Adevěrul, iunie 1933 (Anul 47, nr. 15153-15176)

1933-06-01 / nr. 15153

Pag. 2-a cat o protecţie­, contra efectelor cri­zei mondiale,­prin măsuri na­ţionale. Aceste măsuri naţionale se tradu­ceau în cea mai mare parte, prin­­tr-un naţionalism economic în for­mele sale cele mai extremiste. Prin natura lor însă, acestea au contri­buit la o înrăutăţire a crizei, deoa­rece această criză constă în primul rând în faptul că producţia interna­ţională a scăzut cu mai mult de două treimi de la 1929 încoace. Faţă de această situaţie guvernele s-au făcut vinovate de o gravă întârzie­re în întrebuinţarea instrumentului care este Liga Naţiunilor, singurul care putea întreprinde o acţiune care să conducă spre sfârşitul cri­zei. Şi aceste evenimente, aşa cel pu­ţin afirmă unele persoane, mar­chează căderea definitivă a Ligii Naţiunilor. Resping cu îndârjire o astfel de concluzie. Ele marchează poate ezitarea guvernelor de a uza de Ligă în scopurile pentru care a fost creată. Ele marchează că gu­vernele nu se conformează obliga­ţiunilor, nu însă că metodele Ligii sau regulamentele ei sunt eronate. Dinpotrivă, ele arată tocmai con­trariul. Pentru că dovedesc că în­crederea politică şi securitatea în faţa oricărui război, reprezintă as­tăzi condiţiunile esenţiale ale refa­cerii lumii. Se dovedeşte că reface­rea poate fi înfăptuită numai prin­­tr-o cooperare internaţională pe tă­râmurile economico-monetare, în a­­celaş fel în care Liga, înainte de 1929 a obţinut un considerabil suc­ces. .. Lecţiunea adevărată care se de­gajează din această criză a Ligii, nu este deci o abandonare a acesteia, ci să uzăm de ea în cea­­mai largă măsură, să ne îndeplinim obliga­ţiunile cuvenite şi­­ să­­promovăm prin toate eforturile noastre coope­raţia către care suntem îndreptaţi. Numai în felul acesta lumea va putea fi reîndrumată pe calea pros­perităţii. DEZARMAREA Al treilea, dezarmarea. Pentru întâia dată Conferinţa de­zarmării, pe care am onoarea s‘o prezidez, s‘a găsit în ultimile săp­tămâni faţă în faţă cu posibilitatea unei eşuări definitive, pentru întâia dată trebuia să examinăm perspec­tiva ce se deschidea după o aseme­nea cădere. Cred că această pers­pectivă a impresionat adânc chiar şi pe acei cari priveau ultimile noastre succese cu mare scepti­cism. Pentru că în insuccesul Con­ferinţei dezarmării, rtu se vede nu­mai insuccesul­ Conferinţei econo­mice, ci şi o reîntoarcere către o­­intensificare a înarmărilor,, pentru noi războae, noi nelegiuiri, noi pe­rioade de dezastru economic. Marele mesaj al preşedintelui Roosevelt a oferit compromisul care deschide drumuri noi spre re­conciliere. Toate semnele sunt bune. In tot cazul, termin acest articol spunând că succesul nostru este astăzi, mai necesar ca, oricând, De­mocraţia, Liga Naţiunilor şi Dezar­marea reprezintă singurii piloni pe care se poate construi templul pro­gresului şi al ordinii. Arthur Henderson Preşedintele Conferinţei dezarmărei Citiţi „Cinema“ PETELE GĂLBUI DINŢII SE ALBESC » Dacă credeţi că culoarea naturală a dinţilor este gălbuie, gri sau spălă­cită, încercaţi KOLYNOS — un sin­gur centimetru din această remar­­cabilă cremă dentifrice pe o perie de dinţi uscată, de 2 ori pe zi. In 3 zile vă veţi da seama de greşala Dv. Din­ţii vă vor fi albiţi cu 3 nuanţe. Datorită la două din principalele sale componente, KOLYNOS curăţă şi albeşte aşa de perfect dinţii. Pri­mul, cel mai fin detersif cunoscut de ştiinţă, suprimă decolorările şi tar­­trul, se infiltrează sub formă, de spu­mă in cele mai mici interstiţii, de DISPAR CU 3 NUANŢE IN 3 ZT­L­E­ unde goneşte resturile alimentelor ge­neratoare cariei. Al doilea, omoară milioanele de bacterii, cauza imediată a bolilor dinţilor şi gingiilor, asigur­­ând astfel adevărata curăţenie but­aflla KOLYNOS lustrueşte dinţii Intr'un fel perfect şi emailu reapare in toată strălucita sa albeaţă naturală. KO­LYNOS împrospătează gura şi întă­reşte gingiile. încercaţi un tub cu În­cepere de azi. Cel mai economic dentificeiu - Un centimetru e suficient .1. CREMA DE DINŢI Antiseptică ! KOLYNOS 14 ZILE LA PARIS 2 zile Venezia, 2 zile Milano 1—21 Iulie Lei 14.500.