Adevěrul, februarie 1933 (Anul 47, nr. 15055-15078)

1933-02-02 / nr. 15055

Regretabila noastră obişnuinţă de a întovărăşi interview-mile cu o grăbită „prezentară", — nu ne o­­bligă, fireşte, in cazul de faţă, la rectificări în biografia poetului. E drept că şi omul politic Oct. Goga se trage spiritualiceşte din cântăreţul suferinţelor ardeleneşti. In fiecare­ discurs ce-l rosteşte, în fiecare rând, ce-l scrie vibrează mistica patriei ameninţate. D. Go­ga vrea poate să arate că chema­rea lui nu s’a mistuit îndată ce de­stinul a intrat in alte făgaşuri. ★ Intre „Adevărul" şi d. Goga au existat întotdeauna deosebiri esen­ţiale. D. Goga are concepţii şi me­tode pe care noi nu le subscriem. Condeele noastre s’au încrucişat şi poate se vor mai încrucişa. Dar ju­decăţile pe care cl-sa le formulea­ză, sunt demne de tot interesul. O inteligenţă pasionată, slujită de un admirabil talent literar — ştie oricând să dea poezie şi culoare celei mai prozaice dispute. Şi ştie chiar să greşească frumos... — PRICSMA RÂULUI... — „Cum judecaţi izbucnirea crn­­stei de guvern şi motivele care au dus la această situaţie?” — Nu cred că mă înşel când afirm că actuala criză politică fi în mare sparte actuala criză sufletească a stăni derivă din speciala psihologie a d-lui Iuliu Maniu. Structura cu totul particulară a mentalităţii d-sale e direct răspun­zătoare pentru starea haotică de azi din politica ţării.­­ In trecutul nu tocmai depărtat am scris numeroase pagini pentru a lămuri opiniei publice pe ce te­meiuri şubrede se rezema mesia­nismul, care la un moment dat, îm­pletise o aureolă împrejurul fostu­lui preşedinte al consiliului diri­ment. Astăzi realitatea vine să confir­me constatările mele de em­ şi Ro­mânia plăteşte scump o legendă care se dărîmă. De ce a plecat de la guvern, mă întrebaţi­­ dv.? Care sunt motivele în puterea cărora a­m luat atitudinea de astăzi faţă de Coroană? Totul se rezumă, cred, în personalitatea cu totul dis­tinctă a fostului premier. Nehotărî­­rea şi fuga de răspundere au fost totdeauna la baza acestui caracter ,prea puţin înrudit cu psihologia curentă a mediului românesc. Eu nu vreau să zugrăvesc în aceste ‘declaraţii pripite un portret, dar invit pe oricine să se gândească, măcar câteva clipe în ce anume do­meniu de gândire s’a manifestat, până astăzi, activitatea intelectuală a acestui ilustru sexagenar. Trăim vremuri cumplit de grele, în care ■e perfect justificat să descifrăm taina existenţii fiecăruia dintre noi. I «OMUL LEGENDEI« D. Maniu a fost totdeauna omul legendei. Plecarea pripită de la gu­vern se explică tocmai prin acest instinct de autoconservare. Văzân­­du-se copleşit de grave probleme de stat pe care se simţea prea slab pentru a le rezolvi, a inventat un ■conflict constituţional după care s’a retras, ca după un paravan, de tinde operează misterios ca să-şi refacă mitul. Cum adică, probleme­le grave care sunt astăzi la ordi­nea zilei nu puteau fi puse la punct fiindcă d-sa nu avea „mână liberă“, ca să dispute de soarta câtorva fi­nal­­i funcţionari? Nu cumva starea deplorabilă a funcţionarilor publici persistă încă, fiindcă colonelul Ga­­vrilă Marinescu e în fruntea poliţiei? Oare conversiunea datoriilor agri­cole a fost amânată până la Apri­lie de d. Iuliu Maniu, anarhizând definitiv raporturile dintre creditori şi debitori, din pricina că genera­lul Dumitrescu a fost ţinut mai de­parte în fruntea jandarmeriei? Du­ceţi, vă rog, firul înainte şi veţi vedea, că nu pretinsa ştirbire a pre­rogativelor constituţionale, ci ne­putinţa absolută a unei guvernări acefale ne-a împins la marginea prăpastiei. D. Iuliu Maniu fugind de pe te­ren şi-a codificat pur şi simplu