Adevěrul, mai 1933 (Anul 47, nr. 15131-15152)
1933-05-01 / nr. 15131
Condiţiile Franţei pentru începerea dezarmării efective Mesagiul d-lui Herriot către poporul american WASHINGTON, 28 (Europapress). D. Herriot, şeful delegaţiunii franceze, a adresat azi la amiază un mesaj către poporul american, exprimându-şi în cuvinte foarte călduroase gratitudinea pentru primirea admirabilă ce i s’a făcut, nu numai de către preşedintele Roosevelt şi de autorităţi, ci de popor. Dsa a accentuat că in discuţunile avute cu preşedintele Roosevelt n'a intrat in detaliile problemelor a căror soluţionare rămâne rezervată parlamentului și guvernului francez- De aceia nici nu s’a lua nici o hotărîre de-1 finitivă. LONDRA, 28 (Europapress). —i Biuroul conferinței pentru dezarma- i re a hotărit eri la Geneva ca să se înceapă discutarea punctului al doilea din planul de dezarmare al d-lui , MacDonald, amânând deocamdată , discutarea, punctului întâi. După cum se Ştie punctul întâi al proec- tului McDonald cuprinde condiţiu- nile de securitate, iar punctul al doilea trăită despre reducerea efectivelor militare şi de armament. Corespondentul diplomatic al zia- rului „Ilary Herald“ află următo- rul fam senzaţional, care este mo- , tivul sformbării ordine! in discuţie . a planta. MacDonald , Deil Roosevelt şi Mac , au căzut de acorda W^hington ca Franţa | să rsiunţp la cererile ga- , raetţifi de siguranţă, aşa \ etem |U fost formulate în ( pr^et|u| d-lui MacDonald* cu etndiția ca să se facă , tsnelt modificări esenția* | ic întextul proectului de , deza%t3re. , f7"**^sta este gata să ac- I cepî® reducerea substan- i țială igcarmărîlor, dacă a p: cestul d»lui Mussolini 1 n SSINXGTO.V, 28 (E'-f ro pa press). — In cercurile guvernului american se demară că preşedintele Roosevelt va depune zilele acestea pe biuroul congresului un proect de lege pin care se permite achitarea datoriilor de război către Statele Unite in dencursul următoarelor şase luni, in argint, pană la valoarea, de două sute de miioane de dolari. Argintul va fi primit de către Statele Unite la cursul de 60 de cenţi pentru o uncie. Astăzi o uncie de argint se plăteşte la Xeir-York ce# 30 de cenţi. Supr» totală a ratelor RAUS, 28 (Europa- press),— Se confirmă şti- rea ci ÎSanca Franţei m lua deja. Banca Angliei un împrumut de 26 până ltt 30 de milioane lire sterline, pe termen scurt. Franţa va emite pentru această sumă bonuri de tezaur cu scadenţă de 6 luni şi cu dobândă de 2 şi june if.ite la sută. Prin această tranzacţie Problema NEW-YORK, 28 (Raror).— Ziani „New-York Herald Tribune“ scrie că, faptul că nu a intervenit la Washington un acord privitor la datoriile ce urmează a fi plătite la 15 iunie, nu va putea prejudicia lucrările conferinţei economice mondiale. De asemenea, ziarul adaugă că Statele Unite nu vor uza de represalii, dacă plăţile nu vor putea fi efectuate la acea scadenţă. * WASHINGTON, 28 (Rador). Din conversaţiile cari au loc la Washington rezultă impresia că, d. Roosevelt intenţionează să înglobeze problema datoriilor în problema economică generală. Se afirmă chiar că preşedinte’« Roosevelt ar fi fost dispus să acorde imediat o amânar© a scadenţelor di la 15 iunie, spre a permite conferinţei din Londra să pregătească un reglement de ansamblu. Pe baza acestuia, Statele Unite ar fi urmat să discute cu statele debitoare. Opiniunea congresului nu este însă în câteva chestiuni în carid. Herriot este perfect de acord cu guvernul francez, s’au putut face lucruri bune. In special în ce priveşte problema dezarmării, a securităţii şi în mare parte şi chestiunile privitoare la conferinţa economică universală, D. Herriot a accentuat necesitatea unei mai bune înţelegeri între Franţa şi Statele Unite. Ca sa a combătut energic propaganda pe care amim© cercuri interesate a încercat să o va fi modificat în aşa fel, încât să cuprindă următoarele două condiţiuni: 1. Să nu se permită Germaniei majorarea efectivelor militare în decurs