Adevěrul, mai 1933 (Anul 47, nr. 15131-15152)

1933-05-01 / nr. 15131

Condiţiile Franţei pentru începerea dezarmării efective Mesagiul d-lui Herriot către popor­ul american WASHINGTON, 28 (Europapress). D. Herriot, şeful delegaţiunii fran­ceze, a adresat azi la amiază un me­saj către poporul american, expri­­mându-şi în cuvinte foarte căldu­roase gratitudinea pentru primirea admirabilă ce i s’a făcut, nu numai de către preşedintele Roosevelt şi de autorităţi, ci de popor. Dsa a accentuat că in d­iscuţunile avute cu pre­şedintele Roosevelt n'a intrat in detaliile proble­melor­ a căror soluţiona­re rămâne rezervată par­lamentului și guvernului francez- De aceia nici nu s’a lua nici o hotărîre de-1 finitivă. LONDRA, 28 (Europapress). —­i Biuroul conferinței pentru dezarma- i re a hotărit eri la Geneva ca să se­­ înceapă discutarea punctului al doi­lea din planul de dezarmare al d-lui , MacDonald, amânând deocamdată , discutarea, punctului întâi. După­­ cum se Ştie punctul întâi al proec-­­ tului McDonald cuprinde condiţiu-­­ nile de securitate, iar punctul al doi­­lea trăită despre reducerea efec­tivelor militare şi de armament.­­ Corespondentul diplomatic al zia-­­ rului „Ilar­y Herald“ află următo- r­ul fam senzaţional, care este mo- , tivul sformbării ordine! in discuţie . a planta. MacDonald , D­eil Roosevelt şi Mac­ , au căzut de acord­­­­a W^hington ca Franţa | să rsiunţp la cererile ga- , raetţifi de siguranţă, aşa \ etem |U fost formulate în ( pr^et|u| d-lui MacDonald* cu etndiția ca să se facă , tsnelt modif­icări esenția* | ic întextul proectului de , deza%t3re. , f7"**^sta este gata să ac- I cepî® reducerea substan- i țială­­ igcarmărîlor, dacă a p: cestul d»lui Mussolini 1 n SSIN­XGTO.V, 28 (E'-f ro­ pa press). — In cercuri­le guvernului american se demară că preşedinte­­le Roosevelt va depune zilele acestea pe biuroul congresului un proect de lege pin care se permite achitarea datoriilor de război către Statele Unite in d­en­cur­sul următoarelor şase luni, in argint, pană la valoarea, de două sute de mii­o­ane de dolari. Argintul v­a fi primit de către Statele Unite la cursul de 60 de cenţi pen­tru o uncie. Astăzi o uncie de argint se plăteşte la Xeir-York ce# 30 de cenţi. Supr»­ totală a ratelor RAUS, 28 (Europa-­­ press),— Se confirmă şti-­ rea ci­ ÎS­anca Franţei m lua d­eja. Banca Angliei un împrumut de 26 până ltt 30 de milioane lire sterli­ne, pe termen scurt. Franţa va­ emite pentru această sumă bonuri de tezaur cu scadenţă de 6 luni şi cu dobândă de 2 şi june if.i­te la sută. Prin această tranzacţie Problema NEW-YORK, 28 (Rar­or).— Ziani „New-York Herald Tribune“ scrie că, faptul că nu a intervenit la Was­­hington un acord privitor la datori­­ile ce urmează a fi plătite la 15 iu­nie, nu va putea prejudicia lucrările conferinţei economice mondiale. De asemenea, ziarul adaugă că Statele Unite nu vor uza de represalii, dacă plăţile nu vor putea fi efectuate la acea scadenţă. * WASHINGTON, 28 (Rador).