Adevěrul, decembrie 1932 (Anul 46, nr. 15004-15028)
1932-12-01 / nr. 15004
Pagina 2-a averea întregii naţiuni şi nu vrea, în ruptul capului, să dirijeze economia într’un chip democratic, adică distribuind averea într’un mod mai echitabil şi mai realist. Cu alte cuvinte, ceeace vroim să accentuăm aici este faptul că partidul democrat nu are o unitate de principii şi metode, înăuntrul său participând şi anihilându-se interesele cele mai opuse. Nu tot la fel este situaţia partidului republican, care astăzi reprezintă interesele bine definite ale capitaliştilor, şi care propovădueşte încă o politică de individualism liberal, o economie a lui laissez-faire, conservatistă şi refractară oricărei dirijări echitabile in folosul colectivităţii. Republicanii pot fi de folos măcar micii minorităţi de industrialişti şi capitalişti, care prin averea lor conduc încă destinele Statelor Unite. Pe când democraţii nu pot fi de folos nici micilor agricultori aflaţi în pragul ruinei şi nici muncitorilor ameninţaţi de şomaj şi exploatare. Democraţii pot fi de ajutor doar femierilor-capitalişti, acelora cari nu trece din produsul muncii lor, ci din speculaţiuni financiare. Dar de aceştia are grijă şi partidul republican. Ferma de 1000 şi chiar 5000 de acri prosperă, dar cea de 160 acri, temelia agriculturii americane de odinioară şi mijlocul actual de existenţă a milioane de oameni duce astăzi la faliment. împotriva acestei situaţii in care tocmai fermierii şi lucrătorii, care reprezntă majoritatea populaţiei, se găsesc năpăstuiţi, s’au căutat tot felul de soluţii. In trecut, s’au constituit grupări agrariene şi grupări muncitoreşti, dar datorită întinderii neobişnuite a Statelor-Unite şi, pe de altă parte, faptului că acolo nimeni nu rămânea închis într’o clasă sau într’o îndeletnicire, până acum câţiva ani, oportunitatea surâzând tuturor, — succesul acestor grupuri n’a putut fi decât cel mult local şi cu totul restrâns. In faţa situaţiei de azi, însă, fermierii şi lucrătorii întâmpină greutăţi şi nevoi pe care republicanii nu le pot sprijini, iar dintre democraţi numai o parte, aripa stângă a lor, cealaltă urmărind o politică identică aceleia republicane. Dar cum eficacitatea unei singure aripi democratice nu le este suficientă, la tot pasul ea putând fi anihilată de cealaltă, intelectualii şi gânditorii politici americani, ca Paul Douglas, s’au gândi la o altă soluţie. Şi anume la crearea unui nou partid, un partid mare care să fie al poporului, adică, depotrivâ, al muncitorilor cât şi al fermierilor, cari în America nu sunt deloc cu mentalitate rurală, ci sunt un fel de oameni de afaceri muncind în afara oraşelor. Paul Douglas în recenta şi voluminoasa carte Venirea unui nou partid pune problema in toată amploarea ei, accentuând că partidul democrat american, aşa cum este el astăzi, şi-a pierdut raţiunea de a mai exista. Partidul democrat urmează să facă loc unui alt partid, — precum am spus al fermierilor şi lucrătorilor,—la care să adere fracţiunea favorabilă lor din partidul democrat, precum şi partidul socialist al lui Norman Thomas, căruia dealtfel Douglas îi şi dedică această carte. Cealaltă fracţiune de la democraţi, capitalistă şi conservatistă, îşi va găsi locul ei firesc in sânul partidului republican. Printre patronii acestei noui idei se află unii dintre cei mai distinşi intelectuali, printre care şi filosoful John Dewey. Prezenţa acestuia dovedeşte că soluţia propusă şi formuată de Paul Douglas este logică şi echitabilă. Numai că între timp, partidul democrat a venit la putere, în loc să se fi dizolvat. Şi ales de poporul american, veşnic deschis încercărilor pentru mai bine şi veşnic încrezător în progres. Cu toate acestea este cert, că partidul democrat, ca şi d. Franklin Roosevelt joacă o carte mare Dacă, aşa cum se arată, el va fi încet in a remedia suferinţele şi nedreptăţile aduse fermierilor şi muncitorilor şi dacă faţă de străinătate, el va desfăşura politica izolată şi de relaţii strict economice, refuzând cooperaţia morală şi politică Împreună cu restul lumii, atunci esteprobabil că şansele unui nou partid fermiero-laburist