de zece ani, peste cele subiite prin tratatul de la Versailles; 2. Să se institue un control permanent asupra înarmărilor, control efectiv exercitat de «omisiunea permanentă a înarmărilor. „Daily Herald*1 afirmă ca dacă se vor primi aceste două condiţiuni, atunci Franţa este gata să procedeze la reducerea practică a înarmărilor în două etape de câte cinci ani. Franţa mai cere asigurarea că Statele Unite vor lua parte la pactul consultativ de securitate, în cazul vătămării pactului Kellogg şi ce se vor opune la luarea măsurilor de represiune împotriva statului agresor, scadente pe ziua de 16 iunie în contul datoriilor de război interaliate către Statele Unite, reprezintă 1doi milioane de dolari★ Ştirile că guvernul american ar fi aprobat amânarea plăţii datoriilor de război, sunt desminţe energic de cercurile ofciale americane. De asemenea s© desminte şi versiunea că America ar fi admis discutarea datorilor de război interniate în conferinţa economică mondială. Guvernul din Washington doreşte să dscute regularea definitivă a datoriilor de război cu fiecare stat în parte. Banca Angliei se eliberează de un stoc foarte important de franci francezi, de care dispune azi, iar guvernul francez îşi asigură mijloacele monetare efective, de care are nevoe. S’au luat toate măsurile ca acest transferi să nu influenţeze întru nimic nici schimbul celor două ţări. datoriilor insă deajuns de pregătită, pentru un gest atât de categoric. Comunicatul Casei Albe, in care se arată că Statele Unite aşteaptă plata scadenţelor la 15 iunie, dovedeşte că preşedintele Statelor Unite a fost obligat să tina seama de rezistenţele democraţilor. Totuşi Senatul a adoptat un proect prin care d. Roosevelt est© autorizat să accepte argint-metal până la concurenta sumei de două sute milioane dolari, ceea ce reprezintă pentru statele debitoare un scazământ d© aproape 30 la sută. Măsura aceasta arată că, Senatul nu ma are, în chestiunea datoriilor, o atitidine atât de intransigentă ca acea a partidului republican. DELEGAŢII AMERICANI LA CONFERINŢA ECONOMICA WASHNGTON, 28 (Rador).—Conducătorii democraţilor din Senat afirmă «ă în frunte» listei delegaţilor cari vor fi numiţi ca reprezentanţi ai Statelor Unite la conferinţa eco-îndoială pacifismul sincer al îndoială pacfismul sincer al Franţei. A terminat lăudând spiritul de independenţă al Statelor Unite şi accentuând necesitatea unei colaborări mai strânse a tuturor popoarelor cari servesc doctrina liberalismului. Astăzi o asemenea colaborare este mai necesară decât oricând, deoarece spiritul de teroare şi de persecuţiune a luat ofensiva.nomică de la Londra, sunt d-nii Moley, secretar de Stat adjunct şi senatorul Pittman, preşedintele comisiunei de politică externă a Senatului. Un comunicat oficial WASHINGTON, 28. (Rador). Un comunicat oficial semnat de d-nii Herriot şi Roosevelt, a fost dat azi înainte de plecarea d-lui Herriot în Franţa. Comunicatul declară următoarele: „Preşedintele Statelor Unite a discutat cu dln Herriot problema datoriilor interguvernamentale, expunându-i situaţia din punctul de vedere american. D. Herriot a expus deasemeni punctul de vedere al guvernului şi parlamentului francez. „Acest îndelungat schimb de vederi, care a avut un caracter franc şi foarte amical, tinde să se ajungă la o clară comprehensiune care să ducă la realizări practice şi să determine măsurile cari vor trebui să fie luate în viitor. „D-nii Herriot şi Roosevelt speră că aceste conversaţii, cari au mare valoare, vor putea fi continuate la Paris şi Washington, după ce d-l Herriot va fi făcut raportul guvernului francez”. întrevedere intre d. herriot ŞI SECRETARUL DE STAT CANADIAN NEW-YORK, 28 (Rador). — Azi dimineaţă a sosit la New-York d. Cuhan secretar de Stat al Canadei. D-sa a venit pentru a întâlni pe d. Herriot şi delegaţia franceză cu ocaziunea trecerei lor prin New- York. D. Cahan va relua cu delegaţia franceză discuţia proectului de tratat comercial intre