Adevěrul, ianuarie 1933 (Anul 47, nr. 15030-15053)

1933-01-01 / nr. 15030

Pagina 2-a Cartea Sârbâtorilor f T­ot atât de frumoasă pe căi utilă, e cel mai fe­ricit dar care se poate oferi de sărbători. Cartea ori­cui, tânăr sau adult. Legată în pânză, cu o copertă în culori, o supra­­copertă în fotomontaj, şi 200 planşe impresionant imprimate la tief druck, cu un text nu mai puţin sen­zaţional şi instructiv. „Privelişti Român­eşti, cons­­tituesc podoaba cea mai de seamă a tiparului româ­nesc, a vesei de lucru a unui şcolar şi a celui mai pretenţios birou de intelectuali. Ministerul instrucţiunei, recomandând-o tuturor şcolilor din ţară, cu ordinul circular No. 134620/932, a caracterizat-o astfel: „constitue cea mai fericită contribuţie pentru educ­aţia gustului de pitoresc şi drumeţie din câte publicaţii avem in acest gen”. „Privelişti Româneşti” se deschid astfel, sistemic şi plastic, spre o ţară văzută in ce are ea mai frumos şi inedit, ca o fereastră către toate comorile etnice şi naturale autohtone... AL.BADAUJA DESCOPERIREA COMORILOR PRIN RADIO Un aparat, care permite să gă­sim cu uşurinţă locul exact al me­talelor îngropate sub pământ pu­blică numărul special de Crăciun al excelentei reviste „Radio-Fonia“ 56 pagini ilustrate. Preţul 10 lei. Aventurile lui Paturel atât de comice şi senzaţionale ÎNCÂNTĂ ŞI PASIONEAZĂ ÎNTREG TINERETUL, ŢĂRII Au apărut până azi 10 broşuri ilus­trate în culori. — Prima fascicolă gratuit. 80 MII LEI CÂŞTIG A­ŢI AUZIT DE: G*amo£«mul F©fco« Electrie Cartea vorbită Foto-Electro ra£ui G a pdiamst automat BaxeSe Cosmice Acestea sunt cele mai importante realizări ale savanţilor care au fost înregistrate în ultima vreme de o­­menire. Aceste MIRACOLE 10RERVE (Realizările senzaţionale ale ştiinţei în 1932) sunt pe larg desbătute și comentate într’un articol popular, care a apă­rut în excelentul număr de Anul Nou, al celei mai bune publicații săptămânale din ţară, pasiQOAZ tabnte . „REALITATEA ILUSTRATĂ“ 32 pagini tipărite la Tiefdruck (foto-fotogravură) De vânzare pretutindeni. Preţul 10 lei Chinuit şi fiziceşte, dar mai ales moralmente, d-lul Petru nu a mai putut suporta această viaţă de in­fern. A plecat din Tulcea, a venit la noi conducătorii socialişti, ne-a expus cazul şi ne-a cerut sfatul. Nu am găsit să-i recomandăm o altă soluţiune, decât aceia de a se adresa unui juriu de onoare, căruia să-i supue spre judecată situaţiunea ce i se creiase. Ne-a ascultat. S‘a adresat la per­sonalităţi, cari prin situaţiunea lor socială erau la adăpostul oricărei bănueli de parţialitate. Juriul s’a constituit din cinci persoane şi a­­nume : Bogdan Petriceicu Hasdeu, savantul profesor, basarabean de origină şi pasionat anti-tarist; Paul Stătescu, fostul prefect de Tulcea; I. G. Bibicescu, mai târziu guver­natorul Băncii Naţionale; marele savant şi naţionalist prof. C. Istra­­ti, cunoscutul scriitor prof. Th. D. Speranţă. Aceştia s-au întrunit, au examinat toate actele prezintate şi şi-au dat verdictul. In „Lumea Nouă“ dela 6 Decem­brie 1898, s‘a publicat o dare de seamă a lucrărilor juriului, înche­iate cu următorul PROCES-VERBAL Astăzi la 1 Decembrie 1898, noi subscrisii: dr. C. Istrati, Paul Stă­­tescu, I. Bibicescu şi Theodor Spe­ranţă, întrunindu-ne sub preşedin­ţia d-lui B. P. Hasdeu, fiind fată d. doctor Petru Alexandrov, susţi­nut de către d. C. Gherea şi com­bătut de către d. Leonida Sterea, am ascultat toate cele expuse in privinţa chestiunii şi constatând că nu există nici o umbră de îndoială despre perfecta onorabilitate a d-lui doctor Petru Alexandrov, am con­chis pe conştinţa noastră că nimic nu atinge sub raportul acuzațiuni­­lor de până acum, onoarea dom­­niei-sale. Pe lângă procesul-verbal de fa­ță, se mai alătură următoarele do­cumente prin cari se atestă depli­na corectitudine a d-lui doctor și se protestă tot­odată contra ca­lomniilor de ori­ce natură. 1) O scrisoare din partea d-lui deputat Vasile Kogălniceanu. 