— 15 ZILE ITALIA Trieste, Venezia, Lido, Roma, Napoli, Pompei, Capri, Florenţa 1—16 Iulie Lei 9.900_d­in care preţ intră absolut toate cheltuelile Bucureşti-Bucureşti înscrieri la: „OFICIUL ROMÂN DE TURISM" BANCA ALBINA, Bucureşti, Str. Edgar Quinet 6, Tel. 3­5635. Duminica pe Dunăre Duminică 4 Iunie, 7 dimineaţa, plecare a tren special la Giurgiu, de acolo plimbare cu vaporul de lux „Minerva“ toată ziua pe Dunăre, pe vapor diferite distracţii: Jaz, Dans. Sur­prize. Pe vapor Restaurant şi Bufet de primul rang, foarte ef­­tin. întoarcerea la Bucureşti noaptea la orele 11. COSTUL LEI 195.— în care preţ intră: trenul, vaporul, distracţii, înscrieri la : „OFICIUL ROMÂN DE TURISM ŞI VOIAJ" BANCA ALBINA, Str. Edgar Quinet 6, tel. 3­5635. roMI BONBONERIA C. GRIGORESCU Cal. VICTORIEI 86. (vis-a-vis de Palatul Regal) Telefon 319­61 A REDUS PREŢURILE Kgr BOMBOANE CIOCOLATA FINE BOMBOANE ASORTATE „ „ ASEMENEA ŞI LA CELELALTE PRODUSE Se execută comenzi In toată ţara lei 140 120» ! PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE Şedinţa solemnă de ieri Eri după amiază la Academia ro­mână s-a ţinut şedinţă solemnă pen­tru împărţirea premiilor decernate de această instituţie sub preşidenţia d-lui profesor L. Mrazec. Deschizându-se şedinţa a luat cu­vântul d. prof. dr. Ch. Marinescu, care a prezentat şi dăruit Academiei române un număr de volume rare­­. prof Ion Bianu a donat — de­­asemenea — din partea d-lui Al. Tzi­­gara Samurcaş volumul omagial tipărit cu ocazia jubileului funda­­ţiunii Carol I. A urmat apoi citirea premiilor du­pă cum urmează: 1) Marele premiu Năsturel, 12.000 lei d-lui Sabin V. Drăgoiu pentru scrierea „303 colinde cu text şi me­lodie culese şi notate“. Craiova l.­a Raportor: d. George Enescu. 2) Premiul Adamachi de 5.000 lei (divizibil) s-a împărţit astfel: 3.500 lei d-lui Ştefan Bezdechi pentru lu­crarea P. Ovidius­ Naso, „Tristia­ in româneşte Cluj f. a. Raportor: D. G. Popa Lisseanu; 1.500 lei d-lui C. Mureşanu pentru „Pédagogie pitto­­resque. Scenes de folklore roumain“ Neuchâtel 1932. Raportor: D. I. Ra­dul­escu-Pogoneanu. 3) Premiul Iancu Teodoridi, de 3.609 lei şi efecte de nominal 13.000 lei. d-lui Victor Ion Popa pentru „Muşcata din fereastră“, comedie în 3 acte, Bucureşti 1930. Raportor: C. Rădulescu -Motru. 4) Premiul Neuschotz de 3.500 lei s’a împărţit astfel: 1­500 lei d-lui Const. Solomon pentru „Biblia dela Bucureşti (1688). Contribuţiuni noua istorice literare“. Tecuciu 1932. Raportor: D. N. Cartojan. 1000 lei d-lui Const. I. Emilian (trecut de la premiul Adamachi) pentru lucrarea „Anarhismul poe­tic. Studiu critic“. Bucureşti f. a. Raportor: d. C. Rădulescu-Motru. 1000 lei d-lui I. Gr. Perieţeanu pentru „Glasul apelor“ sonete. Ra­portor: d. Octavian Goga. 5) Premiul Năsturel, de 5000 lei, cu subiectul „Influenţa lui Hegel in cultura română“ s’a acordat d-lui Tudor Vianu pentru lucrarea în manuscris tratând subiectul. Ra­portor: C. Rădulescu-Motru. 6) Premiul statului Gh. Asachi, de 50.000 lei s’a împărţit astfel: 25.000 lei d-lui Mihai Costăchescu pentru „Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare" (2 vol.) Iaşi 1931-32. Raportor: D. I. Nistor. 