Franţa şi Canada. Evenimentele devin tot mai copleşitoare. Ern, Hitler. Azi, boala dolarului. Pe planuri deosebite: acelaş fenomen de cădere şi de declin: aceleaşi manifestaţiuni ale unor stări imposibile şi morbide. In Apus aproape toata lumea este de părere că venirea lui Hitler înseamnă intrarea intr’o eră de barbarie cumplită. Dece acordul asupra acestei opiniuni? Fiindcă, după convingerea generală, Hitler nu va putea să guverneze decât prin exterminări de clase și de rase și prin metode atroce. El este condamnat să întrebuinţeze astfel de metode .Chemat la putere în urma unor îngădueli de o demagogie ajutătoare, el nu are cu ce să realizeze cea mai mică măsură de îmbunătăţire. Marca abia se mai ţine. Comerţul exterior german scade fără întrerupere. Rezervele interne sau sunt epuizate sau nu vor fi puse la dispoziţia lui. De ajutor extern nu poate fi vorba pentru dânsul. Fără bani,fără spaţiu şi timp în faţa lui, nu-i rămâne altceva, pentru a se menţine la guvern şi a-şi hrăni trupele, decât sleirea complectă a ultimelor resurse bugetare şi teroarea dictatorială. Hitler in Germania însemnează agravarea, — intr’o măsură neatinsă până acum, — a haosului politic şi economic. Cine crede că, in condiţiile create prin stăpânirea hitlerista, se mai poate spera în linişte, în dezarmare sau in înţelegere între state, îşi face iluzii. Hitler duce la înrăutăţirea relaţiilor intre popoare, la sporirea armamentelor şi la creşterea neîncrederii generale. EI reprezintă, sub forma cea mai joasă, ura naţionalist-şovină şi ideea de război. Rolul lui este unul de dizolvare. Forţa germană, una din cele mai redutabile, devine, încăpută pe mâinile vii, un izvor permanent de fricţiune, de bănuială şi de exasperare. O MISTICA A INFLATIONISMULUi Europa lui Briand şi a lui Stresemanni, întrupată un moment în proectul uniunii continentale, a primit, prin aducerea naţional-socialiştilor la guvern, o lovitură de moarte. Hitler, fanatizat în sentimente de intoleranţă naţionalistă, reduce totalul la ţara lui. Afară de aceasta, incapabil cum este de a scoate Germania din mizeria şi din disperarea în care trăeşte, el este în stare, după un timp oarecare, să dea masselor germane, pe cari va fi obligat să ie fie sub un regim greu de opresiune politică şi economică, o altă directivă şi să se arunce în aventuri externe. Totul este posibil ca dânsul, întâmplările din Statele Unite întind neputinţa germană şi europeană în domeniul mondial. Se cunosc împrejurările în cari s’a produs căderea monetei americane. 200 MILIARDE DOLARI DATORII INTERNE şi în faţa acestei cifre pe care mintea abia poate s’o cuprindă, hipoteci, obligaţiuni, acţiuni, poliţi îngheţate, miliarde peste miiarde dolari depozite perdute, un comerţ exterior în continuă scădere şi o opinie publică nervoasă, mereu pornită spre panică. Apoi, 13 milioane de şomeri In multe regiuni lipsă complectă de numerar. Mii de lianei iiUţhişe. Fermierii (ţăranii) în stare* de, revolta latentă. Curente irezisdile pentru inflaţiune imediată şi pentru devalorizarea dolarului. O adevărată mistică a inflaţionismului, in regiunii© agricole ţăranii deveniţi ameninţători dacă nu se iau fară întârziere măsuri inflaţioniste. D. Roosevelt, debordat, zbătându-se în mijlocul ruinelor şi a dezastrelor, ia atunci în noaptea de 19 spre 20 Aprilie, decizia de a abandona etalonul aur şi de a face inaţiune controlată. RĂZBOI MONETAR? Dolarul fiind depreciat în proporţia ştiută, întrebarea care se pune este: ce valoare mai are aurul? Stocul metalic al Statelor Unite este şi azi enorm. Dolarul, în momentul părăsirii etalonului aur, mai avea o acoperire de 50 la sută. Dar aceasta nu l-a putut salva. O altă întrebare este: ce va urma? In Anglia si în Franţa, impresia — ca sa nu zicem spaima — este profundă. Unii prevăd un război monetar între dolarul depreciat şi lira sterlină depreciată pentru cucerirea pieţelor externe. Francezii se gândesc la mijlocul de a susţine francul