să crească, Statele Unite repetând experienţa politică a Angliei, unde partidul liberal a decăzut pe măsură ce partidul laburist s-a întărit. Activitatea partidului democrat şi a recent alesului preşedinte va putea fi privită şi din acest unghiu, unul dintre cele mai importante, de vreme ce atinge insaşi raţiunea de a fi a unei instituţii chemată să răspundă unor nevoi pe cât de largi, pe-atât de reale. Petru Comarnescu IN JURUL SINUCIDERII PROFANATORULUI DE MORMINTE SELA CALAFAT Sinucigasul a fost maltratat la politie CALAFAT, 28. — Am relatat la timp despre arestarea lui Nicolae Baciu, paşnicul cimitirului din fer calitate, acuzat că profana mormintele ce-i erau date în pază, pe care le jefuia de îmbrăcăminte şi lucrurile mai de preţ, pe care le purtau morţii. In timpul cercetărilor, Nicolae Baciu a fost găsit strangulat în arestul poliţiei locale. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului de Dolj. Imediat au sosit în localitate d-nii procuror Iulică Dumitrescu şi Spânişteanu, medicul legist, cari au început cercetările. S'a stabilit că Baciu fusese grav bătut de anchetatori. D. procuror Dumitrescu a dispus facerea autopsiei cadavrului sinucigaşului. Autopsia, care s'a făcut de d. dr. Spânişteanu, medic legist, a stabilit că sinucigaşul fusese grav bătut de anchetatori. Corpul lui prezintă serioase leziuni. E probabil că Baciu a recurs la sinucidere, din cauza torturilor suferite. Cercetările sunt în curs și ele se fac direct de d. procuror Dumitrescu. întrunirea naţional-ţărănistă din sala Baraşeum Duminică dim a avut loc in sala Baraşeum o manifestaţie a partidului naţional-ţărănesc organizată cu ocazia primirii în partid a unui grup de două sute de tineri, care să pus bazele orgnizaţiei tineretului din sector. Centrul a fost reprezentat prin d. deputat Tănăsescu, secretarul general al organizaţiei de Capitală. Şedinţa a fost prezidată de d. L. Silberman. D-sa a arătat că partidul naţional-ţărănesc n’avea până acum, în culoarea de Negru, organizaţie de tineret. CUVÂNTAREA D-LUI TANASESCU D. TANASESCU urează celor două sute de tineri: medici, avocaţi, ingineri, etc., bun venit in sânul partidului. înrolarea dv. sub steagul partidului naţional-ţărănesc nu putea să găsească un moment mai prielnic. Suntem în preajma unor importante lupte politice. Or, dvs. veniţi tocmai când munca pentru binele ţării este mai grea ca oricând veniţi să aducceţi tributul unor energii pe cari le preţuim. Organizaţia puternică pe care o întregiţi azi partidului cuprinde elemente viguroase şi tinere. Şi noi cerem corpuri sănătoase, pentru că numai în ele este şi o minte să nu- D. avocat ALFONS VOGEL-FAUR propune să se expedieze telegrame omagiale d-lor Maniu, Mihalache şi Virgil Madgearu. Arată motivele pentru care d-sa împreună cu cei două sute de tineri au hotărât să intre în viaţa politică. D. DODI SPINER secretar general al asociaţiei Macalei mulţumeşte d-lui Protopopescu pentru sprijinul pe care l-a dat nouilor înscrişi. Mai vorbesc d-nii consilier Buţă, consilier Al. Solomon. CUVÂNTAREA D-LUI DR. GRAUR D. deputat dr. GRIGORE GRAUR remarcă însemnătatea importantei adeziuni pe care o aduc cei 200 de tineri partidului naţional-ţărănesc, însemnătate cu atât mai mare cu cât faptul se produce tocmai acum când partidul aflându-se la cârma statului se vede silit să lovească în cetăţeni prin importante reduceri bugetare. înscrierea nouilor membri în partid mai are şi altă importanţă, actualmente se evidenţiază în toată lumea un puternic naţionalism şovin, care aduce învrăjbire între oameni. Un asemenea curent există şi la evrei şi ar putea duce la separarea evreilor de marea masă a poporului român. Prin manifestaţia de astăzi 200 de tineri grupaţi în jurul asociaţiei Macabi se opun acestui curent şi intrând în sânul partidului naţional-ţărănesc vor lucra spre înfrăţirea intre locuitorii ţării. Mai vorbesc d-nii S. M. Blumenfeld, dr. Sache Gruemberg şi d. Al. R. Protopopescu şeful culorii de Negru care mulţumeşte pentru frumoasa manifestaţie organizată cu acest prilej şi urează bun venit nouilor membri ai partidului. ---------------- m ■ im --------------- cătuire, pe care le-am relevat şi altădată; figurile ţărăneşti, concentrate şi aspre, în care se exprimă simţirea adâncă a lui D. Ginară, artist cu posibilităţi învăluite; portretele aşa de limpezi ale d-rei Nina Arbore, cu tainică viaţă care isbucneşte în priviri; nudurile, de compoziţie calmă şi temeinică semnate de G. Nichita; priveliştile din Bugaria, în care d-na Elena Vavilina afirmă însuşiri deosebite de îndemânare şi de gust; finele însemnări, de delicată poezie ale d-nei Delavrancea-Dona; compozibile cuminţi şi rânduite ale lui Linear Viorescu, cărora le lipseşte elocinţa culorii; priveliştile de Balcic, variate, vii, luminoase, semnate de Henri Daniel; frumosul portret de bătrân al d-rei Nutzi Acontz, cu mult mai semnificativ decât peisagiile, in cari nu regăsim emoţia aquarelelor din anul trecut; paginile de vioae satiră ale lui Aurel Jiquidi, despre care am vorbit şi cu alt prilej; notaţiile precise, clare, de aleasă simţire, ale d-rei Florenţa Pretorian, nume nou care apare întâia dată în aceste cronici. ★ Fireşte, n’am făcut decât să aleg. Şi toate alegerile sunt arbitrare. Sunt multe nume pe care le-am omis, în fuga acestor scurte însemnări. Mă scuz. Eugen Crăciun Vox populi Acum doi ani Parisul a lansat printre alte melodii superba bucată „Pariez moi d’amour” creiată de Lucienne Boyer. Sunt puţini aceia care cunosc povestea acestei bucăţi, care înregistrată fiind pe plăci de gramofon, la început a fost refuzată de negustorii de muzică, atât din Paris cât şi din străinătate. Cântăreaţa care era însă pătrunsă de dulceaţa melodiei şi de frumuseţea cuvintelor o cânta neîntrerupt in localul ei. Cu ocazia unui concurs ca acel pe care îl institue astăzi „Columbia” împreună cu „Realitatea Ilustrată” publicul fiind chemat săşi dea părerea a ales bucata „Pariez moi d’amour” care il pasionează încă şi astăzi. Şi publicului din România i se oferă astăzi posibilitatea de a-şi spune părerea asupra bucăţilor muzicale ce se cântă pretutindeni, luând parte la concursul „Columbia-Realitatea Ilustrată”. ADEVĂRUL CALEDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE ^ —1 k ” — II LITERE-ŞTIINŢĂ-ARTĂ Doi poeţi tineri Generaţia tânără de poeţi a ţinut in ultima vreme să se manifesteze cu accente deosebite. Vitrinele librăriilor au fost inundate — inundaţia aceasta desigur, e binefăcătoare şi fericit semnificativă — de o serie vitregă de volume de poezii semnate de nume proaspete şi tinere. Am subt ochi două din aceste cărţi tinereşti despre care se pot spune destule lucruri rele, dar despre care eşti silit — în chip plăcut silit — să vorbeşti mult bine. Atât volumul Relief de d. Ion Pogan, cât şi acela al d-lui Petre Dinu intitulat Fum de argint, sânt cărţi pline de virtuţi poetice. Critica poeziei, dintr’o tradiţie nu tocmai fericită, trebue să fie indulgentă şi tolerantă cu o creaţie nouă, mai ales când este a unui tânăr. Dar mi se pare că uneori ai datoria să te exprimi cu toată asprimea, vreau să spun, cu toată asprimea pe care o poate naşte şi dragostea şi condescendenţa faţă de creaţia tinerească. Din capul locului, d-nii Dinu şi Pogan sânt poeţi. Ştiu adică să exprime cu mijloacele artei poetice frământările lor. Iată Truda d-lui Pogan: Din asfinţit în asfinţit credinţele mi-au ruginit, şi cheia îndoielilor amare în poarta cerului aşteaptă o strâmbă Înălţare şi-o nouă răstignire dreaptă. Din zori In zori mă risipesc prin iarbă uneori, mă urc in seva ei cu mâinile amândouă. Un volum de Angelo Fraţii lui Angelo Frattini, deşi după titlurile romanelor sale, pare să fie un vânător de clientelă, este totuşi un scriitor de valoare, am spune chiar, serios, dacă humorul său de totdeauna n’ar desminţi cuvântul „serios“ cu înţelesul pe care-l are de obiceiu. Temele pe care le desvoltă Frattini îşi au izvorul in viaţă şi sânt grele de observaţie psihologică. Frattini e un meşter al humorului şi cărţile sale, pe lângă o gravitate interioară, au o veselie bogată şi sunt uşor sentimentale. In Amanta la 1000 de chilometri — apărută recent în editura „Ciornei“ — zugrăveşte moravurile unei familii burgheze