Adevěrul, aprilie 1933 (Anul 47, nr. 15105-15130)
1933-04-01 / nr. 15105
Suspendarea executărilor a fost prelungită Totuși, guvernul vrea să voteze încă in actuala sesiune o lege definitivă de lichidare Ministerul de Justiție a pregătit un proect prin care actuala lege a suspendării executărilor silite imobiliare rămâne in vigoare încă trei luni, adică până la 30 Iulie 1833. Ministrul de justiție a supus imediat acest proect avizului consiliului legislativ. Iată textul elaborat de d. Mihai Popovici: „ARTICOL UNIC. — Dispozițiunile din legea pentru suspendarea execuțiilor silite imobiliare, promulgată la 23 Decembrie 1932 se prelungesc în întregime până la data de 30 Iunie a. c.“. In cercurile politice s’a crezut că guvernul a renunțat la intenția de a vota în actuala sesiune procesul conversiunii definitive și că se va convoca o sesiune extraordinară în Mai sau Iunie pentru a soluționa problema. O DECLARAȚIE a d-lui MIHAI POPOVICI Intâlnindu-l pe culoarele Camerei pe d. Mihai Popovici, ministrul de justiție, i-am cerut lămuriri In aceasta privință. D-sa ne-a declarat: „Prelungind dispozițiunile pentru suspendarea executărilor silite n’am înțeles să amânăm soluționarea problemei. Dimpotrivă, eu cred că această chestiune trebue rezolvită definitiv in actuala sesiune parlamentară. „Dar veți înțelege că trebuiam să aduc procesul pentru prelungirea legii din 33 Decembrie. La 1 Aprilie dispozițiunile ei expiră și cum până la această dată n’am fi putut vota o lege definitivă, am fi avut de înregistrat mii de execuții silite. „Prelungirea legii din Septembrie era deci necesară pentru apărarea debitorilor, până ce vom găsi soluția definitivă a problemei. „Repet insă că părerea mea e că trebue să găsim această formulă încă in sesiunea actuală, pentru a pune odată capăt unei situațiuni de incertitudine păgubitoare pentru toată lumea“. ..PROBLEMA TREBUE jjf noULEMH INCVOUEI SOLUȚIONATĂ IMEDIAT** De altfel nu numai d. ministru de justiție e de această părere. Și d. G. G. Mironescu bunăoară, și alți fruntași din partidul național țărănesc și chiar d. Iuliu Maniu, cred că a amâna soluțiunea problemei datoriilor este a mări haosul economic și financiar de astăzi. Firește, este foarte greu de găsit o soluțiune care să împace toate interesele. Problema este prea complicată. Insă e preferabil și pentru raporturile dintre debitori și creditori, și pentru situația generală internă și externă ca lucrurile să se termine într’un fel și să poată reîncepe o viață economică normală. DIFERITE SOLUȚII Aceiași identitate de opinii nu se observă insă și in privința soluțiunilor. Am arătat în numărul nostru de ori că s’au prezentat guvernului mai multe proecte de conversiune. Ele pornesc dela concepțiuni diferite, — și se poate bănui cât de greu va fi guvernului și direcțiunei partidului național țărănesc să alcătuiască un singur proect, care să împace toate curentele manifestate in sânul partidului. Numai în ce privește conversiunea de drept pentru proprietarii agricoli sub 10 hectare toată lumea e de acord. In afară de proectele de care am vorbit eri, cercurile guvernamentale inițiate dădeau amănunte asupra conținutului unui nou proect atribuit d-lui G. G. Mironescu. Ideia de bază a acestui proect pornește de la o lichidare a datoriilor, și nu de la o conversiune. E important să se știe că autorul proectului nu se gândește numai la datoriile agricultorilor sau a altor categorii de producători, ci la lichidarea tuturor datoriilor de orice categorie ar fi. In procetul său intră, așadar, și datoriile particulare ale funcționarilor, liber profesioniștilor, etc., etc. Tot atât de interesante sunt și modalitățile pe care autorul proectului le prevede pentru lichidarea datoriilor. După d-sa, nu se va menține decât conversiunea de drept până la 10 hectare. Se va căuta însă, — și după câte nu se afirmă s’ar fi găsit — o formulă juridică care să puie legea la adăpost de orice intervenție a înaltei Curți de Casație. In ce privește datoriile agricultorilor cu o proprietate mai mare de zece hectare sau datoriile altor debitori imobiliari, autorul legii prevede următoarele dispoziții: Să se declare patrimoniul inviolabil 25-30 la sută din averea fiecăruia din acești debitori, iar restul să rămână sub imperiul dispozițiunilor de drept comun. Autorul proectului crede că în acest fel va realiza două lucruri: 1) Nu va distruge o clasă e proprietari care a deținut bunuri și care a avut și mai poate avea deci un rol social și economic in societatea noastră. 