Adevěrul, februarie 1933 (Anul 47, nr. 15055-15078)
1933-02-02 / nr. 15055
Regretabila noastră obişnuinţă de a întovărăşi interview-mile cu o grăbită „prezentară", — nu ne obligă, fireşte, in cazul de faţă, la rectificări în biografia poetului. E drept că şi omul politic Oct. Goga se trage spiritualiceşte din cântăreţul suferinţelor ardeleneşti. In fiecare discurs ce-l rosteşte, în fiecare rând, ce-l scrie vibrează mistica patriei ameninţate. D. Goga vrea poate să arate că chemarea lui nu s’a mistuit îndată ce destinul a intrat in alte făgaşuri. ★ Intre „Adevărul" şi d. Goga au existat întotdeauna deosebiri esenţiale. D. Goga are concepţii şi metode pe care noi nu le subscriem. Condeele noastre s’au încrucişat şi poate se vor mai încrucişa. Dar judecăţile pe care cl-sa le formulează, sunt demne de tot interesul. O inteligenţă pasionată, slujită de un admirabil talent literar — ştie oricând să dea poezie şi culoare celei mai prozaice dispute. Şi ştie chiar să greşească frumos... — PRICSMA RÂULUI... — „Cum judecaţi izbucnirea crnstei de guvern şi motivele care au dus la această situaţie?” — Nu cred că mă înşel când afirm că actuala criză politică fi în mare sparte actuala criză sufletească a stăni derivă din speciala psihologie a d-lui Iuliu Maniu. Structura cu totul particulară a mentalităţii d-sale e direct răspunzătoare pentru starea haotică de azi din politica ţării. In trecutul nu tocmai depărtat am scris numeroase pagini pentru a lămuri opiniei publice pe ce temeiuri şubrede se rezema mesianismul, care la un moment dat, împletise o aureolă împrejurul fostului preşedinte al consiliului diriment. Astăzi realitatea vine să confirme constatările mele de em şi România plăteşte scump o legendă care se dărîmă. De ce a plecat de la guvern, mă întrebaţi dv.? Care sunt motivele în puterea cărora am luat atitudinea de astăzi faţă de Coroană? Totul se rezumă, cred, în personalitatea cu totul distinctă a fostului premier. Nehotărîrea şi fuga de răspundere au fost totdeauna la baza acestui caracter ,prea puţin înrudit cu psihologia curentă a mediului românesc. Eu nu vreau să zugrăvesc în aceste ‘declaraţii pripite un portret, dar invit pe oricine să se gândească, măcar câteva clipe în ce anume domeniu de gândire s’a manifestat, până astăzi, activitatea intelectuală a acestui ilustru sexagenar. Trăim vremuri cumplit de grele, în care ■e perfect justificat să descifrăm taina existenţii fiecăruia dintre noi. I «OMUL LEGENDEI« D. Maniu a fost totdeauna omul legendei. Plecarea pripită de la guvern se explică tocmai prin acest instinct de autoconservare. Văzându-se copleşit de grave probleme de stat pe care se simţea prea slab pentru a le rezolvi, a inventat un ■conflict constituţional după care s’a retras, ca după un paravan, de tinde operează misterios ca să-şi refacă mitul. Cum adică, problemele grave care sunt astăzi la ordinea zilei nu puteau fi puse la punct fiindcă d-sa nu avea „mână liberă“, ca să dispute de soarta câtorva finali funcţionari? Nu cumva starea deplorabilă a funcţionarilor publici persistă încă, fiindcă colonelul Gavrilă Marinescu e în fruntea poliţiei? Oare conversiunea datoriilor agricole a fost amânată până la Aprilie de d. Iuliu Maniu, anarhizând definitiv raporturile dintre creditori şi debitori, din pricina că generalul Dumitrescu a fost ţinut mai departe în fruntea jandarmeriei? Duceţi, vă rog, firul înainte şi veţi vedea, că nu pretinsa ştirbire a prerogativelor constituţionale, ci neputinţa absolută a unei guvernări acefale ne-a împins la marginea prăpastiei. D. Iuliu Maniu fugind de pe teren şi-a codificat pur şi