Adevěrul, octombrie 1933 (Anul 47, nr. 15257-15283)
1933-10-01 / nr. 15257
Pagina 2-a ura lui Dumitru Brătianu contra fratelui său, dela 1882 până la 1891, când a murit Ion. La Aprilie 1885, încetează din viaţă, în Bucureşti, C. A. Rosetti, tovarăşul de luptă şi mâna dreaptă a lui Ion Brătianu pe care l’a iubit şi i-a fost devotat. Când vestea morţii s’a răspândit în oraş, Ion Brătianu a venit imediat la Maria Rosetti, să-i facă vizita de condoleanţe. Maria C. A. Rosetti era o fiinţă de o bunătate fără seamăn. Cearta dintre cei doi fraţi o afecta foarte mult şi ea căuta cu orice preţ să-i aducă la împăcăciune. In acea împrejurare tristă, dânsa i-a spus lui Ion Brătianu că ar fi pentru ea o adevărată mângâiere, dacă l’ar vedea împăcat cu fratele său şi că această împăcare ar trebui făcută lângă corpul neînsufleţit al scumpului dispărut, tovarăşul lor de luptă din tinereţe şi de-o viaţă întreagă. Ion Brătianu, fire bună, blândă, foarte ertătoare, a comsimţit bucuros la împăcare. Maria Rosetti a scris imediat lul Dumitru să vie a doua zi la ora 11 dimineaţa în casa ei, unde era expus defunctul, iar Ion a fost prevenit să vie şi dânsul. Am fost fată la această scenă mişcătoare şi memorabilă La 20 Aprilie la ora convenita a sosit Ion Brătianu si a intrat într’o cameră din dreapta, apoi peste puţin timp a sosit Dumitru, care a intrat în camera din stânga. Porţile de la casă au fost închise si intrarea a fost oprită pentru tot publicul câteva minute. Apoi Maria Rosetti a intrat cu Ion Brătianu la brat în camera unde era soţul ei pe catafalc şi s-au îndreptat spre uşa din stânga de unde a ieşit Dumitru. Maria Rosetti ,adresându-se celor doi fraţi le-a spus cu lacrămile în ochi: — Să fie pace intre voi, în amintirea lui Rosetti. Bunul, duiosul Ion Brătianu, a întins mâna deschisă către fratele său. Dar acesta ţinând pumnul strâns, a întors spatele şi a plecat, zicând: — Niciodată! Şi „niciodată” a fost până a murit Ion, la 1891. Dumitru i-a luat locul la şefie în 1892. Dar fiul lui Ion, nu l-a mâncat şi el pe Dim. Sturdza, fostul şef al partidului liberal? Ba, mai târziu, acum în urmă, se pregătise, de către o disidentă Surdă, aceeaşi soartă lui Vintilă Brătianu, care a murit la vreme ca să nu-l mănânce şi pe dânsul partidul care... nu-şi mănâncă şeful. O linie aeriană: Bucureşti-Tg.- Jiu ! Botezul avionului „Ciori“ dri dimineaţă au plecat din Bucureşti, la Tg.-Jiu două avioane de călători. Un „Farman” condus de pilotul Paul Georgescu, în care au luat loc directorul aviaţiei civile, Cantacusino-Paşcanu şi un operator de cinematograf, d. Simionnov. Al doilea avion, condus de comandorul Bănciulescu, secretarul Aero-Clubului, ducea la Tg.-Jiu pe 9, și d-na Valentin Bibescu. Acest din urmă avion a făcut ori, pentru prima oară, cursa București Tg.-Jiu, pe care de acum încolo o Va face regulat odată pe săptămână. El a fost dus la Tg.-Jiu pentru a-şi primi acolo numele prin botez. Cele două avioane au ajuns în capitala Gorjului la ora 10 dimineaţa. O jumătate de oră mai târziu el primea în faţa reprezentanţilor autorităţii numele de „Gorj’’. După slujba religioasă la care au asistat prefectul judeţului, primarul oraşului, şi un reprezentant al ministerului armatei, d-na Martha Bibescu a lovit de botul avionului tradiţionala sticlă de şampanie. . Au luat apoi cuvântul d. Ponescu, prefectul judeţului şi d. col. Chilisnan reprezentantul armatei. Le-a răspuns d. Valentin Bibescu şi fl. Al. Cantacuzino-Paşcanu. La ora 1 a avut loc un dejun la Cercul militar. La şampanie d. Valentin Bibescu a închinat cupa în sănătatea regelui şi a vorbit apoi despre importanţa nouei linii de comunicaţie care leagă de acum Bucureştii cu Tg.