dintr’o provincie italiană şi istoriseşte perturbările pe care le produce in paşnica viaţă a familiei provinciale evenimentul neaşteptat al emancipării unei fete. Morala burgheză, atât de infamă şi de nepotrivită vremurilor noui, este înfrântă de gestul de liberare al tinerei Mado, care iubeşte şi care n’are să asculte decât de sentimentele ei puternice. Se înţelege, tema romanului este destul uzitată dacă nu uzată chiar de alţii şi de mai înainte. Dar humorul lui Frattini e proaspăt şi nou, iar maniera în care ştie sa şi ridă de toate obiceiurile perimate ale burghezului, fie cu totul personal. Repertoriul Teatrului Naţional Marţi 29 Noembrie, Titanic Vals; Miercuri 30 Noembrie, Manon Lescaut; Joi 1 Decembrie Matineu, David Copperfield; Joi 1 Decembrie seara, Titanic Vals; Vineri 2 Decembrie, Idiotul; Sâmbătă 3 Decembrie Matineu, Şarpele Casei; Sâmbătă 3 Decembrie seara, Titanic Vals; Duminică 4 D-loile Matineu Scandalul; Dumincă 4 Decembrie seara Insir’te Mărgărite; Luni 5 Decembrie Premieră, Ion. Cărţi-reviste Au apărut: Democraţia şi disciplina de partid, de Şerban Voinea. Cuierul judiciar, an. 41 Nr. 39. ★ A apărut „încotro?“, anul II Nr. 76 cu următorul sumar: Omul artificial. D. Cincinat Pavelescu in halat şi papuci. Fecioara de la Forum, jalnica tragedie a unei copile ademenite. D. V. Vâlcovici. Film parlamentar. Zvonuri, Fapte, Răfueli, Culise, Polemici, Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel 12 pagini ilustrate de Dragoş şi I. Val. 7 lei. De la biblioteca engleză Biblioteca de cărţi engleze a societăţii Anglo Române (Amicii Angliei) împrumută acasă cărţi gratuit. A se adresa la secretariatul societății Anglo-Române, palatul Academiei comerciale, piața Romană, Luni, Miercuri, Sâmbătă, 6—8. ^ Succesul „Rapsodiei“ la New-York In serile de 4 si 6 Noembrie orchestra Philarmonica Symphony a executat la Carnegie Hali din New- York sub dirijarea marelui Toscanini „Rapsodia Română” a lui Enescu. Succesul acestei audiţiuni a fost cu totul remarcabil. Ovaţiunile au întrecut cu mult ceea ce se vede obicinuit la astfel de concerte. Toate ziarele şi in special „New York Times” in dările de seamă publicate, vorbesc cu o atenţie deosebită de entuziasmul cu care a fost primită de public această capodoperă românească. Un festival românesc la Dresda Mitteleuropa — Institut din Dresda, sub conducerea d-lui dr. Erich H. Müller—se interesează de o apropiere culturală de România şi de o cunoaştere cât mai documentată a acesteia. Din iniţiativa acestui Institut şi cu concursul lui „Dresner- Künster-Club 1930” a avut loc, recent, la Dresda, o seară de muzică şi poezie românească. Dările de seama publicate în „Dresner Anzeiger”, „Dresner Nachrichten” şi „Sächsischer Kurier”, confirmă realul succes, atât de public cât şi de aprecierea critică, obţinut de acest spectacol. S'au executat printre alte bucăţi de muzică românească, Sonata la vioară şi pian a lui Enescu şi s'au citit texte de Ion Sân-Giorgiu, Petre Neagoe şi Heinrich Zillien, cu boabele de rouă şi stau acolo fără timp să sorb lumina şi s’o’nghimp, să-mi fie inimă în iarbă căldare in care să mai fiarbă mânia Lui şi steaua Lui, să nu-mi întreb vecinul iar că, ce-i din lume în hotar e-al Lui, şi dacă nu, al cui ? Iată Salcâmul d-lui Dinu: Vibrând blajin şi moale în adieri de vânt Cu vinele şopârle in piatră şi pământ împrăştiind mireasmă şi cântece ’ngânate, Salcâm, te clatini parcă ’mbătat de voluptate. Şi unul şi altul din aceşti doi poeţi tineri sânt stăpâni pe tehnica versului, sânt buni meşteşugari — ceea ce nu este puţin lucru. Poate că ar trebui să spunem că dexteritatea nu e deajuns, că faptul de a nu putea observa nimic declasat în construcţia tehnică a poeziilor celor doi tineri, nu e totul. Că frământarea şi preocupările poeţilor par tocmai a se concentra exclusiv asupra tehnicei, în dauna unei interiorizări şi a unei înalte problematice poetice — ceea ce, sigur, nu mai este bine. Dar in afara acestor observatiuni, gestul lansării in lumea literară a unei cărţi noui de poezii tinereşti este plin de nobleţe şi trebue subliniat prin cercetarea poeziilor din Relief