2) Că în acelaș timp pune la adăpost și pe creditori, iar în urma executărilor ce se vor face, crede autorul proectului, se va creia o mișcare de înviorare economică. Deținătorii de capitaluri care tezaurizau până acum, se vor grăbi să cumpere proprietăți agricole sau imobile urbane, producând astfel o întreagă mișcare pe piață. OPINIA D-LUI MANIU Bineînțeles că acesta este unul dintre proectele care au fost supuse guvernului. Nu este încă cel definitiv. De altfel mai toți fruntașii partidului sunt de părere să nu se ia nici o hotărîre, fără asentimentul comitetului executiv al partidului, care să fie convocat în acest scop. Se așteaptă în această privință și părerea d-lui Iuliu Maniu, care trebbue să sosească Vineri în București. întrebat ce crede asupra mai multor probleme actuale, d. Maniu a spus că nu poate să facă vre-o declarație, înainte de a avea un schimb de vederi cu d. dr. Vaida, președintele consiliului. Totuși, părerile d-lui Maniu sunt cunoscute. D-sa este pentru o conversiune larga și rapidă. In ce privește modalitățile, d. Maniu nu vrea să facă dificultăți. D-sa ar fi declarat că lasă guvernului toate directivele în problemele pe care trebue să le rezolve. DIVERGINȚE IN CHESTIUNEA ACORDULUI CU GENEVA Este însă o chestiune tot atât de gravă și de importantă, asupra căreia există un dezacord pronunțat între d. Maniu și ministrul de finanțe. In discursul pe care l-a rostit la închiderea discuției generale a bugetului, d. Virgil Madgearu s’a declarat categoric pentru acordul cu Geneva. D-sa a făcut chiar o susținută și caldă pledoarie în favoarea acestei teze. D. Manuc nu este însă de acord cu protocolul încheiat la Geneva. In principiu d-sa, — ca și D. Mihalache de altfel, — nu este împotriva unui asemenea acord, dar vrea asigurată pentru țară în schimbul sacrificiilor pe care le face o contribuție a Ligii Națiunilor. D. Maniu vrea un plan economic, cere să i se asigure o contribuție concretă a capitalului străin. Știind aceste lucruri, va înțelege oricine de ce discursul d-lui Madgearu și afirmarea necesității absolute de a colabora cu Geneva constitue un fapt politic de cea mai mare însemnătate, — cu atât mai mult cu cât se știa până acuma ,că d. Madgearu era totdeauna alături de d-nii Maniu și Mihalache. In orice caz, guvernul nu mai are decât o lună de zile pentru a hotărî dacă semnează sau nu acordul de la Geneva. La 30 Aprilie, — și nu la 1 Aprilie cum s’a afirmat — guvernul român trebue să semneze la Geneva acordul sau să renunțe la colaborarea financiară și economică cu Liga Națiunilor. Unii cred că d. Maniu va accepta să se voteze acordul, dacă în schimb se va vota și conversiunea. O NOUA PRELUNGIRE A SESIUNII? In culoarele Senatului se spunea eri că d. dr. Vaida Voevod ar fi ajuns la convingerea definitivă că votarea conversiunii în cursul acestei sesiuni este absolut necesară. Ca atare d-sa ar fi dispus coordonarea diferitelor proecte ce i s-au prezentat, pentru ca în două-trei zile să aibă procetul definitiv, pe care-l va trimite consiliului legislativ. Dacă discuția asupra acestui proect va lua mai multă amploare, primul ministru ar avea intenția să prelungească sesiunea cu câteva zile peste data de 8 Aprilie, fixată deocamdată, la nevoe până în ajunul Paștilor. In felul acesta legea conversiunii ar putea fi votată în cursul sesiunii. Procetul d-lui Virgil Potârcă Am arătat că printre proectele înmânate d-lui dr. Vaida este unul al d-lui Virgil Potârcă. Iată pe scurt, în