6000 lei d-lui C. Gane pentru scrierea „Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe“ vol. I cu 31 gravuri de Pierre Grant. Buc. 1932. Raportor: d. N. lorga. 5000 lei d-lui R. V. Bossy pentru lucrarea „Agenţia diplomatică a României in Paris şi legăturile po­litice franco-române sub Cuza Vo­dă“. Buc. 1931. Raportor: d. I. Nis­tor. 5000 lei d-lui C. Băicoianu pentru „Istoria politicei noastre monetare şi a Băncii Naţionale“ vol. I-III. Buc. 1933. Raportor: d. A. C. Cuza. 4000 lei d-lui I. C. Atanasiu pen­tru scrierea „Pagini din istoria con­timporană a României, 1881-1916, vol. Mişcarea socialistă, 1881-1900“ Bucureşti, f. a. Raportor: d. I. Lu­­paş. • • 3000 lei d-lui Traian Popa pen­tru „Monografia oraşului Târgu- Mureş“, Tg.-Mureş, 1932. (Trecută de la premiul Grigorie C. Angeles­­cu). Raportor: d. S. Mehedinţi. 2000 lei d-lui dr. Ion Luca Cio­­mac pentru lucrarea sa „Despre stările agrare din Transilvania sub regimul maghiar şi cercetări asu­pra situaţiei exploatărilor agricole, după Reforma agrară“ Buc. 1931. Raportor: d. G. Ionescu-Sisești. 7) Din premiul Vasile Pârvan, de 30.000 lei s’a acordat o parte de 15.000 lei d-lui C. Doicovici pentru săpături arheologice arătate in ra­portul d-lui Al. Lapedatu. 8) Premiul Grigore C. Angelescu de 4.000 lei d-lui C. Xeni pentru scrierea „Take Ionescu“ Buc. f. a. (trecută de la premiul statului Gh. Asachi). Raportor: d. N. Iorga. 9) Premiul Demostene Constanti­­nide de 4.000 lei d-lui­ Elie Bufnea pentru lucrarea „Cruciaţi, tirani şi bandiţi în Rusia Sovietelor“ 2 vol. Buc. 1931. Raportor: d. St. Cio­­banu. 10) Premiul General Ion Carp şi Maria Carp de 7.000 lei cu subiec­tul „Monografia geografico-istori­­că a unei localităţi rurale din Ro­mânia“ s-a dat d-lui dr. Sebastian Stanca pentru lucrarea în manu­scris tratând despre Monograia geografico-istorică a comunei Pe­troşani din valea Jiului ardelenesc, jud. Hunedoara. Raportor: Al. La­pedatu. 11) Premiul I. Oroveanu de 70.000 lei s-a împărţit astfel: 30.000 lei d-lui dr. Pompei Gh. Samarian pentru lucrarea „Din e­­pidemiologia trecutului românesc Ciuma“. Buc 1932. Raportor: d. dr. I. Cantacuzino. 30.000 lei d-lui dr. State Drăgă­­nescu şi dr. D. Grigorescu pentru scrierea „Lichidul Cefalo-Rahidian". Elemente de anatomie şi fiziologie. Explorare şi metode de cercetare. Terapeutica subarahnoidiană. Se­miologie. Rahi-anestezie“ Buc. 1933. Raportor: dr. Gh. Marinescu. ■*— — ... 10.000 lei d-lui dr. Al. Crăinicea­­nu pentru „Cercetări clinice şi ex­perimentale asupra acţiunii vascu­lare a foliculinei (cu 121 grafice). Foliculinoterapia. Buc. 1932. Ra­portor: d. dr. Gh. Marinescu. 12) Premiul Stefan Demetrescu- Vergu, de 10.000 lei s’a împărţit ast­fel: 8.000 lei domnilor dr. D. A. Sbur­­ lan şi G. I. Ionescu pentru lucrarea „Les conditions forestiéres de la Roumanie. Production, industrie et commerce du bois“. Buc. 1932. Ra­portor: d. Tr. Sävulescu. 2000 lei d-lui dr. George P. Anto­­nescu pentru „Metodele de amena­­j­ament aplicate în Franţa pentru pădurile de codru“. Buc. 1931. Rapor­tor: d. Tr. Săvulescu. 13) Premiul Adina şi colonel Paul Străjescu de 18.000 lei s-a acordat d-lui dr. P. G. Mantzoros pentru lucrarea sa „Tratat de sifilimetrie“. Raportor: d. dr. I. Cantacuzino. 14) Premiul dr. Em. Rieerler de 6000 lei s-a acordat d-lor dr. M. Ma­nicatide și M. Cajal pentru scrierea „Terapeutică infantilă“. Ed. II-a. Buc. 1932. Raportor: dr. Gh. Mari­nescu. 15) Premiul statului Gh. Lazăr de 50.000 lei cu subiectul „Cercetări relative la mecanismele secretoare din celule“ s-a împărţit astfel: 35.000 lei d-nei dr. Victoria Gh. luga pentru lucrarea „Mecanismele secretoare în trofocitele larvelor de Chironomide cu hemoglobina“ pre­zentată in manuscris. Raportor: d. Dim. Voinov. 