Adevěrul, martie 1933 (Anul 47, nr. 15079-15104)

1933-03-02 / nr. 15079

Ofensiva japoneză în Jehoi întâmpină dificultăţi Toate atacurile japoneze respinse la strâmtoarea Paisin­tong PEKING, 27 (Rador). — înain­tarea japoneză în Jehoi se dove­deşte a nu îi un lucra atât de uşor pe cât se credea. Aceasta s’a dovedit prin eşecul suferit de trupele japoneze la strâmtoarea Paishitong, unde toate atacurile lor au fost până acum respinse. Intrerupându-şi pentru moment ofensiva în acest punct, japone­zii îşi concentrează acum toate sforţările asupra localităţii Ta­­m­ato, situată la 15 k­m. spre vest de Ciao Yang. La est însă, înaintarea japo­neză continuă fără piedici. După ce au ocupat localitatea Kailu, armatele japoneze au ajuns a­­cum lângă Chiahua și numai o distanță de 105 k­m. le mai des­parte de principala linie de apă­rare chineză. Veștile cele mai contradictorii continuă să circule asupra actua­lei campanii. Astfel, după ce s’a semnalat retragerea chinezilor LONDRA, 27 (Radar). — Telegramele de presă a­ nimfă că în provincia Je» hol luptele continuă pe o vreme foarte grea. Se pare că trupele japoneze, cari operează dinspre Ka­­i­u au ca obiectiv totalita­­tea Cifeng. Luptele de din oraşul Ling Yuan. ultimele telegrame din Tokio anunţă că trupele chineze care se găseau la Ciao Yang cedează teren re­­trăgându-se acum spre Ling Yuan, unde intenţionează să se întărească în vederea unei rezi­stenţe înverşunate. Pe de altă parte după ştiri sosite astăzi de la Londra din s­ursă bine informată, se confirma că Ciao Yang a fost capturat de japonezi la 25 Fe­bruarie. Poziţia trupelor chineze ar fi în acest moment următoarea: prima linie de apărare cu un e­­fectiv de 80.000 de oameni, mer­ge de la Cingyeng până la Cinping pe de o parte, iar pe de altă par­te, dela Wuking-Fu până la ma­rele zid chinezesc la Ciangke­­king. A doua linie cu un efectiv de 33.000 oameni merge dela Tangsanwing până la marele zid chinezesc, trecând prin Ping- Ciuan. pana acum sunt conside­rate ca o simplă manevră, prin care japonezii au în­cercat să cadă în flancul trupelor chineze. Japonezii continuă a de­clara că nu intenţionează să extindă operaţiile lor în afara provinciei Jehoi, făcut faţă de acţiunea trupelor japoneze şi manciuriene, atâta vreme cât acestea se mărginesc a opera în provincia Jehoi. LONDRA. 27 (Rador). — Desba­­terea de azi din Camera Comunelor este aşteptată cu un viu interes, de­oarece urmează a se discuta situa­ţia din Extremul Orient şi a se face propuneri cu privire la interdicţia exportului de arme. Desbaterea va fi deschisă de că­tre d. George Lansbury, şeful opo­ziţiei, căruia îi vor răspunde d-nii MacDonald şi John Simon. Statele­ Unite participa la rezolvarea conflictului WASHINGTON, 27 (Ra­dor). — Se anunţă oficial că Statele Unite au accep­tat să colaboreze în comi­tetul consultativ al Socie­tăţii Naţiunilor la rezol­varea conflictului din Ex­tremul Orient. CHINA SATISFĂCUTĂ DE ATI­TUDINEA ST­ATELO­R­ U­NI­TE NANKING. 27. (Rador). — Cercu­rile oficiale chineze se arată foarte satisfăcute de declaraţia făcută de Statele-Unite, din care rezultă că sunt de acord cu recomandările Adunării Societăţii Naţiunilor. Luptele continuă Tratat secret între Japonia şi Siam? Siamul ar cumpăra ! SHANGHAI, 27 (Rador). — Presa chineză anunţă că între Siamul ar urma să reexpedieze un tratat secret, pe baza căruia Siamul ar urm­a să reexpedieze Japoniei muniţiile pe care le-ar Chinezii rezistă PEKING, 27. (Rador). — Atacu­rile japoneze continuă să se izbeas­că de o dârză rezistentă, pe care le-o opun trupele chineze. In spe­cial în regiunea Tannao, chinezii re­zistă