ce consistă acest proect: DATORIILE SUPUSE REGLEMENTĂRII Procetul prevede că vor putea beneficia de reglementare legală toate creanțele, de orice natură, contractate Înainte de 18 Decembrie 1931. Reglementarea nu se aplică creanțelor Statului și serviciilor și unităților administrative publice; pensiilor alimentare și rentelor viagere; restituirilor de dotă; contractelor de locațiune; salariilor și datoriilor din servicii prestate; creanțelor supuse procedurii falimentare sau concordatare; datoriilor comerciale cîjiragrafare negajate. Timp de patru luni de la publicarea legii sunt suspendate umăririle silite pentru creanțele supuse reglementării. DEBITORII AGRICOLI Sunt considerați mici agricultori, plugarii cu până la 25 ha. de șes sau 50 ha. de munte (la peste 600 m. altitudine) și cari nu posedă avere neagricolă de peste 70 la sută din activ. Proprietari agricoli mijlocii și mari sunt cei cu proprietate ce depășesc condițiunile fixate mai sus. Debitorii de orice fel, adică cei neagricoli, sunt asimilați debitorilor agricoli dacă patrimoniul lor, evaluat la 1 Aprilie 1933, reprezintă cel puțin 60 la sută din pasiv. CONVERSIUNEA DE DREPT Micii agricultori, definiți mai sus, beneficiază de convertirea de drept a datoriilor lor într-o datorie amortizabilă în 30 de ani, fără dobândă. Dacă creditorii acestei categorii de debitori consimt la o reducere de 50 la sută din capital și dobânzi la 1 Aprilie 1933, datoria devine amortizabilă în 10 ani cu dobândă de 2 la sută. Reducerea este obligatorie pentru toți creditorii, dacă e consimțită de două treimi din valoarea pasivului. AGRICULTORII MIJLOCII ȘI MARI Dacă două treimi din creditori (socotită după pasiv) consimt la o reducere de 70 la sută din creanțele în ființă la 1 Aprilie 1933, plata restului, adică a 30 la sută din datorie se eșalonează pe 3 ani, în rate anuale egale, fără dobândă. Dacă creditorii nu consimt la această procedură, debitorii obțin din oficiu un moratoriu de 4 ani, în care timp vor plăti o dobândă de 3 la sută la capitalul inițial datorat. Orice plată făcută asupra capitalului datorat înlâuntrul moratoriu , se socotește îndoit. Iar dacă debitorul va plăti in timpul moratoriului 40 la sută din datorie va beneficia de un nou moratoriu de 3 ani, in aceleași condițiuni. Neîndeplinirea obligațiilor fixate prin noua lege de către debitori aduce dreptul pentru creditori de a urmări bunurile, cu excepția unor bunuri rezervate și anume: casa in care locuește, grădina și pământul arabil învecinat, uneltele și vitele de muncă. Toate acestea nu pot depăși insă 25 la sută din activul debitorului. DEBITORII NEAGRICOLI După cum am spus și mai sus, ei simt asimilați agricultorilor mijlocii și mari și vor beneficia de acelaș tratament. Plățile lor din timpul moratoriului se scad din datorie, sporite cu 40 la sută, iar cel de al doilea moratoriu îl vor obține numai dacă au plătit în timpul primului moratoriu, 50 la sută din datorie. ÎNTREPRINDERILE de credit Băncile toate vor trebui să primească inlăuntrul unui termen fixat de lege, pentru plata datoriilor către dânsele: chitanțe de depozit, livrete de consemnațiimi, acțiuni și obligațiuni proprii pe valoare nominală, indiferent dacă debitorul este proprietarul inițial al acestora sau le-a dobândit ulterior. Aceste sunt principalele dispoziții ale proectului.' . j O societate polono-română la Varșovia La Varșovia a avut loc, în sala festivă a Institutului oriental, adunarea de constituire a unei societăți polono-române, în prezența unui mare număr de fruntași ai vieții politice, economice și culturale din Polonia. Adunarea a fost deschisă de către d. prof. univ. Waclaw Makowski, vice-președinte al Seismului și președinte al grupului parlamentar polono-român, printr-o cuvântare în care a afirmat necesitatea intensificării raporturilor dintre Polonia și România spre progresul civilizației și păcii europene. Comitetul societății se compune din d-nii: prof. Waclaw Makowski, președinte ; prof. W. Skerpinski de la Academia Polonă și general T. Kutrzeza, comandantul școalei de răsboi, vice-președinți; prof. O. Gorka, Baron S. Dangel, Pr. Mihail Helion și M. Frackienicz, membri. La sfârșitul adunării de constituire s-au expediat telegrame de omagii Suveranului României și președintelui republicii Polone. O APROPIERE FRANCO-ITALIANĂ Cum e primit planul Mussolini in Franța PARIS. 