Adevěrul, decembrie 1932 (Anul 46, nr. 15004-15028)

1932-12-01 / nr. 15004

Pagina 2-a averea întregii naţiuni şi nu vrea, în ruptul capului, să dirijeze econo­mia într’un chip democratic, adică distribuind averea într’un mod mai echitabil şi mai realist. Cu alte cuvinte, ce­eace vroim să accentuăm aici este faptul că par­tidul democrat nu are o unitate de principii şi metode, înăuntrul său participând şi anihilându-se intere­sele cele mai opuse. Nu tot la fel es­te situaţia partidului republican, care astăzi reprezintă interesele bine definite ale capitaliştilor, şi care propovădueşte încă o politică de individualism liberal, o econo­mie a lui laissez-faire, conservatistă şi refractară oricărei dirijări echi­tabile in folosul colectivităţii. Re­publicanii pot fi de folos măcar micii minorităţi de industrialişti şi capitalişti, care prin averea lor con­duc încă destinele Statelor­ Unite. Pe când democraţii nu pot fi de fo­los nici micilor agricultori aflaţi în pragul ruinei şi nici muncitorilor a­­meninţaţi de şomaj şi exploatare. Democraţii pot fi de ajutor doar fem­ierilor-capitalişti, acelora cari nu tr­ece din produsul muncii lor, ci din speculaţiuni financiare. Dar de aceştia are grijă şi partidul repu­blican. Ferma de 1000 şi chiar 5000 de acri prosperă, dar cea de 160 acri, temelia agriculturii americane de odinioară şi mijlocul actual de existenţă a milioane de oameni du­ce astăzi la faliment. împotriva acestei situaţii in care tocmai fermierii şi lucrătorii, care reprezntă majoritatea populaţiei, se găsesc năpăstuiţi, s’au căutat tot felul de soluţii. In trecut, s’au cons­tituit grupări agrariene şi grupări muncitoreşti, dar datorită întinde­rii neobişnuite a Statelor-Unite şi, pe de altă parte, faptului că acolo nimeni nu rămânea închis într’o clasă sau într’o îndeletnicire, până acum câţiva ani, oportunitatea su­râzând tuturor, — succesul acestor grupuri n’a putut fi decât cel mult local şi cu totul restrâns. In faţa situaţiei de azi, însă, fer­mierii şi lucrătorii întâmpină greu­tăţi şi nevoi pe care republicanii nu le pot sprijini, iar dintre democraţi numai o parte, aripa stângă a lor, cealaltă urmărind o politică identi­că aceleia republicane. Dar cum e­­ficacitatea unei singure aripi de­mocratice nu le este suficientă, la tot pasul ea putând fi anihilată de cealaltă, intelectualii şi gânditorii politici americani, ca Paul Douglas, s’au gândi la o altă soluţie. Şi anu­me la crearea unui nou partid, un partid mare care să fie al poporului, adică, depotrivâ, al muncitorilor cât şi al fermierilor, cari în Ameri­ca nu sunt deloc cu mentalitate ru­rală, ci sunt un fel de oameni de a­­faceri muncind în afara oraşelor. Paul Douglas în recenta şi volu­minoasa carte Venirea unui nou­ partid pune problema in toată am­ploarea ei, accentuând că partidul democrat american, aşa cum este el astăzi, şi-a pierdut raţiunea de a mai exista. Partidul democrat urmează să facă loc unui alt partid, — precum am spus al fermierilor şi lucrătorilor,—la care să adere frac­ţiunea favorabilă lor din partidul democrat, precum şi partidul so­cialist al lui Norman Thomas, că­ruia dealtfel Douglas îi şi dedică a­­ceastă carte. Cealaltă fracţiune de la democraţi, capitalistă şi conserva­tistă, îşi va găsi locul ei firesc in sânul partidului republican. Printre patronii acestei noui idei se află u­­nii dintre cei mai distinşi intelectu­ali, printre care şi filosoful John Dewey. Prezenţa acestuia dovedeşte că soluţia propusă şi formuată de Paul Douglas este logică şi echita­bilă. Numai că între timp, partidul de­mocrat a venit la putere, în loc să se fi dizolvat. Şi ales de poporul a­­merican, veşnic deschis încercări­lor pentru mai bine şi veşnic încre­zător în progres. Cu toate acestea este cert, că partidul democrat, ca şi d. Fran­klin Roosevelt joacă o carte mare Dacă, aşa cum se arată, el va fi în­cet in a remedia suferinţele şi ne­dreptăţile aduse fermierilor şi mun­citorilor şi dacă faţă de străinătate, el va desfăşura politica izolată şi de relaţii strict economice, refuzând cooperaţia morală şi politică Îm­preună cu restul lumii,­­ atunci este­­probabil că şansele unui nou partid