Adevěrul, noiembrie 1933 (Anul 47, nr. 15284-15308)
1933-11-02 / nr. 15284
ADEVĂRUL întâlnirea dintre regele Carol si regele Boris ~—-————— — - ■- - -—- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------Cel om suverani s’au întâlnit eri la Rusciuk și la Ramadan LA GIURGIU - Dela trimisul Întâlnirea de eri, dintre suveranii Bulgariei şi României, poate fi considerată ca un eveniment politic de primă ordine, în legătură cu eforturile României din ultimele luni de a se consolida politiceşte în estul european. Aşa o apreciază şi factorii conducători ai celor două state — miniştrii ce au participat la întrevedere — cari, dacă s’au abţinut ori să se exprime asupra conţinutului discuţiilor urmate în cursul excursiunii pe Dunăre, s’au arătat extrem de mulţumiţi şi de iniţiativă şi de modul cum s’au desfăşurat evenimentele. Atât d. Muşanoff, primul ministru bulgar, cât şi d-nii Vaida Voevod, Titulescu, Stoica, Savel Rădulescu, cu care ne-am întreţinut la întoarcere, în trenul ministerial, refuzând să comunice ziariştilor chestiunile ce au fost desbătute şi principial aranjate între cei doi suverani şi guvernele respective, totuşi şi-au manifestat satisfacţia pentru grandioasa demonstraţie de simpatie a celor două noroade. A fost intr’adevăr, în atitudinea populaţiilor de pe cele două maluri dunărene şi în chipul afectuos cum au tradus-o, o spontaneitate generatoare de optimism, pentru factorii ce se străduesc să consolideze apropierea dintre România şi Bulgaria. In special, a surprins şi impresionat primirea de la Rusciuk, unde, o imensă mulţime aglomerată în port, nestingherită de autoritatea publică, şi-a dat curs liber sentimentelor de care era animată, aclamând în nesfârşite şi entusiaste isbucniri pe regele Boris şi regele Carol al îl-lea. Cum am spus, afară de comunicatul oficial, miniştrii au păstrat discreţie asupra celor discutate. Se ştie doar că au fost examinate în linii mari, problemele interesând cele două state, atât politice, cât şi economice. Se aşteaptă acum după ce s’a stabilit un acord deplin nostru special — asupra lor — rezultatele — cum ne-a declarat un ministru. Micul port dunărean a trăit ori o zi mare, o zi de bună seamă, istorică, nu numai în cronica personală, dar şi în aceea a ţării. Doi regi a două ţări vecine, ce nu s’au cunoscut, s’au întâlnit aci, ca să repete imediat şi dincolo, pe ţărmul opus, o marcă publică de,prietenie. Localnicii au înţeles consensul ideal şi grav, al acestui fapt, contribuind şi cu numărul şi cu însufleţirea la amploarea evenimentului. Au dichisit Ramadanul, au dresat arcuri de triumf, cu slove de urare celor doi suverani, şi-au pus straiele de sărbătoare şi cu autorităţi, şcoli şi gloată, au împânzit, de dimineaţă, de vreme, portul. Păcat că administraţia — dintr’o stearpă deprindere de a izola şi depărta de zona festivităţilor, elanul mufţimei. Salvele vestesc apropierea vasuiii pe care se află regele Boris. Curând cele două vedete albe CG-1 escortează vor veni grăbite dealungul malului bulgăresc, panaşate de fumul cazanelor şi de fumul ripostelor asurzitoare. începe un dialog de tunete, un concurs de pocnete, peste care stridenţa sirenelor slobozite, devine o umbră, un palidison al canonadei; în răstimpuri doar între două petarde, glasul lor metalic, îşi afirmă unica notă. Iată şi vedeta... Avansează rapid, depăşeşte iahtul, ca să schiţeze elegant şi iute o manevră de întoarcere, rotundă ca o parafă. Peste câteva minute va fi lângă iaht. Muzica intonează imnul bulgăresc, tunurile neobosite punctează şi mai înverşunat