Adevěrul, martie 1933 (Anul 47, nr. 15079-15104)
1933-03-02 / nr. 15079
Ofensiva japoneză în Jehoi întâmpină dificultăţi Toate atacurile japoneze respinse la strâmtoarea Paisintong PEKING, 27 (Rador). — înaintarea japoneză în Jehoi se dovedeşte a nu îi un lucra atât de uşor pe cât se credea. Aceasta s’a dovedit prin eşecul suferit de trupele japoneze la strâmtoarea Paishitong, unde toate atacurile lor au fost până acum respinse. Intrerupându-şi pentru moment ofensiva în acest punct, japonezii îşi concentrează acum toate sforţările asupra localităţii Tamato, situată la 15 km. spre vest de Ciao Yang. La est însă, înaintarea japoneză continuă fără piedici. După ce au ocupat localitatea Kailu, armatele japoneze au ajuns acum lângă Chiahua și numai o distanță de 105 km. le mai desparte de principala linie de apărare chineză. Veștile cele mai contradictorii continuă să circule asupra actualei campanii. Astfel, după ce s’a semnalat retragerea chinezilor LONDRA, 27 (Radar). — Telegramele de presă a nimfă că în provincia Je» hol luptele continuă pe o vreme foarte grea. Se pare că trupele japoneze, cari operează dinspre Kaiu au ca obiectiv totalitatea Cifeng. Luptele de din oraşul Ling Yuan. ultimele telegrame din Tokio anunţă că trupele chineze care se găseau la Ciao Yang cedează teren retrăgându-se acum spre Ling Yuan, unde intenţionează să se întărească în vederea unei rezistenţe înverşunate. Pe de altă parte după ştiri sosite astăzi de la Londra din sursă bine informată, se confirma că Ciao Yang a fost capturat de japonezi la 25 Februarie. Poziţia trupelor chineze ar fi în acest moment următoarea: prima linie de apărare cu un efectiv de 80.000 de oameni, merge de la Cingyeng până la Cinping pe de o parte, iar pe de altă parte, dela Wuking-Fu până la marele zid chinezesc la Ciangkeking. A doua linie cu un efectiv de 33.000 oameni merge dela Tangsanwing până la marele zid chinezesc, trecând prin Ping- Ciuan. pana acum sunt considerate ca o simplă manevră, prin care japonezii au încercat să cadă în flancul trupelor chineze. Japonezii continuă a declara că nu intenţionează să extindă operaţiile lor în afara provinciei Jehoi, făcut faţă de acţiunea trupelor japoneze şi manciuriene, atâta vreme cât acestea se mărginesc a opera în provincia Jehoi. LONDRA. 27 (Rador). — Desbaterea de azi din Camera Comunelor este aşteptată cu un viu interes, deoarece urmează a se discuta situaţia din Extremul Orient şi a se face propuneri cu privire la interdicţia exportului de arme. Desbaterea va fi deschisă de către d. George Lansbury, şeful opoziţiei, căruia îi vor răspunde d-nii MacDonald şi John Simon. Statele Unite participa la rezolvarea conflictului WASHINGTON, 27 (Rador). — Se anunţă oficial că Statele Unite au acceptat să colaboreze în comitetul consultativ al Societăţii Naţiunilor la rezolvarea conflictului din Extremul Orient. CHINA SATISFĂCUTĂ DE ATITUDINEA STATELOR UNITE NANKING. 27. (Rador). — Cercurile oficiale chineze se arată foarte satisfăcute de declaraţia făcută de Statele-Unite, din care rezultă că sunt de acord cu recomandările Adunării Societăţii Naţiunilor. Luptele continuă Tratat secret între Japonia şi Siam? Siamul ar cumpăra ! SHANGHAI, 27 (Rador). — Presa chineză anunţă că între Siamul ar urma să reexpedieze un tratat secret, pe baza căruia Siamul ar urma să reexpedieze Japoniei muniţiile pe care le-ar Chinezii rezistă PEKING, 27. (Rador). — Atacurile japoneze continuă să se izbească de o dârză rezistentă, pe care le-o opun trupele chineze. In special în regiunea Tannao, chinezii rezistă cu o