şi Fum de argint. CRONICAR Chartoi „Charlie Chaplin şi eroul său”, conferinţa scriitorului idişist M. Altman, care trebuia să aibă loc in sala Cantinei din strada Căuzaşi, s-a fixat definitiv pentru seara de Sâmbătă 3 Decembrie în sala teatrului Baraşeum. Conferinţe Vineri 2 Decembrie, ora 6 d. a., va avea loc la Fundaţiunea I. I. Dalles (B.dul Brătianu) a ViI-a conferinţă din ciclul organizat de Cercul Analelor Române, D. I. G. Duca, va vorbi despre: Raporturile unui ministru tânăr cu Regele Carol I. Viaţa şi opera lui Flaubert D. Rene Dumesnil va publica peste o lună, o mare operă intitulată: „Gustave Flaubert, l’homme et l’oevre” (cu documente inedite). FLAUBERT Această operă va apare în noua colecţie literară „Temps et Visages“ şi va conţine 520 pagini in care autorul a căutat să rezume ceia ce a putut aduna timp de treizeci de ani asupra lui Gustave Flaubert. Un poem necunoscut de Edgar Poe S-a descoperit în Filadelfia, scrie „Comoedia“, un poem al autorului lui „Corbeau” care nu figurează în operele complecte ale marelui scriitor. Este vorba de o piesă în nouă tablouri intitulată: „The Lady Hubbard” care a fost publicată în 1849 în „Godey’s Lady’s Book”. Această operă n’a mai fost niciodată reimprimată de atunci. O nouă carte de dl Mihail Sebastian Zilele acestea va apărea in editura „Naţională”-Ciornei, romanul d-lui Mihail Sebastian intitulat: Femei. Cartea e aşteptată cu nerăbdare de iubitorii literaturii bune. Meetingul de protestare de la Bârlad contra revizuirii tratatelor BARLAD, 28. — Astăzi a avut loc, la Teatrul Carol, din iniţiativa ofiţerilor de rezervă, un mare meeting de protestare contra pretenţiunilor ungureşti, de a se face o revizuire a tratatelor de pace, şi prin care ei intenţionează, a reintra in stăpânirea provinciilor româneşti de peste Carpaţi, întrunirea s-a deschis la orele 11. Sala teatrului a fost arhiplină de lume. Pe lângă bătrâni şi femei , au luat parte foarte mulţi demobilizaţi. D. prof. Constantin Moroşanu, preşedintele uniunii ofiţerilor de rezervă, declară meetingul deschis. După ce arată scopul acestui meeting, adică acel de a se protesta contra intenţiunilor ungurilor, dă cuvântul d-lui profesor Paul Consstantinescu, preşedintele Ligii culturale secţia Tutova. D-sa face istoric bine documentat. Începând de la ocupaţia romană în Dacia, continuând cu descălicările voevozilor români şi luptele pentru neatârnare, pornite de Horia, Cloşca, Crişan, Avram Iancu şi alţii, în urma năvălirilor hoardelor lui Atila, până la recăştigarea libertăţii, acestor privincii, prin războiul de întregire a neamului şi prin cuvântul tratatului de la Trianon. Se întreabă ce drepturi pot avea ungurii asupra acestor provincii? D. V. Georgescu-Bârlad, avocat, deputat de Tutova şi ofiţer de rezervă, face un istoric al tuturor chestiunilor dezbătute în această cauză, a drepturilor ce au românii asupra, provincii româneşti, a felului prin care le-au cucerit ungurii, a calvarului dus de români sub stăpânirea ungurească, întreaga Europă, precum şi întreaga presă europeană, discută astăzi această chestiune, veştejind acţiunea lui Mussolini şi a lui Hitler, adăugând insă că românii vor şti să-şi apere drepturile lor, consfinţite prin sânge. Preotul Dumbravă vorbeşte din partea clerului, şi evidenţiază credinţa în Dumnezeu şi în oastea ţării. D. Paul Mironescu, magistrat pensionar, se ridică cu energie contra pretenţiunilor ungureşti şi după ce face şi d-sa un istoric, începând de la Traian, arată năvălirea ungurilor din Asia de la poalele munţilor Altar, şi expune suferinţele românilor sub dominaţia lor. Se întreabă, cum un popor de rasă mongolă îşi ridică pretenţiunile asupra unor provincii, pe cari de veacuri le stăpâneşte un popor de rasă latină? Termină, spunând, că românul veghează şi este treaz. D. dr. I. Wainfeld, ofiţer de rezervă, vorbeşte din partea comunităţii israelite, vestejind şi d-sa, pretenţiunile ungurilor. Termină spunând că, cele 800 mii de suflete, jertfite pentru întregirea neamului românesc, nu trebuesc uitate. Ele au pecetluit o Românie Mare, o ţară asupra căreia avem drepturi şi pentru încercările ungurilor, toţi suntem gata orişicând, dacă nevoia o va cere. D. Leontin Iliescu, ziarist, delegatul uniunii ofiţerilor de rezervă din Bucureşti, spune că încercările ungurilor de a revizui tratatele, au produs o indignare, care a dat loc la această mişcare de protestare. Am fost şi suntem străjeri neadormiţi şi nu trebue să uite aceasta, acei cari ne provoacă. D. avocat V. ştefănescu, fost ofiţer activ in timpul războiului, face istoricul izbucnirii războiului, a cauzelor şi a felului cum a decurs, care a dus la încheerea tratatului de la Trianon. Se întreabă cu ce drept ridică pretenţii astăzi ungurii? D. G. Vrabie student, vorbeşte din partea asociaţiei studenţilor „Alexandru Vlăhuţă“ şi arătând drepturile noastre asupra teritoriilor alipite. D. V. Ifrim, preşedintele asociaţiei învăţătorilor tutoveni şi ofiţer de rezervă, ca unul care a fost rănit în mai multe lupte, descrie curajul românului în război, elanul cu care a luptat şi a ştiut să se jertfească, pentru îndeplinirea idealului naţional. D. Alexandru Balaban profesor, vorbeşte în numele profesorilor, arătând că pretenţiunile ungurilor sunt absurde. D. dr. Plăcinţeanu relevă curajul soldatului român, şi ocupându-se de chestia tratatelor spune că pretenţiile ungurilor sunt nejustificate. D. G. Manoilescu, institutor, fost deputat, ofiţer de rezervă, cavaler al ordinului „Mihai Viteazu“, spune că la 15 August 1916, când a trecut cu regimentul 32 Mircea in Transilvania, au fost întâmpinaţi de populaţia in frunte cu un bătrân, care le-a spus: „Bine aţi venit fraţilor. De o mie de ani vă aşteptăm. Am suferit mult, am fost întemniţaţi, am fost spânzuraţi, am fost traşi pe roată. Bine aţi venit la noi“. Mai departe, vorbitorul se ocupă de pretenţiunile ungurilor şi condamnă atitudinea ce o au astăzi. D. G. Tutoveanu fost prefect spulberă calomniile aduse de unguri martirilor de la 1848, arătând adevărata lor valoare de naţionalişti. D-sa spune că dacă ungurii vor Ardealul, să vină să-l ia. D. dr. Berdan vorbeşte din partea societăţii „Avântul“. După ce face un istoric al situaţiei, atacă politica dusă de d-nii Iorga şi Argetoianu. Vorbitorul e întrerupt de d. Manoilescu, fiind rugat să nu facă personalităţi. D. dr. Berdan continuă cuvântarea d-sale, atacând atitudinea ungurilor şi termină spunând că la nevoie românul va şti să-şi apere drepturile lui. D. Iancu Mihăilescu vorbeşte din partea ceferiştilor, atacând şi d-sa pretenţiunile ungureşti. D. profesor Covaşă vorbeşte din partea voluntarilor şi legionarilor din războiul pentru întregirea neamului, schiţând momente din timpul războiului, precum şi curajul dovedit atunci de români. D. avocat Jean Ionescu combate pretenţiunile ungurilor şi arată că drepturile noastre nu pot fi ştirbite. De la Teatrul Carol, mulţimea in frunte cu drapelele societăţilor, meseriaşilor, comunităţilor israelite, C. F. R., „înfrăţirea“, „Fraternitatea“, purtând placarde cu inscripţia „Jos trufia ungurească“, „Trăiască România Mare“, a parcurs străzile principale ale oraşului, în sunetul muzicilor, care intonau „Deş- teaptă-te Române“ şi în strigătele de ura, ale mulţimii entuziaste. In centrul oraşului, au mai vorbit d-nii Stelian Paşcanu şi G. Horovitz. Vorbitorii în cuvinte simţite, au arătat drepturile noastre asupra provinciilor trans-carpatine. Meetingul a luat sfârşit, la ora 3 jum. după masă. GALEX ■ ,■ ■■■■! 'ii—' ' ■» Citiţi Magazinul O sinucidere la Cetatea-Albă CETATEA-ALBA, 28. — Femeea Matrona Ivancenco s’a cinucis azi prin strangulare in curtea azilului obștesc. Cauza sinuciderii e mizeria. INFORMAŢIUNI Ministerul de finanţe a făcut cunoscut administraţiilor financiare că bonurile de tezaur fiind la purtător se pot prezenta pentru compensare in contul impozitelor şi taxelor datorate statului de orice persoană, nu numai de fabricile cărora li s’au eliberat. , Joi 1 Decembrie, ora 9 seara, conferenţiază, la cercul „Libertatea", d. Ionel Teodoreanu, despre: „Cum am scris Medelenii". Cuvântul de introducere va fi rostit de d-na Isabela Sadoveanu. Citind O EXECUŢIE LA VARŞOVIA citiţi o capodoperă răscolitoare de suflet, a