fermiero-laburist să crească, Statele­ Unite repetând experienţa politică a Angliei, unde partidul li­beral a decăzut pe măsură ce par­tidul laburist s-a întărit. Activitatea partidului democrat şi a recent alesului preşedinte va pu­tea fi privită şi din acest unghiu, unul dintre cele mai importante, de vreme ce atinge insa­şi raţiunea de a fi a unei instituţii chemată să răspundă unor nevoi pe cât de largi, pe-atât de reale. Petru Comarnescu IN JURUL SINUCIDERII PROFANATORULUI DE MORMINTE SELA CALAFAT Sinucigasul a fost maltratat la politie CALAFAT, 28. — Am relatat la timp despre arestarea lui Nicolae Baciu, paşnicul cimitirului din fer calitate, acuzat că profana mor­mintele ce-i erau date în pază, pe care le jefuia de îmbrăcăminte şi lucrurile mai de preţ, pe care le purtau morţii. In timpul cercetărilor, Nicolae Baciu a fost găsit strangulat în a­­restul poliţiei locale. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului de Dolj. Imediat au sosit în localitate d-nii procuror Iulică Dumitrescu şi Spânişteanu, medicul legist, cari au început cercetările. S'a stabilit că Baciu fusese grav bătut de anchetatori. D. procuror Dumitrescu a dispus facerea autop­siei cadavrului sinucigaşului. Autopsia, care s'a făcut de d. dr. Spânişteanu, medic legist, a stabi­lit că sinucigaşul fusese grav bătut de anchetatori. Corpul lui prezintă serioase leziuni. E probabil că Baciu a recurs la sinucidere, din cauza torturilor su­ferite. Cercetările sunt în curs și ele se fac direct de d. procuror Dumi­­trescu. întrunirea naţional-ţărănistă din sala Baraşeum Duminică dim­ a avut loc in sala Baraşeum o manifestaţie a parti­dului naţional-ţărănesc organizată cu ocazia primirii în partid a unui grup de două sute de tineri, care să pus bazele orgnizaţiei tineretului din sector. Centrul a fost reprezentat prin d. deputat Tănăsescu, secretarul ge­neral al organizaţiei de Capitală. Şedinţa a fost prezidată de d. L. Silberman. D-sa a arătat că par­tidul naţional-ţărănesc n’avea până acum, în culoarea de Negru, orga­nizaţie de tineret. CUVÂNTAREA D-LUI TANA­­SESCU D. TANASESCU urează celor două sute de tineri: medici, avocaţi, ingineri, etc., bun venit in sânul partidului. înrolarea dv. sub steagul partidu­lui naţional-ţărănesc nu putea să găsească un moment mai prielnic. Suntem în preajma unor impor­tante lupte politice. Or, dvs. veniţi tocmai când munca pentru binele ţării este mai grea ca oricând ve­niţi să aducceţi tributul unor e­­nergii pe cari le preţuim. Organizaţia puternică pe care o întregiţi azi partidului cuprinde e­­lemente viguroase şi tinere. Şi noi cerem corpuri sănătoase, pentru că numai în ele este şi o minte să nu- D. avocat ALFONS VOGEL-FAUR propune să se expedieze telegrame omagiale d-lor Maniu, Mihalache şi Virgil Madgearu. Arată­­ motivele pentru care d-sa împreună cu cei două sute de tineri au hotărât să intre în viaţa politică. D. DODI SPINER secretar gene­ral al asociaţiei Macalei mulţumeşte d-lui Protopopescu pentru sprijinul pe care l-a dat nouilor înscrişi. Mai vorbesc d-nii consilier Buţă, consilier Al. Solomon. CUVÂNTAREA D-LUI DR. GRAUR D. deputat dr. GRIGORE GRAUR remarcă însemnătatea importantei adeziuni pe care o aduc cei 200 de tineri partidului naţional-ţărănesc, însemnătate cu atât mai mare cu cât faptul se produce tocmai acum când partidul aflându-se la cârma statului se vede silit să lovească în cetăţeni prin importante reduceri bugetare. înscrierea nouilor membri în par­tid mai are şi altă importanţă, ac­tualmente se evidenţiază în toată lumea un puternic naţionalism şo­vin, care aduce învrăjbire între oa­meni. Un asemenea curent există şi la evrei şi ar putea duce la se­pararea evreilor de marea masă a poporului român. Prin manifestaţia de astăzi 200 de tineri grupaţi în jurul aso­ciaţiei Macabi se opun acestui curent şi intrând în sânul parti­dului naţional-ţărănesc vor lucra spre înfrăţirea intre locuitorii ţării. Mai vorbesc d-nii S. M. Blumen­­feld, dr. Sache Gruemberg şi d. Al. R. Protopopescu şeful culorii de Ne­gru care mulţumeşte pentru fru­moasa manifestaţie organizată cu acest prilej şi urează bun venit nouilor membri ai partidului. ---------------- m ■ im ---------------­ cătuire, pe care le-am relevat şi altădată; figurile ţărăneşti, concentrate şi aspre, în care se exprimă simţirea adâncă a lui D. Gin­ară, artist cu posibilităţi învăluite; portretele aşa de limpezi ale d-rei Nina Arbore, cu tainică viaţă care isbucneşte în priviri; nudurile, de compoziţie calmă şi temeinică semnate de G. Nichita; priveliştile din Bugaria, în care d-na Elena Vavilina afirmă însu­şiri deosebite de îndemânare şi de gust; finele însemnări, de delicată poe­zie ale d-nei Delavrancea-Dona; com­pozibile cuminţi şi rânduite ale lui Linear Viorescu, cărora le lipseşte elocinţa culorii; priveliştile de Balcic, variate, vii, luminoase, semnate de Henri Da­niel; frumosul portret de bătrân al d-rei Nutzi Acontz, cu mult mai semnificativ decât peisagiile, in cari nu regăsim emoţia aquarele­­lor din anul trecut; paginile de vioae satiră ale lui Aurel Jiquidi, despre care am vor­bit şi cu alt prilej; notaţiile precise, clare, de alea­să simţire, ale d-rei Florenţa Pre­torian, nume nou care apare întâia dată în aceste cronici. ★ Fireşte, n’am făcut decât să aleg. Şi toate alegerile sunt arbitrare. Sunt multe nume pe care le-am o­­mis, în fuga acestor scurte însem­nări. Mă scuz. Eugen Crăciun Vox populi Acum doi ani Parisul a lansat printre alte melodii superba bucată „Pariez moi d’amour” creiată de Lucienne Boyer. Sunt puţini aceia care cunosc povestea acestei bu­căţi, care înregistrată fiind pe plăci de gramofon, la început a fost re­fuzată de negustorii de muzică, a­­tât din Paris cât şi din străinătate. Cântăreaţa care era însă pătrunsă de dulceaţa melodiei şi de frumuse­ţea cuvintelor o cânta neîntrerupt in localul ei. Cu ocazia unui concurs ca acel pe care îl institue astăzi „Co­lumbia” împreună cu „Realitatea Ilustrată” publicul fiind chemat să­­şi dea părerea a ales bucata „Par­iez moi d’amour” care il pasionează încă şi astăzi. Şi publicului din România i se o­­feră astăzi posibilitatea de a-şi spu­ne părerea asupra bucăţilor muzica­le ce se cântă pretutindeni, luând parte la concursul „Columbia-Rea­­litatea Ilustrată”. ADEVĂRUL CALEDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE ^ —1 k­ ” — II LITERE-ŞTIINŢĂ-ARTĂ Doi poeţi tineri Generaţia tânără de poeţi a ţinut in ultima vreme să se manifesteze cu accente deosebite. Vitrinele libră­riilor au fost inundate — inundaţia aceasta desigur, e binefăcătoare şi fericit semnificativă — de o serie vitregă de volume de poezii semna­te de nume proaspete şi tinere. Am subt ochi două din aceste cărţi tinereşti despre care se pot spune destule lucruri rele, dar des­pre care eşti silit — în chip plăcut silit — să vorbeşti mult bine. Atât volumul Relief de d. Ion Po­gan, cât şi acela al d-lui Petre Dinu intitulat Fum de argint, sânt cărţi pline de virtuţi poetice. Critica poeziei, dintr’o tradiţie nu tocmai fericită, trebue să fie indul­gentă şi tolerantă cu o creaţie nouă, mai ales când este a unui tânăr. Dar mi se pare că uneori ai datoria să te exprimi cu toată asprimea, vreau să spun, cu toată asprimea pe care o poate naşte şi dragostea şi condescendenţa faţă de creaţia tinerească. Din capul locului, d-nii Dinu şi Pogan sânt poeţi. Ştiu adică să ex­prime cu mijloacele artei poetice frământările lor. Iată Truda d-lui Pogan: Din asfinţit în asfinţit credinţele mi-au ruginit, şi cheia îndoielilor amare în poarta cerului aşteaptă o strâmbă Înălţare şi-o nouă răstignire dreaptă. Din zori In zori mă risipesc prin iarbă uneori, mă urc in seva ei cu mâinile­ amân­două. Un volum de Angelo Fraţii lui Angelo Frattini, deşi după titlu­rile romanelor sale, pare să fie un vânător de clientelă, este totuşi un scriitor de valoare, am spune chiar, serios, dacă humorul său de tot­deauna n’ar desminţi cuvântul „se­rios“ cu înţelesul pe care-l are de o­­biceiu. Temele pe care le desvoltă Frat­tini îşi au izvorul in viaţă şi sânt grele de observaţie psihologică. Frattini e un meşter al humoru­lui şi cărţile sale, pe lângă o gravi­tate interioară, au o veselie bogată şi sunt uşor sentimentale. In Amanta la 1000 de chilometri — apărută recent în editura „Cior­nei“ — zugrăveşte moravurile unei familii burgheze