a­­ceastă neputinţă. Că în vremuri tulburi d-sa s’a crezut în drept să ia o atitudine făţiş ireverenţioasă la adresa Coroanei, cu atât mai rău pentru d-sa. Lumea noastră a­­re destul bun simţ pentru a-şi da seama că asemenea exerciţii de stil sunt un joc primejdios. Exilul d-sa­le de pe Riviera nu e numai un act de neseriozitate în împrejură­rile actuale, ci şi recunoaşterea că în propriul d-sale partid a fost în­frânt. Că în acest crepuscul a fost în­tovărăşit şi de d. Mihalache, care simte deasemeni chemările occi­dentului, nu e numai o întâmplare. Trăim zile grele. E crivăţ afară. Trosnesc copacii şi mor legendele... O SITUATIIF PARADOX­S­CALA __ Şi ce părere aveţi despre felul in care s’a resolvit criza?” 1­­ —Nu trag la îndoială bunele In­tenţii aie d-lui Vaida. Nu vreau să umbresc câtuşi de puţin obiec­tivitatea aprecierilor mele prin re­zonanţa inoportună a adversităţii noastre din trecut. Fiindcă în îm­prejurările de astăzi trebue să pri­vim mai mult înainte, decât îna­poi. Dar nu văd în partidul naţional ţărănesc astăzi platforma de soli­daritate, care se cere unei guver­nări şi în zilele cele mai normale. Voi vorbi la Cameră şi voi analiza această situaţie cu totul paradoxa­lă, necunoscută încă în analele po­litice: şeful la opoziţie, partidul la guvern. D. OCTAVIAN GOGA Majoritatea actuală se găseşte intr’o penibilă bifurcaţie politică ca­re o lipseşte şi de forţa morală a unei coheziuni, pe lângă atâtea certificate de incapacitate care par a anunţa o adevărată prăvălire­ în viaţa noastră publică. TREBUE O SFORŢARE EROICA, ALTFEL IN­TRĂRI IM FAZA CONVUL­­SIUNILOR — Cum vedeţi atunci remedierea stărilor actuale? — In ziarul dv„ înainte cu doi ani, cerându-mi-se un interview, am declarat că România* se găseşte în stare prerevoluţionară. Constatarea mea a făcut mult zgomot atunci şi unii m’au învinuit de pesimism, al­ţii de exagerare. Vă puteţi închipui că nu cu ini­ma uşoară am lansat această de­finiţie, care m’a costat mult sbu­­cium sufletesc. Ei bine, de atunci şi până astăzi am mers din rău în mai rău. Nu ZIT sa„tafi,ie haosu! în care ne sbatem­­ undea nu vreau să alar­­mez societatea noastră stăpânită în fibrele ei de un periculos cutre­­mur molecular. Afirm însă un a­de­­văr când constat că ţara nu e gu­­vernată şi când mărturisesc că nu­mai o schimbare de regim poate întrerupe valul de negre presim­ţiri, care fâlfâie astăzi peste cre­ştetele mulţimii. Aici se cere o sforţare eroică, o atmosferă morală nouă, care daca nu intervine repede, România intră în faza convulsiunilor. Vă spun aceste cuvinte cu sin­ceritatea onestă care pătrunde su­fletul meu la această răspântie tristă a istoriei noastre“. -„ Fără îndoială, că atribuind poli­ticii d-lui Maniu toată pricina rău­lui de azi, d. Oct. Goga e de un su­biectivism înverşunat. Complexita­tea situaţia prezente e rezultatul unor fenomene economice şi socia­le pe care un singur om nu le poa­te nici provoca şi nici agrava. In partea finală a interwiew-ului d-sale, d. Goga face insă unele considerata de o gravitate excep­țională. H. Soreanu* Ancheta „Adevemlui“ printre șefii de partida erizatieMrn, cauzele $irezelvirii?er «Dacă nu internic o sforțare eroică, România intră în faza convulsiunii or“ „ .... Declarative d-lui Octavian Anchetarea afacerii de spionaj dela poşta centrală Cum trăia Tewekelev o.__„„„­.