la valoarea de acum, pe baza etalonului aur. Dar mai există mijloace serioase, eficace, de a susţine ceva? Se vorbeşte de Conferinţa economică universală şi i se atribue misiunea de a restabili manetele, comerţul, industria şi nu mai ştim ce. Ii se cere, cu alte cuvinte, să facă minuni. Dar nimeni nu explică în ce chip va putea Conferinţa să înfăptuiască toate aceste miracole. Cum va putea între altele să lucreze cu Hitler în Germania? După căderea dolarului se vede mai puţin ca oricând sensul evoluţiei. Faptul că Statele Unite, ţara cea mai puternică şi mai bogată din lume, n’a reuşit să învingă criza, ci a fost învinsă de dânsa arată cât de adânc şi de teribil este atinsă alcătuirea economică şi socială în vigoare şi cât de mari sunt contradicţiile cu toate. Din păcate, insa, pentru moment, se văd contradicţiile, dar nu şi calea de eşire dintr’însele. Convenţia comercială anglo-germasîă BERLIN 28, (Rador). — Noua convenţei comercială între Germania şi Anglia prevede, o reducere de tate vamale pentru un anumit număr de mărfuri de provenienţă germană. Guvernul german a acordat Angliei, ca o compensaţie, mărirea contingentului de cărbuni englezi admişi, la import în Germania. Condiţiunile Franţei pentru dezarmare LUAŢI-VĂ LOZURILE CA SA JUCAŢI CU TOATE ŞANSELE ii CÂŞTIG E UȘOR, E SIMPLU, E POSIBILM A8'OM BOC111 ZILE!! ȘI SE lMllGinZi\ | ...................— NOUA SERIE a TRAGERILOR LOTERIEI DE STAT ! VET! REVERI M LIONAR Cumpărând Lipe» zurîie Dv. la COLECTURA '“Felix Qpls« et Co- I București, Calea V ctoriei GO O opti re lei 125; 1/4 250; 1/2 500; 1/1 1000. WVWCUpria mnia!sn ramlw LA COLECTURA „HERMES“ BUCUREȘTI, Lipscani 20 Victoriei 30 Piaţa Sft. Ii Georghe HErica admite plata datoriilor de război in argint Un imprumut francez la Londra ăkknoat. - 1.3MMWK BOALA DOLARULUI NMfQQjghl # lllRfillllll Hitler in Germania.Consecinţele căderii dolarului De la corespondentul nostru din Paris ADEVĂRUL Ultima întrevedere Roosevelt-Herriot D. Herriot şi-a luat rămaşi dela d-na şi d. Roosevelt WASHINGTON 28, (Rador). — D-nii Roosevelt, Herriot şi colaboratorii lor s’au întrunit pentru ultima oară azi dimineaţă la ora 10 la Casa Albă. întrevederea a durat o oră şi jumătate, iar la sfârşitul ei s’a dat comunicatul oficial comun transmis anterior. După terminarea întrevederei, d. Herriot a părăsit Casa Albă, luăndu-şi rămas bun dela d-na şi d. Roosevelt. Atât d. Herriot cât şi d. Roosevelt păreau să fie într’o dispoziţie excelentă. Ei şiau strâns mâna în mod foarte călduros în timp ce mulțimea adunată în grădina Casei Albe aclama îndelung. D. Herriot a fost urmărit de aceste aclamații până când automobilul său a dispărut din ochii mulțimei. Preşedintele Roosevelt va obţine sprijinul parlamentului WASHINGTON, 28. (Rador). Dintr-o anchetă făcută pe lângă numeroşi membri ai Senatului, rezultă că Congresul a fost surprins de ştirea că preşedintele Roosevelt ar urmări particparea Statelor Unite la un pact consultativ, părăsind neutralitatea şi renunţând la principiul libertăţii mărilor. In cercurile iniţiate se crede că preşedintele Roosevelt va prezenta, la nevoe, Parlamentului argumente privind direct interesele Statelor Unite, argumente cari ar fi de natură a ralia majoritatea Senatului. In ceia ce priveşte Camera Reprezentanţilor, preşedintele Statelor Unite dispune acolo de o majoritate suficientă. PROBLEMA DATORIILOR VA FI TRATATĂ DUPĂ CONFERINŢA ECONOMICA WASHINGTON, 28. (Rador).