cu o înverşunare extraordi­nară. In faţa defileului Paishitong, si­tuaţia este neschimbată. Mici deta­şamente de voluntari chinezi au is­laniţii pentru Japonia cumpăra pentru ea din ţările eu­ropene sau americane. Gratie acestui acord, Japonia ar reuşi sa eludeze dispoziţiile unei eventuale interdicţii de a i se furniza arme şi munitiuni, cu înverşunare butu­ insă să străpungă linia tru­pelor japoneze din regiunea Shan Hai Kwan, şi acum hârţuiesc arier­garda japoneză, căreia îi dau mult de lucru. înaintarea japoneză de la Kailu spre Cing-Feng a fost oprită la sud de Chiahua, unde trupele chineze lucrează cu febrilitate la întărirea poziţiei pe care o ocupă. Anglia opreşte exportul de arme pentru Extremul Orient LONDRA, 27­­Radon.­­ In şedinţa de azi a Camerei Comu­nelor, d. Lansbury a ţinut un discurs de o oră şi jumătate, în cursul căruia a criticat in ter­meni violenţi acţiunea Japoniei in­ provincia Jehoi. Sir John Simon, răspunzând interpelatorului, a anuntat ca gu­vernul a hotărât ca, începând de azi, şi până la intervenirea unei soluţii internationale în conflic­tul chino-japonez, să nu mai dea nici un permis de export de ar­me sau munitiuni fie pentru Chi­b­a, fie pentru Japonia. " Atitudinea Angliei LONDRA, 27 (Rador). — Se desminte în mod oficial ştirea publicată de o agenţie telegrafi­că din Extremul Orient, ca se­cretarul britanic al afacerilor străine, ar fi informat de­amba­sadorul japonez din Londra, că Anglia nu are nici o obiecţie de Grav accident de automobil ! PERSOANE UCISE MADRID, 27. (Rador). — Un au­tomobil mergând cu o viteză de 125 kilometri pe oră, pe șoseaua La Ge­rogne, a derapat. Automobilul s-a lovit de un arbore. Cele patru persoane aflate în au­tomobil au fost omorâte. Sat distrus de incendiu PORT SAID, 27 (Ra­dor). — Un incendiu a dis­trus satul Karponti, în a­­propiere de Port Said. Unsprezece persoane au murit carbonizate. Câteva sute de locuitori au rămas fără adăpost. Temeri de inundaţii in Anglia LONDRA, 27. (Rador). — In păr­ţile de nord ale Angliei a continuat să cadă o abundentă zăpadă, iar în părţile sudice au căzut ploi toren­ţiale. Sunt temeri că odată cu topirea zăpezii se vor produce inundaţii. Germania prohibeşte importul de ouă utHLin, (Europa* press­). — In consiliul de miniştri de astăzi s’a dis­cutat chestiunea conven­ţiei comerciale cu Iugo­slavia. „Deutsche Allgemeine Zeitung" anunţă în legă­ tură cu aceste discuţiuni, că guvernul Reichului, ar fi decis să sporească taxa de import pentru ouă de la 5 mărci la 60 de mărci, ceia ce constituie în reali­tate o taxă prohibitivă. Agitaţia politică creşte in Germania Noui ciocniri sângeroase şi atentate BERLIN 27, (Rador). — Agi­taţia politică creşte zi de zi în toată Germania, pe măsură ce se apropie zîua alegerilor. Azi s’au înregistrat ciocniri sângeroase între adversari po­litici şi atentate politice, la Dresda, Koeln, Berlin şi Essen. La Dresda a fost omorât un membru al asociaţiei repu­blicană „Reichsbanner”. La Koeln şi la Berlin au fost omorâţi doi indivizi care nu au putut fi identificaţi şi deci nu se şti® cărui partid a­­parţin. Tot la Berlin, într’un cartier mărginaş anume Neu­­koeln, necunoscuţi au intrat în locuinţa unui profesor de liceu cunoscut ca republican şi membru al partidului so­cial-democrat şi au devastat toată casa. La Essen, s-au tras focuri de armă asupra unui grup de na­­ţional-socialişti care manifesta pe stradă. Naţional-socialiştii aţâţaţi au intrat în casele de unde credeau că s’a tras asu­pra lor, devastându-le. ALTE ZIARE SUSPENDATE BERLIN, 27 (Rador). — Guvernul a suspendat pentru 21 de zile, apa­riţia ziarului „Der