-Jiu, în mai puţin de o oră şi jumătate, pe o distanţă în linie dreaptă de 270 km. D-sa inchee aducând un viu omagiu d-nei Martha Bibescu în al cărei neobosit sprijin a găsit, întotdeauna tărie să-şi împlinească toate realizările pentru prosperitatea aviaţiei române. In vremea dejunului cele două avioane au făcut o seamă de sboruri de agrement deasupra orașului. ţi TACU/Vi Ca să le schimbaţi mî mai rar A apărut Dicţionarul Latin-Român Ediţia IV de Ion Nădejde Un volum de 720 pagini format mare, tipărit pe hârtie satinată şi legat în pânză. Les 200 Editura „Adevărul“. Dar, nimeni n’a vrut să se obosească până acum, soluţionând această interesantă problemă de bibliofilie. Pravila lui Vasile Lupu e şi ea rară, totuşi, se mai găsesc, din când în când, exemplare într’o stare destul de satisfăcătoare. S’au mai tipărit, în limba românească, şi alte soiuri de cărţi, de pildă: abecedare,gramatici, geografii, etc. Dar, să trecem, acum, la cărţile străine, în legătură cu trecutul românilor. Numărule foarte mare şi prea puţine sunt cunoscute de istoricii noştri. In fiecare an, un bibliofil mai răbdător, sau perseverent, descoperă tezaure, în care se oglindeşte viaţa poporului român. Asemenea cărţi au fost tipărite şi pe la sfârşitul veacului al XV-lea şi sunt renumitele incunabile. Bibliotecile noastre, şi cele publice şi cele particulare, nu au norocul să posede prea multe din aceste exemplare. Câteva ne sunt, cu desăvârşire necunoscute şi nu le ştim decât din spusele unora, sau altora. Câteva le posedăm, iar — cine ştie— pe cele mai preţioase nu le cunoaştem nici din descrieri, nici din spuse. Apoi, vin cărţile şi broşurile de la începutul secolului al XVI-Iea, dintre care citez, aşa la întâmplare, „cronica polonă” a lui Miechow, tipărită în Cracovia, în anul 1521. Şi sunt multe, foarte multe alte volume tot aşa de rare şi tot aşa de preţioase pentru studierea istoriei noastre. Nu vorbesc de broşurile, cuprinzând doar câteva pagini, care, din pricina micimei lor, au fost distruse de vreme. Din tipăriturile din veacul al XVII-lea, citez, doar, cărţulia tipărită, de fraţii iezuiţi, în Roma şi întitulată: Catechismul creştinesc”, tradusă în limba valahă, de V. Pitutie. Academia Română posedă un exemplar, care i-a fost dăruit de savantul filo-român E. Picot. Din fericire, trebue s’o spun, posed și eu un exemplar din această tipăritură foarte rară, scrisă în a doua jumătate a sec. a! XVII-lea în româneşte, cu litere latine. Exemplarul meu provine din bogata bibliotecă a bunicului meu Theodor Callimachi. N’ar fi, oare, folositor, să aflăm dacă mai sunt exemplare din acest catechism, în bibliotecile din Moldova, Muntenia, sau Transilvania? Dar nu trebue să ne închipuim că volumele tipărite dela 1700 încoace, sunt de o valoare mai mică. Cei cari cred aşa se inşală amarnic. Sunt cărţi tipărite la sfârşitul veacului al XVII-lea care sunt mult mai rare, deci şi mult mai scumpe, ca unele date la iveală în sec. al XVI-Iea. Şi câte nu s’ar mai putea spune despre cărţile vechi privitoare la trecutul