Adevěrul, ianuarie 1933 (Anul 47, nr. 15030-15053)
1933-01-01 / nr. 15030
Pagina 2-a Cartea Sârbâtorilor f Tot atât de frumoasă pe căi utilă, e cel mai fericit dar care se poate oferi de sărbători. Cartea oricui, tânăr sau adult. Legată în pânză, cu o copertă în culori, o supracopertă în fotomontaj, şi 200 planşe impresionant imprimate la tief druck, cu un text nu mai puţin senzaţional şi instructiv. „Privelişti Româneşti, constituesc podoaba cea mai de seamă a tiparului românesc, a vesei de lucru a unui şcolar şi a celui mai pretenţios birou de intelectuali. Ministerul instrucţiunei, recomandând-o tuturor şcolilor din ţară, cu ordinul circular No. 134620/932, a caracterizat-o astfel: „constitue cea mai fericită contribuţie pentru educaţia gustului de pitoresc şi drumeţie din câte publicaţii avem in acest gen”. „Privelişti Româneşti” se deschid astfel, sistemic şi plastic, spre o ţară văzută in ce are ea mai frumos şi inedit, ca o fereastră către toate comorile etnice şi naturale autohtone... AL.BADAUJA DESCOPERIREA COMORILOR PRIN RADIO Un aparat, care permite să găsim cu uşurinţă locul exact al metalelor îngropate sub pământ publică numărul special de Crăciun al excelentei reviste „Radio-Fonia“ 56 pagini ilustrate. Preţul 10 lei. Aventurile lui Paturel atât de comice şi senzaţionale ÎNCÂNTĂ ŞI PASIONEAZĂ ÎNTREG TINERETUL, ŢĂRII Au apărut până azi 10 broşuri ilustrate în culori. — Prima fascicolă gratuit. 80 MII LEI CÂŞTIG AŢI AUZIT DE: G*amo£«mul F©fco« Electrie Cartea vorbită Foto-Electro ra£ui G a pdiamst automat BaxeSe Cosmice Acestea sunt cele mai importante realizări ale savanţilor care au fost înregistrate în ultima vreme de omenire. Aceste MIRACOLE 10RERVE (Realizările senzaţionale ale ştiinţei în 1932) sunt pe larg desbătute și comentate într’un articol popular, care a apărut în excelentul număr de Anul Nou, al celei mai bune publicații săptămânale din ţară, pasiQOAZ tabnte . „REALITATEA ILUSTRATĂ“ 32 pagini tipărite la Tiefdruck (foto-fotogravură) De vânzare pretutindeni. Preţul 10 lei Chinuit şi fiziceşte, dar mai ales moralmente, d-lul Petru nu a mai putut suporta această viaţă de infern. A plecat din Tulcea, a venit la noi conducătorii socialişti, ne-a expus cazul şi ne-a cerut sfatul. Nu am găsit să-i recomandăm o altă soluţiune, decât aceia de a se adresa unui juriu de onoare, căruia să-i supue spre judecată situaţiunea ce i se creiase. Ne-a ascultat. S‘a adresat la personalităţi, cari prin situaţiunea lor socială erau la adăpostul oricărei bănueli de parţialitate. Juriul s’a constituit din cinci persoane şi anume : Bogdan Petriceicu Hasdeu, savantul profesor, basarabean de origină şi pasionat anti-tarist; Paul Stătescu, fostul prefect de Tulcea; I. G. Bibicescu, mai târziu guvernatorul Băncii Naţionale; marele savant şi naţionalist prof. C. Istrati, cunoscutul scriitor prof. Th. D. Speranţă. Aceştia s-au întrunit, au examinat toate actele prezintate şi şi-au dat verdictul. In „Lumea Nouă“ dela 6 Decembrie 1898, s‘a publicat o dare de seamă a lucrărilor juriului, încheiate cu următorul PROCES-VERBAL Astăzi la 1 Decembrie 1898, noi subscrisii: dr. C. Istrati, Paul Stătescu, I. Bibicescu şi Theodor Speranţă, întrunindu-ne sub preşedinţia d-lui B. P. Hasdeu, fiind fată d. doctor Petru Alexandrov, susţinut de către d. C. Gherea şi combătut de către d. Leonida Sterea, am ascultat toate cele expuse in privinţa chestiunii şi constatând că nu există nici o umbră de îndoială despre perfecta onorabilitate a d-lui doctor Petru Alexandrov, am conchis pe conştinţa noastră că nimic nu atinge sub raportul acuzațiunilor de până acum, onoarea domniei-sale. Pe lângă procesul-verbal de față, se mai alătură următoarele documente prin cari se atestă deplina corectitudine a d-lui doctor și se protestă totodată contra calomniilor de orice natură. 1) O scrisoare din partea d-lui deputat Vasile Kogălniceanu. 