2) O scrisoare a d-lui căpitan Baicov din lași. 3) Un act subscris de domnii Z. C. Arbure, dr. F. Codreanu, dr. Cras­escu, Axentie Frunză profesor, C. Sterie din laşi, şi d. Gherea- Dobrogeanu. (ss) B. P. Hasdeu, P. Stătescu, I. Bibicescu, Th. D. Speranţă, dr. C. Istrati. Drept comentar al acestui docu­ment, „Lumea Nouă“ tratează cu mare asprime, pe prefectul I. Neni­­ţescu, în înţelegere cu care Leo­nida Stere, un fruntaş al politicii locale, ducea campania contra lui Petru şi se silise să-l acuze şi în faţa juriului. Atâta desnădejde şi groază au lăsat în inima doctorului Petru ne­dreptele prigoniri şi suferinţele în­durate de el şi de alţi locuitori din Tulcea, încât, atunci când mini­strul de interne I. I. C. Brătianu m’a numit ca prefect în acel atât de important judeţ în Iulie 1908, doctorul Petru mi-a trimis — ca un răsuflet de uşurare — urmă­toarea scrisoare: Iubite Jenică, Necredincioşii din judeţul şi ora­şul Tulcea până azi a zis că nu există Dumnezeu pentru ei. Numiri­­du-te pe tine ca prefect la acest nenorocit judeţ — astăzi cu toţii intr'un glas au strigat — Tot mai există un Dumnezeu pentru noi. Sincerile şi respectuoasele mele complimente la scumpa ta soţie şi băiatului tău celui mic, iar tu pri­meşte toată dragostea de la priete­nul tău devotat Dr. PETRU E inutil să mai spun că în timpul cât am funcţionat ca prefect la Tulcea am recurs adesea la sfatul şi concursul lui Petru, după cum de altminteri o mai făcuseră în trecut — am spus-o mai sus — şi alţi pre­fecţi de Tulcea, ca Remus Oprea­­nu, Paul Stătescu și Luca Ionescu.­­.. Cc A­tanas­iu Un interesant proect de control financiar in Franţa PARIS, 29. (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei, deputatul Mau­rice Petsche a depus un proiect de ege pentru constituirea unui comi­tet de control financiar la Curtea de Conturi, care să urminteasca e­­xecutarea bugetului extjflu,un control continuu asu"'"» iilor de stat. Acest comitet ari intre diversele min­ci publice şi ar ar iicace o politică de iniţiativa reformelo traiul exercitat a bugetului de-ar ară sabn­e.­­se consolează cântând „în casă“ îşi alină necazul şi luptă... pentru a aduce apoi prinos de înălţare unui sentimentalism tânăr, voios. Doină cânt, doină suspin Tot cu doina mă mai ţin... Doină zic, doină şoptesc Tot cu doina vieţuiesc.... Prin urmare, sufletul hârşit de nevoi simte necesitatea unei mân­gâieri, a unei tovărăşii. Acea mângâiere şi tovărăşie este nădejdea. Nădejdea implică o sta­re de spirit plină de energie. Combustibilul energiei îl for­mează emoţiunea estetică. Acest adevăr a fost înţeles de institutorii Capitalei. Fără a sta la îndoială, ei singuri au sărit să ofe­re vieţii sociale a Capitalei, cel mai necesar corectiv psihic: Me­lodia. Muzica înalţă sufletele, le puri­fică, le regenerează. Pline de ideal le redă din nou în vâltoarea luptei pentru pâine. „Co­rul institutorilor bucureşteni“ şti­ind că sufletul orăşenesc are pro­funde afinităţi romantice cu „mu­zica populară“ şi deosebit interes pentru „muzica clasică“ oferă Ca­pitalei muncitoare prilej de recon­­fortare psihică. Conştienţi de misiunea lor înal­tă, institutorii bucureşteni vor să creeze în Capitală un spirit mai înalt, mai viu şi mai moral, prin ritmul sfânt al muzicii, dând din sufletul lor acea emoţiune înaltă, care transmisă pe unda melodiei, identifică simţirea sufletească, cro­ind noui nădejdi şi impulsiuni de viaţă colectivă. Conduşi de bagheta maestrului Oancea, institutorii Capitalei vor porni în fiecare Sărbătoare prin mahalale spre a duce acolo razele mai luminoase ale vieţii sufleteşti, înfrăţind pe om prin muzică, ri­dici în sufletul său nu numai dorul de mai bine, dar şi convingerea că fiecare poate găsi în „eul“ său re­surse demne de o viaţă mai bună. Beethoven nu ar fi fost atât de mare, dacă nu ar fi avut cine să-l popularizeze. Niciodată nu ar fi a­­juns să fie nimbul simţirii fiecărui ins, fără bagheta popularizatoare a dirijorului, îmi amintesc plăcut de vizita institutorilor cehoslovaci la Bucureşti. Şi cu emoţie îmi vine în minte refrenul rapsodiei lui Nethball, des­prins din armonia superbului „cor“ A venit şi la noi vremea, când trebuie să răscolim în suflete