clipa. Regele Boris, păşeşte de pe vedetă pe vasul unde se află suveranul României. Regele Carol s’a apropiat cu un gest afectuos, strângând cordial mâna înaltului oaspete. Clipă emoţionantă — cum a caracterizat un ministru — gestul celor doi suverani tineri, gest ce pecetlueşte nu numai o întâlnire, dar şi o prietenie. S au schimbat câteva cuvinte, s’au făcut prezentările demnitarilor celor două ţări: d. Muşanoff, preşedintele consiliului de miniştri bulgar, colonel Panoff, prim adjutant regal, Graies, consilier intim al regelui, colonel Lucas şi cum n’a înţeles decât târziu caracterul simbolic al acestei serbări. S’a remarcat şi de miniştrii noştri — după Rusciuk — unde felul cum a fost îngăduită populaţia să se manifeste, a produs o profundă impresie. Solemnitatea întrevederii era fixată pentru ora 10. Trenul regal a fost precedat de cel ministerial, în care se aflau de prim ministru Vaida Voevod, d. Titulescu, Stoica, mimandantul flotei bulgare colonel Maringlicoff,—şeful guvernului român şi ceilalţi miniştri prezenţi — după care cei doi suverani, au părăsit iahtul, venind în sus, în port. Regele Bulgariei, — îmbrăcat în uniforma simplă a generalului de infanterie a armatei sale, de înalt şi subţire înfăţişare simpatică, gesturi naturale, complect lipsite de solemn, familiar cu supuşii săi, indiferent dacă aparţini clasei conducătoare sau norodului. Ne va face dovadă peste puţine minute confirmând un mod de a se comporta cu poporul său, devenit legendar, însă considerat firesc în ţara lui, unde se păstrează neştirbite nistrul nostru la bona, şi Savel Radulescu. De asemeni se mai aflau în port, în aşteptarea suveranului şi autorităţile locale : d-nii Cartojan, prefectul judeţului, Borici primarul oraşului, apoi ofiţerii garnizoanei, precum şi d-nii general Uică, general Dona, general Partenie, colonel Drosu, Gâlcă şi Vardala de la ministerul de comunicaţii, amiral Bălănescu, etc. Ordinea a fost ţinută de d-nii inspectori poliţieneşti Stefi, Vintilă Ionescu şi Stratilescu. Lumea era strânsă dealungul cheiului, spre antrepozite şi dincolo de linia ferată. Jos, la ponton, era ancorat iahtul ,,Ştefan cel Mare“, un vas frumos, alb, ghirlăndat cu frunze de aur şi stema regească, profilând pe orizont afară de catarguri şi siluetele albastre ale mateloţilor, înlemniţi în poziţia de onor. Mai încolo, la mijlocul fluviului deo parte şi de alta, paranteza masivă a monitoarelor şi vedetelor, solid desprinse pe linia ţărmului, se disting şi aci, canonierii lipiţi de ţeava tunurilor ce vor anunţa sosirea înalţilor oaspeţi şi vor sublinia repetat şi tunător, fazele solemnităţii. De asemeni, pentru latura ,,mondenă“ a festivităţii — mai încolo, şalupe elegante, înflorite şi pavoazate, cu bordul încărcat de cuconiţe , soţiile demnitarilor. E o destindere şi o voie bună neafectată, neplastronată ce se observă mai dificil la alte serbări. Autorităţile — recunoscând de astă dată importanţa presei — s-au arătat prevenitoare şi galante cu ziariştii, înlesnind şicolegilor lor bulgari toate necesităţile profesionale, moravurile patriarhale, simple ale contactului dintre suveran şi supuşi. Conduce singur locomotiva, cunoaşte pe nume pe toţi mecanicii, se îmbracă la fel cu dânşii, circulă pedestru în Capitală şi prin împrejurimi, se întreţine cu bătrânii, botează copiii satelor, ascultă serios sfaturile moşnegilor ce-i aţin calea. E brun, tenul mat, ochii al-Regele Boris a mulţumit, rostind mişcat doar câteva cuvinte : „Sunt fericit că popoarele noastre vecine, au prilejul să-şi exprime