Jungdeutsche” organ oficial al asociaţiei cu acelaş nume. Ziarul suspendat este un ziar de extremă dreaptă. Deasemeni a fost suspendată pen­­tru 14 zile, apariţia ziarului „Das Reichsbanner", oficiosul organizaţiei „Reichsbanner". ÎNĂSPRIREA LEGII PENTRU APĂRAREA STATULUI BERLIN, 27 (Rador). — Consi­liul de miniştri, in şedinţa de azi, a decis să înăsprească şi mai mult dispoziţiile legii pentru apărarea Statului, înalta trădare va fi pedepsită în viitor cu închisoare grea. Dease­meni vor fi aspru pedepsite delic­tele relative la răspândirea de ştiri cari ating suveranitatea şi intere­sele militare ale Germaniei. Aţăţa­­rea la grevă, va fi deasemeni pe­depsită cu închisoarea grea. Spionajul şi comunicarea secre­telor de stat şi militare, vor fi pe­depsite cu moartea. Până acum a­BERLIN, 27 (Rador).­­• După cum rezultă din sentinţele date de Curtea de Justiţie din Leipzig, suspendările de ziare ordonate de guvern în ultimul timp sunt cu totul arbitrare. Din lipsa unor norme precise, care să fixeze condiţiunile de sus­pendare, un număr de ziare cen­triste din Renania au întreprins o acţiune ciudată. Ele cer să se instituie un „birou de informa­­ţiuni”, un fel de cenzură preven­tivă căreia ziarele i-ar putea pre­zenta corecturile. „Frankfurter Zeitung” subli­niază pericolele acestui demers pentru libertatea presei care este și așa redusă. UN CONSILIU DE MINIȘTRI BERLIN, 27 (Rador). — Cancela­­rul Hitler a sosit la Berlin azi di­­mineaţa, venind din turneul elec­toral. Azi după amiază se ţine un con­­siliu de miniştri, care va examina întreaga situaţie internă, in ajunul alegerilor. Ciocniri sângeroase BERLIN, 27 (Rador). — Ziua dit­eri a fost caracterizată printr-o re­crudescenţă a luptei electorale. Nu­ceste delicte erau pedepsite cu munca silnică. Consiliul a admis ca funcţionarii, in afară de serviciu, să poată pur­ta uniformele politice. INCENDIU LA FOSTUL PALAT IMPERIAL BERLIN, 27 (Rador). — Ani a is­­bucnit un incendiu in podul fostului palat imperiaL Incendiul fiind ob­servat la timp, a putut fi stins uşor. Pagubele sunt mic. Focul a fost pus de necunoscuţi. Poliţia cercetează.­meroşi miniştri şi numeroşi frun­taşi politici au pronunţat discursuri importante în toate părţile Ger­manei. Numeroase demonstraţiuni au a­­vut loc fără incidente, cu excepţia manifestaţiei din Wuppertal şi Hamburg. ★ BERLIN, 27. (Rador). — In cursul după amiezii de eri s’a produs o ciocnire sângeroasă la Wuppertal.. Comuniştii au tras dintr’o casă asupra cortegiului naţional-socialist şi a po­liţiei care îl însoţia. Ca percheziţia casei din care s’a tras poliţia a fost obligată să facă uz de ar­me. Două persoane au fost ucise, iar două uşor ră­nite. Deasemenea a avut loc la Hamburg o ciocnire, în cursul căreia şase persoa­ne au fost grav rănite, iar îl rănite mai uşor* , ,­ . Libertatea presei în Germania ADEVERY! O grevă demonstrativă la căile ferate austriace VIENA, 27 (Europapress), — D. dr. Schröpfer noul director general al căilor ferate aus­triace, a lansat astăzi un ma­nifest către toate sindicatele muncitoreşti şi funcţionăreşti ale căilor ferate, insistând în, mod stăruitor ca să renunţe la greva demonstrativă, care a fost proectată pentru ziua de 1 Martie şi care ar trebui să dureze timp de trei ore, de la 9 până la 11 înainte de amiază. Această grevă este o protesta­re împotriva intenţiei direcţiei căilor ferate de a plăti salarii­le pe Martie în trei rate. Dr. Schröpfer insistă în manifes­tul său că o asemenea grevă­­demonstrativă n’ar face decât să înrăutăţească şi mai mult situaţia financiară a căilor ferate şi că astfel s’ar îngreu­­ia şi mai mult plata