e­­motiunile adevărate cari merg la inimă, spre a face pe oameni mai buni. ceasta numai cu ajutorul tau­este bine că au început in­va ciripi în casa ce­­lui mai umil cetățean Doina“ noastră ro­­odioasă, atât binefăcă-OPEA ijutoare mişcare în corpul medical Confirmări, transferări, pensionări La ministerul muncii şi sănătăţii s-a făcut următoarea mişcare în corpul medical şi farmaceutic: CONFIRMĂRI DEFINITIVE IN FUNCŢIUNE D-na Cornelia Andrei­ Ionescu se confirmă definitiv în postul de farma­cist şef al spitalului central de boli mintale şi nervoase din Bucureşti. D-şoara Elena Luca se confirmă defi­nitiv în postul de şef de secţie clasa I la serviciul igienii, din direcţiunea sănătăţii din minister; d. dr. VirgilDe­­metrescu-Duval se confirmă definitiv in postul de medic sanitar al circum­scripţiei Păuneşti din judeţul Putna. D. dr. Cornel Petric actual medic se­cundar la spitalul de alienaţi din Ora­dea se confirmă în baza art. 458 din legea sanitară şi de ocrotire, ca medic asistent definitiv la acel spital; cona dr. Eugenia Alexandrescu, actual me­dic secundar al serviciului de chirur­­gie de la spitalul „Pavel şi Ana Cris­­tea“ din Bacău, se confirmă, in baza art. 205 din legea sanitară şi de o­­crotire, ca 11­edic asistent definitiv la acel spital. D-na dr. Blebea Augusta se confirmă definitiv în postul de me­dic al circumscripţiei Perieţi din ju­deţul Ialomiţa. TRANSFERĂRI D-na dr. Evelina Margulies, actual medic definitiv al circumscripţiei Zi­­lişteanca din judeţul Buzău şi d-na dr. Constanţa Mihălcescu, actual me­dic definitiv al circumscripţiei Gura Nişcovului din acelaşi judeţ, se trans­feră in aceeaşi calitate, una ii locul alteia, prin consimţământ reciproc; D. dr. Ioan Lenghe, actual medic defini­tiv al circumscripţiei Clejani din ju­deţul Vlaşca şi d. dr. V. Lazarovici, actual medic stagiar al circumscripţiei Siliştea din acelaş judeţ, se transferă in aceeaş calitate, unul în locul altuia, prin consimţământ reciproc; d. dr. Ioan Sabău, actual medic primar de­finitiv al secţiei de otorinolaringologie de la spitalul judeţean din Arad, se transferă definitiv, in postul de me­dic primar al secţiei de otorinalarin­­gologie, de la spitalul „Profesor dr. V. Sion“ din Constanţa, pe ziua de 1 ianuarie 1933. PENSIONARI D. dr. Coloman Szirmay, medic de­­fintiv al circumscripţiei Borod, din ju­deţul Bihor, se pune in retragere din oficiu, pentru a-şi regula drepturile la pensie, suferind de o maladie ce-l face impropriu serviciului; d. dr. Aurel Po­­povici, medic definitiv de circumscrip­ţie urbană la municipiul Arad, se pune in retragere din oficiu, pentru a-şi regula drepturile la pensie, sufe­rind de o maladie ce 11 face pentru totdeauna neapt de serviciu; d. dr. Popescu Berea Tom­a, medic al circum­scripţiei Şipote din judeţul Iaşi, se pu­ne in retragere din oficiu, pentru a-şi regula drepturi,e la pensie, fiind a­­tins de un viciu, ce îl face incapabil de serviciu. Fixarea efectivelor armatei belgiene BRUXELLES, 29. (Rador). — Camera a adoptat cu 94 de voturi contra 69, proiectul de lege prin care se fixează efectivul contin­gentului militar pe 1933 la 61.500 soldați. ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE. ŞTI­INŢĂ. ARTĂ, O CARTE VESELĂ D. Lucian Boz, recenzând în re­vista Ulise noul roman al d-lui Tudor Teodorescu-Branişte intitulat Domnul Negoiţă (ed Naţionala C. Ciornei), —­sm­ine: Titlul acestui volum svelt este el în­suşi o şarjă. Căci nimic nu poate da mai mult acea tensiune şi descordare născătoare de comic, decât alăturarea modestului nume al d-lui Negoiţă de „Individul împotriva statului“ adică exact titlul unei fundamentale opere sociologice a lui Herbert Spencer. Motivul luptei individuale contra puterii statului este un leit motiv în opera literară a d-lui Teodorescu-Bra­­nişte. Apărut mai intâi în nuvela Duşmanul cifrelor din volumul Ochiul de nichel unde afdiirite demonia nomen­claturii, el este şi suportul subteran al celorlalte nuvele din volum, mai toate înfăţişând cazuri de progresiune în demenţă. Şi este ştiut că demenţa este