bunele ier sentimente“. In timpul acestei ceremonii, muzica a cântat imnul naţional bulgar, ,,Sumi Marita“. Cei doi regi au trecut trupa în baştiii, ce se topesc într’o singură linie când surâde. O TRADIŢIE Primarul Borici a prezentat din nou pâine şi sare şi a rostit următoarea cuvântare : Oraşul Giurgiu, al cărui trecut este în strânsă legătură cu ţara Bulgariei din timpurile când ambele ţări luptau pentru indepenDR. BORICI Primarul din Giurgiu denţa lor, are cinstea să vadă cimentarea raporturilor de vecinătate prin întâlnirea Majestăţii Voastre cu M. S. regele Carol II- lea. Se deschide astfel o nouă eră în istoria ambelor ţări. Primarul a terminat printr’o urare de bun venit. revistă, în uralele mulţimii, apoi s’au făcut prezentările ofiţerilor şi ai şefilor autorităţilor civile. însoţiţi de cei trei miniştri, suveranii trec din nou pe yacht, care porneşte în salvele tunurilor, în aclamaţiile publicului şi în sunetele muzicii, spre Rusciuc. Yachtul regal este escortat de vedete române şi bulgare. Cei doi suverani stau sus pe covertă, lor, că tradiţia lor proclamă că tava pe care se prezintă pâinea şi sarea, trebueşte dăruită oaspetelui. Notabilii Rusciucului, n-au fost puţin ingrijaţi de acest fapt. La dânşii în oraş, n’au găsit o tipsie, care să merite să figureze în programul importantelor festivităţi, ca obiect preţios. Nici la Sofia. Au recurs tot la România, procurându-şi din Bucureşti, o tavă de argint, frumoasă. Au gravat o inscripţie şi erau mulţumiţi că au rezolvat cum se cuvine, o problemă atât de dificilă. Cei doi regi au trecut apoi în revistă mica trupă a garnizoanei. Cu acest prilej, am asistat la o defilare unică sub raportul electivului. Cei doi suverani au luat loc pe o simplă estradă de scânduri acoperită cu un covor, municipalitatea socotind de bună seamă, că în situaţia mizeră de azi — Rusciukul şuferă de câţiva ani ravagiile crizei — pentru o paradă de cinci minute, nu-i nevoc de tribună costisitoare şi decoruri luxoase. Pe bună dreptate. Nu ştiam cum va decurge defilarea, dar ne-am pregătit pentru una de durată. Care nu ne-a fost surAin pomenit in treacăt de dragostea^ ds .care se ..bipipră ţarul Bulgariei, in norod şi de chipul familiar cum se comportă cu supuşii săi. Am avut ocazia s’o constatăm personal. După defilare, cei doi suverani au trecut în sala de recepţie a gării portului, unde s’au făcut prezentările. Odată terminată şi această fază a programului, suveranii au ieşit pe peron, îndreptându-se spre partea de sus a lui. Regele Boris, ţinea — peste prevederile protocolului — cum ni s’a spus — să ia contact şi cu poporul. Ce s’a întâmplat? Mulţimea cam-La masă, după plecarea yahtului cu suveranii în excursia pe Dunăre, d. primar al Rusciucului, s’a arătat foarte preocupat. In cele din urmă ne-a destăinuit pricina acestei preocupări. Era îngrijat dacă darul a ajuns, unde trebuia, adică — vorba d-sale —, adresantului. — „Să nu se fi rătăcit! Te pomeneşti că ai d-voastră nu ştiu că e in tradiţie să păstreze tava şi au lăsat-o cine ştie unde!”. L’am liniştit, asigurându-i că darul a parvenit unde trebuia priza, când am constatat că defilarea a fost efectuată numai de compania de onoare, chiar in port, pe marginea cheiului. Compania a pornit odată încolo, trecând pe lângă cei doi regi, apoi după ce s’a oprit, în cealaltă margine, s’a reîntors, cu muzică și drapel. Această paradă în miniatură a determinat pe un ziarist să împărtășească pe loc unui ministru, următoareanexie : — Fac ca la teatru, se învârtesc aceiaşi, în jurul scenei. Jocuri de astea, ar vrea să justifice, in unele privinţe severitatea tratatelor!