românilor. Dar, rândurile de mai sus, n’au alt rost decât acela de a atrage atenţia, posesorilor de cărţi, asupra valoarei morale şi materiale a volumelor aflate în bibliotecile lor. E un strigăt de alarmă, pe care trebue să-l audă toţi bibliofilii români, chiar şi acei cari nu se îndeletnicesc cu studiul istoriei. Dacă nu ne vom trezi astăzi, mâine va fi prea târziu, căci cărţile vechi se împuţinează, din zi în zi mai mult şi volumul, pe care-l putem achiziţiona acum, pe un preţ, relativ, mic, peste câţiva ani nu-l vom mai putea cumpăra nici cu o sumă, poate de zece ori mai mare. Scarlat Calliretadhi TRATÂTlirAÂiMflETICE LONDRA, 28. (Rador). —Din cercurile iniţiate se anunţă că discuţiile anglo-sovietice pentru încheierea unui tratat de comerţ vor reîncepe la 2 Octombrie. A apărut: Aventurile « lui Gilgulică de 5!£0!vsA RADULESCU' Cea mai amuzasstes carte Editura «AsSeverul“ 1 ffi£S£^ERÜL Importanţa conferinţei de la Sinaia , a Micii înţelegeri la grile® s! ziarului „Manchester Guardian“ LONDRA, 28 (Rador). — „Manchester Guardian“ publică un articol de fond intitulat „Mita înţelegere“, în care accentuiază importanţa conferinţei de la Sinaia. A doua conferinţă anuală a Micii înţelegeri, şi-a terminat lucrările ţinute la castelul regal din Sinaia, serie „Manchester Guardian“. Zianic continuă: „întâlnirea miniştrilor de externe respectivi a avut o solemnitate specială prin prezenţa a doi Suverani: Carol al României şi Alexandru al Iugoslaviei. „Reşi din comunicatele oficiale nu se poate aia mare lucru, este evident că oamenii de stat au avut de discutat probleme de o imensă importanţă. De la consolidarea Micii înţelegeri, de anul trecut, situaţia europeană a suferit schimbări fundamentale. Frica de ridicare a Germaniei a netezit calea pentru o apropiere franco-italiană, ajutând în acelaş timp la semnarea de pacte însemnate între Rusia şi vecinii săi“. „Membrii Micii înţelegeri au aderat cu toţii la acest sistem de tratate. România scapă deci de grijă, iar Iugoslavia deocamdată respiră mai liniştită şi uşurată de teama Italiei. „Deci două dintre motivele cari au contribuit la creaţiunea Micii înţelegeri dispar. Ar fi însă cea mai mare greşală a căuta motive de slăbire a acestei alianţe. „Deşi singură Cehoslovacia este vecina Germaniei, atât România cât şi Iugoslavia sunt interesate de soarta Austriei. Mai mult ca oricând, statele Micii înţelegeri sunt ţinute a urmări activitatea Ungariei, care Ungarie oscilează între Germania şi Italia, îşi va lega oare Ungaria speranţele revizioniste de Germania, ori de Itala? In tot caşul conducătorii Micii înţelegeri trebuie să-şi dea seama că adevărata cale pe care se poate ajunge la stabilizarea păcii în bazinul dunărean, nu poate duce prin alianţele militare, ci printr-o adevărată colaborare economică cu vecinii lor, Ungaria şi Austria", termină „Manchester Guardian“, CE SPUNE „DAILY MAIL“ LONDRA 28, (Radar). — Corespondentul special al ziarului „Daily Mail“ la Sinaia, trimiţând descrierea serbărilor de la Sinaia scrie: „Regele Carol al României şi regele Alexandru au prezidat un banchet în plin aer la umbra care înconjoară Castelul Peleş. „Regele Carol are o profundă PARIS, 28. (Europapress). — „Agence Economique et Financiare” publică o declarație a ministrului de externe maghiar Kanya în care se critică politica Micii Intelegeri. «Ministrul de