15.000 lei d-lui V. Radu pentru lucrarea în manuscris tratând su­biectul dat de Academie. Raportor: d. Dim. Voinov. 16) Premiul dr. Victor Babeş de 20.000 lei cu subiectul „Cercetări clinice şi experimentale asupra por­ţii de intrare şi a transmisiunii vi­rusurilor neurotrope“ s-a dat d-lui dr. Gh. I. Stroescu pentru lucrarea în manuscris tratând subiectul dat. Raportor: d. dr. Gh. Marinescu. ia­­ toritului diploma (pe pergament) ca membru de onoare al Societăţii de Istoria Medicinii, şi i se spune, între altele: „Azi am două exem­plare: unul pentru purtător şi altul pentru autor, iar în locul celor două poze, vom pecetlui cu toţii cele 72 poze". Se oferă sărbătoritului „un elegant volum pe hârtie cromo şi cu colţurile tipărite tricolor — ca­re conţine biografia D-lui General Dr. V.“, şi se rostesc următoarele: „Domnule General, In scrisul vos­tru am remarcat un lung oftat du­pă soarele de la chipiu, dar ai pă­strat neîncetat, lucirea capului atât de viu. In retragere ai fost pus, dar ai ajuns aşa de sus, căci, căl­când greu, ai avansat mereu. Iar eu — din partea mea şi a tuturor — din inimă-ţi doresc Mulţi ani să-ţi dăruiască Stăpânul cel ce­resc. Şi soarele minţii să-ţi stră­lucească întruna. Acum şi întot­deauna". Ni se pare că am adunat acum tot ce trebuie pentru o concluzie. Avem înaintea noastră forme de poezie preistorică, păstrate şi a­­plicate cu sfinţenie în sânul unor corpuri profesionale de înaltă in­telectualitate. Această poezie e u­zitată în ocazii solemne, spre săr­bătorirea unor confraţi venerabili. Reţinem că poezia juridică a doua şi poezia medicală, adică tocmai a­­cele de grad mai arhaic, se recită în momentul când se înmânează sărbătoritului oarecari daruri. Poe­zia a doua juridică îşi are evident culminaţia în versurile: Exprimându-ţi sentimentele noastre, de admiraţie şi afecţiune, în cel mai înalt grad, şi toţi la fel Ne luăm îngăduinţa, de a oferi, în amintirea acestei zile, un mic şi neînsemnat obiect, acest portofel. In jurul obiceiurilor foarte vechi se păstrează totdeauna o discreţiu­­ne delicată­, şi ştiinţa trebuie să fie recunoscătoare bărbaţilor eminenţi cari au hotărît să practice acele o­­biceiuri în aşa chip, încât să afle şi publicul­ mare de existenţa acelor frumoase tradiţiuni, cum şi de par­ticularităţile lor estetice şi intelec­tuale. Am avut norocul, pe care-l so­cotesc excepţional, de a descoperi încă un fel de survivanţă literara preistorică, un exemplu minunat de cum se formau legendele. Cazul acesta e mai complicat decât al poeţilor jurişti şi medici. Acel ce ne-a păstrat exemplul de superbă deformare legendară pe care-l voi cita îndată, îl strecoară cu totul în treacăt, fără a-l semnala cât de puţin ca atare. Un anodin şi drăgă­laş vicleşug de erudit! Din întâm­­lare, autorul este tot un domn me­dic. In revista, astăzi dispărută, CUGETUL ROMÂNESC, anul I, Nr. 1, 1922, într’un studiu de popu­larizare cu titlul: Putem întineri? ■ autorul, d. dr. Marius , Georges­­cu, scrie uşurel, ca în treacăt (la pagina 95 din locul arătat), urmă­toarele: „Se citează cazul poetu­lui Abélard, care n’a mai putut scrie o strofă după ce a fost cas­trat la patruzeci de ani, din ordinul cruolei Hekusa!