­hailescu din R. Särat, invinuit de luare de mitä. Sentinta va fi datä in ziua de 4 Noembrie. La Brasov a fost arestat individul Schächter Martin, de fel din Cer­­näufi, care are la activul säu nu­­meroase escrocherii sävarsite atat in tarä cat si sträinätate. Primäria Galati a admis urcarea pretului päinii. Painea albä va costa 9 lei ,iar cea neagrä 7 lei kgr. Mäine Duminicä apare No. 27 din excelentul ziar „Comertul“ de sub direcfia d-lui G. Migol, cu urmäto­­rul bogat sumar : Politicianii si negustorimea de G. Migol; Comertul si cartelurile de L. Liiceanu; Conferinta balcanicä de dr. Florian Codrescu; Brutarul de Virgiliu A. Vasotti; Ziua economiei de Stelian I. Popescu; Meni-uri sap­tämanale de Lucullus; „8“ de L. Ciolpan; Congresul brutarilor de Gr. V. Costescu;; Probleme pentru en­­gresisti de Meny Teneghin; Con­­curenta de Ion M. Iesanu; Banche­­tul „Comertului“ de Ion Pribeagu; Polite protestate in ordine alfa­­beticä; Corespondente din tara si sträinatate; Licitafii; Acte de no­tariat; Sport; Rubrica contabielor; Bursele de valori, materii prime, pietei. Redacfia si administrafia strada 13 Septembrie 5; Tel. 380-97. 8 pagini mari, 3 lei. Azi are loc la Timisoara congre­sul meseriasilor si al micilor indus­triasi din Banat. La el participa si d-nii D. R. Ioanitescu si I. Lugo­ Seanu. Meseriasii vor cere infiintarea unui subsecretariat de stat pentru mica Industrie, solutionarea soma­­jului, consultarea corporatiilor la e­­laborarea legilor, unificarea legilor cu caracter industrial si infiintarea Camerelor profesionale de meserii. Soldatul pompier Petre Nistor din Tulcea a cazut de pe cal in timpul unor exercifii. Caii ceiorlalfi soldafi cari il urmau, l’au cälcat, mutilän,­du-1 ingrozitor. Comisiunea specialä a ministeru­­lui de finante s’a ocupat ori de pro­­ectul de buget al ministerului apä­­rärii nationale. S’a examinat deocamdatä numai capitolul materialelor, rämänänd ca ulterior sä se examineze si capito­lul de personal. intrunirea cooperatorilor ilfoveni Cooperatorii ilfoveni s’au intru­­nit eri dimineata la sediul federa­­lei „Ilfov” si au discutat situatia ce s’a creiat bäncilor populare prin noua lege a conversiunei. D. V. TEODORESCU-TINCU, pre- Sedintele federalei „Ilf­ov”, dupä ce aratä ca legea conversiunei a dis­­trus complect creditul täränesc, pro­pune ca cooperatorii sä intervie la guvern spre a modifica legea in prima sesiune, spre a se clarifica situajia. Tot­odatä sä se susjie ca dobanda creantelor la bäncile popu­lare sä fie aceea stabilita de adu­­närile generale si care sä nu treacä de un procent — doi peste scontul Bäncii Nationale —, altfel cä cei 4 la sutä stabiliti de lege nu se poa­te atrage nici un capital in banci 51 nu se poate sustine nici adminis­­tratia. Dr. IOAN BANIT-Bränesti aratä cä debitorii nu plätesc, iar depo­­nentii cer insistent depunerile, sta­re ce a impärtit satele in douä ta­bere dusmane. D. I. VOICULESCU-Därästi aratä cä legea, la conversiunea de drept, acordä o dobändä de 4 la sutä — ori Banca Centralä Cooperativä ce­re bäncilor imprumutate aceiasi do­bändä 5i in asemenea situatie bän­cile n’au cu ce pläti impozite si in­­tretine administratia. Dr. IOAN PETRESCU-Fierbinti crede cä 0 bunä politicä de st­at cere refacerea cu orice pret a bän­cilor populare. PREOTUL I. POPESCU-OTOPENI aratä cä bäncile populare au avut capitaluri proprii, täränesti de 4 jum. miliar­de care prin efectele le­gii conversiunei sunt periclitate. D. AL. TELLEI-Bucuresti, spune cä in Bulgaria, bäncile populare nu inträ deloc in conversiune. D. TH. STOICESCU-LIPIA BOJ­­DANI expune marea lipsä de cre­dit la sate, unde a inceput sä inflo­­reascä cämätäria, care cumpärä pro­dusele täranilor pe nimic. Mai vorbesc d-nii Stanciu Radu- Ulmi, Timus­ Bäneasa, I. Bänescu- Gruiu, Ilie Radu-Bolintin si Pr. Ma­rin Popescu, jum., p. m. hotärandu-se noi intra­­niri cu fruntasi cooperatori din tara. ------­­ -------------­ Berlin , centrul Europei O ocazie unica fie a vizita Berli­nul, cel mai interesant oras din Eu­ropa supranumit New-Yorkul con­­tinentului nostru vä oferä „Reali­­tatea Ilustratä DELA 5—16 NOEMBRIE pentru suaa totálé de 7.420 lei In acest pret se cuprinde intreti­­nerea complecta pe timpul celor 8 zile de sedere la Berlin, biletul de cälätorie cu tren direct dus ?i in­­tors, pasaportul ?i toate vizele, vizitarea orasului cu autocare inso­­fite de ghizi conferenfiari, a mu­­zeelor principale, al Zoo­lui, cea mai mare grädinä zoologicä din Europa, al celui mai vast studio cinemato­­grafic de pe continent a uriasei in­­stalatii al uneia din imensele con­­sortii ale presei germane: „Ullstein Verlag“, a marilor magazine Wer­­theim, Tietz Karstadt si K. D. W. etc., etc. D. OCT. MOSESCU, diretorul uni­­versitatii „Coasta de argint“ va­ a­­vea conducerea artistica a acestei calatorii de studii. S’au obtinut si vagoane speciale cu paturi. Costul unui pat pentru toate 4 nopti de cälätorie dus si in­ters este da 900 lei. Aceste locuri de dormit fiind strict limitate, re­­finerile trebuesc fäcutä de urgentä. Orice alte informatiuni, prospect­­ie si inscrieri la Realitatea Ilustrata, Secfia excursii, str. C. Mille, 5—11. Tel. 3.24.701 iiiinnin a ma ini«i ■■ i Adunarea a luat sfar§it la orele 2С1Щ1 „Radio“

Next