29. (Europa press).— Ministrul de externe Paul Boncour a primit aseară pe ambasadorul Italiei. Cu acest prilej s’a discutat problema reparațiilor și planul d-lui Mussolini. In cercurile diplomatice și politice se atribue acestei întrevederi o importanța deosebită, întrucât este pentru întâia oară de foarte multă vreme că ambasadorul Italiei e primit de ministrul de externe francez pentru ca să discute cu el chestiunile de actualitate. Cercurile bine informate declară că este vorba de o nouă încercare de apropiere a Italiei de Franța. Discutarea planului Mussolini LONDRA, 29. (Europa press). Corespondentul diplomatic al ziarului „Daily Telegraph” scrie că pauza care a intervenit în lucrările conferinței pentru dezarmare va fi întrebuințată de către Italia și Anglia pentru întrevederi cu Parisul, Berlinul și Washingtonul, spre a se putea da o formă concretă planului prezenta de către d. Mussolini. Ziarul crede că tot în vederea acestui scop va avea loc în curând la Londra o întâlnire între d. Norman Davis, delegatul Statelor Unite și d-nii MacDonald și John Simon. La Londra se așteaptă lămuriri precise din partea Germaniei asupra atitudinei sale față de planul Mussolini, pentru ca aceste comunicări să fie împărtășite asupra guvernelor francez și italian. Ungaria pretinde revizuiri teritoriale BUDAPESTA, 29. (Europapress). —Ziarul, „Fuggendenseg”, oficiosul guvernului Goembees, a publicat astăzi un articol de fond în care cere în mod hotărît ca Mica înțelegere să schimbe politica de până acum și să aprobe revizuirea tratatelor de pace, pentru că numai astfel se poate realiza o pace durabilă în Europa. Spania este pentru pace MADRID, 29 (Europa press). Astăzi a avut loc un lung consiliu de miniștri, în care s’a discutat situația internațională a Europei. După consiliu s’a dat un comunicat în care se accentuiază că guvernul spaniol rămâne credincios politicii de pace, in conformitate cu principiile politicei democratice, pe care le urmează. ADEVERUL Contingentarea importului de porumb in Franța PARIS, 29. (Rador). — Monitorul Oficial de mâine va publica o deciziune prin care se fixează la 990.000 quintale contingentul importului de porumb boabe pe al doilea trimestru din anul 1933. Atentate împotriva unor trenuri in Polonia VARȘOVIA, 29 (Rador). Ancheta a stabilit că cele două atentate încercate în cursul nopții trecute împotriva unor trenuri în regiunea Vilna, au fost comise de o singură bandă, cu complici peste frontieră. Mai mulți indivizi suspecța au fost arestați cu ajutorul câinilor polițienești. Convenția conflictelor de frontieră ruso-turce ANKARA 29, (Rador). — Se anunță oficial: Ministrul de externe și ambasadorul Rusiei Sovietelor au semnat ori protocolul prin care se prelungește pe șase luni, de la data expirării, convenția din 6 August 192S relativă, la rezolvarea conflictelor din zona de frontieră. Tot odată s-au schimbat note prin cae acest protocol este pus în vigoare. In favoarea coloniștilor La Cameră s’a depus un proect de lege pentru adăugarea unui aliniat la finele arc.. 46 din legea colonizării, în sensul că prin efectul indicerii actului de vânzare-cumpărare dintre stat și colonist, acestea devine de drept și fără nici o altă formalitate cetățean român, cu efet retroactiv, din momentul sosirii lui pe teritoriu românesc. AVION CĂZUT UN LAC VARȘOVIA, 29 (Rador). Un avion militar lituanian a căzut in lacul Lonzgiang de lângă Wilna. Cei doi aviatori cari se aflau pe bord au fost salvați de niște țărani. Avionul nu s-a scufundat, ci plutește pe apa lacului. Sfârșitul grevei la uzinele Ford NEW-YORK, 29. (Rador). — Lucrătorii