“. In toate cărţile se povesteşte cu totul altfel nenorocirea acelui Abé­lard, pomenit de obicei, cât îmi a­­duc aminte, mai mult ca filosof de­cât ca poet. Nu Heloisa, iubita He­­loisă a lui Abélard, a pus să-l ca­streze, ci un unchiu al Heloisei, foarte supărat că nepoată-sa trăia cu Abélard acela. Unchiul a vrut să-i pedepsească pe cei doi amanţi, apropiindu-i cât mai *”prm­ de curata sfinţenie. Pe nepoată a în­chis-o în mănăstire. Şi se spune ca sigur că de loc nu s’a bucurat He­loisa de castrarea lui Abélard, dar încă să fi dat ea singură ordin să-l castreze! D. dr. Marius Georgescu a întors lucrurile pe dos, desigur în intenţie de glumă, însă tocmai în felul clasic în care s’au format legendele. Heloisa, o fată atât de bună, apare în varianta maliţioasă a d-lui dr. M. Georgescu, sub chi­pul unei femei de o ciudată cruzi­me. Aşa, pe regele Macbeth, în realitate un model de blândeţe şi dreptate, l-a schimonosit legenda în criminal hidos. Nu Heloisa a fost crudă cu Abélard; d. dr. Marius Georgescu se arată foarte crud cu Heloisa. Al naibii, d. Doctor! — Insă şi d-sale îi este mult îndato­rată ştiinţa folklorică, cum vedeţi. * Pentru a preveni neînţelegeri, precizăm că această notiţă a noa­stră vrea să fie o contribuţie la istoria culturii, anume: la istoria culturii primitive (Urgeschichte der Kultur!). Paul Zarifopol ADEVĂRUL Strămutarea conferinţei economice la Geneva? PARIS, 29. (Rador). —D. Saint Brice, făcându-se ecoul svonurilor care circulă la Geneva, scrie în „Le Journal“ că ar fi vorba ca con­ferinţa economică mondială să-şi strămute lucrările la Geneva. In cercurile competente ar exis­ta intentiunea de a accelera lucră­rile conferinţei la Londra, timp de cincisprezece zile sau trei săptă­mâni şi de a continua apoi lucrările la Geneva..Astfel s’ar putea lucra paralel la Geneva atât la dezarma­rea militară cât şi la dezarmarea economică. D. Saint Brice arată că motivul principal care se invocă în favoa­rea tinerei ambelor conferinţe la Geneva este că prin aceasta s’ar putea obţine o limitare a persona­lului care participă la aceste în­semnate desbateri internaţionale. BURSA BUCUREŞTI, 29 Mai 1933 SCHIMBUL 100 lei 3,08 fr. ei. la Zurich 100 lei: 15.15 fr.fr. la Paris Monete efective Schimbul in străinătate Efecte şi acţiuni au cotat la: Bursa oficială Renta Stabilizării 42%. Renta Desvoltării 42%­. Renta Exproprierii 30%, %, V%, %, %, 31, 31 30%. Renta Exproprierii perpetuă 29%. 29.675.. IIripr. Refacerii 34%. Rurale 5% 23%. I Urbane Buc. 5% 34%. Urb. Buc. 10% 58, 58.20. 58%. Banca Naţională 4400. Banca Românească v. 170. Banca Românească pui 162. Cred. Industrial 240, S. T. B. 1060. Mica 760. 58, 55, fg. 65. Reşiţa 235, 36, 38. Clădirea Românească 290, 85. Letea 328, 30. Astra Română 560. Steaua Română 311, 12, 15. Cred. Minier 234, 33, 35, 37. Petrolul Românesc 62. Loc. Eftine 145. INFORMAŢIUNI S-a aprobat ca ofiţerii calificaţi ca ofiţeri de stat major, propuşi la înaintare conform art. 14 modi­ficat. din legea asupra înaintărilor in armată şi admişi de Consiliul su­perior al oştirii, să fie trecuţi în ta­belele de înaintare înaintea ofiţe­rilor de acelaş grad mai vechi cu un an. In cazul când tabelele de înain­tare nu vor fi epuizate in cursul u­­nui an, urmând a fi republicate, ei vor fi intercalaţi chiar în acele ta­bele înaintea ofiţerilor de acelaş grad mai vechi cu un an. Dr. M. FOCŞANER Specialist în diagnost. bolilor şi tra­tamentul tumorilor prin Raze X, B-dul Lascar Catargiu 9, Cons. 9—10 şi 2—4. In comuna Postăvari din jud. Il­fov, s’a inaugurat ori, în cadrul u­­nei frumoase festivităţi, noul local al şcolii primare. La Brăila a avut loc o Întrunire a debitorilor ipotecaţi. Vorbitorii au arătat situaţia dispe­rată a debitorilor şi au demonstrat necesitatea unei conversiuni urbane. Ei au cerut reducerea datoriei cu 75 la sută şi eşalonarea plăţii restului pe timp de cel puţin 15 ani. „Aşezământul de Ocrotire şi Edu­caţie“ din castelul „Turnul Roşu“, or. Tălmaciu. Sibiu, instituţie