simplu această neputinţă. Că în vremuri tulburi d-sa s’a crezut în drept să ia o atitudine făţiş ireverenţioasă la adresa Coroanei, cu atât mai rău pentru d-sa. Lumea noastră are destul bun simţ pentru a-şi da seama că asemenea exerciţii de stil sunt un joc primejdios. Exilul d-sale de pe Riviera nu e numai un act de neseriozitate în împrejurările actuale, ci şi recunoaşterea că în propriul d-sale partid a fost înfrânt. Că în acest crepuscul a fost întovărăşit şi de d. Mihalache, care simte deasemeni chemările occidentului, nu e numai o întâmplare. Trăim zile grele. E crivăţ afară. Trosnesc copacii şi mor legendele... O SITUATIIF PARADOXSCALA __ Şi ce părere aveţi despre felul in care s’a resolvit criza?” 1 —Nu trag la îndoială bunele Intenţii aie d-lui Vaida. Nu vreau să umbresc câtuşi de puţin obiectivitatea aprecierilor mele prin rezonanţa inoportună a adversităţii noastre din trecut. Fiindcă în împrejurările de astăzi trebue să privim mai mult înainte, decât înapoi. Dar nu văd în partidul naţional ţărănesc astăzi platforma de solidaritate, care se cere unei guvernări şi în zilele cele mai normale. Voi vorbi la Cameră şi voi analiza această situaţie cu totul paradoxală, necunoscută încă în analele politice: şeful la opoziţie, partidul la guvern. D. OCTAVIAN GOGA Majoritatea actuală se găseşte intr’o penibilă bifurcaţie politică care o lipseşte şi de forţa morală a unei coheziuni, pe lângă atâtea certificate de incapacitate care par a anunţa o adevărată prăvălire în viaţa noastră publică. TREBUE O SFORŢARE EROICA, ALTFEL INTRĂRI IM FAZA CONVULSIUNILOR — Cum vedeţi atunci remedierea stărilor actuale? — In ziarul dv„ înainte cu doi ani, cerându-mi-se un interview, am declarat că România* se găseşte în stare prerevoluţionară. Constatarea mea a făcut mult zgomot atunci şi unii m’au învinuit de pesimism, alţii de exagerare. Vă puteţi închipui că nu cu inima uşoară am lansat această definiţie, care m’a costat mult sbucium sufletesc. Ei bine, de atunci şi până astăzi am mers din rău în mai rău. Nu ZIT sa„tafi,ie haosu! în care ne sbatem undea nu vreau să alarmez societatea noastră stăpânită în fibrele ei de un periculos cutremur molecular. Afirm însă un adevăr când constat că ţara nu e guvernată şi când mărturisesc că numai o schimbare de regim poate întrerupe valul de negre presimţiri, care fâlfâie astăzi peste creştetele mulţimii. Aici se cere o sforţare eroică, o atmosferă morală nouă, care daca nu intervine repede, România intră în faza convulsiunilor. Vă spun aceste cuvinte cu sinceritatea onestă care pătrunde sufletul meu la această răspântie tristă a istoriei noastre“. -„ Fără îndoială, că atribuind politicii d-lui Maniu toată pricina răului de azi, d. Oct. Goga e de un subiectivism înverşunat. Complexitatea situaţia prezente e rezultatul unor fenomene economice şi sociale pe care un singur om nu le poate nici provoca şi nici agrava. In partea finală a interwiew-ului d-sale, d. Goga face insă unele considerata de o gravitate excepțională. H. Soreanu* Ancheta „Adevemlui“ printre șefii de partida erizatieMrn, cauzele $irezelvirii?er «Dacă nu internic o sforțare eroică, România intră în faza convulsiunii or“ „ .... Declarative d-lui Octavian Anchetarea afacerii de spionaj dela poşta centrală Cum trăia Tewekelev o.__„„„.