din uzinele de automobile,Ford” au hotărit’azi sa primească propunerile făcute de direcțiunea uzinelor și să reintre mâine la lucru. Prin propunerile sale, direcția întreprinderii oferă următoarele sporuri de salarii, trei pence pe oră pentru specialiști, două pence pe oră pentru semi-specialiști și șase pence pe săptămână pentru simplii lucrători. UN NOU ROMAN D, JEAN BART cunoscutul scriitor, a predat editurei „Adevărul", romanul așteptat; „Europolis’a pus sub tipar și va apare la sfârșitul acestei luni 0 perchiziție la „Blocul cetățenesc“ Eli s’a făcut la sediul „Blocului cetățenesc“ o deschidere de către d-nii comisar regal Diaconescu și comisar civil Dumitrescu. S’a căutat un manifest subversiv prin care populația era îndemnată să semneze un apel către Rege, proclamând nesupunerea la legile și dispozițiile ce ar veni de la guvern. A apărut „PUI de LUP“ romanul unui câine lup, scris de Jack London. Citirea cărții are darul de a ne face mai buni, mai omenoși. E o lectură deosebit de potrivită ptr. tineret. Prețul 20 lei Pagina 3-a Conferința d-lui I. G. Duca Franța și problema securității Erila, ora 6 ș. a., d. I. G. Duca au conferențiat la Fundația I. I. Dalles In cadrul Universității libere Franța, și problema securității,despre D. Duca Începe prin a arăta, că acum câteva luni, i s-a cerut să vorbească despre Franța și problema securității, dar că față de situația internațională de astăzi, socotește că datoria lui este să vorbească despre problema securității in toată întregimea ei. D-sa arată că tratatele de pace au Împărțit lumea in două categorii de state, hi cecte care sunt libere să se înarmeze și in cele care au fost dezarmate și că aceste tratate au exprimat dorința ca și statele Înarmate să ■ procedeze la o dezarmare progresivă • ‘ spre a se ajunge la o pace perpetuă. Din această Împărțire s-au născut două curente : acela al statelor inarimate care de 10 ani încoace caută formele de dezarmare și acela al statelor’ , dezarmare care caută să obțină dreptul ■ la reinarmarea lor sau cel puțin la o egalitate de tratament. Cel dintâi curent n‘a putut ajunge ’ până azi să găsească mijloacele care să permită o dezarmare efectivă a statelor, pe când celălat curent a obținut în principiu dreptul la egalitatea de tratament. Cu alte cuvinte, conflictul dintre aceste două curente se traduce până azi printr’un succes al învinșilor marelui războiu și printr’o înfrângere a învingătorilor lui. Rezultatul Întristător dar fatal când ne gândim la greutățile inerente ale problemei. E Int.ra- Idevăr mult mai greu să stabilești un front unic între puterile cărora le ceri să renunțe la drepturile lor, decât intre cele care au aceeași precisă revendicare de formulat. GREUTĂȚILE PROBLEMEI. DEZARMĂRII Greutățile problemei dezarmării simt multiple. In primul rimd e greu de fixat sfera, ei de aplicațiile căci sunt țări care nu fac parte din Societatea Națiunilor, ca Rusia și Statele Unite și totuși ce valoare efectivă poate avea o dezarmare la care ele nu ar fi factor participant. In al doilea rând sunt țări cu imperii coloniale. Ce criterii de dezarmare urmează a li se aplica fără a periclita raporturile lor cu stăpânirile tanscontinentale. In sfârșit principala greutate constă în faptul că țările care cer dezarmarea sunt cele mulțumite de tratatele de pace actuale, pe când cele care cer reînarmarea sunt tocmai acelea care nemulțumite de aceste tratate reclamă revizuirea lor. Cu alte cuvinte pericolul agresiune nu este din partea celor înarmate, ci din partea celor dezarmate. Și atunci firește, că țările înarmate să refuze a consimți la orice dezarmare mică până ce nu li se acordă garanții efective de securitate. Iată cum de la început, problema securității s’a găsit un chip firesc și logic legată de problema dezarmării. SECURITATEA D. Duca a reamintit diferitele etape prin care chestiunea securității a trecut la Liga Națiunilor. A citat principalele rezoluții ale adunărilor de la Geneva a vorbit de protocolul