dintr’o provincie i­­taliană şi istoriseşte perturbările pe care le produce in paşnica viaţă a familiei provinciale evenimentul ne­aşteptat al emancipării unei fete. Morala burgheză, atât de infamă şi de nepotrivită vremurilor noui, este înfrântă de gestul de liberare al tinerei Mado, care iubeşte şi care n’are să asculte decât de sentimen­tele ei puternice. Se înţelege, tema romanului este destul uzitată dacă nu uzată chiar de alţii şi de mai înainte. Dar hu­morul lui Frattini e proaspăt şi nou, iar maniera în care ştie sa şi ridă de toate obiceiurile perimate ale burghezului, fi­e cu totul perso­nal. Repertoriul Teatru­lui Naţional Marţi 29 Noembrie, Titanic Vals; Miercuri 30 Noembrie, Manon Les­­caut; Joi 1 Decembrie Matineu, Da­vid Copperfield; Joi 1 Decembrie seara, Titanic Vals; Vineri 2 De­cembrie, Idiotul; Sâmbătă 3 Decem­brie Matineu, Şarpele Casei; Sâm­bătă 3 Decembrie seara, Titanic Vals; Duminică 4 D-loile Matineu Scandalul; Dumincă 4 Decembrie seara Insir’te Mărgărite; Luni 5 De­cembrie Premieră, Ion. Cărţi-reviste Au apărut: Democraţia şi discipli­na de partid, de Şerban Voinea. Cuierul judiciar, an. 41 Nr. 39. ★ A apărut „încotro?“, anul II Nr. 76 cu următorul sumar: Omul artificial. D. Cincinat Pavelescu in halat şi papuci. Fecioara de la Forum, jalnica tra­gedie a unei copile ademenite. D. V. Vâlcovici. Film parlamentar. Zvonuri, Fapte, Răfueli, Culise, Polemici, Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel 12 pagini ilu­strate de Dragoş şi I. Val. 7 lei. De la biblioteca en­gleză Biblioteca de cărţi engleze a socie­tăţii Anglo Române (Amicii Angliei) împrumută acasă cărţi gratuit. A se adresa la secretariatul societății An­­glo-Române, palatul Academiei co­merciale, piața Romană, Luni, Mier­curi, Sâmbătă, 6—8. ^­­ Succesul „Rapsodi­ei“ la New-York In serile de 4 si 6 Noembrie orche­stra Philarmonica Symphony a exe­cutat la Carnegie Hali din New- York sub dirijarea marelui Toscani­ni „Rapso­dia Română” a lui E­­nescu. Succesul acestei audiţiuni a fost cu totul remarcabil. Ovaţiunile au întrecut cu mult ceea ce se vede obicinuit la astfel de concerte. Toate ziarele şi in special „New­ York Times” in dările de seamă pu­blicate, vorbesc cu o atenţie deose­bită de entuziasmul cu care a fost primită de public această capodope­ră românească. Un festival româ­nesc la Dresda Mitteleuropa — Institut din Dres­da, sub conducerea d-lui dr. Erich H. Müller—se interesează de o apro­piere culturală de România şi de o cunoaştere cât mai documentată a acesteia. Din iniţiativa acestui Ins­titut şi cu concursul lui „Dresner- Künster-Club 1930” a avut loc, re­cent, la Dresda, o seară de muzică şi poezie românească. Dările de sea­ma publicate în „Dresner Anzeiger”, „Dresner Nachrichten” şi „Sächsis­cher Kurier”, confirmă realul succes, atât de public cât şi de aprecierea critică, obţinut de acest spectacol. S'au executat printre alte bucăţi de muzică românească, Sonata la vioa­ră şi pian a lui Enescu şi s'au citit texte de Ion Sân-Giorgiu, Petre Neagoe şi Heinrich Zillien, cu boabele de rouă şi stau acolo fără timp­­ să sorb lumina şi s’o’nghimp, să-mi fie inimă în iarbă căldare in care să mai fiarbă mânia Lui şi steaua Lui, să nu-mi întreb vecinul iar că, ce-i din lume în hotar e-al Lui, şi dacă nu, al cui ? Iată Salcâmul d-lui Dinu: Vibrând blajin şi moale în adieri de vânt Cu vinele şopârle in piatră şi pă­mânt împrăştiind mireasmă şi cântece ’ngânate, Salcâm, te clatini parcă ’mbătat de voluptate. Şi unul şi altul din aceşti doi poeţi tineri sânt stăpâni pe tehnica versului, sânt buni meşteşugari — ceea ce nu este puţin lucru. Poate că ar trebui să spunem că dexteritatea nu e deajuns, că fap­tul de­ a nu putea observa nimic de­clasat în construcţia tehnică a poe­ziilor celor doi tineri, nu e totul. Că frământarea şi preocupările poeţi­lor par tocmai a se concentra ex­clusiv asupra tehnicei, în dauna u­­nei interiorizări şi a unei înalte problematice poetice — ceea ce, si­gur, nu mai este bine. Dar in afara acestor observatiuni, gestul lansării in lumea literară a unei cărţi noui de poezii tinereşti este plin de nobleţe şi trebue sub­liniat prin cercetarea poeziilor