„ÎS (v-intimă fii Când d. Pituletecu actualul biroc-Siguranţa generală continuă cu asiduitate cercetările in chestiunea afacerii de spionaj dela poştă. OMUL CU PATRU NUME Pe ziua de eri a fost audiată gazda lui Tewekelev anume d-na Eliza Tisi din str. ştirbei Vodă 44 şi nepotul ei Araton Himeş. Ambii au dat lămuriri asupra modului de viaţă a lui Tewekelev arătând cum acesta primea regulat dolari din străinătate. Uneori le spunea că are o moştenire în America, alteori că părinţii săi posedă un depozit la o bancă din Berlin şi că acestea sunt Bursele de unde îi vin regulat baniiTewekelev ducea o viaţă largă şi nu făcea nici un fel de obiecţiuni asupra sumelor pe care gazda i le cerea pentru cheltuielile de întreţinere a casei. Gazda a mai dat deasemeni o serie de lămuriri asupra persoanelor cari ii vizitau pe Tewekelev. S’a mai stabilit că Tewekelev primea corespondenţa şi banii pe 4 adrese. Pe cea din str. Ştirbei Vodă pe numele lui, prin portarul dela institutul de medicină veterinară pe care l’a indus în eroare spunând că il chiamă Mihail Dragoslavsky, şi pe adresa unei studente căreia i se prezentase sub numele de Petar Vâlcov. S-a stabilit că atât portarul cât şi studenta nu aveau nici o cunoştinţă de conţinutul scrisorilor ce primeau şi pe cari le predau intacte lui Tevekelev. A patra adresă era acea a lui Boris Ivanov comerciant dinal. Rahovei 3S3. Cu acesta Tevekelev avea legături foarte strânse şi deseori atunci când banii nu li soseau la timp se împrumuta de la el cu diefrite sume, întrucât asupra lui Ivanov planează oarecari bănueli el a fost reţinut la dispoziţia instrucţiei. CLASAREA MATERIALULUI In urmărirea şi descoperirea acestei organizaţii de spionaj siguranţa generală a fost mult ajutată de funcţionarii superiori ai poştei şi in special de diriginta de oficiu cari au dat un concurs real la idtentificarea celor cari divulgau telegramele şi scrisorile oficiale.________ «5L. AIJUWIIUWIIIJI ■ mi HHIBMMM—» Când d. Pituletecu actualul director general al poştei a luat conducerea acestei instituţii, d-sa a fost pus in curent cu urmărirea ce se face. D-sa a dat ordin funcţionarilor superiori să dea tot concursul pentru prinderea spionilor. Cercetările vor continua încă câteva zile, deoarece organele siguranţei pentru a dovedi partea cevină a celorlalţi funcţionari de la poştă, arestaţi şi implicaţi în această chestiune, trebue să îndeplinească o muncă foarte migăloasă. Şi anume: să cerceteze dosarele cu telegrame, să le identifice cu copiile ajunse în mâna anchetatorilor, şi să stabilească apoi cari sunt funcţionarii prin mâna cărora au trecut şi cari sunt acei cari ie-au divulgat conţinutul. * Direcţiunea generală a poştelor a dat o deriziune prin care suspendă din serviciu pe toţi acei funcţionari cari se află astăzi implicaţi in afacerea de spionaj descoperită de siguranţa generală a statului. In cursul zilei de astăzi direcţiunea poştelor de acord cu siguranţa statului va da un comunicat in acest sens. Prelungirea termenului pentru depunerea tablourilor de salariaţi S-a prelungit până la data de 10 Februarie inclusiv, termenul prevăzut in art. 7 din legea pentru represiunea evaziunii fiscale, referitor la obligaţiunea firmelor Individuale şi a societăţilor de a depune liste cuprinzind numele si domiciliul persoanelor, pe care le-au utilizat in cursul aului 1932. In acesta liste, firmele trebue să arata sumele plătite în acel an sub formă de salarii, tantieme, participare la beneficii sau sub alte forme. Acei cari nu vor depune în termen tablourile de mai sus, vor fi supuşi sancțiunilor prevăzute de articolul 7. Banchetul in onoarea d-lui J. J. Bernard Societatea autorilor dramatici români a oferit era un banchet la „Cina“ în onoarea d-lui Jean Jacques Bernard. Au ridicat toasturi d-nii Ion Minulescu, Em. D. Fagure și Caton Teodorian, cărora le-a răspuns d. Jean Jacques Bernard. O nouă luptă intre chinezi şi japonezi TOKIO, SO (Rador). — După informaţii venite din Mukden, un puternic detaşament chinez a atacat azi dimineaţă la ora două localitatea Siumenkuo. Atacul a fost respins de trupele japoneze. Chinezii au lăsat pe câmpul de luptă un mare număr de morţi, in timp ce japonezii nu au suferit aproape nici o pierdere. Explozie la o mină VARŞOVIA, 30 (Rador). — O puternică explozie a devastat azi dimineaţă Sala maşinilor de la mina de cols „Wolfgang” din Ruda (Silezia). Trei lucrători au fost grav răniţi. Caza exploziei pare a fi un defect al unei ţevi de gaz. Rebrianu din mâna nici unui I* eefifean nu trabun ^ s â linsmască B —— C0 r r ascoalo s a c ■■...........■■■■■■ o — ci an I Urlung ADEVĂRUL D. profesor Icrp proclamat doctor „honoris causa“ al Universităţii din Roma ROMA, 30 (Rador). — In cadrul unei ceremonii solemne, Universitatea din Roma a decernat azi d-lui profesor N. Iorga titlul de doctor ,„ionoris causa” In litere şi filosofie. La această ceremonie au participat autorităţile politice, numeroase personalităţi culturale şi un imens număr de studenţi. D-nii Rocco, rectorul Universităţii, şi De Francisci, ministru, au tinut discursuri in cari au elogiat activitatea şi personalitatea d-lui prof. Iorga. D. Iorga a răspuns mulţumind şi subliniind continuitatea spiritului roman in România dealungul veacurilor. Raidul aviatoarei Bailey BORDEAUX, 30 (Rador). — Aviatoarea Lady Bailey, despre care nu se mai știa nimic de Vinerea trecută, a aterizat azi la ora 14 și 40 pe aerodromul de lângă Bordeaux. Aviatoarea a declarat că va pleca imediat spre Londra. Paguia 3*a I LA BUCUREŞTI! !0R 1 y n - »- -! I O || jLf |i li C®I mai confortabil * n« N n N U hotel din Capitală * Băi, apă caldă și rece in ioa e camerele, telefon, ascensoare, restaurant, cafe, barHOTEL CALEA VICTORIEI No. 11 Preţul camerei de la Lei 130 Anglia şi conflictul dintre Columbia şi Peru LONDRA, 30 (Rador). — Cercurile autorizate anunţă că atitudinea britanică în chestiunea conflictului dintre Columbia şi Peru, va fi in întregime dictată de atitudinea Societăţii Naţiunilor. Se adaugă că Marea Britanie, în calitate de membră a Societăţii Naţiunilor, se va ralia la punctul de vedere a acestui organism internaţional şi va acţiona numai în cadrul său. Se crede totuşi că soluţia care ar găsi cea mai mare aprobare din partea guvernului englez, este aceea sugerată de Statele Unite. Această soluţie constă în înapoierea oraşului Leticia în mâinile autorităţilor braziliene, până la soluţionarea juridică a conflictului. GENEVA 30, (Rador). Guvernul columbian a adresat Consiliului Societăţii Naţiunilor o scrisoare, prin care se angajează a se conforma principiilor pactul Societăţii Naţiunilor, în chestiunea conflictului columbo-peruvian, 1. ★ I ^ ASSOMPTION 30, (Rador).— Mai multe avioane boliviena au bombardat spitalul din Ilenei. In cursul bombardării, şapte persoane au fost omorâte, iar alte trei grav rănite. -1-rin -o Proectul pentru reducerea salariilor Ce cuprinde expunerea de motive şi avizul consiliului legislativ Azi se va depune parlamentul:: proectul pentru reducerea salariilor Proectul are următoarea EXPUNERE DE MOTIVE Diferenţierea salariilor pentru diferite localităţi după Indicele di scumpete (Bucureşti, urban I, urban II şi rara,) a fost stabilită ultima dată prin legea retribuţiilor bugetare din 1927, ea fiind, fată de Bucureşti, considerat egal cu 100, di 82 la sută urban I, 89 la sută la urban I şi 80 la sută la rara. Această diferenţiere nu mai corespund azi cu raportul intre costul vieţi dintre aceste categorii da localităţi In urma cercetărilor făcuta, pe baza tabloului preturilor