2) O scrisoare a d-lui căpitan Baicov din lași. 3) Un act subscris de domnii Z. C. Arbure, dr. F. Codreanu, dr. Crasescu, Axentie Frunză profesor, C. Sterie din laşi, şi d. Gherea- Dobrogeanu. (ss) B. P. Hasdeu, P. Stătescu, I. Bibicescu, Th. D. Speranţă, dr. C. Istrati. Drept comentar al acestui document, „Lumea Nouă“ tratează cu mare asprime, pe prefectul I. Neniţescu, în înţelegere cu care Leonida Stere, un fruntaş al politicii locale, ducea campania contra lui Petru şi se silise să-l acuze şi în faţa juriului. Atâta desnădejde şi groază au lăsat în inima doctorului Petru nedreptele prigoniri şi suferinţele îndurate de el şi de alţi locuitori din Tulcea, încât, atunci când ministrul de interne I. I. C. Brătianu m’a numit ca prefect în acel atât de important judeţ în Iulie 1908, doctorul Petru mi-a trimis — ca un răsuflet de uşurare — următoarea scrisoare: Iubite Jenică, Necredincioşii din judeţul şi oraşul Tulcea până azi a zis că nu există Dumnezeu pentru ei. Numiridu-te pe tine ca prefect la acest nenorocit judeţ — astăzi cu toţii intr'un glas au strigat — Tot mai există un Dumnezeu pentru noi. Sincerile şi respectuoasele mele complimente la scumpa ta soţie şi băiatului tău celui mic, iar tu primeşte toată dragostea de la prietenul tău devotat Dr. PETRU E inutil să mai spun că în timpul cât am funcţionat ca prefect la Tulcea am recurs adesea la sfatul şi concursul lui Petru, după cum de altminteri o mai făcuseră în trecut — am spus-o mai sus — şi alţi prefecţi de Tulcea, ca Remus Opreanu, Paul Stătescu și Luca Ionescu... Cc Atanasiu Un interesant proect de control financiar in Franţa PARIS, 29. (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei, deputatul Maurice Petsche a depus un proiect de ege pentru constituirea unui comitet de control financiar la Curtea de Conturi, care să urminteasca executarea bugetului extjflu,un control continuu asu"'"» iilor de stat. Acest comitet ari intre diversele minci publice şi ar ar iicace o politică de iniţiativa reformelo traiul exercitat a bugetului de-ar ară sabne.se consolează cântând „în casă“ îşi alină necazul şi luptă... pentru a aduce apoi prinos de înălţare unui sentimentalism tânăr, voios. Doină cânt, doină suspin Tot cu doina mă mai ţin... Doină zic, doină şoptesc Tot cu doina vieţuiesc.... Prin urmare, sufletul hârşit de nevoi simte necesitatea unei mângâieri, a unei tovărăşii. Acea mângâiere şi tovărăşie este nădejdea. Nădejdea implică o stare de spirit plină de energie. Combustibilul energiei îl formează emoţiunea estetică. Acest adevăr a fost înţeles de institutorii Capitalei. Fără a sta la îndoială, ei singuri au sărit să ofere vieţii sociale a Capitalei, cel mai necesar corectiv psihic: Melodia. Muzica înalţă sufletele, le purifică, le regenerează. Pline de ideal le redă din nou în vâltoarea luptei pentru pâine. „Corul institutorilor bucureşteni“ ştiind că sufletul orăşenesc are profunde afinităţi romantice cu „muzica populară“ şi deosebit interes pentru „muzica clasică“ oferă Capitalei muncitoare prilej de reconfortare psihică. Conştienţi de misiunea lor înaltă, institutorii bucureşteni vor să creeze în Capitală un spirit mai înalt, mai viu şi mai moral, prin ritmul sfânt al muzicii, dând din sufletul lor acea emoţiune înaltă, care transmisă pe unda melodiei, identifică simţirea sufletească, croind noui nădejdi şi impulsiuni de viaţă colectivă. Conduşi de bagheta maestrului Oancea, institutorii Capitalei vor porni în fiecare Sărbătoare prin mahalale spre a duce acolo razele mai luminoase ale vieţii sufleteşti, înfrăţind pe om prin muzică, ridici în sufletul său nu numai dorul de mai bine, dar şi convingerea că fiecare poate găsi în „eul“ său resurse demne de o viaţă mai bună. Beethoven nu ar fi fost atât de mare, dacă nu ar fi avut cine să-l popularizeze. Niciodată nu ar fi ajuns să fie nimbul simţirii fiecărui ins, fără bagheta popularizatoare a dirijorului, îmi amintesc plăcut de vizita institutorilor cehoslovaci la Bucureşti. Şi cu emoţie îmi vine în minte refrenul rapsodiei lui Nethball, desprins din armonia superbului „cor“ A venit şi la noi vremea, când trebuie să