externe maghiar a făcut afirmaţiunea că Uriaria ar îi înconjurată de popoare care pun punctu’de vedere politic deasupra punctateî • de" vedere ecoirom’a şi încearcă să intensified comerța prin mijloace artificiale. D-sa a mai afirmat că acţiunea de dragoste pentru munţii de aci, deoarece munţii sunt leagănul poporului român ca şi al dinastiei. In mijlocul naturii, ’ într’o poziţie de o frumuseţe grand,joasă, aproape fără pereche, adunarea a sărbătorit şi închinat pentru prosperitatea României, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei. „Azi s’au desvelit şi stătutele regelui Carol I şi reginei Elisabeta. „Consiliul miniştrilor Micei înţelegeri este complect de acord în chestiunea dezarmărei. # „Morning post“ publică deasemenea o corespondenţă din Sinaia dând descrierea poetică a localităţii cu ţărani, ciobani, turme de oi, cântece de caval, caracteristice şi specifice României. PRESA AUSTRIACĂ ŞI CONFERINŢA DE LA SINAIA VIENA, 28. (Rador). — Presa austriacă publică comunicatul conferinţei Micei înţelegeri. „Neues Wiener Journal”, comentând comunicata, spune că la Sinaia a început o evoluţie politică care ar putea da alt aspect Europei centrale. CE SPUNE PRESA GERMANĂ BERLIN, 28. (Rador). — După încheierea conferinţei consiliului Micei înţelegeri, ziarele subliniază îndeosebi hotărârile privitoare la colaborarea economică. Toate ziarele importante arată, după „Agenţia Telegraphen Union”, că pa lângă obişnuita solidaritate politică, conferinţă fie la Sinaia s-a ocupat mai ales de planul relativ la o intensivă colaborare economică, care urmează a fi realizat prin viitoarele lucrări ale consiliului. „Berliner Tageblatt" remarcă că acest plan nu este nou, el făcând varie din statutul de organizare eberat in Februarie la Geneva, Starblfe relevă că importanţa politică a actualei conferinţe stă în partea activă ce au avut Suveranii la lucrările ei, dându-i un caracter de o stabilitate şi continuitate. refacere economică a ţărilor succesoare nu va putea să aibă succes, decât în momentul în care, interesele economice vor îî puse înaintea celor politice. D-sa a mai afirmat că Ungaria este gria să raiească toate planurile pentru lămurirea situaţiei economice din Europa centrala, dar că acest inerţi nu va deveni posibil decât după ce s’ar realiza o împăcare adevărată între ţările interesate. BUDAPESTA, 28 (Rador). — D-nii Tituffescu şi Beneş, miniştrii de Externe respectiv ai României şi Cehoslovaciei, au continuat călătoria spre Geneva, via Viena. Dei doi miniştri de Externe, au părăsit gara Budapesta la ora 13,30. înainte de plecare, d. Beneş a avut în legaţia Cehoslovaciei, o convorbire de o jumătate de oră cu d. Dervienne, ministrul Franţei la Buda-Ipesta. D. Jeftiei la Belgrad BELGRAD, 28. (Europapress). — Ministrul de externe Jeftiei a sosit astăzi la Belgrad, venind de la Sinaia. , . , , Ministrul de externe a declarat ziariştilor că are motive să îie foarte mulţumit de rezultatele conferinţei Micii înţelegeri. A adăugat apoi că in toamna si iarna acestui an, Mica înţelegere va face să se vorbească mult despre ea. Mâine d. Jevtiei va pleca la Geneva. BELGRAD, 28 (Rador). — D. ieftici, ministrul afacerilor străine, a sosit la Belgrad astăseară la ora 18, venind de la Sinaia. — D. leftici era însoţit de d. Gănescu, ministrul României la Belgrad şi de d. Markovici, şeful său de cabinet. La