­­ Din conversaţiile cari au loc la Washington rezultă impresia că, d. Roosevelt intenţionează să înglo­beze problema datoriilor în proble­­ma economică generală. Se afirmă chiar că preşedinte’« Roosevelt ar fi fost dispus să acorde imediat o amânar© a scadenţelor di la 15 iunie, spre a permite confe­­rinţei din Londra să pregătească un reglement de ansamblu. Pe baza a­­cestuia, Statele Unite ar fi urmat să discute cu statele debitoare. Opiniunea congresului nu este însă în câteva chestiuni în cari­d. Herriot este perfect de acord cu gu­vernul francez, s’au putut face lucruri bune. In spe­cial în ce priveşte proble­ma dezarmării, a securi­tăţii şi în mare parte şi chestiunile privitoare la conferinţa economică u­­niversală, D. Herriot a accentuat nece­sitatea unei mai bune înţele­geri între Franţa şi Statele­ Unite. Ca sa a combătut energic pro­paganda pe care amim© cer­curi interesate a încercat să o va fi modificat în aşa fel, încât să cuprindă urmă­toarele două condiţiuni: 1. Să nu se permită Ger­maniei majorarea efecti­velor militare în decurs de zece ani, peste cele subi­ite prin tratatul de la Versailles; 2. Să se institue un con­trol permanent asupra înarmărilor, control efec­tiv exercitat de «omisiu­nea permanentă a înar­mărilor. „Daily Herald*1 afirmă ca dacă se vor primi aces­te două condiţiuni, atunci Franţa este gata să pro­cedeze la reducerea prac­tică a înarmărilor în două etape de câte cinci ani. Franţa mai cere asigu­rarea că Statele Unite vor lua parte la pactul con­sultativ de securitate, în cazul vătămării pactului Kellogg şi ce se vor opu­ne la luarea măsurilor de represiun­e împotriva sta­tului agresor, scadente pe ziua de 16 iu­nie în contul datoriilor de război interaliate către Statele Unite, reprezintă 1doi milioane de dolari­­★ Ştirile că guvernul american ar fi aprobat amânarea plăţii datoriilor de război, sunt des­­minţ­­e energic de cercurile o­­f­ciale americane. De aseme­nea s© desminte şi versiunea că America ar fi admis discu­tarea dator­ilor de război in­terni­ate în conferinţa econo­mică mondială. Guvernul din Washington doreşte să d­scute regularea definitivă a datoriilor de răz­boi cu fiecare stat în parte. Banca Angliei se elibe­rează de un stoc foarte important de franci fran­cezi, de care dispune azi, iar guvernul francez îşi asigură mijloacele mone­tare efective, de care are nevoe. S’au luat toate măsurile ca acest transferi să­ nu influenţeze întru nimic nici schimbul celor două ţări. datoriilor insă deajuns de pregătită, pentru un gest atât de categoric. Comunicatul Casei Albe, in care se arată că Sta­­tele Unite aşteaptă plata scadenţe­lor la 15 iunie, dovedeşte că preşe­dintele Statelor Unite a fost obli­gat să tina seama de rezistenţele democraţilor. Totuşi Senatul a adoptat un pro­ect prin care d. Roosevelt est© au­torizat să accepte argint-metal până la concurenta sumei de două sute milioane dolari, ceea ce repre­zintă pentru statele debitoare un scazământ d© aproape 30 la sută. Măsura aceasta arată că, Senatul nu ma are, în chestiunea datoriilor, o atitidine atât de intransigentă ca acea a partidului republican. DELEGAŢII AMERICANI LA CON­FERINŢA ECONOMICA WASHNGTON, 28 (Rador).—Con­ducătorii democraţilor din Senat a­­firmă «ă în frunte»­ listei delegaţilor cari vor fi numiţi ca reprezentanţi ai Statelor­ Unite la conferinţa eco-îndoială pacifismul sincer al îndoială pacfismul sincer al Franţei. A terminat lăudând spi­ritul de independenţă al Statelor Unite şi accen­tuând necesitatea unei colaborări mai strânse a tuturor popoarelor cari servesc doctrina libera­lismului. Astăzi o asemenea cola­borare este mai necesară de­cât oricând, deoarece spiritul de teroare şi de persecuţiune a luat ofen­siva.