înverşunare extraordinară. In faţa defileului Paishitong, situaţia este neschimbată. Mici detaşamente de voluntari chinezi au islaniţii pentru Japonia cumpăra pentru ea din ţările europene sau americane. Gratie acestui acord, Japonia ar reuşi sa eludeze dispoziţiile unei eventuale interdicţii de a i se furniza arme şi munitiuni, cu înverşunare butu insă să străpungă linia trupelor japoneze din regiunea Shan Hai Kwan, şi acum hârţuiesc ariergarda japoneză, căreia îi dau mult de lucru. înaintarea japoneză de la Kailu spre Cing-Feng a fost oprită la sud de Chiahua, unde trupele chineze lucrează cu febrilitate la întărirea poziţiei pe care o ocupă. Anglia opreşte exportul de arme pentru Extremul Orient LONDRA, 27Radon. In şedinţa de azi a Camerei Comunelor, d. Lansbury a ţinut un discurs de o oră şi jumătate, în cursul căruia a criticat in termeni violenţi acţiunea Japoniei in provincia Jehoi. Sir John Simon, răspunzând interpelatorului, a anuntat ca guvernul a hotărât ca, începând de azi, şi până la intervenirea unei soluţii internationale în conflictul chino-japonez, să nu mai dea nici un permis de export de arme sau munitiuni fie pentru Chiba, fie pentru Japonia. " Atitudinea Angliei LONDRA, 27 (Rador). — Se desminte în mod oficial ştirea publicată de o agenţie telegrafică din Extremul Orient, ca secretarul britanic al afacerilor străine, ar fi informat deambasadorul japonez din Londra, că Anglia nu are nici o obiecţie de Grav accident de automobil ! PERSOANE UCISE MADRID, 27. (Rador). — Un automobil mergând cu o viteză de 125 kilometri pe oră, pe șoseaua La Gerogne, a derapat. Automobilul s-a lovit de un arbore. Cele patru persoane aflate în automobil au fost omorâte. Sat distrus de incendiu PORT SAID, 27 (Rador). — Un incendiu a distrus satul Karponti, în apropiere de Port Said. Unsprezece persoane au murit carbonizate. Câteva sute de locuitori au rămas fără adăpost. Temeri de inundaţii in Anglia LONDRA, 27. (Rador). — In părţile de nord ale Angliei a continuat să cadă o abundentă zăpadă, iar în părţile sudice au căzut ploi torenţiale. Sunt temeri că odată cu topirea zăpezii se vor produce inundaţii. Germania prohibeşte importul de ouă utHLin, (Europa* press). — In consiliul de miniştri de astăzi s’a discutat chestiunea convenţiei comerciale cu Iugoslavia. „Deutsche Allgemeine Zeitung" anunţă în legă tură cu aceste discuţiuni, că guvernul Reichului, ar fi decis să sporească taxa de import pentru ouă de la 5 mărci la 60 de mărci, ceia ce constituie în realitate o taxă prohibitivă. Agitaţia politică creşte in Germania Noui ciocniri sângeroase şi atentate BERLIN 27, (Rador). — Agitaţia politică creşte zi de zi în toată Germania, pe măsură ce se apropie zîua alegerilor. Azi s’au înregistrat ciocniri sângeroase între adversari politici şi atentate politice, la Dresda, Koeln, Berlin şi Essen. La Dresda a fost omorât un membru al asociaţiei republicană „Reichsbanner”. La Koeln şi la Berlin au fost omorâţi doi indivizi care nu au putut fi identificaţi şi deci nu se şti® cărui partid aparţin. Tot la Berlin, într’un cartier mărginaş anume Neukoeln, necunoscuţi au intrat în locuinţa unui profesor de liceu cunoscut ca republican şi membru al partidului social-democrat şi au devastat toată casa. La Essen, s-au tras focuri de armă asupra unui grup de naţional-socialişti care manifesta pe stradă. Naţional-socialiştii aţâţaţi au intrat în casele de unde credeau că s’a tras asupra lor, devastându-le. ALTE ZIARE SUSPENDATE BERLIN, 27 (Rador). — Guvernul a suspendat pentru 21 de zile, apariţia ziarului „Der Jungdeutsche” organ oficial al asociaţiei cu acelaş nume. Ziarul suspendat este un ziar de extremă dreaptă. Deasemeni a fost suspendată pentru 14 zile, apariţia ziarului „Das Reichsbanner", oficiosul organizaţiei „Reichsbanner". ÎNĂSPRIREA LEGII PENTRU APĂRAREA STATULUI BERLIN, 27 (Rador). — Consiliul de miniştri, in şedinţa de azi, a decis să înăsprească şi mai mult dispoziţiile legii pentru apărarea Statului, înalta trădare va fi pedepsită în viitor cu închisoare grea. Deasemeni vor fi aspru pedepsite delictele relative la răspândirea de ştiri cari ating suveranitatea şi interesele militare ale Germaniei. Aţăţarea la grevă, va fi deasemeni pedepsită cu închisoarea grea. Spionajul şi comunicarea secretelor de stat şi militare, vor fi pedepsite cu moartea. Până acum aBERLIN, 27 (Rador).• După cum rezultă din sentinţele date de Curtea de Justiţie din Leipzig, suspendările de ziare ordonate de guvern în ultimul timp sunt cu totul arbitrare. Din lipsa unor norme precise, care să fixeze condiţiunile de suspendare, un număr de ziare centriste din Renania au întreprins o acţiune ciudată. Ele cer să se instituie un „birou de informaţiuni”, un fel de cenzură preventivă căreia ziarele i-ar putea prezenta corecturile. „Frankfurter Zeitung” subliniază pericolele acestui demers pentru libertatea presei care este și așa redusă. UN CONSILIU DE MINIȘTRI BERLIN, 27 (Rador). — Cancelarul Hitler a sosit la Berlin azi dimineaţa, venind din turneul electoral. Azi după amiază se ţine un consiliu de miniştri, care va examina întreaga situaţie internă, in ajunul alegerilor. Ciocniri sângeroase BERLIN, 27 (Rador). — Ziua diteri a fost caracterizată printr-o recrudescenţă a luptei electorale. Nuceste delicte erau pedepsite cu munca silnică. Consiliul a admis ca funcţionarii, in afară de serviciu, să poată purta uniformele politice. INCENDIU LA FOSTUL PALAT IMPERIAL BERLIN, 27 (Rador). — Ani a isbucnit un incendiu in podul fostului palat imperiaL Incendiul fiind observat la timp, a putut fi stins uşor. Pagubele sunt mic. Focul a fost pus de necunoscuţi. Poliţia cercetează.meroşi miniştri şi numeroşi fruntaşi politici au pronunţat discursuri importante în toate părţile Germanei. Numeroase demonstraţiuni au avut loc fără incidente, cu excepţia manifestaţiei din Wuppertal şi Hamburg. ★ BERLIN, 27. (Rador). — In cursul după amiezii de eri s’a produs o ciocnire sângeroasă la Wuppertal.. Comuniştii au tras dintr’o casă asupra cortegiului naţional-socialist şi a poliţiei care îl însoţia. Ca percheziţia casei din care s’a tras poliţia a fost obligată să facă uz de arme. Două persoane au fost ucise, iar două uşor rănite. Deasemenea a avut loc la Hamburg o ciocnire, în cursul căreia şase persoane au fost grav rănite, iar îl rănite mai uşor* , , . Libertatea presei în Germania ADEVERY! O grevă demonstrativă la căile ferate austriace VIENA, 27 (Europapress), — D. dr. Schröpfer noul director general al căilor ferate austriace, a lansat astăzi un manifest către toate sindicatele muncitoreşti şi funcţionăreşti ale căilor ferate, insistând în, mod stăruitor ca să renunţe la greva demonstrativă, care a fost proectată pentru ziua de 1 Martie şi care ar trebui să dureze timp de trei ore, de la 9 până la 11 înainte de amiază. Această grevă este o protestare împotriva intenţiei direcţiei căilor ferate de a plăti salariile pe Martie în trei rate. Dr. Schröpfer insistă în manifestul său că o asemenea grevădemonstrativă n’ar face decât să înrăutăţească şi mai mult situaţia financiară a căilor ferate şi că astfel s’ar îngreuia şi mai mult plata salariilor, aşa