marelui romancier SCHALOM ASCH In „LECTURA, — floarea literaturilor străine“. Romanul complect — Lei 5. La chioşcari şi librari. Sindicatul oltenilor „Tudor Vladimirescu" şi-a ţinut ori adunarea generală. S’a discutat diversele doleanţe ale oltenilor ambulanţi, faţă de prigoana la care sunt supuşi din partea primăriei. „Federaţia Economică“ s-a întruniteri dimineaţă la sediul din str. Mauriciu Blank în vederea pregătirilor pentru congresul ce se va ţine Duminica viitoare la Eforie. Au vorbit d-nii Crăciunescu, Cricol, Timiraş şi Roşu-Ploeşti. Al X-lea congres român de Otorhino-laringologie, care s’a ţinut ia Bucureşti, a ales pentru anii 1932- 33, următorul comitet: Preşedinte: dr. Costiniu Senior Vice-preşedinte, dr. V. Racoveanu Secretar general, dr. L. Mayersohr Casier, dr. Bors. Secretari de şedinţă: dr. I. Dumbrescu, dr. Lazeanu. Ministerul de finanţe a dispus ca apantamentele personalului ministerelor aflat în străinătate, pe lunii Noembrie şi Decembrie 1932, să se reducă în acelaş fel cum s’a procedat la ministerul afacerilor străine adică: Pentru personalul cu drepturi primitoare începând dela o sută de mi de lei în sus, să se aplice o cotă de reducere de 10 la sută. Pentru acei cu drepturi dela 6 mii lei până la o sută de mii inclusiv, o cotă de 5 la sută, iar pentru aceia sub 60 de mii o cotă de 3 la sută. Primim. Deoarece lucrările interioare care se fac la palatul Sfântului Sinod sunt Încă In curs, şedinţele Sfântului Sinod, care vor fi reluate Miercuri 30 Noembrie se vor ţine in palatul înalt Prea Sfinţitului Patriarh. Primarul comunei Sarânga din judeţul Buzău anume Nicolae Trifu, a refuzat să oficieze cununia civilă a tânărului Buretea. Naşul tinerilor a trimis o telegramă d-lui mnistru de interne în care arată că gestul primarului este consecinţa unei rivalităţi politice. Cursurile Institutului superior de ştiinţe penale au loc in fiecare Marţi dela ora 18 — 20 şi Sâmbăta dela 14 jumătate — 16, în localul Institutului medico-legal „Mina Minovici“ şi in zilele de Miercuri, Joi şi Vineri de la ora 16 : 18 in legalul seminarului de drept penal al facultăţii juridice din Bucureşti. Comercianţii gălăţeni s-au întrunit la Camera de comerţ şi luând în discuţie chestiunea contingentării importului de mărfuri străine, au făcut o serie de propuneri în legătură cu măsura intenţionată de guvern. Prin decret regal s’a anulat suma de 56 milioane lei din bugetul extraordinar al Casei autonome pentru ocrotirea şi ajutorarea personalului ceferist. In contul acestui quantum s’au descris aceleaşi Case autonome următoarele credite: lei 36 milioane pentru plata pensiilor şi alocaţiilor de scumpete şi lei 20 de milioane pentru ordonanţarea pensiilor celor aşezaţi la pensie anul acesta şi ale căror drepturi decurg din exerciţii închise, precum şi pentru rectificarea pensiilor cuvenite, D. ministru al Armatei a decis ca regulamentele, manualele sau instrucţiunile necesare armatei să fie elaborate conform cu planul general de refacere a regulamentelor sub îngrijirea marelui stat major şi inspectoratele generale de arme. La Craiova a avut loc o adunare a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de războiu. Vorbitorii au protestat împotriva plăţii neregulate a pensiilor. La urmă s’a votat o moţiune prin care se cere intrarea în legalitate. Cercul de studii al partidului ţărănesc-lupist, va ţine Joi 1 Decembrie a. c. orele 8 jum. seara la clubul din B-dul Academiei No. 1 colţ cu calea Victoriei, prima şedinţă de deschidere sub preşedinţia d-lui dr. N. Lupu, preşedintele partidului. La ordinea zilei: 1) Cuvântul de deschidere al d-lui dr. Lupu, preşedintele partidului; 2) Citirea statutului cercului de d. secretar general prof. dr. N. N. Stoika; 3) Conferinţa d-lui inginer de mine Al. Dimopol: Industria noastră de petrol şi poliţia de stat. Sunt rugaţi a lua parte toţi membrii partidului. D. C. Xeni, fost ministru, a fost primit în audienţă de rege ori la ora 6 d. a. Palatul justiţiei ACŢIUNEA IN CONTENCIOS A UNEI PENSIONARE D-na Caliopi Rozescu, pensionară învăţătoare, a intentat acţiune in contencios cerând anularea ca ilegală