gară, ministrul de externe a fost primit de d-nul Bramner, ministru ad-intetim la afacerile străine, Jurski, vice-ministru al afacerilor străine, Parik, secretarul general al ministerului, Wellner, ministrul Cehoslovaciei la Belgrad, înalţii funcţionari ai ministerului şi de numeroşi ziarişti. O manevră maghiară împotriva Mm Înţelegeri B-M TITULESCI SI BENEŞ 11 BUDAPESTA BUDAPESTA, 28 (Rador). — D-nii Beneş şi Titulescu au sosit astăzi la Budapesta, in Gara de Est, la ora 11 şi 45. D. Titulescu a părăsit primul vagonul salon, fiind salutat de d. Capităneanu, însărcinat cu afaceri al României la Budapesta. D- sa s-a în- t dreptat apoi spre vagonul salon a! ministrului de Externe cehoslovac, cu care a eşit apoi pe peronul gării. Miniştrii de Externe ai României şi Cehoslovaciei au fost întâmpinaţi de, d. Foerster, secretar de legaţie, reprezentând Ministerul de Externe ungar, care a întrebat pe oaspeţi dacă au vre-o dorinţă. Miniştrii de Externe au declarat că nu doresc nimic şi că vor rămâne la Budapesta numai o oră şi jumătate, până la plecarea rapidului spre Viena. Ziariştii au înconjurat pe cei doi miniştri ai Afacerilor Străine, cari au refuzat să facă declaraţii. D. Tiitulescu s’a mărginit a declara că se bucură de a se găsi la Budapesta şi că de aci va pleca spre Geneva. Un ziarist adresându-se din nou d-lui Beneş, d. Titulescu a luat pe ministrul cehoslovac de braţ, scoţându-i din cercul ziariştilor. La eşirea din gară, d-nii Titulescu şi Beneş au avut de suportat atacul a numeroşi fotografi. SOSIREA LA VIENA VIENA 28 (Europapress). __ Astăseară la ora 6 fără un sfert au sosit la Viena d-nii Titulescu şi Beneş. După o plimbare cu automo- bilul prin oraș, cei doi miniștri I de externe și-au continuat călă- | j toria spre Geneva cu expresul de 18 fără un sfert, refuzând să facă I declarații. ★ . Recordul mondial de altitudine cu avionul PARIS. 28 (Rador). — Aviatorul Lemoine și-a luat sborl azi dimi-' neață la ora 10,40 de pe aeroăro- r mul de la Villacoublay, pe un avion' ' de 1000 cai, făcând a treia încercare de a bate recordul mondial de altitudine. După două ore de sbor, Lemoine a aterisat în bune condiţiuni. El a atins înălţimea de 13.800 metri, bătând astfel recordul mondial de altitudine, deţinut de aviatorul britanic Frank Swins, care atinsese înălţimea de 13.404 metri. png: m-Wâxmm.'aBBZ u*-- ’twimmammăBai spozţiile poliţiştilor în procesul de la Lipsea LIPSCA, 28. (Rador). — Şedinţa de azi a procesului incendierii Reich-VAN DER LÜBBE stagului a fost consacrată audierii mai multor poliţişti, cari în diferite momente au avut a se ocupa de acuzaţul van der Lubbe. Preşedintele a ţinut să elucideze în special detaliile privitoare la cele trei incendii dinaintea incendierii Reichstagului. Inspectorul de poliţie Frank comunică o serie de amănunte privitoare la incendierea biroului de binefacere din Neukoeln, declarând că acest birou era ţelul a numeroase agitaţii comuniste. Mai mulţi pompieri declară că incendiul biroului de binefacere ar fi putut lua proporţii grave, dacă nu s’ar fi stins singur din cauza zăpezii de pe acoperiş. E SAU NU E COMUNIST? O serie de martori sunt interogaţi asupra conversaţiilor pe cari le-au avut cu van der Lubbe, înainte de săvârşirea atentatelor. Lucrătorul Phelpher, fost comunist, afirmă că a avut, la un moment dat impresia că van der Lubbe era