din Relief şi Fum de argint. CRONICAR Ch­artoi „Charlie Chaplin şi eroul său”, conferinţa scriitorului idişist M. Alt­man, care trebuia să aibă loc in sala Cantinei din strada Căuzaşi, s-a fi­xat definitiv pentru seara de Sâm­bătă 3 Decembrie în sala teatrului Baraşeum. Conferinţe Vineri 2 Decembrie, ora 6 d. a., va avea loc la Fundaţiunea I. I. Dalles (B.dul Brătianu) a ViI-a conferinţă din ciclul organizat de Cercul Analelor Române, D. I. G. Duca, va vorbi despre: Ra­porturile unui ministru tânăr cu Regele Carol I. Viaţa şi opera lui Flau­bert D. Rene Dumesnil va publica peste o lună, o mare operă intitulată: „Gustave Flaubert, l’homme et l’oe­­vre” (cu documente inedite). FLAUBERT Această operă va apare în noua colecţie literară „Temps et Visages“ şi va conţine 520 pagini in care au­torul a căutat să rezume ceia ce a putut aduna timp de treizeci de ani asupra lui Gustave Flaubert. Un poem necunos­cut de Edgar Poe S-a descoperit în Filadelfia, scrie „Comoedia“, un poem al autorului lui „Corbeau” care nu figurează în operele complecte ale marelui scrii­tor. Este vorba de o piesă în nouă tablouri intitulată: „The Lady Hub­bard” care a fost publicată în 1849 în „Godey’s Lady’s Book”. Această operă n’a mai fost niciodată reim­­primată de atunci. O nouă carte de dl Mihail Sebastian Zilele acestea va apărea in editu­ra „Naţională”-Ciornei, romanul d-lui Mihail Sebastian intitulat: Femei. Cartea e aşteptată cu nerăbdare de iubitorii literaturii bune. Meetingul de protestare de la Bârlad contra revizuirii tratatelor BARLAD, 28. — Astăzi a avut loc, la Teatrul Carol, din iniţiativa ofi­ţerilor de rezervă, un mare meeting de protestare contra pretenţiunilor ungureşti, de a se face o revizuire a tratatelor de pace, şi prin care ei intenţionează, a reintra in stăpâni­rea provinciilor româneşti de peste Carpaţi, întrunirea s-a deschis la orele 11. Sala teatrului a fost arhiplină de lume. Pe lângă bătrâni şi femei , au luat parte foarte mulţi demobilizaţi. D. prof. Constantin Moroşanu, preşedintele uniunii ofiţerilor de re­zervă, declară meetingul deschis. După ce arată scopul acestui mee­ting, adică acel de a se protesta contra intenţiunilor ungurilor, dă cuvântul d-lui profesor Paul Cons­­stantinescu, preşedintele Ligii cultu­rale secţia Tutova. D-sa face istoric bine documentat. Începând de la o­­cupaţia romană în Dacia, conti­nuând cu descălicările voevozilor români şi luptele pentru neatârna­re, pornite de Horia, Cloşca, Crişan, Avram Iancu şi alţii, în urma năvă­lirilor hoardelor lui Atila, până la recăştigarea libertăţii, acestor pri­­vincii, prin războiul de întregire a neamului şi prin cuvântul tratatu­lui de la Trianon. Se întreabă ce drepturi pot avea ungurii asupra acestor provincii? D. V. Georgescu-Bârlad, avocat, deputat de Tutova şi ofiţer de re­zervă, face un istoric al tuturor che­stiunilor dezbătute în această cau­ză, a drepturilor ce au românii asu­pra, provincii româneşti, a felului prin care le-au cucerit ungurii, a calvarului dus de români sub stăpâ­nirea ungurească, întreaga Europă, precum şi întreaga presă europeană, discută astăzi această chestiune, veştejind acţiunea lui Mussolini şi a lui Hitler, adăugând insă că româ­nii vor şti să-şi apere drepturile lor, consfinţite prin sânge. Preotul Dumbravă vorbeşte din partea clerului, şi evidenţiază cre­dinţa în Dumnezeu şi în oastea ţării. D. Paul Mironescu, magistrat pen­sionar, se ridică cu energie contra pretenţiunilor ungureşti şi după ce face şi d-sa un istoric, începând de la Traian, arată năvălirea ungurilor din Asia de la poalele munţilor Altar, şi expune suferinţele românilor sub dominaţia lor. Se întreabă, cum un popor de ra­să mongolă îşi ridică pretenţiunile asupra unor provincii, pe cari de veacuri le stăpâneşte un popor de rasă latină? Termină, spunând, că românul veghează şi este treaz. D. dr. I. Wainfeld, ofiţer de rezer­vă, vorbeşte din partea comunităţii israelite, vestejind şi d-sa, preten­ţiunile ungurilor. Termină spunând că, cele 800 mii de suflete, jertfite pentru întregirea neamului româ­nesc, nu trebuesc uitate. Ele au pe­cetluit o Românie Mare, o ţară asu­pra căreia avem drepturi şi pentru