a jurnalului consiliului de miniştri prin care se decretează reducerea pensiilor cu aproape 30 la suta. După dezbateri lungi şi după zece zile de chibzuire Curtea de Apel secţia II-a ca instanţă de contencios administrativ a pronunţat ori decizia sa prin care respinge acţiunea şi declară măsura luată prin jurnalul consiliului de miniştri ca fiind legală. , AFACEREA COMERCIANŢILOR FOLLAS Fostul comerciant Nic. Folas arestat pentru bancrută frauduloasă fusese pus în libertate pe o cauţiune de 70 de mii lei. Tribunalul Ilfov judecând-i procesul a schimbat calificarea delictului în bancrută simplă şi in consecință a condamnat pe Folas la trei luni închisoare. Condamnat a făcut apel. Intre timp s’a putut descoperi că suma de 70 de mii mii nu fusese consemnată la Casa de Depunere, iar recepiia respectivă a fost falsificată după îndemnul fraţilor Folas de către cunoscutul excroc Sori Rădulescu. Falsificatorii au fost arestam Fraţii Folas au făcut o cerere de punere In libertate provizoriu cerere care a fost respinsă. Făcând opoziţie, Camera de punere sub acuzare a admis apelul incuviinţând punerea lor în libertate pe cauţiune morală. PROCESUL UNOR TINERI Tribunalul Ilfov secţia I-a, a judecat ori procesul tinerilor serhori Geo Bogza şi Fechner, acuzaţi de ultraj adus moralei publice prin câteva poezii publicate in revipa „linul”. Tribunalul, după dezbteri, nevăzând în cei traduşi la bara justiţiei penale nişte profesiuişti ai pornografiei, cu scop lucrativ, ci nişte adepţi a unui nou curent literar, a pronunțat achitarea. I „Privelişti Româneşti în Şcoli... Ministerul Instrucţiunii, cu adresa No- 134620932, a recomandat tuturor şcolilor primare, secundare, particulare şi profesionale din ţară, albumul „Privelişti Româneşti“ al d-lui Al. Bădăuţă,motivând astfel recomandarea: „Dat fiind criteriile după cari s’au ales imaginile, precum şi condiţiile tehnice superioare in care s’a editat albumul, el constitue cea mai fericită contribuţie pentru educaţia gustului de pitoresc şi drumeţie, din câte publicaţii avem în acest gen, putând servi şi ca un album anex manualului geografic al României". Fiind perfect imprimate cele 200 planşe fotografice ale albumului pot fi cu uşurinţă proectate stereoscopic iar textul lor instroductiv prezintând toate atracţiile naturale româneşti constitue un bun material pentru conferinţe. De vânzare la toate librăriile. Comenzile se vor adresa: „Adevărul", București. Sovietele cer reglementarea navigaţiei pe Nistru CETATEA-ALBA. 28. — In urma deselor incidente ce au avut loc pe Nistru, între pescarii români şi grănicerii sovietici, preşedintele comisiunii ruse No. 4 a adresat comisiunii noastre No. 4 o notă, prin care cere să se puie în vedere tuturor pescarilor regulile de navigaţie pe Nistru, stabilite de această comisiune. In acelaş timp, cere şi pedepsirea pescarilor care până î n prezent au contravenit la aceste norme de navigaţiune. După cum se ştie pescari noştri au fost de mai multe ori victimele gloanţelor trase de grănicerii sovietici, cari îi somau să tragă la malul sovietic pe motiv că au trecut dincolo de linia de demarcaj a Nistrului. Scriitor comunist german arestat BERLIN, 28 (Rador). — Poliţia a arestat astăzi pe scriitorul comunist Renne, autorul unei cărţi întitulată „Războiul". Renne este Învinuit de complot contra siguranţei Statului. „Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti“ are durerea de a vesti încetarea din viaţă a valorosului său membru Petre Ciorăneanu Director al ziarului „Dreptatea" Senator de Mehedinţi stins la 26 Noembrie 1932, ora 10 seara. Rămăşiţele pământeşti au fost depuse în capela cimitirului Bellu, unde azi Luni 28 Noembrie 1932, la ora 3 d. a. se va oficia serviciul divin. Dumnezeu să-l odihnească în pace. ASOCIAŢIA GENERALA A PRESEI ROMANE are durerea de a vesti, că Sâmbătă, 26 Noembrie, la ora 10 seara, s’a stins din viaţă valorosul său membru Petre Ciorăneanu Director al ziarului „Dreptatea” Senator de Mehedinţi Rămăşiţele sale pământeşti au fost aşezate spre veşnică odihnă în cimitirul Bellu, Luni, 28 Noembrie 1932. Dumnezeu să-l odihnească în pace.