de cost alcătuit de Institutul Statisticii Generate a Statului, rezultă că astăz acest raport este — considerând la pentru Bucureşti — de 88 la sută la urban I, 76 la sută la urban II și circa 65 — 70 la sută la rural. Pe de altă parte, statistica preturilor făcută de acelaș Institut arată pentru intervalul Ianuarie—August 1932, o scădere a preturilor di 8.70 la sută, considerând obiectele de prima necesitate. Având ta vedere aceste constată Art. 1. — In lunila Ianuarie, Februarie și Martie 1933, salariile brute «îa funcţionarilor statului. Regiilor publica comerciale. Caselor autonoma. Direcţiilor speciale, jude-’ talor, municipiilor si comunelor, prevăzute la bugetul exerciţiului 1932, se vor reduce după cum urmează: a) Cu 16 la sută pentru toţi funcţionarii aflaţi în localităţile Bucureşti şi urban I; b) Cu 12,5 la sută pentru toti funcţionarii aflaţi în localităţile urban II şi rural Această reducere se va face asupra salariului brut, aşa cum acesta apare in bugetul 1932. Diferenţa rămasă după reducere va fuuna noul salariu brut, asupra căruia se vor face toate reţinerile legale ca şi până acum. Indemnizaţia de locuinţă şi ajutorul de familie rămân aceleaşi ca şi până acum. Art. 2. — Aceleaşi reduceri, ca şi la salarii, se vor face asupra diurnelor ce se plâtesc personalului temporar și diurnist, asupra diurnelor care servesc drept suplimente, la salarii; nrft^nm «f a«rrmrfl rHnmalAr fi. Reproducem și avizul Consiliului legislativ a cărei opinie a fost comentată in ultima vreme. ŞEDINŢA DELA 25 IANUARIE 1939 Sub preşedinţia d-lui Al. N. Gane, prim-preşedinte. Consilieri permanenţi, d-nii: G. Slătineanu şi St. Laday, preşedinţi: Al. Varzar, Gh. Nedelcu, C. D. Anghel, C. Vârgolici, I. C. Filitti, St. Chicoş, Gh. Sărăţeanu, D. Ispasiu, N. Hiott, I. Seracec, M. Măgureanu, Al. Degeanu, consilieri permanenţi. Referent titular, E. A. Poulopol. La ordinea zilei, fiind proiectul de lege pentru reducerea retribuţiilor funcţionarilor publici de toate categoriile pe lunile Ianuarie, Februarie şi Martie 1933, înaintat Consiliului de Ministerul de Finanțe cu adresa No. 406.375 din 21 Ianuarie 1933 și înregistrată la acest Consiliu sub No. 46 din 21 Ianuarie 1933. Ascultând raportul d-lui E. A. Poulopol, Consiliul, în secţii unite, Văzând avizul secţiunii I cu No. 5 din 1933; Având în vedere că legiuitorul este liber să fixeze retribuţiunea salariaţilor publici; Considerând că asimilarea unora din salariaţi prin legile de organizare a serviciilor publice, cu salariaţii din alte corpuri, ierarhizarea gradelor într’un corp în raport cu gradele din un altul, este făcută, nu în interesul personal al salariatului, ca in interesul institutiunii. Că, In această situațiune, dacă, trecându-se peste constatarea arătată In expunerea de motive, că în intervalul Ianuarie — August 1932 a intervenit o scădere a prețurilor obiectelor de primă necesitate, urmarea căreia ar fi reducerea salariilor în genere, se socoteşte totuşi, că anumite categorii de salariaţi ar trebui să fie exceptaţi dela reducerea urmărită, nu ar trebui scoşi din excepţiune cei care potrivit legilor de organizare se găsesc în situaţiuni identice celor exceptaţi, cu atât mai mult, cu cât incompatibilitățile sunt aceleași, iar de multeri, precum și faptul că raportul intre încasări și cheltueli, îndeajuns de cunoscut, este atât de nefavorabil cu toate reducerile efectuate la capitolul materialelor, am crezut necesar ca, la cadrul măsurilor ce trebuesc luate pentru comprimarea cheltuelilor la capitolul personalului, să vă propunem, pentru primele 3 luni ale anului in curs, o diminuare a salariilor şi diurnelor brute cu 10 la sută pentru Bucureşti şi urban I şi alta cu 12,5 la sută pentru urban II şi rura. Ţinând seama de faptul că magistratura şi corpul ofiţeresc — pe baza legilor speciale de organizare — nu pot avea şi alte ocupaţii colaterale cu acelea de bază, vă propunem exceptarea de la aceste reduceri ale salariilor, pentru: 1. Corpul ofiţeresc activ din toate categoriile, inclusiv reangaraţii militari, fără funcţionarii civili ai armatei şi fără cei ca sunt asimilaţi cu diferite grade militare. 