din 1924, a arătat cum acest protocol, care ar fi rezolvat problema în mod satisfăcător pentru toate statele, a fost paralizat prin acțiunea Angliei; a expus cum Marea Britanie refuzând să acorde sprijinul ei in srice eventualitate de agresiune continentală, l-a redus totuși la ipoteza unui atac împotriva frontăriilor Franței, iscălind astfel faimosul tratat de la Locarno. De sa in urmă a analiza cele două proecte depuse in ultimul timp la Geneva, procetul francez din Noembrie 1932 si procetul Britanic din Martie 1933, din care rezultă că și azi, Franța este pentru sancțiuni economice și militare împotriva agresorilor, pe când Anglia continuă să propovăduiască formule vagi care să o scutească de angajamente continentale mai largi decât cele stipulate prin tratatul de la Locarno. Pe lângă, aceste mari dificultăți ce se ivesc in lagărul dezarmării, mai sunt și pretențiile țârilor dezarmate, care cu o impresionantă unanimitate și cu o nedezmințită tenacitate reclamă tot mai stăruitor dezarmarea generală fără nici o condițiune. Cu alte cuvinte, stau azi față in față, teza celor care doresc securitatea întâi dezarmarea pe urmă, ți teza celor care socotind suficiente Pactul Societății Națiunilor și Pactul Briand Kellog, reclamă o dezarmare generală, imediată și fără nici un fel de garanție de securitate. In fruntea primei teze stă Franța. In fruntea celei de a doua Germania, iar Anglia prinsă intre tendințele ei de putere insulară și intre dorințele ei sincer pacifice. Încearcă să apropie și să concilieze cele două teze opuse. Cine va eși triumfător de pe urma acestei dramatice conferințe care pune în joc însăși soarta omenirei ? E o întrebare pe care azi mai mult decât oricând omenirea și pune cu o sguduitoare îngrijorare. _ Și cum ar putea să nu-și pună când în jurul nostru se petrece ce ace se petrece ? ȘOVĂIRILE SOCIETĂȚII NAȚIUNILOR Societatea Națiunilor ezită să ia măsurile pe care le poate lua și nu poate lua măsurile pe care ar trebui să le ia. Japonia consideră compatibil pactul Briand-Kellog pe care l-a iscălit cu incursiunea sângeroasă din anul trecut de la Sanghai, cu acțiunea din Manciuria precum și cu războiul pe care-l duce astăzi până sub zidurile Pekingului. Rusia sovietică se înarmează, își crește tinerimea în cel mai elastic spirit războinic și amenință orbi et orbi cu războiul sfânt pentru deslănțuirea revoluției mondiale pentru distrugerea statelor capitaliste și pentru triumful definitiv și integral al bolșevismului in lume. Germania sub egida hitlerismului afirmă voința ei de a rupe tratatele de pace pe care totuși le-a iscălit și de a relua în politica internațională rolul precumpănitor pe care-l avea odinioară. Ungaria revendică fără sfială teritoriile vechei Coroane a Sft. Ștefan însăși mica Austrie nu vrea să se împace cu soarta ei și oscilează între Anschluss-ul german și alte formule contrarii tratatelor de pace. Iar revizuirea tratatelor se discută pe față ca o problemă actuală și ca o eventualitate posibilă chiar în cancelariile și parlamentele țărilor aliate, și ni se înfățișează tot mai mult ca o condițiune sine qua non și fatală a menținerei pacei și a inlăturărei unei catastrofe iminente. Ce minte poate să fie neîngândurată, ce suflet omenesc poate să rămână netulburat în fața perspectivelor pe care le deschide un asemenea spectacol? De fapt trăim acest paradox ca in goana noastră după dezarmare am reajuns la Înarmări, că străduințele noastre de pace ne-au dus la reînvierea spiritului războinic. O CREDINȚĂ ȘI O SPERANȚĂ Nu eu voiu încerca să proorocesc cum va fi deslegată enigma dramatică enigmă in fața căreea stăm cu toții. Pot cel mult să formulez o credință și să exprim o speranță. Am credința nestrămutată că lumea nu va eși din starea gravă de astăzi , cât timp statele participante ale Societății Națiunilor nu se vor decide să prevadă im pactul ei precum și in Înțelegerile și hotăririle internaționale, sancțiuni efective. Cât timp toate aceste pacte și instrumente diplomatice