„ÎS (v-intim­ă fii Când d. Pituletecu actualul biroc-Siguranţa generală continuă cu asiduitate cercetările in chestiunea afacerii de spionaj dela poştă. OMUL CU PATRU NUME Pe ziua de eri a fost audiată gaz­da lui Tewekelev anume d-na Eliza T­isi din str. ştirbei Vodă 44 şi ne­potul ei Araton Himeş. Ambii au dat lămuriri asupra modului de via­ţă a lui Tewekelev arătând cum a­­cesta primea regulat dolari din străinătate. Uneori le spunea că a­­re o moştenire în America, alteori că părinţii săi posedă un depozit la o bancă din Berlin şi că acestea sunt Bursele de unde îi vin regulat ba­­niiTewekelev ducea o viaţă largă şi nu făcea nici un fel de obiecţiuni asupra sumelor pe care gazda i le cerea pentru cheltuielile de între­ţinere a casei. Gazda a mai dat deasemeni o serie de lămuriri asu­pra persoanelor cari ii vizitau pe Tewekelev. S’a mai stabilit că Tewekelev pri­mea corespondenţa şi banii pe 4 a­­drese. Pe cea din str. Ştirbei Vodă pe numele lui, prin portarul dela institutul de medicină veterinară pe care l’a indus în eroare spu­nând că il chiamă Mihail Dragos­­lavsky, şi pe adresa unei studente căreia i se prezentase sub numele de Petar Vâlcov. S-a stabilit că atât portarul cât şi studenta nu aveau nici o cunoştinţă de conţinutul scri­sorilor ce primeau şi pe cari le pre­dau intacte lui Tevekelev. A patra adresă era acea a lui Bo­ris Ivanov comerciant din­­al. Ra­­hovei 3S3. Cu acesta Tevekelev a­­vea legături foarte strânse şi dese­ori atunci când banii nu li soseau la timp se împrumuta de la el cu diefrite sume, întrucât asupra lui Ivanov planează oarecari bănueli el a fost reţinut la dispoziţia in­strucţiei. CLASAREA MATERIALULUI In urmărirea şi descoperirea ace­stei organizaţii de spionaj siguran­ţa generală a fost mult ajutată de funcţionarii superiori ai poştei şi­­ in special de diriginta de oficiu cari au dat un concurs real la idtentifi­­carea celor cari divulgau telegra­mele şi scrisoril­e oficiale.________ «5L. AIJUWIIUWIIIJI ■ mi HHIBMMM—» Când d. Pituletecu actualul direc­tor general al poştei a luat condu­cerea acestei instituţii, d-sa a fost pus in curent cu urmărirea ce se face. D-sa a dat ordin funcţionari­lor superiori să dea tot concursul pentru prinderea spionilor. Cercetările vor continua încă câ­teva zile, deoarece organele sigu­ranţei pentru a dovedi partea c­e­vină a celorlalţi funcţionari de la poştă, arestaţi şi implicaţi în acea­stă chestiune, trebue să îndepli­nească o muncă foarte migăloasă. Şi anume: să cerceteze dosarele cu telegrame, să le identifice cu copiile ajunse în mâna anchetatorilor, şi să stabilească apoi cari sunt func­ţionarii prin mâna cărora au tre­cut şi cari sunt acei cari ie-au di­vulgat conţinutul. * Direcţiunea generală a poştelor a dat o deriziune prin care suspen­dă din serviciu pe toţi acei func­ţionari cari se află astăzi implicaţi in afacerea de spionaj descoperită de siguranţa generală a statului. In cursul zilei de astăzi direcţiu­nea poştelor de acord cu siguranţa statului va da un comunicat in acest sens. Prelungirea termenului pentru depunerea tablourilor de salariaţi S-a prelungit până la data de 10 Februarie inclusiv, termenul prevă­zut in art. 7 din legea pentru repre­­siunea evaziunii fiscale, referitor la obligaţiunea firmelor Individuale şi a societăţilor de a depune liste cu­prinzi­nd numele si domiciliul per­soanelor, pe care le-au utilizat in cursul aului 1932. In acesta liste, firmele trebue să arata sumele plătite în acel an sub formă de salarii, tantieme, partici­­pare la beneficii sau sub alte for­me. Acei cari nu vor depune în termen tablourile de mai sus, vor fi supuşi sancțiunilor prevăzute de articolul 7. Banchetul in onoarea d-lui J. J. Bernard Societatea autorilor dramatici ro­mâni a oferit era un banchet la „Cina“ în onoarea d-lui Jean Jacques Bernard. Au ridicat toasturi d-nii Ion Mi­­nulescu, Em. D. Fagure și Caton Teodorian, cărora le-a răspuns d. Jean Jacques Bernard. O nouă luptă intre chinezi şi japonezi TOKIO, SO (Rador). — După in­formaţii venite din Mukden, un pu­ternic detaşament chinez a atacat azi dimineaţă la ora două localita­tea Siumenkuo. Atacul a fost respins de trupele japoneze. Chinezii au lă­sat pe câmpul de luptă un mare nu­măr de morţi, in timp ce japonezii nu au suferit aproape nici o pier­dere. Explozie la o mină VARŞOVIA, 30 (Rador). — O pu­ternică explozie a devastat azi di­mineaţă Sala maşinilor de la mina de cols „Wolfgang” din Ruda (Si­­lezia). Trei lucrători au fost grav răniţi. Caza exploziei pare a fi un de­fect al unei ţevi de gaz. Rebrianu din mâna nici unui I* eefifean nu trab­un ^ s â linsmască B —— C0 r r ascoalo­­ s a c ■■......­.....■■■■■■ o — ci an I Urlu­ng ADEVĂRUL D. profesor Icrp proclamat doctor „honoris causa“ al Universităţii din Roma ROMA, 30 (Rador). — In cadrul unei ceremonii solemne, Universi­tatea din Roma a decernat azi d-lui profesor N. Iorga titlul de doctor ,„ionoris causa” In litere şi filoso­­fie. La această ceremonie au partici­pat autorităţile politice, numeroase personalităţi culturale şi un imens număr de studenţi. D-nii Rocco, rectorul Universită­ţii, şi De Francisci, ministru, au ti­nut discursuri in cari au elogiat ac­tivitatea şi personalitatea d-lui prof. Iorga. D. Iorga a răspuns mulţumind şi subliniind continuitatea spiritului roman in România dealungul vea­curilor. Raidul aviatoarei Bailey BORDEAUX, 30 (Rador). — A­­viatoarea Lady Bailey, despre care nu se mai știa nimic de Vinerea trecută, a aterizat azi la ora 14 și 40 pe aerodromul de lângă Bor­deaux. Aviatoarea a declarat că va pleca imediat spre Londra. Pagu­­i­a 3*a I LA BUCUREŞTI! !0R 1 y n - »- -! I O || jLf |i li C®I mai confortabil * n« N­ n N­ U hotel din Capitală * Băi, apă caldă și rece in ioa e came­rele, telefon, ascen­soare, restaurant, cafe, barHOTEL CALEA VICTORIEI No. 11 Preţul camerei de la Lei 130 Anglia şi conflictul dintre Col­umbia şi Peru LONDRA, 30 (Rador). — Cercu­rile autorizate anunţă că atitudinea britanică în chestiunea conflictu­lui dintre Columbia şi Peru, va fi in întregime dictată de atitudinea Societăţii Naţiunilor. Se adaugă că Marea Britanie, în calitate de mem­bră a Societăţii Naţiunilor, se va ralia la punctul de vedere a acestui organism internaţional şi va acţio­na numai în cadrul său. Se crede totuşi că soluţia care ar găsi cea mai mare aprobare din partea guvernului englez, este a­­ceea sugerată de Statele Unite. A­­ceastă soluţie constă în înapoierea oraşului Leticia în mâinile autorită­ţilor braziliene, până la soluţiona­rea juridică a conflictului. GENEVA 30, (Rador). Guver­nul columbian a adresat Con­siliului Societăţii Naţiunilor o scrisoare, prin care se anga­jează a se conforma principii­lor pactul Societăţii Naţiu­nilor, în chestiunea conflictu­lui columbo-peruvian, 1. ★ I ^ ASSOMPTION 30, (Rador).— Mai multe avioane boliviena au bombardat spitalul din Ilenei. In cursul bombardării, şapte persoane au fost omo­râte, iar alte trei grav rănite. -1-rin -o Proectul pentru reducerea salariilor Ce cuprinde expunerea de motive şi avizul consiliului legislativ Azi se va depune parlamentul:: proectul pentru reducerea salariilor Proectul are următoarea EXPUNERE DE MOTIVE Diferenţierea salariilor pentru di­ferite localităţi după Indicele di scumpete (Bucureşti, urban I, urban II şi rara,) a fost stabilită ultima dată prin legea retribuţiilor buge­tare din 1927, ea fiind, fată de Bu­cureşti, considerat egal cu 100, di 82 la sută urban I, 89 la sută la ur­ban I şi 80 la sută la rara. Aceas­tă diferenţiere nu mai corespund­ azi cu raportul intre costul vieţi dintre aceste categorii da localităţi In urma cercetărilor făcuta, pe baza tabloului