salariilor, aşa cum cer funcţionarii şi lu­crătorii. Mai multe ziare anunţă că organizaţia Heimwehr-ului ar avea de când să preia condu­cerea technică a trenurilor, în cazul când greva s-ar procla­ma, pentru ca să paralizeze astfel intenţiile muncitorilor şi ale funcţionarilor. Ştirea acea­sta a produs o mare agitaţie în cercurile căilor ferate. Frauda de la „Monitorul Oficial“ Mersul cercetărilor Am arătat că s-a descoperit o fraudă de­ peste o jumătate milion de lei la „Monitorul Oficial“ şi că afacerea a fost dată de parchet spre cercetare, d-lui judecător de instrucţie Stănescu, titularul ca­binetului 7. Cercetările începute Sâmbătă au continuat ieri, fără ca ele să fi­eşit încă din faza preliminară, conform art. 45 din procedura penală,­­de­oarece până aseară nu s-a deschis acţiune publică, iar D. Traian Bră­­tişanu, subdirector la „Monitorul Oficial“, continuă a fi deţinut la prefectura poliţiei în interesul cer­cetărilor, pe bază de mandat de depunere. UNDE S’A COMIS FRAUDA Cercetările de până acum au adus unele preciziuni cari nu erau cu­noscute în primul moment. Frauda n’a fost comisă în admi­nistraţia propriu zisă a „Monitoru­lui Oficial“, ci la Cassa de Credit şi Economie, a personalului acestei in­­stituţiuni, al cărei scop este ca, din capitalul format din cotizările per­sonalului muncitoresc şi adminis­trativ, să se acorde împrumuturi membrilor ei în raport cu leafa, după anumite norme. PROCEDAREA FRAUDATORULUI D. Brătăşanu subdirector la Mo­nitor şi care avea — graţie înaltei sale funcţiuni — şi calitatea de ad­ministrator delegat al Cassei de Credit, ar fi recurs la minatorul mijloc spre a obţine bani de la Cassa de Credit, se prezenta ca­sierului acestei Casse, d. Băsceanu, în numele directorului general al Monitorului Oficial, spunând că a­­cesta cere avansuri asupra salariu­lui,­­ înfăţişând de fiecare dată casierului, o chitanţă gata scrisă şi semnată ca din partea directo­rului general, pentru suma cerută. Chitanţele erau scrise de Brătă­şanu, cu scrisul curent, insă sem­nătura directorului general era fal­sificată. Casierul, vechi funcţionar, care lucrează departe­­ de Monitor, toc­mai la fabrica de timbre de la Fi­­laret, unde deţine şi tezaurul tim­brelor in valoare de miliarde,­­ nu îndrăznea să facă vre­o obiecţiune acestor cereri repetate pe care la considera că în adevăr purced de la directorul general. DENUNŢAREA CAZULUI Cu toată docilitatea sa, însă când a văzut că gluma se îngroaşe şi că — cu ultima nouă cerere făcută de Brătăşanu în numele directorului general — s’a ajuns la un total de avansuri de 575.000 lei, casierul şi-a luat inima in­ dinţi şi s’a prezentat d-lui director general Bunescu spre a formula cu toată rezerva impusă de situaţie, oarecari obiecţiuni. La auzul celor petrecute directo­rul general, la început stupefiat, a dat curs indignării sale, anunţând imediat parchetul despre frauda constatată. In faţa celor descoperite, d. Bră­tăşanu a fost nevoit să recunoască cum a ridicat toate acele sume de bani, cari i-au fost înghiţite de jo­cul de cărţi. Chiar in noaptea care a precedat aducerea la parchet a d-lui Brătăşanu, d-sa pierduse la „Cercul Sportiv” pe care-l frecventa de o lună, suma de 60.000 lei. Mai înainte d-sa era un asiduu frecven­tator al clubului „Britania“ unde a pierdut mare parte din acea ju­mătate de milion ridicată de la Cassa de credit. Cercetările instrucţiei vor con­tinua astăzi. S-a dispus verificarea întregii gestiuni a Cassei în ches­tiune. UN COMUNICAT AL DIRECŢIEI „MONITORULUI OFICIAL“ Publicându-se în ziare că la „Mo­nitorul Oficial” s-ar fi săvârşit frau­de, comitetul de direcţie al acestei instituţii se crede dator să restabi­lească faptele precizând următoa­rele: 1) Fraudele la care se referă zia­rele nu privesc nici cassieria nici gestiunea instituţiei. 