vor păstra caracterul lor actual, adică acela de acte declarative iar nu acela de obligațiuni contractuale, prevăzând sancțiuni economice și militare împotriva agresorilor — lumea va continua să se abată în incoherență și în nesiguranță, îndată însă ce ne vom hotărîi să recurgem la sancțiuni — să știe de pildă statul agresor că în caz de călcare a obligațiunilor luate nu va avea în fața lui numai o victimă izolată ci unanimitatea statelor reprezentând Societatea Națiunilor cu toată puterea lor armată și cu tot ostracismul lor economic și financiar, problema dezarmării se va rezolva ușor și repede iar chestiunea securității va dispare de la sine ca lipsită de obiect iar omenirea va putea nădăjdui in sfârșit să se bucure in liniște și armonie, de binefacerile păcei, ale progresului și ale civilizațiunei. Și de aceea am și speranța că oricât de mari ar fi greutățile, oricât de opuse ar fi interesele, oricât de înrădăcinate ar fi prejudecățile oricât de oarbe ar fi patimile până în cele din urmă cumințenia va birui nebunia războiului. Popoarele vor pricepe că au totul de câștigat dintr'o înțelegere pașnică și cu totul de pierdut dintr'o intervențiune războinică. UN ÎNVINGĂTOR REAL Nu este cu putință ca văzând câtă vreme ii trebue azi lumea să se vindece de sguduirea materială și morală a ultimului războiu, popoarele și conducătorii lor să nu-și dea seama, că dintr'o nouă conflagrațiune generală n’ar pu D. I. G. DUCA reaeși decât un singur invingător real: bolșevismul. Căci o societate burgheză n’ar putea supravețui catastrofalelor ciocniri și răsturnări legate de un războiu modern în care lupta nu se mai dă ca pe vremuri între armate mai mult sau mai puțin numeroase, ci intre națiile însăși in toată complexitatea și integralitatea lor. O rătăcire obștească, un gând de nebunie, singure ar putea deslănțui cataclismul unui nou război. Mintea mea refuză să creadă că după experiențele recente și in fața perspectivelor evidente ce stau Înaintea noastră, vreun guvern va cuteza să-și ia o asemenea răspundere și vreun parlament va putea ratifica un atare act împotriva umanității și a civilizațiunei. De aceea dați-mi voie să sper, să sper în ciuda tuturor frământărilor și a tuturor amenințărilor, in triumful final al ideii de pace. ROLUL ROMÂNIEI Cât ne privește pe noi Românii, în lupta care se dă astăzi pentru organizarea păcei — drumul nostru este lămurit tras de interesele noastre cele mai vitale. Te de oparte tendințele revizioniste al Unora din vecinii noștri, iar pe de altă parte, granița noastră comună cu Rusia sovietică ne impune ca o datorie elementară să nu consimțim decât la o dezarmare subordonată securității. Unii vor să ne înfățișeze ca fiind astfel acoliții Franței- Ne mândrim cu prietenia Franței, dar când cerem și noi securitatea întâia, dezarmarea pe urmă nu este pentru a spori corul revindecărilor franceze ci pentru a răspunde unor poruncitoare cerințe ale existenței noastre naționale. Putem cel mult fi fericiți că odată mai mult în decursul istoriei contimporane, interesele României se confundă cu interesele Franței. Deasemenea când se agită revizuirea tratatelor nu putem avea decât o singură atitudine, acea de a apăra integritatea teritoriului nostru național. Noi nu ținem la hotarele noastre de astăzi numai fiindcă le-am câștigat în luptele sângeroase după veacuri de restriște, de suferințe, de jertfe de așteptare și de neînfrântă nădejde. Noi ținem la aceste hotare pentru că ele sunt, ale neamului nostru în temeiul dreptății etnice și ale dreptăței istorice. Noi am pretins la Conferința păcei ceea ce nu era al nostru. Noi n’am cerut acolo decât să ni se restitue ceea ce vitregia vremurilor ne-a răpit. Așa fiind n’avem nimic de dat înapoi fiindcă nu putem dat din ceea ce e al nostru. N'avem nimic de revizuit fiindcă n'am avut nici scopuri cuceritoare, nici pretenții nejustificate. Noi ne-am mărginit să revendicăm granițele firești ale acestui neam nedreptățit și sfâșiat. După amănunțite