o stare de polare de societate şi izbucneşte de obiceiu in psihismul o­­mului anti-social.E sufocat de o prea mare presiune a mediului social. Fundătura Cimitirului No. 13, un roman de moravuri şi peisagii subur­ban© nu intră, e drept in această ca­tegorie de preocupări, in schimb d. Ne­goiţă reia tema cu amploare. Domnul Negoiţă reprezintă un com­plex al inferiorităţii sociale de care suferă intre alţii şi Salavin. Evident, n’ar fi fost nevoie să pomenim de Du­hamel pentru că scrisul său sobru, grav şi înduioşat nu cadrează în in­tenţia romanului d-lui Teodorescu- Branişte, roman alert, scânteind pe a­­locuri de aforisme şi caracterizări spi­rituale. Este în roman o notă de gro­tesc, comic şi şarjă care domină şi care lasă pe planul al doilea tragicul soartei domnului Negoiţă. S’ar fi putut, poate cu mai mult folos găsi o notă gravă şi analitică. Metoda aleasă de d. Teodorescu-Bra­nişte excelentă pentru a da un relief viu şi colorat poveştii d-lui Negoiţă. Acesta este una din multele epave ale vieţii, născute epave, şi incapabil de a se acomoda mediului. Un solitar, un om care vrea să fie lăsat în pace, care duce o viaţă întreagă dorul liniş­te! şi al singurătăţii şi care cade toc­mai din cauza timidităţii ş a incon­­formismului său, în cele mai penibile încurcături. Astfel d. Negoiţă îşi aprin­de p­e un cap cu d-na Negoiţă. Tot astfel dintriun umil călător devine bolşevic. Eforturile grozave d© evaziune, eva­ziunea în fine, constitue unele din cele mai reuşite resorturi ale cărţii, in special în acea parte finală când si­­hăstrind liniştit la Buşteni, asistă la oclesiunea mitului domnului Negoiţă, devenit subit după dispariţia sa de la domiciliu, periculos agent bolşevic, sa­tir, bandit şi dement. Finalul romanului nu rezolvă nimic. Negoiţă e adus acasă între baionete, simbolică instalare in aparatul de stat, din care evadase. Drama nesolu­ţionată a d-lui Negoiţă, veşnic aspi­rant la linişte, poate incepe din nou, oridecâte ori d. Negoiţă va evada, so­cietatea va reintegra iarăşi pe fugarul recalcitrant. Problematica d-lui Negoiţă poate fi tratată grav, ca o problemă a omului singuratic, ce se simte copleşit de so­cietate, semeni şi stat. Ar fi putut da um sunet adânc de umanitate. D. Teodorescu-Branişte a preferat să ne dea partea caricaturală a acestui tra­gic şi să ne înfăţişeze cu vervă care uneori aminteşte de Anatole France, un om ce se sbate între multiple in­­conformisme. Pe scurt, o carte cu probleme grave, tratată alert, cu un remarcabil dar de punere în scenă, cu siluete decupate precis şi pitoresc şi vervă aforistică. LUCIAN BOZ „Arhiva“, anu­l X A apărut Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială anul X, No. 1-4 cu un bogat conţinut Înfăţişând mai ales, Realitatea socială a satelor româneşti din rezultatele cercetărilor de mono­grafie sociologică cu următorul cu­prins: I. Studii: Le problémes des co­lonies et des mandats (1), par W. E. Rappard; Les démocratie scandinaves (1) par Christian Lange; Politica Ins­titutului de emisiune al României in epoca depresiune­ mondiale de Octav Onicescu. II. Arhiva Monografică: Ca­drul cosmologie: Determinări geofizice în așezarea satului Runcu (1) de Ion Cornea; Cadrul biologic: Evoluţia de­mografică a satului Cernova de D. Georgescu; Cadrul istoric: Vatra satu­­lui Cernova, de Henri H. S­ahl; Ca­drul psihologic: Individ şi societate în satul Fundul Moldovei, de Traian Herseni; Contribuţie la cercetarea mentalităţii satului, de Gh. Focşa; Despre inochenţie şi inochentism, de H. H. Stahl; Scrisori de război, de P. Ştefănuca; Contribuţiuni la problema calendarului în satul Cornova, de Ernst Berea; Manifestări economice: Teoria şi sociologia vieţii economice, de Mircea M. Vulcănescu; Bugete ţă­răneşti, de Nicolăe­ Cornăţeanu; Dato­riile agricultorilor­­din satul Runcu, de Roman Creşin; Industria morări­­tului la Runcu, de Adrian G. Negrea; O industrie ţărănească, de Em. Buz­nea. Manifestări spiritual: Despre boicotul de la Drăguş, de Const. Brăi­­loiu; Consideraţii statistice asupra vrăjitoriei satului Runcu, de