­nomică de la Londra, sunt d-nii Mo­­ley, secretar de Stat adjunct şi se­natorul Pittman, preşedintele comi­­siunei de politică externă a Senatu­lui. Un comunicat oficial WASHINGTON, 28. (Rador). Un comunicat oficial semnat de d-nii Herriot şi Roosevelt, a fost dat azi înainte de pleca­rea d-lui Herriot în Franţa. Comunicatul declară urmă­toarele: „Preşedintele Statelor Unite a discutat cu dln Herriot problema datoriilor intergu­vernamentale, expunându-i si­tuaţia din punctul de vedere american. D. Herriot a expus deasemeni punctul de vedere al guvernului şi parlamentu­lui francez. „Acest îndelungat schimb de vederi, care a avut un caracter franc şi foarte amical, tinde să se ajungă la o clară com­­prehensiune care să ducă la realizări practice şi să deter­mine măsurile cari vor trebui să fie luate în viitor. „D-nii Herriot şi Roosevelt speră că aceste conversaţii, cari au mare valoare, vor pu­tea fi continuate la Paris şi Washington, după ce d-l Her­riot va fi făcut raportul guver­nului francez”. întrevedere intre d. herriot ŞI SECRETARUL DE STAT CANA­DIAN NEW-YORK, 28 (Rador). — Azi dimineaţă a sosit la New-York d. Cu­­han secretar de Stat al Canadei. D-sa a venit pentru a întâlni pe d. Herriot şi delegaţia franceză cu o­­caziunea trecerei lor prin New- York. D. Cahan va relua cu delegaţia franceză discuţia proectului de tra­tat comercial intre­ Franţa şi Ca­nada. Evenimentele devin tot mai co­­pleşitoare. Ern, Hitler. Azi, boala dolarului. Pe planuri deosebite: a­­celaş fenomen de cădere şi de de­clin: aceleaşi ma­nifestaţiuni­ ale u­­nor stări imposibile şi morbide. In Apus aproape toata lumea este de părere că venirea lui Hitler în­seamnă intrarea intr’o eră de bar­barie cumplită. Dece acordul asu­pra acestei opiniuni? Fiindcă, după convingerea generală, Hitler nu va putea să guverneze decât prin ex­terminări de clase și de rase și prin metode atroce. El este condamnat să întrebuinţeze astfel de metode .Chemat la putere în urma unor îngădueli de o demagogie ajută­­toare, el nu are cu ce să realizeze cea mai mică măsură de îmbunătă­ţire. Marca abia se mai ţine. Co­merţul exterior german scade fără întrerupere. Rezervele interne sau sunt epuizate sau nu vor fi puse la dispoziţia lui. De ajutor extern nu poate fi vorba pentru dânsul. Fără bani,­fără spaţiu şi timp în faţa lui, nu-i rămâne altceva, pentru a se menţine la guvern şi a-­şi hrăni tru­pele, decât sleirea complectă a ul­timelor resurse bugetare şi teroarea dictatorială. Hitler in Germania însemnează a­­gravarea, — intr’o măsură neatinsă până acum, — a haosului politic şi economic. Cine crede că, in condi­ţiile create prin stăpânirea hitle­rista, se mai poate spera în linişte, în dezarmare sau in înţelegere între state, îşi face iluzii. Hitler duce la înrăutăţirea relaţiilor intre popoare, la sporirea armamentelor şi la creş­terea neîncrederii generale. EI re­prezintă, sub forma cea mai joasă, ura naţion­alist-şovină şi ideea de război. Rolul lui este unul de dizol­vare. Forţa germană, una din cele mai redutabile, devine, încăpută pe mâinile vii, un izvor permanent de fricţiune, de bănuială şi de exaspe­rare. O MISTICA A INFLATIO­­NISMULUi Europa lui Briand şi a lui Stre­­semanni, întrupată un moment în proectul uniunii continentale, a pri­mit, prin aducerea naţional-socia­liştilor la guvern, o lovitură de moarte. Hitler, fanatizat