2. Corpul magistraţilor propriu zişi, fără funcţionari judecătoreşti şi fără corpurile asimilate cu magistraţii. Ministrul finanţelor, V. MADGEARU persoanelor care nu sunt funcţionari publici, dar care au Însărcinări speciale la oricare din instituţiile de stat. Regii publice comerciale. Case autonome. Direcţii speciale, judeţe, municipii şi comune. Art. 3. — Fac excepţie de la reducerile Indicata la art. 1: a) Soldele corpului ofiţeresc activ de toate categoriile, inclusiv reangajaţii militari, fără funcţionarii civili ai armatei şi fără acei care sunt asimilaţi cu diferite grade militare. b) Salariile magistraţilor propriu zişi, fără funcţionarii judecătoreşti şi fără corpurile asimilate cu magistraţii. Art 4. — Sumele realizate urlu aceste reduceri de către Regiile publice comerciale. Casele autonome, Direcţiile speciale, judeţe, municipii si comune, se consideră blocate in favoarea Casei generale de pensiuni pentru sumele ce ele datorează acestei case. Excedentele rămase după achitarea sumelor datorate Casei generale de pensiuni, rămân la dispoziţia instituţiilor respective. Studenţii din Liga creştina şi de la Garda de Fier au manifestat Duminica în tot timpul dimineţii. Mai întâi au luat parte la serviciul religios oficiat la biserica Sf. Anton Înarmaţi toţi cu măciuci ghintuite. Pe la ora 12, adunaţi în piaţa universităţii au pornit în corpore spre patriarhie, ducând cu ei crucea. CUVÂNTAREA PATRIARHULUI Patriarhul Miron Cristea le-a ieşit în întâmpinare împreună cu soborul patriarhiei. Patriarhul a luat cuvântul rostind următoarea cuvântare: Iubită tinerime creştină. In urma celor desfăşurate în jurul acestei cruci sfinţite, eu o primesc bucuros spre păstrare la patriarhie. Găsesc foarte firesc, ca sufletul vostru tineresc şi curat să se iamânte pentru înfăptuirea idealurilor româneşti şi creştineşti ale acestei ţări. Dar părinteşte văsfătuiesc, ca în toate acţiunile voastre de-acum şi din viitor, ca unii, cari mâine aveţi să fiţi conducători ai ţării — să nu iritaţi, a) că „ordo est anima rerum“ şi voi — pulsul acestui neam ordonat — trebue să fiţi pildă de ordine şi disciplină pentru alţii; şi b) să vă păstraţi curăţenia sufletului, fiind atenţi şi împiedecând amestecul de interese lăturalnice în pornirile voastre ori din ce parte ar veni, căci simt azi oameni, cari — unde văd ! 3—4 nemulţumiri — se adaog şi sporesc gâlceava. Oricât aţi crede de sfânt scopul vostru, să respectaţi formele legale, spre a nu jigni dreptul altuia — fie un paricular fie o autoritate publică. Şi atunci veţi găsi multe inimi înţelegătoare, cari se vor inspira din avântul vostru tineresc şi vor înlesni realizarea idealurilor urmărite. Iar mai presus ca toate să priviţi de cea mai imediată chemare a voastră: studiul—fiecare cu specialitatea sa, ca la timpul său se ştiţi conduce ţara temeinic pregătiţi şi cu special şti promii, cari să ne ştie scoate din greutăţile de tot felul, cari ni se pun in cale. Binecuvântându-vă, rog pe Dumnezeu să vă ajute, a vă înzestra cu toate puterile spirituale necanie pentru a păstra şi in viitor