2. Fraudele s’au comis la Casa de credit şi economie a lucrătorilor şi funcţionarilor instituţiei. 3. In fondurile acestei case nu e investit nici un ban al statului. Ele se compun din depunerile şi cotiza­ţiile membrilor casei. Această con­ducere o are un consiliu de admi­nistraţie, ales de membrii Casei, din care directorul general nu face parte. 4. Administrator delegat al consi­liului Casei era d. Traian Brătă­şanu, care a comis frauda în detri­mentul directorului general al mo­nitorului. 5. Imediat ce conducerea „Moni­torului Oficial“ a aflat de fraudele săvârşite a sezisat parchetul care a deţinut pe Traian Brătăşanu, admi­nistratorul delegat al Casei. Ace­sta in faţa reprezentanţilor parche­tului şi a conducerii „Monitorului Oficial“ a recunoscut toată vina a­­cestor fraude. 6. In urma acestor constatări di­recţia­ „Monitorului Oficial” a refe­rat d-lui ministru al finanţelor a­­supra celor întâmplate, cerând sus­pendarea din funcţiunile ce ocupau la Monitor atât a administratoru­lui Brătăşanu cât şi a cassierului Cassel de economii Ibăsceanu. D. ministru de finanţe a aprobat referatul şi a suspendat pe cei doi funcţionari. 7. Se menţionează că ambii func­ţionari aveau o vechime în slujba statului de peste 20 de ani. O inscripţie de pe cruci­şătorul „Emden“ BERLIN, 27. (Rador). — D. Bruce, fost preşedinte de consiliu în Aus­tralia, a sosit eri la Berlin. D-sa va remite azi preşedintelui Reichului o inscripţie de pe crucişătorul german „Emden“, distrus în timpul războiu­lui mondial, în apele australiene. Astăzi se pune în vânzare E­diţia III-a IN PREAJMA REVOLUŢIEI de C. STERE Vol. I Smaragda Theodorovna „ II Vania Răutu Editura „Adeverul“ Pagina 3-fl iwnnrH~i­­u f j&mamn ifjuim—W * , . . v 7 • , intr o singura odaie. Această sobă (cazam' Calan, frumos exe­cutată, instalată în hall-ul apartamentu­lui Do., e suficientă pentru a încălzi 6 ca­mere inclusiv depen­dințele, iar costul combustibilului nu întrece costul unei sobe, a cărei capa­citate poate în­vălu­i doar o singură în­căpere Un obicei curios, pe care î l practică multe familii din București, e de a închiria case mari și de a ocupa în timpul iernii una sau două odăi numai pentru a nu încălzi res­tul locuinței. Admitem că a îngriji de 5-6 focuri zil­nic e foarte anevoios. Cu toată munca, căldura nu e nici­odată egală şi perma­nentă. Şi mai e încă un mare inconve­nient: intrând dintr'o odaie încălzită în­­tr’una răcoroasă, sunteţi expuşi a con­tracta o răceală. Aveţi toate aceste ne­plăceri când încălziţi toată casa şi dacă nu o faceţi, sunteţi siliţi să vă limitaţi la una sau două odăi. ÎNCĂLZIREA CENTRALĂ vă dă posibi­litatea sâ vă folosiți de toată casa, dela salon până la odaia de baie, fără ca să fi­i expuși răcelei, încălzind printr'o sin­gură manevră. ^ Titan, Nadrag, Calan s.a.r. , SECȚIA RADIATOARE — A»i închiria! W, , o casa ISSlll întreagă... v^|§| •• • • yl tULUUl lui MU ^ în jurul sobei, din cauza sistemului de încălzire! Dificultăţile întocmirii bugetului au fost înlăturate Bugetul ministerului muncii şi al sănătăţii Dificultăţile ce stăteau în calea întocmirii unui budget sincer echi­librat, au fost înlăturate în cursul zilei de eri, în urma unei media­taul­i întreprinsă de d. G. G. Miro­­nescu. Intr’o consfătuire care a avut loc­eri dimineaţă între d-nii G. G. Mi­­ronescu, V. Madgearu, D. R. Ioani­­ţescu, Gusti şi Petre Andrei, s’a a­­juns la o înţelegere asupra reduce­rilor ce mai trebuiau