răscolim în suflete emotiunile adevărate cari merg la inimă, spre a face pe oameni mai buni. ceasta numai cu ajutorul taueste bine că au început inva ciripi în casa celui mai umil cetățean Doina“ noastră roodioasă, atât binefăcă-OPEA ijutoare mişcare în corpul medical Confirmări, transferări, pensionări La ministerul muncii şi sănătăţii s-a făcut următoarea mişcare în corpul medical şi farmaceutic: CONFIRMĂRI DEFINITIVE IN FUNCŢIUNE D-na Cornelia Andrei Ionescu se confirmă definitiv în postul de farmacist şef al spitalului central de boli mintale şi nervoase din Bucureşti. D-şoara Elena Luca se confirmă definitiv în postul de şef de secţie clasa I la serviciul igienii, din direcţiunea sănătăţii din minister; d. dr. VirgilDemetrescu-Duval se confirmă definitiv in postul de medic sanitar al circumscripţiei Păuneşti din judeţul Putna. D. dr. Cornel Petric actual medic secundar la spitalul de alienaţi din Oradea se confirmă în baza art. 458 din legea sanitară şi de ocrotire, ca medic asistent definitiv la acel spital; cona dr. Eugenia Alexandrescu, actual medic secundar al serviciului de chirurgie de la spitalul „Pavel şi Ana Cristea“ din Bacău, se confirmă, in baza art. 205 din legea sanitară şi de ocrotire, ca 11edic asistent definitiv la acel spital. D-na dr. Blebea Augusta se confirmă definitiv în postul de medic al circumscripţiei Perieţi din judeţul Ialomiţa. TRANSFERĂRI D-na dr. Evelina Margulies, actual medic definitiv al circumscripţiei Zilişteanca din judeţul Buzău şi d-na dr. Constanţa Mihălcescu, actual medic definitiv al circumscripţiei Gura Nişcovului din acelaşi judeţ, se transferă in aceeaşi calitate, una ii locul alteia, prin consimţământ reciproc; D. dr. Ioan Lenghe, actual medic definitiv al circumscripţiei Clejani din judeţul Vlaşca şi d. dr. V. Lazarovici, actual medic stagiar al circumscripţiei Siliştea din acelaş judeţ, se transferă in aceeaş calitate, unul în locul altuia, prin consimţământ reciproc; d. dr. Ioan Sabău, actual medic primar definitiv al secţiei de otorinolaringologie de la spitalul judeţean din Arad, se transferă definitiv, in postul de medic primar al secţiei de otorinalaringologie, de la spitalul „Profesor dr. V. Sion“ din Constanţa, pe ziua de 1 ianuarie 1933. PENSIONARI D. dr. Coloman Szirmay, medic defintiv al circumscripţiei Borod, din judeţul Bihor, se pune in retragere din oficiu, pentru a-şi regula drepturile la pensie, suferind de o maladie ce-l face impropriu serviciului; d. dr. Aurel Popovici, medic definitiv de circumscripţie urbană la municipiul Arad, se pune in retragere din oficiu, pentru a-şi regula drepturile la pensie, suferind de o maladie ce 11 face pentru totdeauna neapt de serviciu; d. dr. Popescu Berea Toma, medic al circumscripţiei Şipote din judeţul Iaşi, se pune in retragere din oficiu, pentru a-şi regula drepturi,e la pensie, fiind atins de un viciu, ce îl face incapabil de serviciu. Fixarea efectivelor armatei belgiene BRUXELLES, 29. (Rador). — Camera a adoptat cu 94 de voturi contra 69, proiectul de lege prin care se fixează efectivul contingentului militar pe 1933 la 61.500 soldați. ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE. ŞTIINŢĂ. ARTĂ, O CARTE VESELĂ D. Lucian Boz, recenzând în revista Ulise noul roman al d-lui Tudor Teodorescu-Branişte intitulat Domnul Negoiţă (ed Naţionala C. Ciornei), —smine: Titlul acestui volum svelt este el însuşi o şarjă. Căci nimic nu poate da mai mult acea tensiune şi descordare născătoare de comic, decât alăturarea modestului nume al d-lui Negoiţă de „Individul împotriva statului“ adică exact titlul unei fundamentale opere sociologice a lui Herbert Spencer. Motivul luptei individuale contra puterii statului este un leit motiv în opera literară a d-lui Teodorescu-Branişte. Apărut mai intâi în nuvela Duşmanul cifrelor din volumul Ochiul de nichel unde afdiirite demonia nomenclaturii, el este şi suportul subteran al celorlalte nuvele din volum, mai toate înfăţişând cazuri de progresiune în demenţă. Şi este ştiut că