preturilor de cost al­cătuit de Institutul Statisticii Ge­nerate a Statului, rezultă că astăz acest raport este — considerând la pentru Bucureşti — de 88 la sută la urban I, 76 la sută la urban II și cir­ca 65 — 70 la sută la rural. Pe de altă parte, statistica pretu­rilor făcută de acelaș Institut ara­tă pentru intervalul Ianuarie—Au­­gust 1932, o scădere a preturilor di 8.70 la sută, considerând obiectele de prima necesitate. Având ta vedere aceste constată Art. 1. — In lunila Ianuarie, Fe­bruarie și Martie 1933, salariile bru­te «îa funcţionarilor statului. Regii­lor publica comerciale. Caselor au­­tonoma. Direcţiilor speciale, jude-’ talor, municipiilor si comunelor, pre­văzute la bugetul exerciţiului 1932, se vor reduce după cum urmează: a) Cu 16 la sută pentru toţi func­ţionarii aflaţi în localităţile Bucu­­reşti şi urban I; b) Cu 12,5 la sută pentru toti func­ţionarii aflaţi în localităţile urban II şi rural Această reducere se va face asu­pra salariului brut, aşa cum acesta apare in bugetul 1932. Diferenţa ră­masă după reducere va fuuna noul salariu brut, asupra căruia se vor face toate reţinerile legale ca şi pâ­nă acum. Indemnizaţia de locuinţă şi ajutorul de familie rămân acelea­şi ca şi până acum. Art. 2. — Aceleaşi reduceri, ca şi la salarii, se vor face asupra diur­nelor ce se plâtesc personalului tem­­porar și diurnist, asupra diurnelor care servesc drept suplimente, la sa­larii; nrft^nm «f a«rrmrfl rHnmalAr fi. Reproducem și avizul Consiliului legislativ a cărei opinie a fost co­mentată in ultima vreme. ŞEDINŢA DELA 25 IANUARIE 1939 Sub preşedinţia d-lui Al. N. Gane, prim-preşedinte. Consilieri permanenţi, d-nii: G. Slătineanu şi St. Laday, preşedinţi: Al. Varzar, Gh. Nedelcu, C. D. An­ghel, C. Vârgolici, I. C. Filitti, St. Chicoş, Gh. Sărăţeanu, D. Ispasiu,­­ N. Hiott, I. Seracec, M. Măgureanu, Al. Degeanu, consilieri permanenţi. Referent titular, E. A. Poulopol. La ordinea zilei, fiind proiectul de lege pentru reducerea retribu­ţiilor funcţionarilor publici de toa­te categoriile pe lunile Ianuarie, Fe­bruarie şi Martie 1933, înaintat Consiliului de Ministerul de Finanțe cu adresa No. 406.375 din 21 Ianua­rie 1933 și înregistrată la acest Consiliu sub No. 46 din 21 Ianua­rie 1933. Ascultând raportul d-lui E. A. Poulopol, Consiliul, în secţii unite, Văzând avizul secţiunii I cu No. 5 din 1933; Având în vedere că legiuitorul es­te liber să fixeze retribuţiunea sala­riaţilor publici; Considerând că asimilarea unora din salariaţi prin legile de organi­zare a serviciilor publice, cu salaria­ţii din alte corpuri, ierarhizarea gradelor într’un corp în raport cu gradele din un altul, este făcută, nu în interesul personal al salariatului, ca in interesul institutiunii. Că, In această situațiune, dacă, trecându-se peste constatarea arăta­tă In expunerea de motive, că în intervalul Ianuarie — August 1932 a intervenit o scădere a prețurilor obiectelor de primă necesitate, ur­marea căreia ar fi reducerea sala­riilor în genere, se socoteşte totuşi, că anumite categorii de salariaţi ar trebui să fie exceptaţi dela reduce­rea urmărită, nu ar trebui scoşi din excepţiune cei care potrivit le­gilor de organizare se găsesc în si­­tuaţiuni identice celor exceptaţi, cu atât mai mult, cu cât incompatibi­­litățile sunt aceleași, iar de multe­ri, precum și faptul că raportul in­tre încasări și cheltueli, îndeajuns de cunoscut, este atât de nefavorabil cu toate reducerile efectuate la ca­pitolul materialelor, am crezut ne­cesar ca, la cadrul măsurilor ce trebuesc luate pentru comprimarea cheltuelilor la capitolul personalu­lui, să vă propunem, pentru prime­le 3 luni ale anului in curs, o dimi­nuare a salariilor şi diurnelor bru­te cu 10 la sută pentru Bucureşti şi urban I şi alta cu 12,5 la sută pen­tru urban II şi rura. Ţinând seama de faptul că magi­stratura şi corpul ofiţeresc — pe ba­za legilor speciale de organizare — nu pot avea şi alte ocupaţii colate­rale cu acelea de bază, vă propunem exceptarea de la aceste reduceri ale salariilor, pentru: 1. Corpul ofiţeresc activ din toate categoriile, inclusiv reangaraţii mi­litari, fără funcţio­narii civili ai ar­matei şi fără cei ca sunt asimilaţi cu diferite grade militare. 