încercările ungurilor, toţi suntem gata orişicând, dacă nevoia o va cere. D. Leontin Iliescu, ziarist, delega­tul uniunii ofiţerilor de rezervă din Bucureşti, spune că încercările un­gurilor de a revizui tratatele, au produs o indignare, care a dat loc la această mişcare de protestare. Am fost şi suntem străj­eri neador­miţi şi nu trebue să uite aceasta, a­­cei cari ne provoacă. D. avocat V. ştefănescu, fost ofi­ţer activ in timpul războiului, face istoricul izbucnirii războiului, a cau­zelor şi a felului cum a decurs, care a dus la încheerea tratatului de la Trianon. Se întreabă cu ce drept ri­dică pretenţii astăzi ungurii? D. G. Vrabie student, vorbeşte din partea asociaţiei studenţilor „Ale­xandru Vlăhuţă“ şi arătând drep­turile noastre asupra teritoriilor a­­lipite. D. V. Ifrim, preşedintele asociaţiei învăţătorilor tutoveni şi ofiţer de rezervă, ca unul care a fost rănit în mai multe lupte, descrie curajul ro­mânului în război, elanul cu care a luptat şi a ştiut să se jertfească, pentru îndeplinirea idealului naţio­nal. D. Alexandru Balaban profesor, vorbeşte în numele profesorilor, ară­tând că pretenţiunile ungurilor sunt absurde. D. dr. Plăcinţeanu relevă curajul soldatului român, şi ocupându-se de chestia tratatelor spune că preten­ţiile ungurilor sunt nejustificate. D. G. Manoilescu, institutor, fost deputat, ofiţer de rezervă, cavaler al ordinului „Mihai Viteazu“, spune că la 15 August 1916, când a trecut cu regimentul 32 Mircea in Transilva­nia, au fost întâmpinaţi de populaţia in frunte cu un bătrân, care le-a spus: „Bine aţi venit fraţilor. De o mie de ani vă­ aşteptăm. Am suferit mult, am fost întemniţaţi, am fost spânzuraţi, am fost traşi pe roată. Bine aţi venit la noi“. Mai departe, vorbitorul se ocupă de pretenţiunile ungurilor şi con­damnă atitudinea ce o au astăzi. D. G. Tutoveanu fost prefect spul­beră calomniile aduse de unguri martirilor de la 1848, arătând adevă­rata lor valoare de naţionalişti. D-sa spune că dacă ungurii vor Ar­dealul, să vină să-l ia. D. dr. Berdan vorbeşte din partea societăţii „Avântul“. După ce face un istoric al situaţiei, atacă politica dusă de d-nii Iorga şi Argetoianu. Vorbitorul e întrerupt de d. Ma­noilescu, fiind rugat să nu facă per­sonalităţi. D. dr. Berdan continuă cuvânta­rea d-sale, atacând atitudinea un­gurilor şi termină spunând că la nevoie românul va şti să-şi apere drepturile lui. D. Iancu Mihăilescu vorbeşte din partea ceferiştilor, atacând şi d-sa pretenţiunile ungureşti. D. profesor Covaşă vorbeşte din partea voluntarilor şi legionarilor din războiul pentru întregirea nea­mului, schiţând momente din timpul războiului, precum şi curajul dove­dit atunci de români. D. avocat Jean Ionescu combate pretenţiunile ungurilor şi arată că drepturile noastre nu pot fi ştirbite. De la Teatrul Carol, mulţimea in frunte cu drapelele societăţilor, me­seriaşilor, comunităţilor israelite, C. F. R., „înfrăţirea“, „Fraternita­tea“, purtând placarde cu inscrip­ţia „Jos trufia ungurească“, „Tră­iască România Mare“, a parcurs străzile principale ale oraşului, în­­ sunetul muzicilor, care intonau „Deş-­­ teaptă-te Române“ şi în strigătele de ura, ale mulţimii entuziaste. In centrul oraşului, au mai vorbit d-nii Stelian Paşcanu şi G. Horo­­vitz. Vorbitorii în cuvinte simţite, au arătat drepturile noastre asupra provinciilor trans-carpatine. Meetingul a luat sfârşit, la ora 3 jum. după masă. GALEX ■ ,■ ■■■■! 'ii—' ' ■» Citiţi Magazinul O sinucidere la Cetatea-Albă CETATEA-ALBA, 28. — Femeea Matrona Ivancenco s’a cinucis azi prin strangulare in curtea azilului obștesc. Cauza sinuciderii e mizeria. INFORMAŢIUNI Ministerul de finanţe a făcut cu­noscut administraţiilor financiare că bonurile de tezaur fiind la pur­­tător se pot prezenta pentru com­pensare in contul impozitelor şi taxelor datorate statului de orice persoană, nu numai de fabricile că­rora li s’au eliberat. , Joi 1 Decembrie, ora 9 seara, conferenţiază, la cercul „Liberta­tea", d. Ionel Teodoreanu, despre: „Cum am scris Medelenii". Cuvântul de introducere va fi ro­stit de d-na Isabela Sadoveanu. Citind O EXECUŢIE LA VARŞOVIA citiţi o capodoperă răscolitoare de suflet, a marelui