Dochia Ioanovici; Practica magică a crescân­­tului de „Strâns“ în satul Cornova, de Ştefania Cristescu; Un manuscris mis­celaneu necunoscut, de Emil Tur­­deanu; Ceramica populară, de Mac Constantinescu; Jocuri din corn.. Fun­dul Moldovei, de Floria Capsali; Con­tribuţii la problema gustului popular, de N. Argintescu; Contribuţii la stu­diul limbilor speciale din­ Cornova (Păsăreasca) de Mihai Pop. Manifes­tări juridice: Caracterul devălmaş al familiei nerejene, d© Xenia C. Costa­­foru şi Henri H. Stahl. Manifes­tări politice: Nerejul in război (un fragment) de Nicolae Nonţ. Unităţi: Contribuţii la cercetarea unei gospo­dării ţărăneşti din satul Cornova, de Ion Zamfirescu. Relaţii: Categoriile sociale comorene, de Traian Herseni. Procese: Aspecte ale desfăşurării pro­cesului de orăşenizare a satului Cor­nova, de Anton Golopenţia. Acţiunea monografică: Şapte ani de cercetări monografice, de Traian Herseni. III. Arhiva legislativă: Organizarea de ga­ranţii juridice împotriva arbitrajului legislativ, de E. A. Poulopol. IV. Ar­­hiva documentară: Coordonatele et­nice în conceptul „Minoritate de ţară, de limbă şi religie“, de Corneliu Alex. Budescu; Basarabia în statistica uni­versităţii din Iaşi, de Onisifor Ghicu. V. Mişcarea ideilor: Benedetto Croce (o schiţă asupra operei şi personaltăţii sale), de Tudor Vianu; Criza regimu­lui capitalist de Victor I. Rădulescu- Pogoneanu, VI. Recenzii, VII. Cronica, VIII. Buletinul Institut­, IX. Buletinul bibliografic (Sociologie 1930), X. Bule­tinul sălii cs lectură. Volumul conţine 987 pagini, precum şi un rezumat în limba franceză. Preţul unui volum 500 lei. De vân­zare la toate librăriile din ţară. Baudelaire în ro­mâneşte­ ­. Alexandru Westfried a publi-­­ cat un elegant volum de traduceri din „Fleurs du mal“ în editura „Lu­ceafărul“. Volumul conţine cele mai interesante poezii ale lui Baudelaire şi tălmăcirile au o reală valoare ar­tistică întrucât s-a menţinut exac­titatea textului şi în acelaş timp atmosfera baudelairiană. Bizarele dar profundele poezii din „Fleurs du mal“, au păstrat în tra­ducerile d-lui Alexandru Westfried înţelesul şi parfumul lor straniu. Menţionăm: Tristeţea lunei, înse­ninare, Gravură fantastică, Spleen, Armonia serii, etc. Volumul este însoţit de Un elogios cuvânt introductiv al d-lui Tudor Arghezi. Moartea lui Edouard David Poetul picardian Edouard David a murit acum câteva zile la Amiens. Nu era cunoscut la Paris deoarece scria in dialectul picard, dar era ce­lebru în toată regiunea Sommei. A­­colo, lasă o operă importantă. Edouard David era mult apreciat in Canada, unde descendenții vechi­lor emigranți continuă să vorbească în dialect picard. O manifestaţie pen­tru România în Ce­hoslovacia Luni 12 Decembrie, d. dr. G. Sta­­ca, consulul general al României la Praga, a ţinut la Olomouc, unul din­tre cele mai mari şi mai bogate o­­raşe ale Moraviei, o conferinţă des­pre România. Oraşul Olomouc este reşedinţă arhiepiscopală şi totodată ami important centru cultural, in­dustrial şi militar. Conferinţa d-lui dr. Staca a fost organizată sub pa­tronajul Consiliului Municipal, al Universităţii Libere, al Camerei de comerţ şi al Clubului turistic din Olomouc, care au ţinut să dea a­­cestei manifestări culturale un ca­racter cât mai solemn. Conferinţa a avut loc în sala cea mare a Ca­merei de comerţ şi a fost ascultată de un public select şi numeros, pre­cum şi de toţi fruntaşii oraşului, de reprezentanţii autorităţilor locale şi a instituţiilor culturale şi economi­ce. Au asistat, printre alţii, d. dr. Fischer, primarul oraşului cu întreg consiliul municipal şi d. general de divizie Kadlec, organizatorul legiu­nilor române din Rusia. Primarul oraşului, d. dr. Fischer, a salutat în mod călduros pe con­ferenţiar, aducând cu acest prilej, omagii României. Conferinţa d-lui dr. Staca, înso­ţită de foarte reuiste proecţiuni co­lorate, a fost ascultată cu mult in­teres şi a durat peste două ore. Con­ferenţiarul a prezentat deopotrivă de sugestiv România economică, tu­­ristică, culturală şi folcloristică. Conferinţa a