demenţa este o stare de polare de societate şi izbucneşte de obiceiu in psihismul omului anti-social.E sufocat de o prea mare presiune a mediului social. Fundătura Cimitirului No. 13, un roman de moravuri şi peisagii suburban© nu intră, e drept in această categorie de preocupări, in schimb d. Negoiţă reia tema cu amploare. Domnul Negoiţă reprezintă un complex al inferiorităţii sociale de care suferă intre alţii şi Salavin. Evident, n’ar fi fost nevoie să pomenim de Duhamel pentru că scrisul său sobru, grav şi înduioşat nu cadrează în intenţia romanului d-lui Teodorescu- Branişte, roman alert, scânteind pe alocuri de aforisme şi caracterizări spirituale. Este în roman o notă de grotesc, comic şi şarjă care domină şi care lasă pe planul al doilea tragicul soartei domnului Negoiţă. S’ar fi putut, poate cu mai mult folos găsi o notă gravă şi analitică. Metoda aleasă de d. Teodorescu-Branişte excelentă pentru a da un relief viu şi colorat poveştii d-lui Negoiţă. Acesta este una din multele epave ale vieţii, născute epave, şi incapabil de a se acomoda mediului. Un solitar, un om care vrea să fie lăsat în pace, care duce o viaţă întreagă dorul linişte! şi al singurătăţii şi care cade tocmai din cauza timidităţii ş a inconformismului său, în cele mai penibile încurcături. Astfel d. Negoiţă îşi aprinde pe un cap cu d-na Negoiţă. Tot astfel dintriun umil călător devine bolşevic. Eforturile grozave d© evaziune, evaziunea în fine, constitue unele din cele mai reuşite resorturi ale cărţii, in special în acea parte finală când sihăstrind liniştit la Buşteni, asistă la oclesiunea mitului domnului Negoiţă, devenit subit după dispariţia sa de la domiciliu, periculos agent bolşevic, satir, bandit şi dement. Finalul romanului nu rezolvă nimic. Negoiţă e adus acasă între baionete, simbolică instalare in aparatul de stat, din care evadase. Drama nesoluţionată a d-lui Negoiţă, veşnic aspirant la linişte, poate incepe din nou, oridecâte ori d. Negoiţă va evada, societatea va reintegra iarăşi pe fugarul recalcitrant. Problematica d-lui Negoiţă poate fi tratată grav, ca o problemă a omului singuratic, ce se simte copleşit de societate, semeni şi stat. Ar fi putut da um sunet adânc de umanitate. D. Teodorescu-Branişte a preferat să ne dea partea caricaturală a acestui tragic şi să ne înfăţişeze cu vervă care uneori aminteşte de Anatole France, un om ce se sbate între multiple inconformisme. Pe scurt, o carte cu probleme grave, tratată alert, cu un remarcabil dar de punere în scenă, cu siluete decupate precis şi pitoresc şi vervă aforistică. LUCIAN BOZ „Arhiva“, anul X A apărut Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială anul X, No. 1-4 cu un bogat conţinut Înfăţişând mai ales, Realitatea socială a satelor româneşti din rezultatele cercetărilor de monografie sociologică cu următorul cuprins: I. Studii: Le problémes des colonies et des mandats (1), par W. E. Rappard; Les démocratie scandinaves (1) par Christian Lange; Politica Institutului de emisiune al României in epoca depresiune mondiale de Octav Onicescu. II. Arhiva Monografică: Cadrul cosmologie: Determinări geofizice în așezarea satului Runcu (1) de Ion Cornea; Cadrul biologic: Evoluţia demografică a satului Cernova de D. Georgescu; Cadrul istoric: Vatra satului Cernova, de Henri H. Sahl; Cadrul psihologic: Individ şi societate în satul Fundul Moldovei, de Traian Herseni; Contribuţie la cercetarea mentalităţii satului, de Gh. Focşa; Despre inochenţie şi inochentism, de H. H. Stahl; Scrisori de război, de P. Ştefănuca; Contribuţiuni la problema calendarului în satul Cornova, de Ernst Berea; Manifestări economice: Teoria şi sociologia vieţii economice, de Mircea M. Vulcănescu; Bugete ţărăneşti, de Nicolăe Cornăţeanu; Datoriile agricultorilordin satul Runcu, de Roman Creşin; Industria morăritului la Runcu, de Adrian G. Negrea; O industrie ţărănească, de Em. Buznea. Manifestări spiritual: Despre boicotul de la Drăguş, de Const. Brăiloiu; Consideraţii statistice asupra vrăjitoriei