romancier SCHALOM ASCH In „LECTURA, — floarea literatu­rilor străine“. Romanul complect — Lei 5. La chioşcari şi librari. Sindicatul oltenilor „Tudor Vla­­dimirescu" şi-a ţinut ori adunarea generală. S’a discutat diversele do­leanţe ale oltenilor ambulanţi, faţă de prigoana la care sunt supuşi din partea primăriei. „Federaţia Economică“ s-a întru­nit­eri dimineaţă la sediul din str. Mauriciu Blank în vederea pregă­tirilor pentru congresul ce se va ţine Duminica viitoare la Eforie. Au vorbit d-nii Crăciunescu, C­ricol, Timiraş şi Roşu-Ploeşti. Al X-lea congres român de Oto­rhino-laringologie, care s’a ţinut ia Bucureşti, a ales pentru anii 1932- 33, următorul comitet: Preşedinte: dr. Costiniu­ Senior Vice-preşedinte, dr. V. Racoveanu Secretar general, dr. L. Mayersohr Casier, dr. Bors. Secretari de şedinţă: dr. I. Dumb­­rescu, dr. Lazeanu. Ministerul de finanţe a dispus ca apantamentele personalului ministe­relor aflat în străinătate, pe lunii­ Noembrie şi Decembrie 1932, să se reducă în acelaş fel cum s’a proce­dat la ministerul afacerilor străine adică: Pentru personalul cu drepturi pri­mitoare începând dela o sută de mi de lei în sus, să se aplice o cotă de reducere de 10 la sută. Pentru acei cu drepturi dela 6­ mii lei până la o sută de mii inclu­siv, o cotă de 5 la sută, iar pentru aceia sub 60 de mii o cotă de 3 la sută. Primim. De­oarece lucrările interioare care se fac la palatul Sfântului Sinod sunt Încă In curs, şedinţele Sfântului Sinod, care vor fi reluate Miercuri 30 Noembrie se vor ţine in palatul înalt Prea Sfinţitu­lui Patriarh. Primarul comunei Sarânga din ju­deţul Buzău anume Nicolae Trifu, a refuzat să oficieze cununia civi­lă a tânărului Buretea. Naşul tinerilor a trimis o telegra­mă d-lui mnistru de interne în ca­re arată că gestul primarului este consecinţa unei rivalităţi politice. Cursurile Institutului superior de ştiinţe penale au loc in fiecare Marţi dela ora 18 — 20 şi Sâmbăta dela 14 jumătate — 16, în localul Institutului medico-legal „Mina Minovici“ şi in zilele de Miercuri, Joi şi Vineri de la ora 16 : 18 in legalul seminarului de drept penal al facultăţii juridice din Bucureşti. Comercianţii gălăţeni s-au întru­­nit la Camera de comerţ şi luând în discuţie chestiunea contingentării importului de mărfuri străine, au făcut o serie de propuneri în legă­tură cu măsura intenţionată de guvern. Prin decret regal s’a anulat suma de 56 milioane lei din bugetul extra­­ordinar al Casei autonome pentru ocrotirea şi ajutorarea personalului ceferist. In contul acestui quantum s’au descris aceleaşi Case autonome următoarele credite: lei 36 milioane pentru plata pensiilor şi alocaţiilor de scumpete şi lei 20 de milioane pentru ordonanţarea pensiilor celor aşezaţi la pensie anul acesta şi ale căror drepturi decurg din exerciţii închise, precum şi pentru rectifi­­carea pensiilor cuvenite, D. ministru al Armatei a decis ca regulamentele, manualele sau ins­trucţiunile necesare armatei să fie elaborate conform cu planul gene­ral de refacere a regulamentelor sub îngrijirea marelui stat major şi inspectoratele generale de arme. La Craiova a avut loc o adunare a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de războiu. Vorbitorii au pro­testat împotri­va plăţii neregulate a pensiilor. La urmă s’a votat o moţiune prin care se cere intrarea în legalitate. Cercul de studii al partidului ţă­­rănesc-lupist, va ţine Joi 1 Decem­brie a. c. orele 8 jum. seara la clu­bul din B-dul Academiei No. 1 colţ cu calea Victoriei, prima şedinţă de deschidere sub preşedinţia d-lui dr. N. Lupu, preşedintele partidului. La ordinea zilei: 1) Cuvântul de deschidere al d-lui dr. Lupu, preşedintele parti­dului; 2) Citirea statutului cercului de d. secretar general prof. dr. N. N. Stoika; 3) Conferinţa d-lui inginer de mine Al. Dimopol: Industria noas­tră de petrol şi poliţia de stat. Sunt rugaţi a lua parte toţi mem­brii partidului. D. C. Xeni, fost ministru, a fost primit în audienţă de rege ori la ora 6 d. a. Palatul justiţiei ACŢIUNEA IN CONTENCIOS A UNEI PENSIONARE D-na Caliopi Rozescu, pensionară învăţătoare, a intentat acţiune in contencios cerând anularea ca ilega­lă a jurnalului