repurtat un strălu­cit succes, devenind obiectul unei entuziaste manifestații de simpatie a orașului Olomouc,­­pentru Româ­nia. Citiţi Dimineaţa Copiilor Expoziţia Verroon. Sub patronajul regelui, se va des­chide la 1 ianuarie, la Ateneu, ex­poziţia postumă de gravuri, aqua­­forte a lui Nicolae Vermont. Zilele trecute a avut loc un han­dlet al comitetului „Francezii din Asia“ sub preşidenţia d-lui Claude Jarrére. Printre asistenţi erau şi d-nii: Pierre Benoit, Jean Atalbert, Alber­te Pouvourville şi Roland Dorgele. S’a decis, scrie „Nouvvelles litte­raires“ ca premiul literar bianual .Francezilor din Asia în valoare­­ 25.00­3 fr. să fie decernat in 1933­­ sfârşitul lunii Martie. D. Méry autorul romanului „­*­­,'ernes“ pare să aibă multe şans Centenarul unei d i­­primerii Una din imprimeriile cele ma®" portante din Franţa, impricaria Pion îşi celebrează anul acesta ceni­tenarul. In 1832, Henri Pion a creat nrr€Xl' nă cu Béthune, o imprimerie 1 str- Vaugirard. Tipografia luă curât la" vânt și cele mai înalte persona^?­­literare frecventară casa lui unde. Acolo editau Balzac, Victor Hugo și prințul Napoleon, care mai târziu,’ devenind împărat numi pe­ Henri Pion „Tipograful împăratul^­In 1852 s’a creat in casaj frau­­ciere marea tipografie de ai- Colec­ţia istorică, apoi rom­anele SâTS au fost editate la Pion, de un scol, for­mează sufletul Franţei litrare, cu care vechea şi mereu actla impri­merie, poate, cu drept ciient, să se mândrească. BURTA CECULUI de i I. imiojPcscu Nu este numai ct-îer.ia vieţii unui cercetaş din tinj rJa sboiului, ci o apoteozare a ca in­stituţie menită să îrpteMpe copii către muncă şi dragc£je Mţară. Este o carte care p,poate, nu trebue, să lipsească j^ftiblioteca cercetaşului, dar şi fj^Buţilor cu grijă pentru educaţi^^Hăcoasă a copiilor lor. Numeroţj^Bguri ilu­strează textul. Cartea Românească. Lei 60 P­unerea su­b Ind­iftre a funcţionarilor din fiinţe Sancţionarea faptelor prejudicial autorităţi publice Ministerul de finanţe a constatat­­ că unii funcţionari ai acestui de­­f partament deşi sunt trimeşi in faţa­­ instanţelor penale pentru fapte­­ grave, totuşi nu sunt trimeşi în faţa­­ comisiilor de disciplină şi sunt ţi­­c­nuţi suspendaţi cu anii până la pro-­­­nunţarea justiţiei penale.­­ Pentru a înlătura aceste situaţii­­ dăunătoare intereselor serviciului şi , având în vedere că, în sistemul legii­­ statutului funcţionarilor publici, ac­­­­ţiunea disciplinară este independ­­­dentă de acţiunea penală, conform art 28 din legea statutului şi 113­­ din regulamentul său, ministerul de i .finanţe a dispus următoarele: NORME PENTRU FUNCŢIONARII STABILI ( Când un funcţionar a fost pus , sub inculpare pentru comiterea , vre-unor fapte penale şi imediat ce , parchetul, va fi dat rechizitorul in-­­ troductiv de începerea cercetărilor, ■ se va aduce cazul imediat la cunoş-­­ tinţa ministerului printr’un raport­­ complect in care se va arăta precis,­­ cari sunt faptele de cari este bănuit funcţionarul. Se va arăta dacă, dupe , rezultatul primelor investigaţii, e- ,­xistă probabilitatea că bănuelile cari au motivat începerea cercetă­rilor, se vor putea dovedi şi dacă , menţinerea in serviciul activ a funcţionarului nu este prejudicia­­bilă libertăţii cercetărilor şi în fine dacă punerea sub inculpare a func­ţionarului, a avut un răsunet deo­sebit în opinia publică locală. Acea­sta, în scopul ca ministerul să poată aprecia dacă — in cazul când sus­pendarea funcționarului nu este o­­bligatorie în baza art. 58 din legea statutului — nu se impune o sus­pendare pe baza art. 57 din aceiaşi lege. Raportul va cuprinde un aviz categoric în ceia ce priveşte suspen­darea din funcțiune. Dacă suspendarea se impune prin însăși natura sau gravitatea fapte­lor, administratorul financiar va ridica provizoriu şi sub rezerva a­­probării ministerului, atribuţiunile funcţionarului, comunicând aceasta prin acelaş raport. După sesizarea ministerului, se vor începe de îndată şi paralel cu cercetările penale, cercetări de or­din administrativ, cu scopul de a stabili şi aprecia