2. Corpul magistraţilor propriu zi­şi, fără funcţionari judecătoreşti şi fără corpurile asimilate cu magis­traţii. Ministrul finanţelor, V. MADGEARU persoanelor care nu sunt funcţiona­ri publici, dar care au Însărcinări speciale la oricare din instituţiile de stat. Regii publice comerciale. Ca­se autonome. Direcţii speciale, jude­ţe, municipii şi comune. Art. 3. — Fac excepţie de la redu­­cerile Indicata la art. 1: a) Soldele corpului ofiţeresc activ de toate categoriile, inclusiv rean­­gajaţii militari, fără funcţionarii civili ai armatei şi fără acei care sunt asimilaţi cu diferite grade mi­litare. b) Salariile magistraţilor propriu zişi, fără funcţionarii judecătoreşti şi fără corpurile asimilate cu magis­traţii. Art 4. — Sumele realizate urlu a­­ceste reduceri de către Regiile pu­blice comerciale. Casele autonome, Direcţiile speciale, judeţe, municipii si comune, se consideră blocate in favoarea Casei generale de pensiu­ni pentru sumele ce ele datorează a­­cestei case. Excedentele rămase după achita­rea sumelor datorate Casei genera­le de pensiuni, rămân la dispoziţia instituţiilor respective. Studenţii din Liga creştina şi de la Garda de Fier au manifestat Dumi­­nica în tot timpul dimineţii. Mai întâi au luat parte la serviciul reli­gios oficiat la biserica Sf. Anton Înarmaţi toţi cu măciuci ghintuite. Pe la ora 12, adunaţi în piaţa uni­versităţii au pornit în corpore spre patriarhie, ducând cu ei crucea. CUVÂNTAREA PATRIARHULUI Patriarhul Miron Cristea le-a ieşit în întâmpinare împreună cu soborul patriarhiei. Patriarhul a luat cuvân­tul rostind următoarea cuvântare: Iubită tinerime creştină. In urma celor desfăşurate în ju­rul acestei cruci sfinţite, eu o pri­mesc bucuros spre păstrare la pa­triarhie. Găsesc foarte firesc, ca sufletul vostru tineresc şi curat să se i­a­mân­te pentru înfăptuirea idealuri­lor româneşti şi creştineşti ale ace­stei ţări. Dar părinteşte vă­­sfătuiesc, ca în toate acţiunile voastre de-acum şi din viitor, ca unii, cari mâine aveţi să fiţi conducători ai ţării — să nu iritaţi, a) că „ordo est anima rerum“ şi voi — pulsul acestui neam ordo­nat — trebue să fiţi pildă de ordine şi disciplină pentru alţii; şi b) să vă păstraţi curăţenia sufletului, fiind atenţi şi împiedecând amestecul de interese lăturalnice în pornirile voa­­stre ori din ce parte ar veni, căci simt azi oameni, cari — unde văd ! 3—4 nemulţumiri — se adaog şi spo­resc gâlceava. Oricât aţi crede de sfânt scopul vostru, să respectaţi formele legale, spre a nu jigni dreptul altuia — fie un paricular fie o autoritate pu­blică. Şi atunci veţi găsi multe inimi înţelegătoare, cari se vor inspira din avântul vostru tineresc şi vor înlesni realizarea idealurilor urmărite. Iar mai presus ca toate să priviţi de cea mai imediată chemare a voa­­stră: studiul—fiecare cu specialitatea sa, ca la timpul său se ştiţi conduce ţara temeinic pregătiţi şi cu spe­­cial şti prom­ii, cari să ne ştie scoate din greutăţile de tot felul, cari ni se pun in cale. Binecuvântându-vă, rog pe Dum­nezeu să vă ajute, a vă înzestra cu toate puterile spirituale necanie pentru a păstra şi in viitor