satului Runcu, de Dochia Ioanovici; Practica magică a crescântului de „Strâns“ în satul Cornova, de Ştefania Cristescu; Un manuscris miscelaneu necunoscut, de Emil Turdeanu; Ceramica populară, de Mac Constantinescu; Jocuri din corn.. Fundul Moldovei, de Floria Capsali; Contribuţii la problema gustului popular, de N. Argintescu; Contribuţii la studiul limbilor speciale din Cornova (Păsăreasca) de Mihai Pop. Manifestări juridice: Caracterul devălmaş al familiei nerejene, d© Xenia C. Costaforu şi Henri H. Stahl. Manifestări politice: Nerejul in război (un fragment) de Nicolae Nonţ. Unităţi: Contribuţii la cercetarea unei gospodării ţărăneşti din satul Cornova, de Ion Zamfirescu. Relaţii: Categoriile sociale comorene, de Traian Herseni. Procese: Aspecte ale desfăşurării procesului de orăşenizare a satului Cornova, de Anton Golopenţia. Acţiunea monografică: Şapte ani de cercetări monografice, de Traian Herseni. III. Arhiva legislativă: Organizarea de garanţii juridice împotriva arbitrajului legislativ, de E. A. Poulopol. IV. Arhiva documentară: Coordonatele etnice în conceptul „Minoritate de ţară, de limbă şi religie“, de Corneliu Alex. Budescu; Basarabia în statistica universităţii din Iaşi, de Onisifor Ghicu. V. Mişcarea ideilor: Benedetto Croce (o schiţă asupra operei şi personaltăţii sale), de Tudor Vianu; Criza regimului capitalist de Victor I. Rădulescu- Pogoneanu, VI. Recenzii, VII. Cronica, VIII. Buletinul Institut, IX. Buletinul bibliografic (Sociologie 1930), X. Buletinul sălii cs lectură. Volumul conţine 987 pagini, precum şi un rezumat în limba franceză. Preţul unui volum 500 lei. De vânzare la toate librăriile din ţară. Baudelaire în româneşte . Alexandru Westfried a publi- cat un elegant volum de traduceri din „Fleurs du mal“ în editura „Luceafărul“. Volumul conţine cele mai interesante poezii ale lui Baudelaire şi tălmăcirile au o reală valoare artistică întrucât s-a menţinut exactitatea textului şi în acelaş timp atmosfera baudelairiană. Bizarele dar profundele poezii din „Fleurs du mal“, au păstrat în traducerile d-lui Alexandru Westfried înţelesul şi parfumul lor straniu. Menţionăm: Tristeţea lunei, înseninare, Gravură fantastică, Spleen, Armonia serii, etc. Volumul este însoţit de Un elogios cuvânt introductiv al d-lui Tudor Arghezi. Moartea lui Edouard David Poetul picardian Edouard David a murit acum câteva zile la Amiens. Nu era cunoscut la Paris deoarece scria in dialectul picard, dar era celebru în toată regiunea Sommei. Acolo, lasă o operă importantă. Edouard David era mult apreciat in Canada, unde descendenții vechilor emigranți continuă să vorbească în dialect picard. O manifestaţie pentru România în Cehoslovacia Luni 12 Decembrie, d. dr. G. Staca, consulul general al României la Praga, a ţinut la Olomouc, unul dintre cele mai mari şi mai bogate oraşe ale Moraviei, o conferinţă despre România. Oraşul Olomouc este reşedinţă arhiepiscopală şi totodată ami important centru cultural, industrial şi militar. Conferinţa d-lui dr. Staca a fost organizată sub patronajul Consiliului Municipal, al Universităţii Libere, al Camerei de comerţ şi al Clubului turistic din Olomouc, care au ţinut să dea acestei manifestări culturale un caracter cât mai solemn. Conferinţa a avut loc în sala cea mare a Camerei de comerţ şi a fost ascultată de un public select şi numeros, precum şi de toţi fruntaşii oraşului, de reprezentanţii autorităţilor locale şi a instituţiilor culturale şi economice. Au asistat, printre alţii, d. dr. Fischer, primarul oraşului cu întreg consiliul municipal şi d. general de divizie Kadlec, organizatorul legiunilor române din Rusia. Primarul oraşului, d. dr. Fischer, a salutat în mod călduros pe conferenţiar, aducând cu acest prilej, omagii României. Conferinţa d-lui dr. Staca, însoţită de foarte reuiste proecţiuni colorate, a fost ascultată cu mult interes şi a durat peste două ore. Conferenţiarul a prezentat deopotrivă de sugestiv România economică, turistică, culturală şi folcloristică. Conferinţa