infracţiunile co­mise de funcţionar din punct de vedere disciplinar. Se menţionează că, aprecierea din punct de vedere disciplinar a faptelor comise de un funcţionar este diferită de aprecierea lor pe­nală. Prin urmare, chiar dacă rezulta­tul cercetărilor penale este ordo- Verbe... Verbe... Vorbe... Un prieten al meu a ajuns să aibă din avariţie, al şaselea simţ, simţul cheltuelii, cu care percepe lucrurile înainte de a le fi perceput cu cele­lalte cinci. Când se aprinde un chibrit, pe-o scară întunecoasă, unii aud lemnul trosnind, alţii văd flăcăruia, alţii simt pucioasă pe cerul gurii, altora le place sau nu, mirosul, cel care a aprins chi­britul poate că-şi frige degetele. Prie­tenul constată că s-a mai cheltuit ceva. *** Ce ne foloseşte mai mult? O carte citită sau o zi trăită? *** Ca să-şi scuze trândăvia, leneşul a inventat cuvânt „arivist“ cu care de­gradează pe luptători. *** In aceste vremuri de ceaţă, să cău­tăm ca măcar din scrisul nostru să se înalţe luminoşi arhanghelii albi, cu aripile de argint, împărţitoare de ar­monii senine şi sonore. VICTOR EFTIMIU Premiul francezilor din Asia nanţă definitivă de neurmărire şi­ faptele comise nu au putut întruni toate elementele unei infracţiuni penale, aceste fapte sau împrejură­rile în cari au fost comise, vor fi­­ examinate în raport cu funcţiunea­­ publică şi aprec­iate din punct de vedere disciplinar, urmând ca in­dependent dacă aceste fapte au scă­pat sancţiunea penale, să fie supuse sancţiunei disciplinare, dacă comi­terea lor constituie o abatere dis­ciplinară. Aceste norme se vor aplica nu­mai funcţionarilor cari se bucură, de stabilitate. FUNCŢIONARII 1 NESTABILI Pentru cei nestabili, de îndată ce există probe sau indicii suficiente că faptele ce li se pun in sarcină sunt reale, şi aceste fapte sunt de natură a fi incompatibile cu men­ţinerea lor în serviciu, se va pro­pune imediata lor ndepărtare din funcţiune prin lăsări în disponibili­tate sau destituire, după gravitatea acestor fapte. Procedura indica, prin normele de mai sus, are drept scop să sancţi­oneze la timp faptele de natură a prejudicia interesele serviciului şi prestigiului automaţilor financiare şi să îndepărteze dela exerciţiul unei funcţiuni publice, elementele certate cu legea penală, cam­ la a­­dăpostul dreptului rezultând din stabilitate, primele ani întregi sa­larii, fără să presteze serviciile co­respunzătoare. Ca primă măsură de aplicare, ministerul a dispus a se examina toate cazurile de acest fel cari se găsesc în curs , a i se înainta de urgenţă, atât cercetările administra­tive cât şi actele din dosarul in­strucţiei indicae mai sus, pentru fiecare din cazurile în cari există dată ordonanţa definitivă. Pentru cazurile în cad cercetările între­prinse de planele judecătorești sunt în curs, i se va comunica în ce stadiu se găsesc aceste cercetări. --------------- w» ■ ■—­ --------------­ Desființarea coloniei penitenciare din Lipari ROMA 29, (Rador). — începând dela 10 ianuarie 1933, colonia din insula Lipari, unde se ţin deţinuţii politici, va fi desfiinţată. INFORMAŢIUNI Consiliul - miniştri a decis la 23 Decembrie 11. că se vor aplica şi Italiei dispziţiunile legii pentru a­­ranjarea păţilor cu statele care au introdus rstricţiuni de devize. Aşa­dar reguarea plăţilor cu Italia se va face­­ acum prin Oficiul de Compensare. Decizia consiliului a fost publiată in „Monitorul Oficial“ din 29 Dcembrie crt. Direcţinea Creditului Urban din Iaşi face cunoscut că plata cuponu­lui pe inuarie 1933, se va efectua cu incepre de la 16 Ianuarie 1933. La Oj a fost găsit în nesimţire im necuoscut. S’a stabilit că el s’a intoxict cu spirt metilic. „CONTENCIOSUL“, birou de in­­formauni judiciare şi administra­tive, o ocupă cu rezolvarea ches­tiunii de orice natură înaintea tu­turor instanţelor judecătoreşti sau autotăţilor publice din Capitală. Sut scutiţi de cheltuelile depla­­sării cei din provincie, cărora „COTENCIOSUL“ le înlesneşte prin com­pondenţă aranjarea intereselor şi ideplinirea oricăror formalităţi, lăm­rindu-i şi cu consultaţiuni in pri­ materie