— Din cercurile Casei Albe s’a declarat azi dimineaţă că problema datoriilor va fi tratată numai după închiderea conferinței economice mondiale. Dreapta franceză nemulţumită de garanţiile de securitate americane — Prin telefon dela corespondentul nostru special — PARIS, 28. — Presa franceză de dreapta se pronunţă în contra proeetelor dela Washington în chestia dezarmării. Punctul ei da vedere este că angajamentele d-lui Roosevelt de a se consulta In caz de primejdie cu semnatarii pactului Kellogg pentru determinarea agresorului de a renunţa la neutralitate şi de a participa la măsuri economice şi financiare împotriva agresorului nu sunt suficiente pentru a garanta siguranţa Franţei. D. Tardieu scrie in „La Liberté“ de azi că numai angajamente de ajutoare militare pot garanta siguranţa Franţei. D-sa scrie : „Dacă Franţa se lasă antrenată la Geneva ca să discute reduceri masive la avioane, tunuri şi tancuri, având ca contrapartidă numai controlul armamentelor şi celelalte condiţiuni ea merge spre prăpastie. Nici controlul, nici consultaţiunea, nici măsurile economice nu sunt siguranţă. Siguranţa este angajamentul mutual de ajutor militar. Atâta şi nimic altceva”. HITLERISMUL ÎMPIEDICĂ COLABORAREA POPOARELOR „Le Temps“ de astă seară discutând ultimele evenimente din Berlin între cari absorbirea căştilor de oţel de către hitlerişti spune : Aspectul grav al crizei germane stă în aceia că dacă voim să restaurăm economiceşte Europa şi să organizăm acum trebue sa stăm de vorbă cu Germania hitleristă. Ziarul adaugă: „Rasismul este pr în definiţie negarea oricărei cooperări cu elemente care îi sunt străine. Pangermansimul este în contra oricărei solidarităţi internaţionale. Oare cu Germania rasistă, pangermanistă şi hitleristă se poate construi o adevărată uniune europeană, se pot aborda problemele financiare şi economice atât de complexe care se discută acum la Washington? Oare cu această Germanie se poate proceda la o reducere generală a armamentelor, atunci când cancelarul Hitler dispune personal de un maion 200 mii de oameni instruiţi şi antrenaţi, în afară de Reichswehr şi de poliţia militarizată? La aceasta trebue să reflectăm când se examinează marile probleme ale nouei ordine ce trebue creiată în lume”. ARGINTUL — ACOPERIRE MONETARĂ După ştiri din Washington un acord international in virtutea căruia toate ţările din lume vor utiliza argintul ca acoperire a monetei mici inferioare celei a 5 dolari, se discută acolo. Este posibil ca un acord international să interne in acest scop in conferinţa economică mondială ceea ce va face ca bi-metalismul să devie internaţional. citiţi T ciNEMA Pagina 3-a — —rmpjffffr1—T - ------ - A apărut HOȚUL DE STELE Povești pline de fantezie și poezie, datorite autoarei celei mai aproape de sufletul copiilor de MONA RADULESCU Editura. „Adevărul“ «S. A. LEI 50*-— D. Titulescu a câştigat o victorie decisivă asupra d-lui Mussolini Precizările ziarului „Daily Express” LONDRA, 28. (Rador). — „Daily Express” publică o corespondenţă din Paris care spune între altele: D. Titulescu, cel mai distins diplomat al României, şi reprezentantul anei înţelegeri, a câştigat o victorie decisivă împotriva d-lui Mussolini care încerca să detaşeze România şi să o aducă în grupul germano-ungaro-italian. Corespondentul spune mai departe că Franţa era p© punctul de a accepta planul Mussolini şi că numai datorită nu. LONDRA 28, (Rador). — Ziarul „Manchester Guardian” comentând intr’un articol de fond recentele declaraţii ale d-lui Beneş scrie: Rezultatele negative ale propunerilor d-lui Mussolini sunt evidente. Ele au sporit puterea de rezistenţă împotriva reajustării frontierelor şi au comentat blocul statelor succesoare. tervenţiei d-lui Titulescu a fost câştigată la punctul de vedere al acei înţelegeri. D. Titulescu, continuă ziarul, a convins şi guvernul britanic că schimbarea frontierelor nu însemnează altceva decât războiu. Anglia a contribuit la fixarea frontierelor, a spus d. Titulescu, iar noi nu vom ceda o palmă de pământ fără războiu. Corespondentul incheie spunând că M. S. Regele Carol I susţine intru totul această politică. Adăogându-se la acestea groaza o Germanie care se deşteaptă iară, discursul d-lui Beneşarată cât e grea a devenit revizuirea. D. Bem este hotărât împotriva revizuiri dictate, iar discursul său arată , el zşie dă seama că intransigenţa absolută nu este suficientă împotrii revizuirei. „Manchester Guardian“ despre declaraţiile d-lui Beneş