şcolă­rească pentru băeţi între 7-14 ani, situată in Carpati sudici, are va­cante 2 posturi de educatoare, plă­tite cu 1500 lei lunar, plus masă şi locuinţă în bune condiţiuni. Cererile se vor trimite imediat Direcţiunii, însoţite de actele de studii (diploma de bacalaureat sau de absolvire a şcoalei normale). Acelaş aşezământ mai are vacant un post de maestră de muzică, bună organizatoare de coruri, retribuită cu acelaş salariu. Condiţii de studii: diploma de absolvire a conservato­rului. Comercianţii din Brăila au ţinut o întrunire in care au cerut guvernului crearea unei zone libere in portul Brăila. Cu ocaziunea organizării expoziţiei canine ce va avea loc anul acesta in Bucureşti in zilele de 8,9, 10 şi 11 iu­nie, un comitet de doamne din comi­tetul de direcţiune al S. P. A. va or­ganiza un bufet care va fi pus la dis­­poziţiunea publicului vizitator. Eri s’a semnat decretul pentru repartiţia sumei de circa 200 de mi­lioane lei, din bugetul extraordinar, care va servi la plata unei părţi din­ arieratele statului. Ordonanţările vor începe pe ziua de 1 Iunie iar plăţile se vor face în tot cursul acestei luni. In „Monitorul Oficial“ de ori a apărut Regulamentul pentru apli­carea unor dispoziţiuni din legea pentru organizarea cadastrului fun­ciar şi pentru introducerea cărţilor funduare in vechiul regat şi Ba­sarabia. 6.60— 6.90 1.00— 1.20 Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Mărci germane Fiorini olandezi Berlin Amsterdam New­ York Londra Paris Milano Praga Belgrad Bucureşti Varşovia Viena Oferite 6.59 566.00 145.50 23.45 8.82 32.70 40.00 67.60 Cerute 6.58% 561.00 140.50 23.30 8.70 32.30 39.00 67.20 Franci francezi ire sterline Dolari Franci elveţieni Franci belgieni Lire italiene Coroane cehoslovace Shilingi austriace Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Zloţi Lire turcești Dinari Drahme Leva 565.00— 575.00 142.00— 150.00 32.40— 33.00 23.35— 23.80 8.70— 9.00 4.95— 5.00 20.00— 22.00 38.75— 40.50 23.00— 24.00 67.00— 70.00 18.70— 19.50 78.00—81.00 2.15—2.50 1.00— 1.15 29 Mai 1933 PARIS (închiderea) Londra 85.18 New-York 21.44 Belgia 353.75 Italia 131.75 Elveția 490.75 Olanda necotat Spania 217.00 ZURICH (Deschiderea) 121.25 208.55 4.38 17.44 20.38 26.90 15.42 7.00 3.08 58.05 73.20 TRATATIVELE DE LA GENEVA nra CONSTRUIREA PODULUI PESTE DUNĂRE Oferta pentru un tunel sub Dunăre1 Declaraţiile d-lui ministru Eduard Mirto Dezlegat de exigenţele protocolare , ministru Mirto după audienţa a­­vută la suveran, căruia i-a prezen­tat un raport amănunţit asupra tra­tativelor ce au avut la Geneva cu delegaţii guvernului iugoslav, ne-a primit în audienţă, şi a binevoit să facă pentru cititorii noştri, urmă­toarele declaraţiuni in chestiunea atât de interesantă a podului de peste Dunăre. Din capul locului trebuie să arătăm că, la 5 iunie, aşa cum era vorba la un moment,, nu va mai avea loc punerea pietrei fundamentale a po­dului. Informaţia o deţinem dela d. mi­nistru Mirto. CE S’A TRATAT CU DELEGAŢII IUGOSLAVI LA GENEVA In legătură cu tratativele ce s’au urmat la Geneva între d. N. Titu­­lescu, Eduard Mirto, ministrul arma­tei d. general Samsonovici şi dele­gaţii iugoslavi d-nii miniştri Jef- Hol şi Radivoevici, d. ministru al comunicaţiilor ne declară textual: —­ Conform dorinţei suveranului în primul loc, a d-lui prim-ministru Vaida şi a celorlalţi, la Geneva nu numai că am discutat posibilitatea construirei podului la Severin, dar am şi insistat pentru această solu­­ţiune. Este suficient, cred, să vă arăt că pentru noi construirea podului la T.