a repurtat un strălucit succes, devenind obiectul unei entuziaste manifestații de simpatie a orașului Olomouc,pentru România. Citiţi Dimineaţa Copiilor Expoziţia Verroon. Sub patronajul regelui, se va deschide la 1 ianuarie, la Ateneu, expoziţia postumă de gravuri, aquaforte a lui Nicolae Vermont. Zilele trecute a avut loc un handlet al comitetului „Francezii din Asia“ sub preşidenţia d-lui Claude Jarrére. Printre asistenţi erau şi d-nii: Pierre Benoit, Jean Atalbert, Alberte Pouvourville şi Roland Dorgele. S’a decis, scrie „Nouvvelles litteraires“ ca premiul literar bianual .Francezilor din Asia în valoare 25.003 fr. să fie decernat in 1933 sfârşitul lunii Martie. D. Méry autorul romanului „*,'ernes“ pare să aibă multe şans Centenarul unei d iprimerii Una din imprimeriile cele ma®" portante din Franţa, impricaria Pion îşi celebrează anul acesta cenitenarul. In 1832, Henri Pion a creat nrr€Xl' nă cu Béthune, o imprimerie 1 str- Vaugirard. Tipografia luă curât la" vânt și cele mai înalte persona^?literare frecventară casa lui unde. Acolo editau Balzac, Victor Hugo și prințul Napoleon, care mai târziu,’ devenind împărat numi pe Henri Pion „Tipograful împăratul^In 1852 s’a creat in casaj frauciere marea tipografie de ai- Colecţia istorică, apoi romanele SâTS au fost editate la Pion, de un scol, formează sufletul Franţei litrare, cu care vechea şi mereu actla imprimerie, poate, cu drept ciient, să se mândrească. BURTA CECULUI de i I. imiojPcscu Nu este numai ct-îer.ia vieţii unui cercetaş din tinj rJa sboiului, ci o apoteozare a ca instituţie menită să îrpteMpe copii către muncă şi dragc£je Mţară. Este o carte care p,poate, nu trebue, să lipsească j^ftiblioteca cercetaşului, dar şi fj^Buţilor cu grijă pentru educaţi^^Hăcoasă a copiilor lor. Numeroţj^Bguri ilustrează textul. Cartea Românească. Lei 60 Punerea sub Indiftre a funcţionarilor din fiinţe Sancţionarea faptelor prejudicial autorităţi publice Ministerul de finanţe a constatat că unii funcţionari ai acestui def partament deşi sunt trimeşi in faţa instanţelor penale pentru fapte grave, totuşi nu sunt trimeşi în faţa comisiilor de disciplină şi sunt ţicnuţi suspendaţi cu anii până la pro-nunţarea justiţiei penale. Pentru a înlătura aceste situaţii dăunătoare intereselor serviciului şi , având în vedere că, în sistemul legii statutului funcţionarilor publici, acţiunea disciplinară este independdentă de acţiunea penală, conform art 28 din legea statutului şi 113 din regulamentul său, ministerul de i .finanţe a dispus următoarele: NORME PENTRU FUNCŢIONARII STABILI ( Când un funcţionar a fost pus , sub inculpare pentru comiterea , vre-unor fapte penale şi imediat ce , parchetul, va fi dat rechizitorul in- troductiv de începerea cercetărilor, ■ se va aduce cazul imediat la cunoş- tinţa ministerului printr’un raport complect in care se va arăta precis, cari sunt faptele de cari este bănuit funcţionarul. Se va arăta dacă, dupe , rezultatul primelor investigaţii, e- ,xistă probabilitatea că bănuelile cari au motivat începerea cercetărilor, se vor putea dovedi şi dacă , menţinerea in serviciul activ a funcţionarului nu este prejudiciabilă libertăţii cercetărilor şi în fine dacă punerea sub inculpare a funcţionarului, a avut un răsunet deosebit în opinia publică locală. Aceasta, în scopul ca ministerul să poată aprecia dacă — in cazul când suspendarea funcționarului nu este obligatorie în baza art. 58 din legea statutului — nu se impune o suspendare pe baza art. 57 din aceiaşi lege. Raportul va cuprinde un aviz categoric în ceia ce priveşte suspendarea din funcțiune. Dacă suspendarea se impune prin însăși natura sau gravitatea faptelor, administratorul financiar va ridica provizoriu şi sub rezerva aprobării ministerului, atribuţiunile funcţionarului, comunicând aceasta prin acelaş raport. După sesizarea ministerului, se vor începe de îndată şi paralel cu cercetările penale, cercetări de ordin administrativ, cu scopul de a stabili şi aprecia infracţiunile comise de funcţionar