caracte­rul creştinesc şi românesc al acestei ţăr, fără a jigni pe cei de alt neam şi credinţă, pe cari i-a resădit Dum­nezeu pe acelaşi pământ sfânt al urnei patrii comune, de care dorim «­ă-i legăm atât trupeşte cât şi su­fleteşte, ca — la adăpostul mulţimii noastre româneşti — să-şi găse­ască şi ei un trai fericit. DEPUNEREA CRUCII 1 In urmă la invitaţia înaltului pre­lat, o delestaţie de cinci student s­au Prim-preşedinte, .4?. N. Gane. Preşedinţi: Gh. Slătineanu, Şt. La­­day. Consilieri permanenţi: Al. Var­­zar, Şt. Chicoş, Gh. Sărăteanu, N. Hiod­, I. Sellacec, M. Măgureanu, Al. Degeatui. Referent titular: E. A. Poulopol. OPINIE SEPARATA Subsemnaţii consilieri permanenţi ai secţiei I-a menţinem părerea din avizul No. 5 din 1933, al cărui text este următorul: Văzând că proiectul urmăreşte reducerea salariilor tuturor funcţio­narilor statului în vederea compri­mării cheltuelilor, pentru a face fa­ţă cheltuelilor financiare şi bugeta­re, după anume cote indicate în proiect, şi că la această regulă ge­nerală creează două excepţiuni în favoarea a două categorii de func­ţionari, şi anume: a militarilor ac­tivi de toate categoriile şi a magis­traţilor propriu zişi. Asupra proiectului, astfel cum es­te întocmit, Consiliul are de făcut următoarele observaţiuni: 1. Dacă, din punct de vedere al scopului urmărit, nimic nu se opu­ne ca să se facă reducerile de sa­larii, intru­cât necesităţi superioa­re de stat le impun, totuşi este ne­cesar ca excepţiunile prevăzute de proiect să fie înlăturate pentru ur­mătoarele consideraţiuni: a) Pentrucă prin crearea lor se aduce, necontestat o modificare a drepturilor de salarizare stabilite prin legile organice ale diferitelor instituţiuni de stat pentru funcţia­adus crucea şi au depus-o în sala tronului patriarhal. In urmă, manifestanţii s’au dus la Parcul Carol şi au depus o co­roană de flori pe mormântul Solda­­datului Necunoscut. De aci studenţii au pornit spre bulev. Schitu Măgureanu la sediul lor. Pe la amiazi s’au împrăştiat, fără să se fi produs vreun incident. Incidentele dela Iaşi Manifestaţii studenţeşti au avut loc şi în provincie. Astfel la Iaşi s’au adunat vre-o mie de studenţi la că­­căminul dela Râpa Galbenă şi au protestat împotriva guvernului care a interzis aşezarea crucii pe mor­mântul Soldatului Necunoscut. După ce s’au ţinut mai multe dis­cursuri, studenţii au plecat la mitro­polie şi au cerut mitropolitului Pi­nten să oficieze un te-deum şi un parastas pentru studenţii decedaţi. In urmă au cerut mitropolitului să pună la dispoziţia studenţilor bise­rica Sf. Nicolae Domnesc, ceea ce a­­cesta a admis. Atunci studenţii au pornit spre a­­ceastă biserică unde s’au ţinut alte cuvântări Alături de biserica Sf. Nicolae Domnesc există o casă veche a că­rei prezenţă supără pe studenţi. Ei au cerut de multă vreme d-lui pri­mar Bogdan sa dărâme clădirea. Cum însă cererea n’a fost astisfă­­cută, studenţii au hotărât să pună ei înşişi mâna pe târnăcoape. In acelaş loc el au dărâmat acum câtăva vreme casa Aronovici. La fel au procedat şi eli distrugând in­­tr’o oră casa până la temelii. Este drept că d. prim-procuror Pogorât a ordonat armatei să o­­prească pe studenţi, dar jandarmii au fost puşi in imposibilitate de a e­­xecuta ordinul, de­oarece studenţii i-au lovit cu cărămizi După ce au terminat distrugerea casei, studenţii au pornit in piaţa U­­nirii, unde s’au ţinut noul cuvântări. INCIDENTE LA BRĂILA Şi la Brăila au avut loc manife­staţii şi incidente. Gardiştii de fier s’au prezentat in sala de şedinţe a Casei poporului unde avea loc o în­trunire a marinarilor care croiau să pue bazele unui sindicat, împreună cu gardiştii de fier au pătruns in