în senti­mente de intoleranţă naţionalistă, reduce totalul la ţara lui. Afară de aceasta, incapabil cum este de a scoate Germania din mizeria şi din disperarea în care trăeşte, el este în stare, după un timp oarecare, să dea masselor germane, pe cari va fi obligat să ie fie sub un regim greu de opresiune politică şi eco­nomică, o altă directivă şi să se a­­runce în aventuri externe. Totul este posibil ca dânsul, întâmplările din Statele­ Unite în­tind neputinţa germană şi europeană în domeniul mondial. Se cunosc îm­prejurările în cari s’a produs căde­rea monetei americane. 200 MI­LIARDE DOLARI DATORII IN­TERNE şi în faţa acestei cifre pe care mintea abia poate s’o cuprindă, hipoteci, obligaţiuni, acţiuni, poliţi îngheţate, miliarde peste mi­iarde dolari depozite perdute, un comerţ exterior în continuă scădere şi o opinie publică nervoasă, mereu por­nită spre panică. Apoi, 13 milioane de şomeri In multe regiuni lipsă complectă de numerar. Mii de lianei iiUţhişe. Fermierii (ţăranii) în stare* de, revolta latentă. Curente irezis­­d­i­le pentru inflaţiune imediată şi pentru devalorizarea dolarului. O a­­devărată mistică a inflaţionismului, in regiunii© agricole ţăranii deve­niţi ameninţători dacă nu se iau fară întârziere măsuri inflaţioniste. D. Roosevelt, debordat, zbătându-se în mijlocul ruinelor şi a dezastrelor, ia atunci în noaptea de 19 spre 20 A­­prilie, decizia de a abandona etalo­nul aur şi de a face in­aţiune con­trolată. RĂZBOI MONETAR? Dolarul fiind depreciat în propor­ţia ştiută, întrebarea care se pune este: ce valoare mai are aurul? Stocul metalic al Statelor­ Unite este şi azi enorm. Dolarul, în mo­mentul părăsirii etalonului aur, mai avea o acoperire de 50 la sută. Dar aceasta nu l-a putut salva. O altă întrebare este: ce va urma? In Anglia si în Franţa, impresia — ca sa nu zicem spaima — este pro­fundă. Unii prevăd un război mone­tar între dolarul depreciat şi lira sterlină depreciată pentru cuceri­rea pieţelor externe. Francezii se gândesc la mijlocul de a susţine francul la valoarea de acum, pe baza etalonului aur. Dar mai există mijloace serioase, eficace, de a sus­ţine ceva? Se vorbeşte de Confe­rinţa economică universală şi­ i se atribue misiunea de a restabili ma­netele, comerţul, industria şi nu mai ştim ce. Ii se cere, cu alte cuvinte, să facă minuni. Dar nimeni nu ex­plică în ce chip va putea Conferin­ţa să înfăptuiască toate aceste mi­racole. Cum va putea între altele să lucreze cu Hitler în Germania? După căderea dolarului se vede mai puţin ca oricând sensul evolu­ţiei. Faptul că Statele­ Unite, ţara cea mai puternică şi mai bogată din lume, n’a reuşit să învingă criza, ci a fost învinsă de dânsa arată cât de adânc şi de teribil este atinsă alcătuirea economică şi socială în vigoare şi cât de mari sunt contra­dicţiile cu toate. Din păcate, insa, pentru moment, se văd contradic­ţiile, dar nu şi calea de eşire din­­tr’însele. Convenţia comercială anglo-germasîă BERLIN 28, (Rador). — Noua convenţei comercială între Germania şi Anglia prevede, o reducere de tate vamale pentru un anumit număr de mărfuri de provenienţă germană. Guvernul germ­an a acordat An­gliei, ca o compensaţie, mărirea contingentului de cărbuni englezi admişi, la import în Germania. Condiţiunile Franţei pentru dezarmare LUAŢI-VĂ LOZURILE CA SA JUCAŢI CU TOATE ŞANSELE ii CÂŞTIG E UȘOR, E SIMPLU, E POSIBILM A8'OM BOC111 ZILE!! ȘI SE lMllGinZi\ | ...................