din punct de vedere disciplinar. Se menţionează că, aprecierea din punct de vedere disciplinar a faptelor comise de un funcţionar este diferită de aprecierea lor penală. Prin urmare, chiar dacă rezultatul cercetărilor penale este ordo- Verbe... Verbe... Vorbe... Un prieten al meu a ajuns să aibă din avariţie, al şaselea simţ, simţul cheltuelii, cu care percepe lucrurile înainte de a le fi perceput cu celelalte cinci. Când se aprinde un chibrit, pe-o scară întunecoasă, unii aud lemnul trosnind, alţii văd flăcăruia, alţii simt pucioasă pe cerul gurii, altora le place sau nu, mirosul, cel care a aprins chibritul poate că-şi frige degetele. Prietenul constată că s-a mai cheltuit ceva. *** Ce ne foloseşte mai mult? O carte citită sau o zi trăită? *** Ca să-şi scuze trândăvia, leneşul a inventat cuvânt „arivist“ cu care degradează pe luptători. *** In aceste vremuri de ceaţă, să căutăm ca măcar din scrisul nostru să se înalţe luminoşi arhanghelii albi, cu aripile de argint, împărţitoare de armonii senine şi sonore. VICTOR EFTIMIU Premiul francezilor din Asia nanţă definitivă de neurmărire şi faptele comise nu au putut întruni toate elementele unei infracţiuni penale, aceste fapte sau împrejurările în cari au fost comise, vor fi examinate în raport cu funcţiunea publică şi apreciate din punct de vedere disciplinar, urmând ca independent dacă aceste fapte au scăpat sancţiunea penale, să fie supuse sancţiunei disciplinare, dacă comiterea lor constituie o abatere disciplinară. Aceste norme se vor aplica numai funcţionarilor cari se bucură, de stabilitate. FUNCŢIONARII 1 NESTABILI Pentru cei nestabili, de îndată ce există probe sau indicii suficiente că faptele ce li se pun in sarcină sunt reale, şi aceste fapte sunt de natură a fi incompatibile cu menţinerea lor în serviciu, se va propune imediata lor ndepărtare din funcţiune prin lăsări în disponibilitate sau destituire, după gravitatea acestor fapte. Procedura indica, prin normele de mai sus, are drept scop să sancţioneze la timp faptele de natură a prejudicia interesele serviciului şi prestigiului automaţilor financiare şi să îndepărteze dela exerciţiul unei funcţiuni publice, elementele certate cu legea penală, cam la adăpostul dreptului rezultând din stabilitate, primele ani întregi salarii, fără să presteze serviciile corespunzătoare. Ca primă măsură de aplicare, ministerul a dispus a se examina toate cazurile de acest fel cari se găsesc în curs , a i se înainta de urgenţă, atât cercetările administrative cât şi actele din dosarul instrucţiei indicae mai sus, pentru fiecare din cazurile în cari există dată ordonanţa definitivă. Pentru cazurile în cad cercetările întreprinse de planele judecătorești sunt în curs, i se va comunica în ce stadiu se găsesc aceste cercetări. --------------- w» ■ ■— -------------- Desființarea coloniei penitenciare din Lipari ROMA 29, (Rador). — începând dela 10 ianuarie 1933, colonia din insula Lipari, unde se ţin deţinuţii politici, va fi desfiinţată. INFORMAŢIUNI Consiliul - miniştri a decis la 23 Decembrie 11. că se vor aplica şi Italiei dispziţiunile legii pentru aranjarea păţilor cu statele care au introdus rstricţiuni de devize. Aşadar reguarea plăţilor cu Italia se va face acum prin Oficiul de Compensare. Decizia consiliului a fost publiată in „Monitorul Oficial“ din 29 Dcembrie crt. Direcţinea Creditului Urban din Iaşi face cunoscut că plata cuponului pe inuarie 1933, se va efectua cu incepre de la 16 Ianuarie 1933. La Oj a fost găsit în nesimţire im necuoscut. S’a stabilit că el s’a intoxict cu spirt metilic. „CONTENCIOSUL“, birou de informauni judiciare şi administrative, o ocupă cu rezolvarea chestiunii de orice natură înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti sau autotăţilor publice din Capitală. Sut scutiţi de cheltuelile deplasării cei din provincie, cărora „COTENCIOSUL“ le înlesneşte prin compondenţă aranjarea intereselor şi ideplinirea oricăror formalităţi, lămrindu-i şi cu consultaţiuni in pri materie