juridică. CONTENCIOSUL“ funcţionează permanent sub conducerea d-lui a­­„Ifevsrul“ şi „Dimineaţa“, Bucu­­vint M. Graur în palatul ziarelor roţi. Muncitorul ceferist Harmati Mi­ri din Arad a fost arestat pentru :ne-majestate. In cursul lunei Mai 1933 va avea loe la Timişoara congresul interna­ţional de chimie. Congresul va fi urmat de o excursie la Reşiţa, Anina şi Băile Herculane. Un comitet de bănăţeni în frunte cu d. Octavian Furlungeanu, fost prefect, a hotărît să organizeze o mare expediţie ştiinţifică româneas­că, în Africa. Expoziţia aceasta va avea loc la începutul lunei Septem­brie 1933. Reţineţi mese pentru Reveillon, la Barul Presto. Tacâmul Lei 300. Jazz, dans, surprize. D-ra Bacuţa Rafail Panciu şi d. Alexandru stavi R. Sărat au plăce­rea a anunţa logodna lor. D. profesor Gh. Ionescu.Siseşti a fost confirmat membru în consiliul de administraţie al Băncii centrale cooperative. Alegerile pentru Camerele de a­­gricultură din judeţele Ciuc şi Pra­hova au fost amânate: pentru Ciuc la 11 Martie şi pentru Prahova la 10 Martie. D-nii Ion Buzea şi G. Zugravescu au fost numiţi directori de liceu, primul la liceul de băeţi din Ora­­viţa iar al doilea la liceul „Meşotă“ din Braşov. D. C. Nedelcu a fost delegat să inspecteze cercetăşia la toate şco­lile din ţară. Au fost numi«^u t'Au definitiv in învăţământulB­.joiesf-nal urmă­torii profesori ş9 knrd­eS'1-re: Elena Constantinescu IsL^cr^0'’'' Ana Fi­­­lipescu la Piteşticontenta Mi­­hăsscu la Braşov;% Eleni Vasdescu la Brăila; V. ZiibcA,v la ^-şinău; D Vasiliu, Iordan MManova Eugenia Iliescu şi d-na NediO, la Bu­cureşti; d-na ^omu lr Braşov. D. N. Apăteanu a pYtrem­bru în consiliul de aa^fcoaVî^Xe al Regiei autonome a poî^Bctur*: tai­lor de comunicaţie 1 Sindicatul artiştilor dramatoi şi li­­lirici din România. Invită pe mem­bri săi să binevoiască a lua parte la Adunarea generală extraordinară ca­re ,va avea loc joi 5 Ianuarie 1933 ora 10 dimineata la sediul Sindicatului din strada Brezoianu No. 27 la ordinea zi­lei find chestiunea clasam­entului va­lorilor mobiliare ale Sindicatului. In numărul de săptămâna aceasta al ,A.deverului literar” colaborează d-nii Mihail Sadoveanu, Gala Galac­­tion, T. Arghezi, Ion Minulescu, Jean Bart, N. Davidescu, Al. O. Teo­­doreanu, G. Călinescu, Al. A. Phili­­ppide, M. Sevastos, I. Igiroşianu, H. Blazian, etc., etc. Ministerul instrucţiunii a dat o decizie prin care hotărăşte menţi­nerea dispoziţiilor din anul trecut prin care se acordă normaliştilor dreptul de a da examene de dife­renţă pentru liceu, aceasta întrucât secţia pedagogică universitară a fost desfiinţată. Data şi locul unde se vor ţine a­­ceste examene se vor fixa ulterior­. D-nul consilier V. Bordeianu şi judecător Victor Popovici au fost delegaţi în ministerul de justiţie pentru reorganizarea, din punct de vedere tehnic, a direcţiei judiciare din acest minister. Suveranul a semnat decretul de promulgare a legii care a autorizat Cassa de depuneri să împrumute Creditului Urban din Iaşi suma de 40 milioane Iei pe termen de 5 ani, pentru lichidarea împrumutului an­­terior contractat şi pentru plata ca­noanelor datorate. Timbrul de aviaţie Conform art. 12 din legea privi­toare la fondul naţional al aviaţiei a­ctele care beneficiază de scutire în baza legii timbrului, sunt scutite şi de plata timbrului de aviaţie. In consecinţă actele de orice na­tură ale Regiei aut. C. F. fiind scu­tite de taxa timbrului fiscal prin art. 22 § 1 legea timbrului vor be­neficia şi de scutirea de timbru de aviaţie. Ucrainieni arestate in Polonia VARŞOVIA, 29 (Rador). — In ur­ma atentatelor teroriste săvârşite in ultimul timp, in unele regiuni ale Poloniei, autorităţile poloneze su­praveghează de aproape organizaţii­le ucrainiene şi persoanele suspecte de activitate anti-guvernamentală. Au fost arestaţi numeroşi studenţi, printre cari unii sunt cunoscuţi pentru acţiuni politice subsersive. Lângă Lwow poliţia a arestat un preot ortodox şi doi medici, cari după ce li s-a luat un interogatoriu­­ amănunțit, au fost puși în libertate. * Citiţi „RADIO“

Next