—­­ NOUA SERIE a TRAGERILOR LOTERIEI DE STAT ! VET! REVERI M LIONAR Cumpărând Lipe» zurîie Dv. la COLECTURA '“Felix Qpls« et Co- I București, Calea V ctoriei GO O opti re lei 125; 1/4 250; 1/2 500; 1/1 1000. WVWCUpria mnia!­sn ramlw­­ LA COLECTURA „HERMES“ BUCUREȘTI, Lipscani 20 Vict­oriei 3­0 Piaţa Sft. Ii Georghe HErica admite plata datoriilor de război in argint Un imprumut francez la Londra ăkknoat­. - 1.3MMWK BOALA DOLARULUI N­MfQQjghl # lllRfillllll Hitler in Germania.­Consecinţele căderii dolarului De la corespondentul nostru din Paris ADEVĂRUL Ultima întrevedere Roosevelt-Herriot D. Herriot şi-a luat rămaş­i dela d-na şi d. Roosevelt WASHINGTON 28, (Rador). — D-nii Roosevelt, Herriot şi cola­boratorii lor s’au întrunit pentru ultima oară azi dimineaţă la ora 10 la Casa Albă. întrevederea a durat o oră şi jumătate, iar la sfârşitul ei s’a dat comunicatul oficial comun transmis anterior. După terminarea întrevederei, d. Herriot a părăsit Casa Albă, luăndu-şi rămas bun dela d-na şi d. Roosevelt. Atât d. Herriot cât şi d. Roosevelt păreau să fie într’o dispoziţie excelentă. Ei şi­­au strâns mâna în mod foarte călduros în timp ce mulțimea a­­dunată în grădina Casei Albe a­­clama îndelung. D. Herriot a fost urmărit de aceste aclamații până când automobilul său a dispărut din ochii mulțimei. Preşedintele Roosevelt va obţine sprijinul parlamentului WASHINGTON, 28. (Rador). Dintr-o anchetă făcută pe lân­gă numeroşi membri ai Sena­tului, rezultă că Congresul a fost surprins de ştirea că pre­şedintele Roosevelt ar urmări partic­par­ea Statelor Unite la un pact consultativ, părăsind neutralitatea şi renunţând la principiul libertăţii mărilor. In cercurile iniţiate se crede că preşedintele Roosevelt va prezenta, la nevoe, Parlamen­tului argumente privind di­rect interesele Statelor Unite, argumente cari ar fi de natură a ralia majoritatea Senatului. In ceia ce priveşte Camera Re­prezentanţilor, preşedintele Statelor­ Unite dispune acolo de o majoritate suficientă. PROBLEMA DATORIILOR VA FI TRATATĂ DUPĂ CONFE­RINŢA ECONOMICA WASHINGTON, 28. (Rador).— Din cercurile Casei Albe s’a de­clarat azi dimineaţă că problema datoriilor va fi tratată numai du­pă închiderea conferinței econo­mice mondiale. Dreapta franceză nemulţumită de garanţiile de securitate americane — Prin telefon dela corespondentul nostru special — PARIS, 28. — Presa franceză de dreapta se pronunţă în contra pro­­eetelor dela Washington în chestia dezarmării. Punctul ei da vedere este că angajamentele d-lui Roose­velt de a se consulta In caz de pri­mejdie cu semnatarii pactului Kel­logg pentru determinarea agresoru­lui de a renunţa la neutralitate şi de a participa la măsuri economice şi financiare împotriva agresorului nu sunt suficiente pentru a garanta siguranţa Franţei. D. Tardieu scrie in „La Liberté“ de azi că numai an­gajamente de ajutoare militare pot garanta siguranţa Franţei. D-sa scrie : „Dacă Franţa se lasă antrenată la Geneva ca să discute reduceri masive la avioane, tunuri şi tancuri, având ca contra­partidă numai controlul armamentelor şi ce­­lelalte condiţiuni ea merge spre prăpastie. Nici controlul, nici con­­sultaţiunea, nici măsurile economice nu sunt siguranţă. Siguranţa este angajamentul mutual de ajutor mili­tar. Atâta