consiliului de miniş­tri prin care se decretează reducerea pensiilor cu aproape 30 la suta. Du­pă dezbateri lungi şi după zece zile de chibzuire Curtea de Apel secţia II-a ca instanţă de contencios admi­nistrativ a pronunţat ori decizia sa prin care respinge acţiunea şi de­clară măsura luată prin jurnalul consiliului de miniştri ca fiind le­gală. , AFACEREA COMERCIANŢILOR FOLLAS Fostul comerciant Nic. Folas a­­restat pentru bancrută frauduloasă fusese pus în libertate pe o cauţiune de 70 de mii lei. Tribunalul Ilfov judecând-i pro­cesul a schimbat calificarea delictu­lui în bancrută simplă şi in conse­cință a condamnat pe Folas la trei luni închisoare. Condamnat­­ a făcut apel. Intre timp s’a putut descope­ri că suma de 70 de mii m­ii n­u fusese consemnată la Casa de Depunere, iar recepiia respectivă a fost falsificată după îndemnul fraţilor Folas de că­tre cunoscutul excroc Sori Rădu­­lescu. Falsificatorii au fost arestam Fraţii Folas au făcut o cerere de pu­nere In libertate provizoriu cerere care a fost respinsă. Făcând opozi­ţie, Camera de punere sub acuzare a admis apelul incuviinţân­d pune­rea lor în libertate pe cauţiune morală. PROCESUL UNOR TINERI Tribunalul Ilfov secţia I-a, a jude­cat ori procesul tinerilor ser­hori Geo Bogza şi Fechner, acuzaţi de ultraj adus moralei publice prin câ­teva poezii publicate in revipa „li­nul”. Tribunalul, după dezb­teri, ne­­văzând în cei traduşi la bara justi­ţiei penale nişte profesiuişti ai pornografiei, cu scop lucrativ, ci nişte adepţi a unui nou curent lite­rar, a pronunțat achitarea. ­I „Privelişti Româneşti în Şcoli... Ministerul Instrucţiunii, cu adresa No- 134620­932, a recomandat tu­turor şcolilor primare, secundare, particulare şi profesionale din ţară, albumul „Privelişti Româneşti“ al d-lui Al. Bădăuţă,m­otivând astfel recomandarea: „Dat fiind criteriile după cari s’au ales imaginile, precum şi condiţiile tehnice superioare in care s’a edi­tat albumul, el constitue cea mai fericită contribuţie pentru educaţia gustului de pitoresc şi drumeţie, din câte publicaţii avem în acest gen, putând servi şi ca un album anex manualului geografic al României". Fiind perfect imprimate cele 200 planşe fotografice ale albumului pot fi cu uşurinţă proectate stereosco­pic iar textul lor instroductiv pre­­zintând toate atracţiile naturale ro­mâneşti constitue un bun material pentru conferinţe. De vânzare la toate librăriile. Comenzile se vor adresa: „Adevă­rul", București. Sovietele cer reglementarea navigaţiei pe Nistru CETATEA-ALBA. 28. — In ur­ma deselor incidente ce au avut loc pe Nistru, între pescarii români şi grănicerii sovietici, preşedintele co­­misiunii ruse No. 4 a adresat co­­misiunii noastre No. 4 o notă, prin care cere să se puie în vedere tu­turor pescarilor regulile de navi­gaţie pe Nistru, stabilite de această comisiune. In acelaş timp, cere şi pedepsirea pescarilor care până î n prezent au contravenit la aceste norme de navigaţiune. După cum se ştie pescari noştri au fost de mai multe ori victimele gloanţelor trase de grănicerii so­vietici, cari îi somau să tragă la malul sovietic pe motiv că au tre­cut dincolo de linia de demarcaj a Nistrului. Scriitor comunist ger­man arestat BERLIN, 28 (Rador). — Poliţia a arestat astăzi pe scriitorul comunist Renne, autorul unei cărţi întitulată „Războiul". Renne este Învinuit de complot contra siguranţei Statului. „Sindicatul Ziariştilor din Bucu­reşti“ are durerea de a vesti înce­tarea din viaţă a valorosului său membru Petre Ciorăneanu Director al ziarului „Dreptatea" Senator de Mehedinţi stins la 26 Noembrie 1932, ora 10 seara. Rămăşiţele pământeşti au fost depuse în capela cimitirului Bellu, unde azi Luni 28 Noembrie 1932, la ora 3 d. a. se va oficia serviciul divin. Dumnezeu să-l odihnească în pace. ASOCIAŢIA GENERALA A PRE­SEI ROMANE are durerea de a vesti, că Sâmbătă, 26 Noembrie, la ora 10 seara, s’a stins din viaţă valorosul său membru Petre Ciorăneanu Director al ziarului „Dreptatea” Senator de Mehedinţi Rămăşiţele sale pământeşti au fost aşezate spre veşnică odihnă în cimitirul Bellu, Luni, 28 Noembrie 1932. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Next