comunist, dar această primă impresie nu s’a confirmat. TERMINAREA AUDIEREI MARTORILOR BERLIN, 28. (Rador). După audierea ultimilor martori în procesul incendiatorilor Rechtstagului, tribunalul suprem de Lipsea a declarat terminată audierea martorilor. Procesul a fost amânat până Marţea viitoare, deoarece cu începere de mâine se va ţine la Lipsea congresul juriştilor germani. D. Mihai Popotei se va duce la Sovata săptămâna viitoare Şi a anunţat ieri că d. Mi- Siai Pogisusci, ministrul justiţiei, a plecat la Sovata, pentru a avea o întrevedere cu d. Buliu Mania. Ştirea este prematură» D. Mihai Popovici va ssecruta S®vafa în cursul săptămânii văstoare. Ravagiile ciclonului din Mexic 125 MORŢI ŞI MII DE RĂNIŢI SCOŞI DE SUB DARAMATURI MEXICO, 28 (Rador). — Dintre ruinele oraşului Tampico, distrus de uragan, au fost scoase până acum 125 cadavre. Deasemenea au fost scoşi mai multe mii de răniţi, cari sunt îngrijiţi în spitale improvizate sub corturi. „Germania şi restul lumii” Al 2-lea articol al ziarului „Times“ LONDRA 28 (Rador). — Al doilea articol din seria „Germania şi restul lumii", publicat azi de ziarul „Times” prezintă ideologia naţionalismului agresiv care alimentează acum spiritul german. , Discursurile vice-cancelarului von Papen, cel mai straniu element al noului regim, — scrie „Times”, — alarmează restul lumii. Asigurarea desvoltărei germanismului unit într’lui bloc, nu se poate asigura decât prin războiu. Ziarul insistă apoi asupra formidabilei influenţe pe care o are educaţia militară a întregei naţiuni germane şi în special educaţia bazată pe faimoasa carte „Ştiinţa militară, substituită oricărei religii în Germania”. Este imposibil, încheie „Times”, ca străinul să închidă ochii faţă de psihologia de azi a poporului german. — „Adevărul“ sportiv turneu! militar clistă. Se vor alerga întâlnirile Bulgaria-România și Grecia-Iugoslavia _ •«..« - » . _ i ,1 — Tot azi se dispută semi-finala ?Upa fiiaZÎ\ JpcePe la! de tennis la simplu domni intre ONEF. disputarea turneului militar i poulTeff si Botefe. de foot-ball intre România-Ceho _ Duminică se joacă partida oficială Ripensia-Unirea Tricolor. — La 1 Octombrie vor începe campionatele naţionale de box amatori. __ La Paris, Tilden a învins pe Cochet cu 6—2, 6—4, 6—2. _ . — A fost angajat matchul de box Carnera-Paulino, la Roma, de slovacia și Polonia. Aceste partide au un caracter oficial. România prin I. M. E. F. (Institutul Militar de Educaţie Fizică) intenţionează croirea unei competiţii anuale. Se vorbeşte chiar de invitarea Iugoslaviei pentru turneul viitor. Competiţia anuală e în sistem triunghiular, adică fiecare echipă joacă" două partide. Din echipa naţională a României fac parte numeroşi internaţionali, intre cari se află Cotormani, Moraveţ, Covaci, etc. Oaspeţii , a căror formaţie nu se cunoaşte încă, au un efectiv redutabil. Armata Română joacă azi cu Venus un match de antrenament. O campioană!.. De ani de zile Capitala nu şi-a mai manifestat intennisul feminin supremaţia asupra Ardealului. Apariţia sprintenă a d-nei Zissovicz-Fopper a eclipsat faima campioanelor noastre. Finala campionatului actual s-a disputat tot intre două ardelence, bucureștenele fiind eliminate in semifinale. La dublu mixt socotelile au fost anul acesta, răsturnate de cuplul Buteulescu-Reti. A învins în semifinală redutabilul cuplu Caracostea- Botez și