şi nimic altceva”. HITLERISMUL ÎMPIEDICĂ CO­LABORAREA POPOARELOR „Le Temps“ de astă seară discu­tând ultimele evenimente din Ber­lin între cari absorbirea căştilor de oţel de către hitlerişti spune : Aspectul grav al crizei ger­mane stă în aceia că dacă vo­im să restaurăm economiceşte Europa şi să organizăm acum trebue sa stăm de vorbă cu Germania hitleristă. Ziarul adaugă: „Rasismul este pr în defini­ţie negarea oricărei cooperări cu elemente care îi sunt stră­ine. Pangermansimul este în contra oricărei solidarităţi in­ternaţionale. Oare cu Germa­nia rasistă, pangermanistă şi hitleristă se poate construi o adevărată uniune europeană, se pot aborda problemele fi­nanciare şi economice atât de complexe care se discută a­­cum la Washington? Oare cu această Germanie se poate proceda la o reducere genera­lă a armamentelor, atunci când cancelarul Hitler dispu­ne personal de un maion 200 mii de oameni instruiţi şi an­trenaţi, în afară de Reichswehr şi de poliţia militarizată? La aceasta trebue să reflectăm când se examinează marile probleme ale nouei ordine ce trebue creiată în lume”. ARGINTUL — ACOPERIRE MONETARĂ După ştiri din Washington un a­­cord international in virtutea căruia toate ţările din lume vor utiliza ar­gintul ca acoperire a monetei mici inferioare celei a 5 dolari, se dis­cută acolo. Este posibil ca un acord inter­national să interne in acest scop in conferinţa economică mondială ceea ce va face ca bi-metalismul să devie internaţional. citiţi T ciNEMA Pagina 3-a — —rmpjffffr1—T - ------ - A apărut HOȚUL DE STELE Povești pline de fantezie și poezie, datorite autoa­rei celei mai aproape de sufletul copiilor de MONA RADULESCU Editura. „Adevărul“ «S­. A. LEI 50*-—­ D. Titulescu a câştigat o victorie decisivă asupra d-lui Mussolini Precizările ziarului „Daily Express” LONDRA, 28. (Rador). — „Daily Express” publică o co­respondenţă din Paris care spune între altele: D. Titulescu, cel mai distins diplomat al României, şi re­prezentantul a­nei înţelegeri, a câştigat o victorie decisivă împotriva d-lui Mussolini ca­re încerca să detaşeze Româ­nia şi să o aducă în grupul germano-ungaro-italian. Corespondentul spune mai departe că Franţa era p© punc­tul de a accepta planul Musso­lini şi că numai datorită nu. LONDRA 28, (Rador). — Ziarul „Manchester Guardian” comentând intr’un articol de fond recentele de­claraţii ale d-lui Beneş scrie: Rezultatele negative ale propune­rilor d-lui Mussolini sunt evidente. Ele au sporit puterea de rezistenţă împotriva reajustării frontierelor şi au comentat blocul statelor suc­cesoare. tervenţiei d-lui Titulescu a fost câştigată la punctul de vedere al a­cei înţelegeri. D. Titulescu, continuă zia­rul, a convins şi guvernul bri­tanic că schimbarea frontie­relor nu însemnează altceva decât războiu. Anglia a contri­buit la fixarea frontierelor, a spus d. Titulescu, iar noi nu vom ceda o palmă de pământ fără războiu. Corespondentul incheie spu­nând că M. S. Regele Carol I susţine intru totul această­­ politică. Adăogându-se la acestea groaza­­ o Germanie care se deşteaptă iară, discursul d-lui Beneş­­arată cât e grea a devenit revizuirea. D. Bem este hotărât­ împotriva revizuiri dictate, iar discursul său arată , el zşie dă seama că intransigenţa ab­solută nu este suficientă împotrii revizuirei. „Manchester Guardian“ despre declaraţiile d-lui Beneş

Next