­Severin reprezintă o cheltuială în plus de circa 400 milioane faţă de cheltuelile ce am avea dacă podul sar face la Ţigănaşi, ca să poată înţelege ori­cine, cât de mare este dorinţa tuturor factorilor ho­­tăritori, ca şi în aceste condiţiuni, sa inzistăm totuşi, pentru ca podul sa se faca la Severin, DE UNDE ACEASTA DIFERENŢA DE CHELTUELI * La întrebarea de mai sus d. mi­nistru Eduard Mirto ne spune tex­tual: — In cazul când podul s’ar face la Ţigănaşi, adică aşa cum s’a conve­nit la 1914, — cheltuelile pentru le­gătura cu calea ferată a podului, ar fi suportate de ambele state. Şi cum pe terenul nostru a adau­­gat d. Mirto, cheltuiala noastră este mai mare,­ Iugoslavia ar participa la o mare parte a acestor cheltu­­eli de joncţiune. In cazul când podul s’ar face în­să în orice altă parte, cheltuelile de joncţiune cu podul, privesc pe fie­care stat în parte. In legătură cu chestiunea joncţi­­unei, socotim necesar să accentuăm asupra următoarelor precizări pe cari ni le-a făcut d. ministru Mirto. Şi anume că, în cifre, joncţiunea pe terenul nostru la Ţigănaşi, reprezin­tă aproximativ 700 milioane lei, iar joncţiunea pe teritoriul iugoslav, re­prezintă circa 200 milioane. Totalul acestor cheltueli de 900 milioane, a celor două joncţiuni, re­vine fiecărui stat, adică câte 450 milioane de fiecare. DACA PODUL S’AR FACE LA T.­SEVERIN In atare caz cum susţine guver­nul iugoslav, abandonăndu-se con­­venţiunea dela 1914 când s‘a stabi­lit punctul Ţigănaşi, — convenţiu­­ne pe baza căreia iugoslavii au şi făcut anumite investiţiuni pe tra­seul respectiv,­­ ar fi nevoe de noui cehltueli de circa 300 milioa­ne și la cam­ fatal, ar trebui să par­ticipăm și noi. Osebit că, podul construit la Se­verin, cere imediata corectură a li­niei Bafota. O altă cheltuială de a­­proape 700 milioane lei. Toate a­­ceste sume cum ne spune d. mi­nistru Mirto, sunt rezultatul calcu­lelor aproximative, făcute de orga­nele C. F. R. şi cari arată cât este de mare deosebirea de cheltueli în cele două alternative, şi cât este de mare dorinţa ca podul să fie totuşi realizat la T. Severin. Altă obiecţiune a Iugoslaviei Inzistând ca podul să fie construit La Ţigănaşi, iugoslavii în afară de motivele arătate mai sus, mai in­­voacă şi alta. Anume că, legătura de cale ferată pentru pod la T.­Seve­rin-Ciad­ova, din cauza terenului, n’ar permite o cale ferată cu carac­ter internaţional, adică o cale de trafic mare şi intens. STUDII PENTRU UN TUNEL SUB DUNĂRE Cum după informaţiuni ce avem, guvernul este în posesiunea şi a unei oferte pentru un tunel sub Du­năre, am rugat pe d. ministru Mirto să binevoiască a ne spune ce este şi cu această chestiune. Transcriem răspunsul. Există, este exact, o­­propunere a unei societ­ăţi belgiene, pentru ase­menea lucrare. In mo­mentul de faţă inginerii societăţii fac unele stu­­dii. După datele inginerilor noştri, soluţia unui tunel ar cere insă o cheltuială cu mult mai mare, şi a­­ceasta pe de o parte din cauza adâncimii de circa 40 metri la care trebue să treacă sub Dunăre, iar pe de altă parte din cauza realizării pantei necesară tracţiunii cu aburi. Aştept rezultatele stu­diilor pentru a le pu­tea compara cu chel­tuelile necesare construi­rei podului care­ oriunde s’ar face şi având linie dublă de cale ferată și cale dublă pentru vehicu­le, nu va putea atinge su­ma de 500 milioane. & La ultima noastră întrebare ce impresie i-au făcut protestele seve­rinenilor, cari cer permanent ca po­dul să fie construit la T.­Severin, d. ministru Eduard Mirto ne-a spus: — întrucât s’a activat şi se acti­vează in sensul dorit de ei, pot afir­ma cu certitudine că procedura lor n’a adăugat cu nimic la realizarea podului la T.