cum cer funcţionarii şi lucrătorii. Mai multe ziare anunţă că organizaţia Heimwehr-ului ar avea de când să preia conducerea technică a trenurilor, în cazul când greva s-ar proclama, pentru ca să paralizeze astfel intenţiile muncitorilor şi ale funcţionarilor. Ştirea aceasta a produs o mare agitaţie în cercurile căilor ferate. Frauda de la „Monitorul Oficial“ Mersul cercetărilor Am arătat că s-a descoperit o fraudă de peste o jumătate milion de lei la „Monitorul Oficial“ şi că afacerea a fost dată de parchet spre cercetare, d-lui judecător de instrucţie Stănescu, titularul cabinetului 7. Cercetările începute Sâmbătă au continuat ieri, fără ca ele să fieşit încă din faza preliminară, conform art. 45 din procedura penală,deoarece până aseară nu s-a deschis acţiune publică, iar D. Traian Brătişanu, subdirector la „Monitorul Oficial“, continuă a fi deţinut la prefectura poliţiei în interesul cercetărilor, pe bază de mandat de depunere. UNDE S’A COMIS FRAUDA Cercetările de până acum au adus unele preciziuni cari nu erau cunoscute în primul moment. Frauda n’a fost comisă în administraţia propriu zisă a „Monitorului Oficial“, ci la Cassa de Credit şi Economie, a personalului acestei instituţiuni, al cărei scop este ca, din capitalul format din cotizările personalului muncitoresc şi administrativ, să se acorde împrumuturi membrilor ei în raport cu leafa, după anumite norme. PROCEDAREA FRAUDATORULUI D. Brătăşanu subdirector la Monitor şi care avea — graţie înaltei sale funcţiuni — şi calitatea de administrator delegat al Cassei de Credit, ar fi recurs la minatorul mijloc spre a obţine bani de la Cassa de Credit, se prezenta casierului acestei Casse, d. Băsceanu, în numele directorului general al Monitorului Oficial, spunând că acesta cere avansuri asupra salariului, înfăţişând de fiecare dată casierului, o chitanţă gata scrisă şi semnată ca din partea directorului general, pentru suma cerută. Chitanţele erau scrise de Brătăşanu, cu scrisul curent, insă semnătura directorului general era falsificată. Casierul, vechi funcţionar, care lucrează departe de Monitor, tocmai la fabrica de timbre de la Filaret, unde deţine şi tezaurul timbrelor in valoare de miliarde, nu îndrăznea să facă vreo obiecţiune acestor cereri repetate pe care la considera că în adevăr purced de la directorul general. DENUNŢAREA CAZULUI Cu toată docilitatea sa, însă când a văzut că gluma se îngroaşe şi că — cu ultima nouă cerere făcută de Brătăşanu în numele directorului general — s’a ajuns la un total de avansuri de 575.000 lei, casierul şi-a luat inima in dinţi şi s’a prezentat d-lui director general Bunescu spre a formula cu toată rezerva impusă de situaţie, oarecari obiecţiuni. La auzul celor petrecute directorul general, la început stupefiat, a dat curs indignării sale, anunţând imediat parchetul despre frauda constatată. In faţa celor descoperite, d. Brătăşanu a fost nevoit să recunoască cum a ridicat toate acele sume de bani, cari i-au fost înghiţite de jocul de cărţi. Chiar in noaptea care a precedat aducerea la parchet a d-lui Brătăşanu, d-sa pierduse la „Cercul Sportiv” pe care-l frecventa de o lună, suma de 60.000 lei. Mai înainte d-sa era un asiduu frecventator al clubului „Britania“ unde a pierdut mare parte din acea jumătate de milion ridicată de la Cassa de credit. Cercetările instrucţiei vor continua astăzi. S-a dispus verificarea întregii gestiuni a Cassei în chestiune. UN COMUNICAT AL DIRECŢIEI „MONITORULUI OFICIAL“ Publicându-se în ziare că la „Monitorul Oficial” s-ar fi săvârşit fraude, comitetul de direcţie al acestei instituţii se crede dator să restabilească faptele precizând următoarele: 1) Fraudele la care se referă ziarele nu privesc nici cassieria nici gestiunea instituţiei. 