în finală pe d-ra Somoghi-Schmidt. Victoria acestui cuplu e datorită aproape numai d-nei Butculescu. D-sa a făcut în ambele matchuri partide excelente. Are mult reflex şi faptul acesta i-a ajutat să domine jucători consacraţi ca Botez sau ca Schmidt. La serviciu a câştigat numeroase mingi şi a recoltat aplauze. D-na Butculescu se impune ca cea mai valoroasă jucătoare de dublu şi trebue să fie in atenţia selecţioneurilor. inverse Azi continuă balcaniada motoci- C. A. O. învingător In nocturna de aseară, C. A. O. a învins Juventus cu 4-0 (1-0) Oradenii au făcut o excelentă partidă cu un joc frumos de atac. Quintetul lor a activat în chipul cel mai spectaculos. JUvenitus a jucat slab. Nu are half centru și nici atacant centru. Fiecare jucător a jucat individual și a lipsit jocul de asociație. A condus d. C. Râdulescu. Alegerea de la baroul Dorohoi DOROHOI, 25. — Duminică 24 Septembrie a avut loc la baroul Dorohoi alegerea de balotaj pentru un loc in consliul de disciplină. A fost ales d. avocat D. Adam de pe lista Tomaziu. Reamintim că la alegerea pentru consiliu a reușit, cu majoritate sdrobitoare de voturi, lista in fruntea căreia se afla d. avocat Gh. Gh. Tomazin. D-sa se alege ca decan al baroului dorohoian pentru a treia oară, in continuare, dând astfel măsura simpatiei şi încrederii unanime de care se bucură printre avocaţii din Dorohoi. Consliul de disciplină are acum următoarea compunere: D-nii Gh. Tomaziu, decan, Gh. Florescu, delegat in Uniunea avocaților, I. Capră, I. Chises, D. Săveanu și D. Adam, membri. INFORMAŢIUNI Contele Volpi, fost ministru de finanţe al Italiei, a fost primit ieri după amiază într’o lungă audienţă de d. ministru de finanţe Virgil Madgearu. Cele mai frumoase povestiri din viaţa reală, băsme alese de la toate popoarele, legende fabule, bucăţi de ştiinţă popularizată, pagini hazlii, jocuri, etc., publică revista „Dimineaţa Copiilor”. Primim: „Asociaţia surorilor de caritate de război din România“, cu sediul central în str. General Tell No. 1 (piaţa Amzei), roagă insistent pe membrele sale, să treacă pe la sediul asociaţiei pentru a-şi achita cotizaţiunile. Aceasta atât in vederea bunului mers al asociaţiei, cum şi pentru a li se aduce la cunoştinţă chestiuni importante ce le interesează fără de care membrele surori nu-şi pot obţine o parte din revendicări. D. Mihail Enescu, directorul general al asigurărilor sociale, delegat al României la conferinţa internaţonală de asiguraţi sociale, care se deschide la 29 Septembrie la Paris, a plecat ori in capitala Franţei. Cercul studenţilor evrei din Tecuci organizează pentru mâine Sâmbătă, in saloanele Comunităţii, o serată dansantă. In vederea reuşitei ei, comitetul studenţilor, in frunte cu d. Conrad Gabor, a făcut toate pregătirile. In judeţul Constanţa a fost găsită moarte o barză care avea două inele la picioare. S-a stabilit că e vorba despre o barză aparţinând societăţii de ornitologie din Berlin care a întreprins un studiu asupra sborului păsărilor călătoare. La Braşov a încetat din viaţă pensionarul Tolnay Ignat, în vârstă de 62 ani. O soră a acestuia a făcut un denunţ parchetului arătând că bătrânul ar fi fost otrăvit. S-a dispus autopsia cadavrului. Tribunalul Bihor a judecat procesul publicistei Rosen Alice, Învinuită că a atacat ordinea socială printr’un articol de ziar. Tânăra publicistă a scris un