­Severin. Pentrucă accentuiază d. Mirto, aşa cum v’am mai spus-o, toţi o dorim la fel. A. SANDU Traficul de stupefiante Cinci traficanţi arestaţi S’a vorbit despre cercetările par­chetului de Ilfov atât in Bucureşti, cât şi la Cernăuţi, spre a da de ur­ma unei întregi organizaţii de adu­cerea prin contrabandă a mari can­tităţi de stupefiante şi de punerea lor in comerţ, in chip clandestin, pe preţuri enorme. UN DENUNŢ Judecătorul cab. 4 instrucţie, d. I. Rosnovanu, care a întreprins aceste investigaţii — ce au dus la desco­periri fructuoase şi la emiteri de mandate de arestare — a fost pus pe urmele traficanţilor, prin denun­ţul unui „binevoitor al justiţiei”, cu­noscător al lumei interlope în care se practică acest trafic mănos dar şi primejdios. In denunţ se arată că individul V. Economu din Constanţa, fiul unei proprietare,se de hotel, a propus u­­nui individ, încă de acum câteva luni, ca acesta să plaseze „pe piaţa Bucureştilor" in mod regulat, stu­pefiante ce-i sosesc prin Constanţa, cu vapoarele . Propunerea era foarte atrăgătoa­re, fiind vorba de vânzarea a unui kilogram pe săptămână, ceia ce re­prezintă la preţurile clandestine 5—600 mii de lei. Economu era în­soţit de un anume Gheorghe Pilio­­tis, supus grec, cu un trecut tulbure, fost condamnat prin Atena, Cons­­tantinopol şi Sofia. Iar ca prim a­­cont Economu a predat individului de la Bucureşti „o probă“ de 60 gra­me eroină. De aci cei doi au plecat la Cernăuţi , unde sunt indicii că ar fi sediul principal al întreprinde­rii organizaţiunii, iar de aci la Brăi­la şi in fine au revenit la Constanţa. După indicaţiile la zi date de că­tre denunţător, judecătorul a urmă­rit, prin agenţii anume însărcinaţi, prinderea in Constanţa a lui Eco­nomu şi a unui alt tovarăş al său Leonida Podimatopol, pe când cău­tau să vândă un sfert de kilogram de eroină. Padimatopol întrebat de unde şi-a procurat substanţa, a in­dicat tot pe grecul Piliotis. Toţi trei au fost ridicaţi şi aduşi la Bucureşti, unde au fost cercetaţi până ori seara de d. judecător Ros­novanu, care i-a depus la Văcăreşti, emiţând contra lor mandate de a­­restare pentru infracţiunea prevă­zută de art. 2 alin. 6 din legea pen­tru combaterea traficului de stupe­fiante. ALŢI DOI TRAFICANŢI In decursul investigaţiilor, magis­tratului instructor i s’a adus la­ cu­noştinţă de acelaş denunţător că un individ din Bucureşti, i-a propus la o cafenea să-i procure... 3 kgr. de eroină. Cantitatea era impresio­nantă şi a determinat pe judecător să pună la cale surprinderea îndrăz­­neţului traficant. La această acţiu­ne a participat şi de prim procuror Procop Dumitrescu. Individul a fost surprins, însă nu avea decât 320 gra­me eroină. Captura s’a mărit însă prin aceia că o descindere imediat efectuată de reprezentanţii justiţiei la domiciliul lui Vanghele Zafolia — aşa se numeşte negustorul clan­destin de stupefiante — s’au găsit alte 700 grame de eroină. S’a căutat urma provenienţii acestei cantităţi, şi s’a dat de aceiaşi sursă. Zarolia a arătat că deţine eroina de la Panait Hagiopol din Constanţa, iar acesta ridicat în grabă şi adus la Bucu­reşti, a declarat că o primise de la Piliotis. Toţi au mărturisit, afară de Pilio­­tis, marele vinovat, aventurierul care descinsese acum câteva luni in Con­stanţa, aducând cu sine stupefian­tele prin contrabandă. Tot aseară, după ultimele con­fruntări la care au fost supuşi — între ei şi cu cei din primul lot de arestaţi, — dânşii (Zafolia şi Hagio­pol) au fost depuşi la penitenciar cu mandate de arestare având la bază acelaș text de lege. _______ Htt „REALITATEA ILUSTRATĂ" OFERĂ 500 LEI pentru fiecare bilet de tramvai! Amănunte In revista „REALITATEA ILUSTRATA*"

Next