caracterul creştinesc şi românesc al acestei ţăr, fără a jigni pe cei de alt neam şi credinţă, pe cari i-a resădit Dumnezeu pe acelaşi pământ sfânt al urnei patrii comune, de care dorim «ă-i legăm atât trupeşte cât şi sufleteşte, ca — la adăpostul mulţimii noastre româneşti — să-şi găsească şi ei un trai fericit. DEPUNEREA CRUCII 1 In urmă la invitaţia înaltului prelat, o delestaţie de cinci student sau Prim-preşedinte, .4?. N. Gane. Preşedinţi: Gh. Slătineanu, Şt. Laday. Consilieri permanenţi: Al. Varzar, Şt. Chicoş, Gh. Sărăteanu, N. Hiod, I. Sellacec, M. Măgureanu, Al. Degeatui. Referent titular: E. A. Poulopol. OPINIE SEPARATA Subsemnaţii consilieri permanenţi ai secţiei I-a menţinem părerea din avizul No. 5 din 1933, al cărui text este următorul: Văzând că proiectul urmăreşte reducerea salariilor tuturor funcţionarilor statului în vederea comprimării cheltuelilor, pentru a face faţă cheltuelilor financiare şi bugetare, după anume cote indicate în proiect, şi că la această regulă generală creează două excepţiuni în favoarea a două categorii de funcţionari, şi anume: a militarilor activi de toate categoriile şi a magistraţilor propriu zişi. Asupra proiectului, astfel cum este întocmit, Consiliul are de făcut următoarele observaţiuni: 1. Dacă, din punct de vedere al scopului urmărit, nimic nu se opune ca să se facă reducerile de salarii, intrucât necesităţi superioare de stat le impun, totuşi este necesar ca excepţiunile prevăzute de proiect să fie înlăturate pentru următoarele consideraţiuni: a) Pentrucă prin crearea lor se aduce, necontestat o modificare a drepturilor de salarizare stabilite prin legile organice ale diferitelor instituţiuni de stat pentru funcţiaadus crucea şi au depus-o în sala tronului patriarhal. In urmă, manifestanţii s’au dus la Parcul Carol şi au depus o coroană de flori pe mormântul Soldadatului Necunoscut. De aci studenţii au pornit spre bulev. Schitu Măgureanu la sediul lor. Pe la amiazi s’au împrăştiat, fără să se fi produs vreun incident. Incidentele dela Iaşi Manifestaţii studenţeşti au avut loc şi în provincie. Astfel la Iaşi s’au adunat vre-o mie de studenţi la căcăminul dela Râpa Galbenă şi au protestat împotriva guvernului care a interzis aşezarea crucii pe mormântul Soldatului Necunoscut. După ce s’au ţinut mai multe discursuri, studenţii au plecat la mitropolie şi au cerut mitropolitului Pinten să oficieze un te-deum şi un parastas pentru studenţii decedaţi. In urmă au cerut mitropolitului să pună la dispoziţia studenţilor biserica Sf. Nicolae Domnesc, ceea ce acesta a admis. Atunci studenţii au pornit spre această biserică unde s’au ţinut alte cuvântări Alături de biserica Sf. Nicolae Domnesc există o casă veche a cărei prezenţă supără pe studenţi. Ei au cerut de multă vreme d-lui primar Bogdan sa dărâme clădirea. Cum însă cererea n’a fost astisfăcută, studenţii au hotărât să pună ei înşişi mâna pe târnăcoape. In acelaş loc el au dărâmat acum câtăva vreme casa Aronovici. La fel au procedat şi eli distrugând intr’o oră casa până la temelii. Este drept că d. prim-procuror Pogorât a ordonat armatei să oprească pe studenţi, dar jandarmii au fost puşi in imposibilitate de a executa ordinul, deoarece studenţii i-au lovit cu cărămizi După ce au terminat distrugerea casei, studenţii au pornit in piaţa Unirii, unde s’au ţinut noul cuvântări. INCIDENTE LA BRĂILA Şi la Brăila au avut loc manifestaţii şi incidente. Gardiştii de fier s’au prezentat in sala de şedinţe a Casei poporului unde avea loc o întrunire a marinarilor care croiau să pue bazele unui sindicat, împreună cu gardiştii de fier au pătruns in