2. Fraudele s’au comis la Casa de credit şi economie a lucrătorilor şi funcţionarilor instituţiei. 3. In fondurile acestei case nu e investit nici un ban al statului. Ele se compun din depunerile şi cotizaţiile membrilor casei. Această conducere o are un consiliu de administraţie, ales de membrii Casei, din care directorul general nu face parte. 4. Administrator delegat al consiliului Casei era d. Traian Brătăşanu, care a comis frauda în detrimentul directorului general al monitorului. 5. Imediat ce conducerea „Monitorului Oficial“ a aflat de fraudele săvârşite a sezisat parchetul care a deţinut pe Traian Brătăşanu, administratorul delegat al Casei. Acesta in faţa reprezentanţilor parchetului şi a conducerii „Monitorului Oficial“ a recunoscut toată vina acestor fraude. 6. In urma acestor constatări direcţia „Monitorului Oficial” a referat d-lui ministru al finanţelor asupra celor întâmplate, cerând suspendarea din funcţiunile ce ocupau la Monitor atât a administratorului Brătăşanu cât şi a cassierului Cassel de economii Ibăsceanu. D. ministru de finanţe a aprobat referatul şi a suspendat pe cei doi funcţionari. 7. Se menţionează că ambii funcţionari aveau o vechime în slujba statului de peste 20 de ani. O inscripţie de pe crucişătorul „Emden“ BERLIN, 27. (Rador). — D. Bruce, fost preşedinte de consiliu în Australia, a sosit eri la Berlin. D-sa va remite azi preşedintelui Reichului o inscripţie de pe crucişătorul german „Emden“, distrus în timpul războiului mondial, în apele australiene. Astăzi se pune în vânzare Ediţia III-a IN PREAJMA REVOLUŢIEI de C. STERE Vol. I Smaragda Theodorovna „ II Vania Răutu Editura „Adeverul“ Pagina 3-fl iwnnrH~iu f j&mamn ifjuim—W * , . . v 7 • , intr o singura odaie. Această sobă (cazam' Calan, frumos executată, instalată în hall-ul apartamentului Do., e suficientă pentru a încălzi 6 camere inclusiv dependințele, iar costul combustibilului nu întrece costul unei sobe, a cărei capacitate poate învălui doar o singură încăpere Un obicei curios, pe care î l practică multe familii din București, e de a închiria case mari și de a ocupa în timpul iernii una sau două odăi numai pentru a nu încălzi restul locuinței. Admitem că a îngriji de 5-6 focuri zilnic e foarte anevoios. Cu toată munca, căldura nu e niciodată egală şi permanentă. Şi mai e încă un mare inconvenient: intrând dintr'o odaie încălzită într’una răcoroasă, sunteţi expuşi a contracta o răceală. Aveţi toate aceste neplăceri când încălziţi toată casa şi dacă nu o faceţi, sunteţi siliţi să vă limitaţi la una sau două odăi. ÎNCĂLZIREA CENTRALĂ vă dă posibilitatea sâ vă folosiți de toată casa, dela salon până la odaia de baie, fără ca să fii expuși răcelei, încălzind printr'o singură manevră. ^ Titan, Nadrag, Calan s.a.r. , SECȚIA RADIATOARE — A»i închiria! W, , o casa ISSlll întreagă... v^|§| •• • • yl tULUUl lui MU ^ în jurul sobei, din cauza sistemului de încălzire! Dificultăţile întocmirii bugetului au fost înlăturate Bugetul ministerului muncii şi al sănătăţii Dificultăţile ce stăteau în calea întocmirii unui budget sincer echilibrat, au fost înlăturate în cursul zilei de eri, în urma unei mediatauli întreprinsă de d. G. G. Mironescu. Intr’o consfătuire care a avut loceri dimineaţă între d-nii G. G. Mironescu, V. Madgearu, D. R. Ioaniţescu, Gusti şi Petre Andrei, s’a ajuns la o înţelegere asupra reducerilor ce mai trebuiau făcute la ministerele