cercetări atâta nu S-a recunoscut atât și nimic mai mult. Să fie bineînțeles că nu există pe lume țară mai pacifică decât România. Dar la două lucruri ea nu poate să renunțe : la securitatea ei și granițele trase de drepturile ei naționale,imprescriptibile. Generația care și-a făcut datoria pentru întregirea neamului, va ști să și-« facă și pentru a o apăra, această istorică reparațiune, impotriva pericolelor ce ar putea s'o amenințe azi, mâine și dea pururi. D. Titulescu a plecat la Paris GENEVA, 29. (Rador). D-l Titulescu a părăsit astăzi Geneva plecând la Paris. Domnia sa a fost salutat la gară de toată delegația României, de reprezentanții Micei înțelegeri și de numeroși prieteni din alte delegațiuni. Monopolul cărților poștale La Camera s’a depus un proect de lege prin care se deschide pe seama ministerului instrucțiunii, un credit extraordinar de 750.000 lei pentru ajutorarea operele culturale potrivit art. 3 din legea monopolului cărților poștale ilustrate. Creditul se va acoperi din soldul aflat la Banca Națională, provenit din vânzarea timbrului „pentru cultură“, înființat prin legea de mai sus. CHIRE INTRE DOUĂ ȘLEPURI PE DUNĂRE Unul dintre vase grav avariat GALAȚI, 29. — La mila 73 pe Dunăre, in apropierea punctului Țiglina, s’a produs un abordaj între două remorchere. Unul dintre aceste vase, remorcherul „Arlov“, sub pavilion belgian, venea de la Brăila cu mai multe șlepuri la remorcă. Din partea opusă venea remorcherul „Atena“, care naviga spre Brăila. Cum ambele vase mergeau pe aceiași linie, vasul „Atena” a ciocnit violent pe „Arlov“ care s’a ales cu o spărtură mare pe unde apa a început să pătrundă și să inunde sala mașinilor. Echipagiul vasului abordat a izbutit cu mari sforțări să îndrepte șlepul spre mal și să-l pună pe uscat, împiedicând astfel o scufundare. Oamenii de pe „Arlov“ au fost îmbarcați pe remorcherul „Atena“. Pagubele cauzate in urma acestui abordaj sunt importante. A fost sesisată căpitănia portului care a orânduit o anchetă spre a stabili de partea cui cade vina ciocnirii. Atentat contra unui tren express american In tren se afla d. Matsuoka, fostul delegat al Japoniei la conferința dezarmării NEW YORK, 29. (Radar*). — Poliția feroviară a anunțat că expresul cu care d. Matsuoka, fostul reprezentant al Japoniei la conferința dezarmării, mergea la Boston, a deraiat. Poliția feroviară afirma că, cu 29 de minute înainte de trecerea expresului, s-au găsit pe linie două șine de fier învelite în drapele roșii și galbene. Alte amănunte lipsesc. Sinuciderea unui comerciant din Timișoara la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador).— Astă noapte s-a sinucis în pădurea de la marginea orașului, comerciantul Ferdinand Steiner, originar din Timișoara, de unde a fost expulzat de curând. Venit la Budapesta, Steiner a solicitat autorităților românești revocarea expulzării. Fiind însă informat ori că cererea sa a fost respinsă, Steiner a fost cuprins de un acces de disperare și s-a sinucis. Manifestații naționalsocialiste la Viena foarte întinse. De azi de la amiază paza polițienească a edificiilor publice a fost întărită. Până seara târziu însă nu s-a întâmplat nici un incident. VIENA, 29 (Europapress). Din această cauză poliția a luat măsuri la unaiul a dat astă seară sentința impotriva celor zece național socialiști, cari au aruncat anul trecut bombe lacrimogene în marele magazin Gengros. Principalul acuzat a fost condamnat la două luni închisoare, iar ceilalți pedepse mai mici, întrucât toți au făcut prevenie mai îndelungată decât pedeapsa la care au fost condamnați, ei au fost puși imediat în libertate. In stradă au fost întâmpinați de un grup de național socialiști care le-a făcut ovații. Pentru astă seară se așteptau manifestații național socialiste și din * VIENA, 29. (Rador). — Câteva mii de național-socialiști au manifestat azi pe străzile Vienei împotriva evreilor. Vitrinele mai multor cafenele și restaurante au fost sfărâmate. Poliția a arestat 60 manifestanți.