juridică. CONTENCIOSUL“ funcţionează permanent sub conducerea d-lui a„Ifevsrul“ şi „Dimineaţa“, Bucuvint M. Graur în palatul ziarelor roţi. Muncitorul ceferist Harmati Miri din Arad a fost arestat pentru :ne-majestate. In cursul lunei Mai 1933 va avea loe la Timişoara congresul internaţional de chimie. Congresul va fi urmat de o excursie la Reşiţa, Anina şi Băile Herculane. Un comitet de bănăţeni în frunte cu d. Octavian Furlungeanu, fost prefect, a hotărît să organizeze o mare expediţie ştiinţifică românească, în Africa. Expoziţia aceasta va avea loc la începutul lunei Septembrie 1933. Reţineţi mese pentru Reveillon, la Barul Presto. Tacâmul Lei 300. Jazz, dans, surprize. D-ra Bacuţa Rafail Panciu şi d. Alexandru stavi R. Sărat au plăcerea a anunţa logodna lor. D. profesor Gh. Ionescu.Siseşti a fost confirmat membru în consiliul de administraţie al Băncii centrale cooperative. Alegerile pentru Camerele de agricultură din judeţele Ciuc şi Prahova au fost amânate: pentru Ciuc la 11 Martie şi pentru Prahova la 10 Martie. D-nii Ion Buzea şi G. Zugravescu au fost numiţi directori de liceu, primul la liceul de băeţi din Oraviţa iar al doilea la liceul „Meşotă“ din Braşov. D. C. Nedelcu a fost delegat să inspecteze cercetăşia la toate şcolile din ţară. Au fost numi«^u t'Au definitiv in învăţământulB.joiesf-nal următorii profesori ş9 knrdeS'1-re: Elena Constantinescu IsL^cr^0'’'' Ana Filipescu la Piteşticontenta Mihăsscu la Braşov;% Eleni Vasdescu la Brăila; V. ZiibcA,v la ^-şinău; D Vasiliu, Iordan MManova Eugenia Iliescu şi d-na NediO, la Bucureşti; d-na ^omu lr Braşov. D. N. Apăteanu a pYtrembru în consiliul de aa^fcoaVî^Xe al Regiei autonome a poî^Bctur*: tailor de comunicaţie 1 Sindicatul artiştilor dramatoi şi lilirici din România. Invită pe membri săi să binevoiască a lua parte la Adunarea generală extraordinară care ,va avea loc joi 5 Ianuarie 1933 ora 10 dimineata la sediul Sindicatului din strada Brezoianu No. 27 la ordinea zilei find chestiunea clasamentului valorilor mobiliare ale Sindicatului. In numărul de săptămâna aceasta al ,A.deverului literar” colaborează d-nii Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, T. Arghezi, Ion Minulescu, Jean Bart, N. Davidescu, Al. O. Teodoreanu, G. Călinescu, Al. A. Philippide, M. Sevastos, I. Igiroşianu, H. Blazian, etc., etc. Ministerul instrucţiunii a dat o decizie prin care hotărăşte menţinerea dispoziţiilor din anul trecut prin care se acordă normaliştilor dreptul de a da examene de diferenţă pentru liceu, aceasta întrucât secţia pedagogică universitară a fost desfiinţată. Data şi locul unde se vor ţine aceste examene se vor fixa ulterior. D-nul consilier V. Bordeianu şi judecător Victor Popovici au fost delegaţi în ministerul de justiţie pentru reorganizarea, din punct de vedere tehnic, a direcţiei judiciare din acest minister. Suveranul a semnat decretul de promulgare a legii care a autorizat Cassa de depuneri să împrumute Creditului Urban din Iaşi suma de 40 milioane Iei pe termen de 5 ani, pentru lichidarea împrumutului anterior contractat şi pentru plata canoanelor datorate. Timbrul de aviaţie Conform art. 12 din legea privitoare la fondul naţional al aviaţiei actele care beneficiază de scutire în baza legii timbrului, sunt scutite şi de plata timbrului de aviaţie. In consecinţă actele de orice natură ale Regiei aut. C. F. fiind scutite de taxa timbrului fiscal prin art. 22 § 1 legea timbrului vor beneficia şi de scutirea de timbru de aviaţie. Ucrainieni arestate in Polonia VARŞOVIA, 29 (Rador). — In urma atentatelor teroriste săvârşite in ultimul timp, in unele regiuni ale Poloniei, autorităţile poloneze supraveghează de aproape organizaţiile ucrainiene şi persoanele suspecte de activitate anti-guvernamentală. Au fost arestaţi numeroşi studenţi, printre cari unii sunt cunoscuţi pentru acţiuni politice subsersive. Lângă Lwow poliţia a arestat un preot ortodox şi doi medici, cari după ce li s-a luat un interogatoriu amănunțit, au fost puși în libertate. * Citiţi „RADIO“