de instrucţie şi sănătate. In cursul după amiezei aceste reduceri au şi fost operate în bugetul ministerului instrucţiei, iar aseară după şedinţa Camerei, a avut loc o întrevedere a d-lor V. Madgearu şi D. R. Ioaniţescu, în care s-a procedat şi la reducerile cerute ministerului sănătăţii. dr Asupra sumei totale a budgetului ordinar, se ştie acum că va trece cu Cifra bugetului ministerului muncii şi al sănătăţii a fost în sfârşit stabilită aseară. . Se ştie că alcătuirea bugetului acestui minister a dat loc la mari dificultăţi, comprimarea lui până la suma cerută de ministrul de finanţe, fiind considerată ca imposibilă de către ministrul de resort. D. Madgearu cerea ca bugetul să fie fixat la suma de 827 milioane, şi că în această sumă să intre şi datoria ministerului de 105 milioane, plata în rate anuale a unor contracte mai vechi. D. D. R. Ioaniţescu se spunea cu îndârjire, cerând ca bugetul departamentului condus de d-sa să fie fixat la 877 milioane, adică cu 50 de milioane mai mult decât suma fixată de ministrul de finanţe, fără însă ca datoria de 105 milioane să fie cuprinsă în această sumă. Chestiunea a dat loc unei vii discuţii în consiliul de miniştri care a avut loc Vineri seara. D. prim ministru Vaida a intervenit cerând d-lui Madgearu să renunţe la intransigenţă şi să acorde cele 500 milioane ceruta de titularii celorlalte departamente, peste suma totală a bugetului fixată de d-sa. Cum am spus d. D. R. Ioaniţescu a luat eri contact cu ministrul de finanţe, şi i-a arătat că suma cerută de d-sa este minimum, fara de care sănătatea publică ar fi în mare pericol. A lăsat la latitudinea d-lui Madgearu să studieze fiecare capitol al bugetului ministerului, pentru ca să vadă întrucât se pot face reduceri, puţin peste 22 miliarde. Cum în această sumă se cuprind și unele capitole care anul trecut figurau la budgetul extraordinar — ceea ce făcea ca de fapt budgetul 1932 să fie de 28 miliarde lei — se realizează anul acesta o economie budgetară de peste 6 miliarde lei. Până la urmă — în cazul când nu se vor realiza prevederile la încasări , acest budget de circa 22 miliarde lei se va mai reduce cu încă 750 milioane lei care reprezintă partea din plata cuponului datoriei externe pe care creditorii noştri au convenit s’o condiţioneze de mersul încasărilor Statului. In ce priveşte budgetul extraordinar pe exerciţiul 1933—1934, el nu va mai cuprinde decât arieratele şi alte posturi, care să fie acoperite cu mijloace strict extraordinare, adică cu venituri întâmplătoare, care nu sunt prevăzute în budgetul ordinar. Ministrul de finanţe a dat d-lui Banciu, directorul general al contabilităţii, proectul de buget spre a-1 studia şi a-şi da avizul. CUM VA FI ALCĂTUIT BUGETUL SĂNĂTĂŢII In urma avizului dat de acesta, cei doi miniştri au căzut de acord, luându-se următoarele hotărâri definitive, asupra bugetului ministerului muncii şi sănătăţii. Suma de 105 milioane, provenită din datorii vechi, nu intră în cifra bugetului ordinar, ci se va trece la capitolul bugetului extraordinar. Suma de 50 de miloane cerută în plus de d. Ioaniţescu peste suma fixată de ministrul de finanţe, se acordă în felul următor: 7 milioane în bugetul ordinar, iar pentru restul de 43 milioane se deschide un credit special. Suma va fi acoperită din sumele datorite de către monopolul spirtului, și va fi trecută într-un articol special din legea bugetară, pentru a se preciza astfel că acest credit nu are nici o legătură cu bugetul extraordinar. Este vorba numai de o creanță a ministerului asupra datoriei monopolului spirtului. Deasemeni