sală şi marinarii urui sindicat potrivnic aceluia care se constituia la Casa Poporului şi care urma să fie afirmat Uniunii inter- naţionale din Amsterdam, »narii acelor instituţiuni şi deci ai raporturilor dintre ei şi funcţionarii exceptaţi, punând pe unii in stare de inferioritate faţă de alţii. Asimilările între situaţiunile diferitelor instituţiuni sub raportul salarizării s’au făcut chiar în interesul instituţiunilor şi nu e nici un motiv ca acele asimilări să fie înlăturate prin diferenţierea salariilor membrilor lor; b) Suprimarea excepţiunilor se impune cu atât mai mult cu cât intre categoriile exceptate, sunt foarte mulţi care au, fie două funcţiuni, fie însărcinări în diferite comisiuni, date prin legi speciale, fie alte înlesniri ori avantaje pe lângă salarii; c) Egalitatea în sacrificiu se impune cu atât mai mult cu cât, în condițiunile in care s’a făcut reducerea ea are caracterul unui adevărat impozit și în materie de impozite nu se pot stabili privilegii. 2) Consiliul este de părere că dacă cotele fixe pentru reducerea salariilor ar fi înlocuite cu cote progresive, sacrificiul cerut fiecărui funcţionar ar fi mai just repartizat şi, ca atare, mai uşor de suportat. 3. Consiliul este de părere ca proiectul să prevadă, întocmai ca în legile anterioare de reducerea salariilor, un minimum de salariu care să rămână neatins. Acel minimum ar fi, după părerea Consiliului, de 3.000 lei. Consilieri permanenţi: Gh. Nedelcu, C. D. Anghel, C. Vârgolici, l. r D îvinte’ijt La un moment dat un marinar din sală a întrerupt pe vorbitorul de la tribună iar un membru al Gărzii de fier a aruncat asupra lui cu un scaun. Imediat încăerarea a devenit generală. Legionarii gărzii de fier au devastat sala spărgând toate geamurile de la intrare, apoi au pornit în spre sediul lor din Bulev. Cuza cântând pe stradă imnuri naţionale. În timpul încăerării au fost răniţi câţiva muncitori şi câţiva legionari. MANIFESTAŢIA DE LA CHIŞINĂU Studenţii facultăţii de teologie din Chişinău au făcut deasemeni manifestaţii de stradă, cerând dreptul de a aşeza crucea pe mormântul Eroului Necunoscut. La un moment dat manifestanţii au fost opriţi de un cordon de jandarmi. S’a produs o busculadă. Studenţii au încercat să rupă cordoanele şi s’au încăerat cu poliţiştii. Au fost loviţi mai mulţi studenţi şi poliţişti. După vreo oră, poliştii au reuşit să împingă pe studenţi spre facultate. Intervenind decanul facultăţii, d. Popescu-Prahova, studenţii s’au potolit şi au intrat in internatul facultăţii. Un student a fost arestat, dar după puţină vreme a fost eliberat. MANIFESTAŢIILE DE LA CLUJ ŞI CERNĂUŢI La Cluj studenţii au ţinut o întrunire în sala cinematografului Select proclamând solidarizarea cu studenţimea bucureşteană. La Cernăuţi studentă şi membrii Gărzii de fier au afişat manifeste in care îndeamnă populaţia să se solidarizeze cu studenţii din Bucureşti. La catedrală s’a oficiat un serviciu religios apoi s’a făcut o demonstraţie la monumentul Unirii unde s’au ţinut cuvântări. Aventura unor tineri vienazi CONSTANŢA 30. — Tinerii Max Hapelman şi Maria Nadler din Viena, rămânând şomeri, au întreprins o călătorie cu barca pe Dunăre, ajungând până la Sulina, de unde vroiau să plece spre Istambul. Lângă Sulina, vântul le-a răsturnat barca. Cei doi tineri au fost salvaţi de un pescar şi readuşi la Sulina, unde au fost îmbarcaţi pe un vapor grecesc. ■■iHHumni a fi— textul proiectului Avizul consiliului legislativ ori legile înseşi prevăd o retribuire suplimentară a celor exceptaţi de proiect sau le acordă alte avantaje însemnate. Manifestaţiile studenţeşti de Duminică