sală şi marinarii ur­ui sindicat potrivnic aceluia care se constituia la Casa Poporului şi care­­ urma să fie afirmat Uniunii inter-­­ naţionale din Amsterdam, »­narii acelor instituţiuni şi deci ai raporturilor dintre ei şi funcţiona­rii exceptaţi, punând pe unii in stare de inferioritate faţă de alţii. Asimilările între situaţiunile dife­ritelor instituţiuni sub raportul sala­­rizării s’au făcut chiar în interesul instituţiunilor şi nu e nici un mo­tiv ca acele asimilări să fie înlătu­rate prin diferenţierea salariilor membrilor lor; b) Suprimarea excepţiunilor se impune cu atât mai mult cu cât in­tre categoriile exceptate, sunt foarte mulţi care au, fie două funcţiuni, fie însărcinări în diferite comisiuni, date prin legi speciale, fie alte în­lesniri ori avantaje pe lângă sala­rii; c) Egalitatea în sacrificiu se im­pune cu atât mai mult cu cât, în condițiunile in care s’a făcut redu­cerea ea are caracterul unui adevă­rat impozit și în materie de impo­zite nu se pot stabili privilegii. 2) Consiliul este de părere că dacă cotele fixe pentru reducerea salariilor ar fi înlocuite cu cote progresive, sacrificiul cerut fiecărui funcţionar ar fi mai just repartizat şi, ca atare, mai uşor de suportat. 3. Consiliul este de părere ca pro­iectul să prevadă, întocmai ca în le­gile anterioare de reducerea salarii­lor, un minimum de salariu care să rămână neatins. Acel minimum ar fi, după părerea Consiliului, de 3.000 lei. Consilieri permanenţi: Gh. Ne­­delcu, C. D. Anghel, C. Vârgolici, l. r D îvinte’ijt La un moment dat un marinar din sală a întrerupt pe vorbitorul de la tribună iar un membru al Gărzii de fier a aruncat asupra lui cu un scaun. Imediat încăerarea a devenit generală. Legionarii gărzii de fier au devastat sala spărgând toate geamurile de la intrare, apoi au pornit în spre sediul lor din Bu­lev. Cuza cântând pe stradă imnuri naţionale. În timpul încăerării au fost ră­niţi câţiva muncitori şi câţiva legio­nari. MANIFESTAŢIA DE LA CHIŞINĂU Studenţii facultăţii de teologie din Chişinău au făcut deasemeni manifestaţii de stradă, cerând drep­tul de a aşeza crucea pe mormân­tul Eroului Necunoscut. La un moment dat manifestanţii au fost opriţi de un cordon de jandarmi. S’a produs o busculadă. Studenţii au încercat să rupă cor­doanele şi s’au încăerat cu poliţiş­tii. Au fost loviţi mai mulţi stu­denţi şi poliţişti. După vreo oră, poliştii au reuşit să împingă pe studenţi spre facul­tate. Intervenind decanul facultă­ţii, d. Popescu-Prahova, studenţii s’au potolit şi au intrat in interna­tul facultăţii. Un student a fost arestat, dar după puţină vreme a fost eliberat. MANIFESTAŢIILE DE LA CLUJ ŞI CERNĂUŢI La Cluj studenţii au ţinut o în­trunire în sala cinematografului Se­lect proclamând solidarizarea cu studenţimea bucureşteană. La Cernăuţi studentă şi membrii Gărzii de fier au afişat manifeste in care îndeamnă populaţia să se solidarizeze cu studenţii din Bucu­reşti. La catedrală s’a oficiat un serviciu religios apoi s’a făcut o demonstraţie la monumentul Uni­rii unde s’au ţinut cuvântări. Aventura unor tineri vienazi CONSTANŢA 30. — Tinerii Max Hapelman şi Maria Nadler din Vie­­na, rămânând şomeri, au întreprins o călătorie cu barca pe Dunăre, a­­jungând până la Sulina, de unde vroiau să plece spre Istambul. Lângă Sulina, vântul le-a răstur­nat barca. Cei doi tineri au fost salvaţi de un pescar şi readuşi la Sulina, unde au fost îmbarcaţi pe un vapor gre­cesc. ■■iHHumni a fi— textul proiectului Avizul consiliului legislativ ori legile înseşi prevăd o retribui­re suplimentară a celor exceptaţi de proiect sau le acordă alte avan­­taje însemnate. Manifestaţiil­e studenţeşti de Duminică

Next