făcute la mi­nisterele de instrucţie şi sănătate. In cursul după amiezei aceste re­duceri au şi fost operate în bugetul ministerului instrucţiei, iar aseară după şedinţa Camerei, a avut loc o întrevedere a d-lor V. Madgearu şi D. R. Ioaniţescu, în care s-a proce­dat şi la reducerile cerute ministe­rului sănătăţii. dr Asupra sumei totale a budgetului ordinar, se ştie acum că va trece cu Cifra bugetului ministerului mun­cii şi al sănătăţii a fost în sfârşit stabilită aseară. . Se ştie că alcătuirea bugetului acestui minister a dat loc la mari dificultăţi, comprimarea lui până la suma cerută de ministrul de f­inanţe, fiind considerată ca imposibilă de către ministrul de resort.­­ D. Madgearu cerea ca bugetul să fie fixat la suma de 827­ milioane, şi că în această sumă să intre şi da­toria ministerului de 105 milioane, plata în rate anuale a unor con­tracte mai vechi. D. D. R. Ioaniţescu se spunea cu îndârjire, cerând ca bugetul depar­tamentului condus de d-sa să fie fixat la 877 milioane, adică cu 50 de milioane mai mult decât suma fixa­tă de ministrul de finanţe, fără însă ca datoria de 105 milioane să fie cu­prinsă în această sumă. Chestiunea a dat loc unei vii dis­cuţii în consiliul de miniştri care a avut loc Vineri seara. D. prim ministru Vaida a intervenit cerând d-lui Madgearu să renunţe la in­transigenţă şi să acorde cele 500 mi­lioane ceruta de titularii celorlalte departamente, peste suma totală a bugetului fixată de d-sa. Cum am spus d. D. R. Ioaniţescu a luat eri contact cu ministrul de finanţe, şi i-a arătat că suma ce­rută de d-sa este minimum, fara de care sănătatea publică ar fi în mare pericol. A lăsat la latitudinea d-lui Mad­gearu să studieze fiecare capitol al bugetului ministerului, pentru ca să vadă întrucât se pot face redu­ceri, puţin peste 22 miliarde. Cum în a­­ceastă sumă se cuprind și unele ca­pitole care anul trecut figurau la budgetul extraordinar — ceea ce fă­cea ca de fapt budgetul 1932 să fie de 28 miliarde lei — se realizează anul acesta o economie budgetară de peste 6 miliarde lei. Până la ur­mă — în cazul când nu se vor rea­liza prevederile la încasări , acest budget de circa 22 miliarde lei se va mai reduce cu încă 750 milioane lei care reprezintă partea din plata cuponului datoriei externe pe care creditorii noştri au convenit s’o condiţioneze de mersul încasărilor Statului. In ce priveşte budgetul extraordi­nar pe exerciţiul 1933—1934, el nu va mai cuprinde decât arieratele şi alte posturi, care să fie acoperite cu mijloace strict extraordinare, adică cu venituri întâmplătoare, care nu sunt prevăzute în budgetul ordinar. Ministrul de finanţe a dat d-lui Banciu, directorul general al con­tabilităţii, proectul de buget spre a-1 studia şi a-şi da avizul. CUM VA FI ALCĂTUIT BUGETUL SĂNĂTĂŢII In urma avizului dat­ de acesta, cei doi miniştri au căzut de acord, luându-se următoarele hotărâri de­finitive, asupra bugetului ministe­rului muncii şi sănătăţii. Suma de 105 milioane, provenită din datorii vechi, nu intră în cifra bugetului ordinar, ci se va trece la capitolul bugetului extraordinar. Suma de 50 de miloane cerută în plus de d. Ioaniţescu peste suma fixată de ministrul de finanţe, se acordă în felul următor: 7 milioane în bugetul ordinar, iar pentru re­stul de 43 milioane se deschide un credit special. Suma va fi acoperită din sumele­ datorite de către monopolul spir­tului, și va fi trecută într-un arti­col special din legea bugetară, pen­tru a se preciza astfel că acest cre­dit nu are nici o legătură cu buge­tul extraordinar. Este vorba numai de o creanță a ministerului asupra datoriei monopolului spirtului. Deasemeni