s’a mai acordat încă un avantagiu ministerului muncii, deoarece bugetul acestui minister, la capitolul „materiale“, tot printr’un articol special, trecut in legea bugetară, va fi scutit de reţinerea de 10 la sută. Prin acest avantagiu, ministerul realizează un plus efectiv de circa 40 milioane. SUMA TOTALA A BUGETULUI Prin urmare bugetul ordinar al ministerului muncii şi sănătăţii se ridică la suma de 834 milioane. La aceasta se adaugă cele 43 milioane afectate special din datoria monopolului spirtului, precum și veniturile loteriei și fondului sanitar. In acest fel se speră că bugetul efectiv al acestui minister va atinge un miliard. REORGANIZAREA LOTERIEI După ce s’a căzut de acord asupra bugetului, d. ministru D. R. locuitescu a mai avut un schimb de vederi cu d. Madgearu asupra reorganizarii loteriei şi fondului sanitar, care trebuie să producă anual fiecare câte o sută milioane. „S’a hotarit ca d. D. R. loaniţescu. Să alcătuiască ult proees de lege modificator al loteriei. Bugetul ministerului muncii şi al sănătăţii mânând la 4 miliarde şi o sută de milioane, învăţământul nu va avea, de suferit, întrucât nu vor fi desfiinţate decât un număr foarte mic de şcoli, a căror inutilitate era de multă vreme recunoscută. întrevederea Mironescu-Madgearu-Gustî întrevederea dintre d-nii Mim- totală a _______,, _*Enescu, Madgearu şi Gusti, care a avut loc ori a avut un rezultat mulţumitor. Este ştiut faptul că şi această întrevedere urma să se stabilească în mod hotărît, suma la care urma să se fixeze bugetul ministerului instrucţiunii şi al cultelor. Deşi la acest departament se făcuseră reduceri destul de simţitoare, totuşi pentru coordonarea bugetului instrucţiunii cu bugetul general al statului, d. ministru de finanţe a cerut d-lui Gusti să procedeze la încă o reducere a capitolelor de cheltueli ale departamentului său, pentru ca bugetul ministerului instrucţiunii să nu depăşească suma de 3 miliarde 900 de milioane. D. ministru Gusti, s’a opus însă să scadă alocaţia cuvenită departamentului său din bugetul general al statului sub 4 miliarde 100 de milioane, motivând acest lucru prin faptul că orice reducere ar mai fi făcută la acest departament. Înseamnă o dureroasă situaţie ce s’ar creia învăţământului în general. In cele din urmă ministrul finanţelor acceptând ca bugetul instrucţiunii să fie de 4 miliarde a rămas ca pentru acoperirea diferenţei de 100 milioane să se discute posibilitatea unei plăţi de 60 de milioane lei, ce se va efectua din bugetul extraordinar al ministerului de instrucţiune, în timp ce ministerul finanţelor va suporta o sumă de 40 de milioane. La această soluţie se pare că s-a ajuns în Întrevederea de care am vorbit mai sus şi care va ajuta d-lui ministru al instrucţiunii să nu mai recurgă la desfiinţarea de şcoli şi la concedierea de profesori. Suma Dramatica sinucidere din Chişinău CHIŞINĂU, 27. — Contabilul percepţiei V-a fiscală din localitate, numit Abagheru, s’a întâlnit astă seară la orele 9 în faţa localului percepţiei, cu controlorul fiscal Bartolomeiu, care îl inspectase de curând şi făcuse un raport, prin care constata nereguli împotriva sa. Intre cei doui funcţionari fiscali s’a născut un violent schimb de cuvinte. In focul discuţiei Abagheru a scos un revolver şi a descărcat trei focuri asupra Iul Bartolomei, îndreptând apoi revolverul asupra sa. Abagheru şî-a tras un foc în tararală. Bartolomei nu a fost atins de nici unul din gloanţele trase asupra lui. Sinucigaşul, transportat la spital, şi-a dat sfârşitul înainte de a i se putea da vreun ajutor. Citiţi „LECTURA“