articol in ziarul „Napló" prin care protesta împotriva statului care amendează pe ţăranii nevoiţi să fure lemne pentru a nu muri de frig. Tribunalul după o scurtă deliberare a achitat-o pe d-ra Rosen. D. Iuliu Maniu va rămâne la Sovata timp de 15 zile spre a-şi urma cura obişnuită. Joi seara s-au adunat la ministerul instrucţiei sub preşedinţia d-lui ministru Gusti reprezentanţii editurilor şi ai librarilor pentru organizarea colportajului. D. Pitulescu, directorul general P. T. T. a dat soluţii cum se poate organiza desfacerea publicaţiilor prin poşta rurala. S’a ales o comisie compusă din d-nii: Pitulescu, Corneliu Moldovariu, Em. Pauker, Pavel Suru, St Pop, cari să studieze modalităţile aplicării dezideratelor. Set scopul de a stimula şi încuraja pe cei mici în arta desenului, excelenta revistă „Dimineaţa Copiilor“, publică, în merstrul 503,care a apărut săptă-mâna aceasta, un foarte interesant concurs de desen, dotat cu frumoase premii. „ La minele de aur dela Almaşul IMare de lângă Zlatna s’a săvârşit iun furt. Hoţii au spart peretele unei magazii, şi au furat şase kilograme aur. A apărut numărul festiv al revistei „RADIO-FONIA”, închinat cincantenarului Castelului Peleş. Tipărit la foto-fotogravură (Tiefdruck), acest număr excepţional cuprinde 40 de pagini bogat şi artistic ilustrate precum şi articole semnate de d-nii Tzigara Sămurcaş, Al. Mavrodi, ing. Cârnu Munteanu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Era. Bucuţa, Gh. D. Mugur, Corneliu Moldovanu, Busuioceanu, Gh. M. Cantacuzino, Marta Bibescu, etc. Prețul acestui număr festiv este NUMAI de 10 lei. ■■ . • Casa de amortizare a început activitatea se efectivă. Până in prezent s-au eliberat „Bonuri de impozite“ în valoare de o sută de milioane de lei. Eliberarea bonurilor continuă conform ordinei stabilite. Timpul călduros din ultimele zile a ameliorat recolta viilor, în unele regiuni. Cantităţile ce se vor recolta, vor fi mult mai mari decât prevederile de acum două săptămâni. SINAIA. 28. — Contele Volpi şi contesa Ruspoli au plecat cu acceleratul 10.20 dimineaţa spre Bucureşti. PREMIUL LITERAR AL EDITUREI, ADEVERIT*60.000 LEI CELEI MAI BUNE LUCRĂRI Editura ,,Adeverul“ urmăndu-şi planul de acţiune care tinde a stimula cât, mai mult producţia literară românească, va acorda anul acesta un premiu literar în valoare de Lei 60.000. Premiul acesta se va acorda celui mai bun roman inedit, care va înfăţişa viaţa societăţii româneşti de după războiu. Concursul este dechis până la 15 Noembrie a. c. Până la acestă dată, manuscrisele vor fi predate d-lui T Teodorescu-Branişte, secretarul comisiuniii la redacţia ziarelor noastre, str. Const. Miile No. 7-11, între orele 6-9 sara Manuscrisele trebuesc predate în formă definitivă, transcrise la mașină, neiscălite. Fiecare manuscris va trebui să poarte un moto, iar într’un plic corespunzător, sigilat, se va indica numele autorului. Juriul care va decerna premiul este alcătuit din domnii : PROF. CONST. BOIEZ, I. AL. BRATESCU-VOINESTI, L MINULESCU, PROF. I. KETROVICI, LIVIU REBREANU, M. SADOVEANU şi PAUL ZARIFOP . Romanul ales de juriu va apărea în foileton, autorul urmând să primească în afară de premiul de 60.000 lei, drepturile de autor, potrivit normelor editoriale de astăzi, pentru publicarea în volum. Editura „Adeverul“ se obligă să editeze romanul care va obţine premiul al II-lea.