“. Ministrul a râs. ipactă massată aci, şi dealungul străzii o urcă spre oraş, oblonise orice trecere. Suveranul Bulgariei, care mergea înainte s’a pomenit cu această barieră solidă, ţinută în loc mai mult de propria ei disciplină, decât de cei doi poliţişti. Un demnitar s’a apropiat ,ţi i-a şoptit respectuos, s’o ia prin partea opusă a gării, unde spaţiul era slobod. Regele a zâmbit. S’a îndreptat spre gloată şi şi-a croit loc, simplu ca un cetăţean de rând. Mulţimea i s’a dat în lături, a izbucnit în urale şi cei doi suverani, au trecut prinmijlocul ei, ovaţionaţi şi aclamaţi. Sosirea suveranului Bulgariei Răspunsul suveranului Defilarea in miniatură Regele Boris şi poporul Lai Rusciuk, cei doi suverani primesc defilarea. (în dreapta d-r.ii Vsida, Ti- A *i twiSescui, Musanoff REGELE BORIS D. MUSANOFF Primul ministru şi ministrul de externe bulgar Pe cove*ia yadiiului „Ştefan cai! ffeiare“ TRENUL REGAL Sosit la 6 dimineaţa, trenul regal şi-a făcut intrarea în port, puţin înainte de ora zece. Suveranul, în uniformă de amiral, bleumarin, — redingotă lângă engleză guler tare şi papillon negru — a scoborît îndreptându-se zâmbitor spre membrii şi şeful guvernului, cu care s’a întreţinut o vreme. A ascultat apoi raportul d-lor general Uică şi amiral Bălănescu, după care a trecut în revistă garda de onoare, în timp ce muzica intona imnul regal. După aceea a intrat în pavilionul portului în transformat pentru circumstanţă în talon de recepţie, cu covoare, drapele, verdeaţă şi glastre cu ficuşi — unde d. primar Borici i-a oferit tradiţionala pâine şi sare pe tipsia de argint. Reprezentantul oraşului a rostit şi următoarele cuvinte : „Oraşul Giurgiu are cinstea de a vă primi Majestate, pentru prima oară de la descălecare. Vă salut cu respect în numele oraşului şi vă urez bine aţi venit”. Apoi suveranul, însoţit de d-nii Vaida Voevod, Titulescu, Stoica şi Savel Rădulescu şi suita, au traversat pontonul spre iaht, unde va aştepta pe regele Boris. Entuziasta primire de la Rusciuk Mica distanţă parcursă până în portul dunărean de pe malul opus, a prilejuit populaţiei bulgare desfăşurată dealungul ţărmului, o caldă şi sinceră manifestaţie de simpatie. Tot malul e împănat de mulţime, cocoţată până şi pe turlele bisericilor, pe acoperișele antrepozitelor, pe copaci, pe vapoarele ancorate în port. Uralele nu mai contenesc, salvele tună fără întrerupere, sirenele le tin nangui. Suveranul Bulgariei decorat de regele României Imediat după ridicarea ancorei din portul Ramandamului, cei doi regi s’au retras pe covertă, la prora vasului. In timpul parcursului, Suveranul României, a înmânat Suveranului Bulgariei cutia în care se afla marele colan al ordinului Regele Carol I. Darul a produs o vădită şi plăcută surpriză. Regele Boris a deschis cutia şi a admirat conţinutul. Lipiţi de balustradă, răspundeau multiplelor şi necurmatelor evaţiuni. PRIMIREA Când iahtul „Ştefan cel Mare“ a tras la ponton, şi când muzica a intonat imnul românesc, entuziasmul mulţimei massate pe chei, — disciplinată şi ordonată totuşi, deşi nu s’a recurs la exagerate cordoane, — a sporit încă. Pentru vecinii noştri transdunăreni, data de eri, mai cuprindea o semnificaţie istorică — importantă şi pentru noi. Acum 31 de ani, regele Carol I, s-a întâlnit aci, cu suveranul Bulgariei, ţarul Ferdinand. Localnicii îşi amintesc evenimentul, şi-l evocă, — în special veteranii — cu emoţie. Afară de asta, cetăţenii portului sunt mulţumiţi că un atare eveniment — venit după atâtea vizite politice în ultima lună — are drept teatru nu Capitala, ci Rusciukul. De aceia s’au grăbit să-şi arate cât mai vădit sentimentele şi satisfacţia, decorând cheiul, ridicând arcuri de triumf, cu inscripţia: „Trăiască regele Carol al 11-lea“, convocând la festivitate nu numai locuitorii de aci şi din împrejurimi, dar chiar din oraşele mai depărtate, şi din Sofia. Cei doi suverani, au fost primiţi de autorităţile Rusciukului, în frunte cu episcopul. Ceremonia prezentării pâinei şi sării, s’a efectuat lângă ponton, într’un mic spaţiu, înconjurat cu verdeaţă şi drapele. Tava de argint Primarul Rusciukului, d. Pavlov, a rostit cu acest prilej următoarele cuvinte : „Sunt fericit că pot saluta pe Majestatea Voastră în acest oraş şi că ii pot ura bun venit. Vizita acesta va fi o zi memorabilă pentru noi aşa cum a fost acum .Mi1 de ani, exact in ziua de astăzi, vizita regelui Carol . Nu ne îndoim că vizita aceasta va contribui la strângerea relaţiilor amicale între cele două ţării”. Regele României a mulţumit. Merită să relevăm, în legătură cu această iniţială ceremonie, păţania primarului, întâmplare de o naivitate ce caracterizează simplitatea acestui popor ospitalier şi muncitor. Mai întâi, trebuie să se ştie, cum ne-a spus ceva mai târziu, d. Pav- Excursia La ora I , yachtul „Ştefan cel Mare“ a luat-o ars sassal Dunării, avâmjţi pe baril pe cei doi regi, şi pe miniştrii ţărilor respective. Excursia a durat şase ere, în tâmpişi căreia au avut ioc GOBT,versafîiâe înire repreieniaiîfsiî guvernelor şi schimbul de vederi între suverani. D. KS. Titulescu a oferit demnitarilor străini decoraţiile conferite de regele Carol al 9-lea. La ora 1, ora dejun intim i-a întrunit pe siverani şi pe miniştri. După masă, regele Carol s’a întreţinut timp îndelungat cu d. Muşanoff, primul ministru bulgar, iar regele Boris cu d. Văida* Voevod. A domnit toată vremea o atmosferă din cele mai cordiale. Regele Borisa lăsat tuturora impresia unei fine inteligenţe şi a unei deosebite priceperi a Un comunicat oficia! Asupra întrevederii dintre cei doi regi, s’a dat aseară următorul comunicat oficial: M. S. Regele Boris 5 8 al Bulgariei și M. S. Regele Carol 11 al României s’au întâlnit azi 30 Octombrie, la Giurgiu, în România. După ce au trecut în revistă compania de onoare română, care se găsea la Giurgiu, cei doi Suverani au trecut la Russe, în Bulgaria, unde au trecut in revistă compania de onoare bulgară. Cei doi Suverani însoţiţi de suitele Lsr, s’au urcat apoi pe yachtul regal român „Ştefan cel Mare“, care s-a condus spre Zimnicea Şiştav, de unde s’au înapoiat la punctul de plecare. Din dejun a fost oferit de IMS. S. Regele Carol ist onoarea M. S. Regele Boris. Cu acest prilej preşe pe Dunăre problemelor la ordinea zilei: disciteie consiliului de miniştri al României, d. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele consiliului de mirciştri şi ministru de externe al Bulgariei, d. Pr. Stiuşastotf şi ministrul de externe al României d. R3. Tituiescu, au avut pe vacist o lungă convorbire asupra diferitelor chestiuni privitoare atât la raporturile reciproce ale celordouă ţări cât şi la pacea mericanâ. Cele două guverne s’au declarat dornice de a rezolvi cât mai repede posibil chestiunile pendante satire ţărîne Iar şi a îs manifestat dorinţa lor de a colabora intr’ust spital de cordială amiciţie la spera de consolidare a păcii. Câteva scorne declaraţii La ora 5, iahtul s’a înapoiat dela Citiţi continuare in pagina 4-a asupra întrevederii COL.LUKOS Aghiotantul Regelui BORIS