s’a mai acordat încă­ un avantagiu ministerului muncii, deoarece bugetul acestui minister, la capitolul „materiale“, tot prin­tr’un articol special, trecut in le­gea bugetară, va fi scutit de reţine­rea de 10 la sută. Prin acest avan­­tagiu, ministerul realizează un plus efectiv de circa 40 milioane. SUMA TOTALA A BUGE­TULUI Prin urmare bugetul ordinar al ministerului muncii şi sănătăţii se ridică la suma de 834 milioane. La aceasta se adaugă cele 43 mi­lioane afectate special din datoria monopolului spirtului, precum și ve­niturile loteriei și fondului sanitar. In acest fel se speră că bugetul efectiv al acestui minister va atinge un miliard. REORGANIZAREA LO­TERIEI După ce s’a căzut de acord asupra bugetului, d. ministru D. R. locui­te­scu a mai avut un schimb de ve­deri cu d. Madgearu asupra reor­ganizarii loteriei şi fondului sani­tar, care trebuie să producă anual fiecare câte o sută milioane. „S’a hotarit ca d. D. R. loaniţescu. Să alcătuiască ult proees de lege modificator al loteriei. Bugetul ministerului muncii şi al sănătăţii mânând la 4 miliarde şi o sută de milioane, învăţământul nu va avea, de suferit, întrucât nu vor fi desfiin­ţate decât un număr foarte mic de şcoli, a căror inutilitate era de mul­tă vreme recunoscută. întrevederea Mironescu-Madgearu-Gustî întrevederea dintre d-nii Mim- totală a _______,, _*E­nescu, Madgearu şi Gusti, care a a­­vut loc ori a avut un rezultat mul­ţumitor. Este ştiut faptul că şi această în­trevedere urma să se stabilească în mod hotărît, suma la care urma să se fixeze bugetul ministerului in­strucţiunii şi al cultelor. Deşi la a­­cest departament se făcuseră redu­ceri destul de simţitoare, totuşi pentru coordonarea bugetului in­strucţiunii cu bugetul general al sta­tului, d. ministru de finanţe a cerut d-lui Gusti să procedeze la încă o reducere a capitolelor de cheltueli ale departamentului său, pentru ca bugetul ministerului instrucţiunii să nu depăşească suma de 3 mili­arde 900 de milioane. D. ministru Gusti, s’a opus însă să scadă alocaţia cuvenită departa­mentului său din bugetul general al statului sub 4 miliarde 100 de mi­lioane, motivând acest lucru prin faptul că orice reducere ar mai fi făcută la acest departament. În­seamnă o dureroasă situaţie ce s’ar creia învăţământului în general. In cele din urmă ministrul finan­ţelor acceptând ca bugetul instruc­ţiunii să fie de 4 miliarde a rămas ca pentru acoperirea diferenţei de 100 milioane să se discute posibili­tatea unei plăţi de 60 de milioane lei, ce se va efectua din bugetul extraordinar al ministerului de in­strucţiune, în timp ce ministerul fi­nanţelor va suporta o sumă de 40 de milioane. La această soluţie se pare că s-a ajuns în Întrevederea de care am vorbit mai sus şi care va ajuta d-lui ministru al instrucţiunii să nu mai recurgă la desfiinţarea de şcoli şi la concedierea de profesori. Suma Dramatica sinucidere din Chişinău CHIŞINĂU, 27. — Contabilul percepţiei V-a fiscală din localitate, numit Abagheru, s’a întâlnit astă seară la orele 9 în faţa localului percepţiei, cu controlorul fiscal Bartolomeiu, care îl inspectase de curând şi făcuse un raport, prin care constata nereguli împotriva sa. Intre cei doui funcţionari fiscali s’a născut un violent schimb de cu­vinte. In focul discuţiei Abagheru a scos un revolver şi a descărcat trei focuri asupra Iul Bartolomei, în­dreptând apoi revolverul asupra sa. Abagheru şî-a tras un foc în tarar­ală. Bartolomei nu a fost atins de nici unul din gloanţele trase asupra lui. Sinucigaşul, transportat la spital, şi-a dat sfârşitul înainte de a i se putea da vreun ajutor. Citiţi „LECTURA“

Next