Adevěrul, noiembrie 1933 (Anul 47, nr. 15284-15308)

1933-11-02 / nr. 15284

ADEVĂRUL întâlnirea dintre regele Carol si regele Boris ~—-————— — - ■- - -—- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------­Cel om suverani s’au întâlnit eri la Rusciuk și la Ramadan LA GIURGIU - Dela trimisul Întâlnirea de eri, dintre suveranii Bulgariei şi României, poate fi con­siderată ca un eveniment politic de primă ordine, în legătură cu efor­turile României din ultimele luni de a se consolida politiceşte în estul european. Aşa o apreciază şi fac­torii conducători ai celor două sta­te — miniştrii ce au participat la întrevedere — cari, dacă s’au ab­ţinut ori să se exprime asupra con­ţinutului discuţiilor urmate în cursul excursiunii pe Dunăre, s’au arătat extrem de mulţumiţi şi de iniţia­tivă şi de modul cum s’au desfă­şurat evenimentele. Atât d. Muşanoff, primul minis­tru bulgar, cât şi d-nii Vaida Voe­­vod, Titulescu, Stoica, Savel Rădu­­lescu, cu care ne-am întreţinut la întoarcere, în trenul ministerial, re­fuzând să comunice ziariştilor ches­tiunile ce au fost desbătute şi prin­cipial aranjate între cei doi suve­rani şi guvernele respective, totuşi şi-au manifestat satisfacţia pentru grandioasa demonstraţie de sim­patie a celor două noroade. A fost intr’adevăr, în atitudinea populaţiilor de pe cele două maluri dunărene şi în chipul afectuos cum au tradus-o, o spontaneitate gene­ratoare de optimism, pentru facto­rii ce se străduesc să consolideze apropierea dintre România şi Bul­garia. In special, a surprins şi impresio­nat primirea de la Rusciuk, unde, o imensă mulţime aglomerată în port, nestingherită de autoritatea publi­că, şi-a dat curs liber sentimente­lor de care era animată, aclamând în nesfârşite şi entusiaste isbucniri pe regele Boris şi regele Carol al îl-lea. Cum am spus, afară de comuni­catul oficial, miniştrii au păstrat discreţie asupra celor discutate. Se ştie doar că au fost examinate în linii mari, problemele interesând cele două state, atât politice, cât şi economice. Se aşteaptă acum după ce s’a stabilit un acord deplin nostru special — asupra lor — rezultatele — cum ne-a declarat un ministru. Micul port dunărean a trăit ori o zi mare, o zi de bună seamă, isto­rică, nu numai în cronica perso­nală, dar şi în aceea a ţării. Doi regi a două ţări vecine, ce nu s’au cunoscut, s’au întâlnit aci, ca să repete imediat şi dincolo, pe ţăr­mul opus, o marcă publică de,prie­tenie. Localnicii au înţeles consen­sul ideal şi grav, al acestui fapt, contribuind şi cu numărul şi cu în­sufleţirea la amploarea evenimen­tului. Au dichisit Ramadanul, au dresat arcuri de triumf, cu slove de urare celor doi suverani, şi-au pus stra­iele de sărbătoare şi cu autorităţi, şcoli şi gloată, au împânzit, de di­mineaţă, de vreme, portul. Păcat că administraţia — dintr’o stearpă deprindere de a izola şi depărta de zona festivităţilor, elanul mufţimei. Salvele vestesc apropierea vasuiii pe care se află regele Boris. Curând cele două vedete albe CG-1 escortează vor veni grăbite dealungul malului bul­găresc, panaşate de fumul ca­zanelor şi de fumul ripostelor asurzitoare. începe un dialog de tunete, un concurs de poc­nete, peste care stridenţa sire­nelor slobozite, devine o um­bră, un palid­ison al canona­dei; în răstimpuri doar­­ în­tre două petarde, glasul lor metalic, îşi afirmă unica notă. Iată şi vedeta... Avansează rapid, depăşeşte iahtul, ca să schiţeze elegant şi iute o ma­nevră de întoarcere, rotundă ca o parafă. Peste câteva minute va fi lângă iaht. Muzica intonează imnul bul­găresc, tunurile neobosite punctează şi mai înverşunat clipa. Regele Boris, păşeşte de pe vedetă pe vasul unde se află suveranul României. Regele Carol s’a apropiat cu un gest afectuos, strângând cordial mâna înaltului oaspete. Clipă emoţionantă — cum a caracterizat un ministru — gestul celor doi suverani ti­neri, gest ce pecetlueşte nu nu­mai o întâlnire, dar şi o prie­tenie. S au schimbat câteva cuvin­te, s’au făcut prezentările dem­nitarilor celor două ţări: d. Muşanoff, preşedintele consi­liului de miniştri bulgar, colo­nel Panoff, prim adjutant re­gal, Graies, consilier intim al regelui, colonel Lucas şi cu­m n’a înţeles decât târziu caracte­rul simbolic al acestei serbări. S’a remarcat şi de miniştrii noştri — după Rusciuk — unde felul cum a fost îngăduită populaţia să se ma­nifeste, a produs o profundă im­presie. Solemnitatea întrevederii era fi­xată pentru ora 10. Trenul regal a fost precedat de cel ministerial, în care se aflau de prim ministru Vaida Voevod, d. Titulescu, Stoica, mi­mandantul flotei bulgare colo­nel Maringlicoff,—şeful guver­nului român şi ceilalţi miniştri prezenţi — după care cei doi suverani, au părăsit iahtul, ve­nind în sus, în port. Regele Bulgariei, — îmbră­cat în uniforma simplă a ge­­­neralului de infanterie a arma­tei sale, d­e înalt şi subţire înfăţişare simpatică, gesturi naturale, complect lipsite de solemn, familiar cu supuşii săi, indiferent dacă aparţini clasei conducătoare sau norodului. Ne va face dovadă peste puţine minute confirmând un mod de a se comporta cu poporul său, devenit legendar, însă considerat firesc în ţara lui, unde se păstrează neştirbite nistrul nostru la bona, şi Savel Ra­­dulescu. De asemeni se mai aflau în port, în aşteptarea suveranului şi autori­tăţile locale : d-nii Cartojan, pre­fectul judeţului, Borici primarul o­­raşului, apoi ofiţerii garnizoanei, precum şi d-nii general Uică, gene­ral Dona, general Partenie, colonel Drosu, Gâlcă şi Vardala de la mi­nisterul de comunicaţii, amiral Bă­­lănescu, etc. Ordinea a fost ţinută de d-nii inspectori poliţieneşti Ste­fi­, Vintilă Ionescu şi Stratilescu. Lumea era strânsă dealungul cheiului, spre antrepozite şi dincolo de linia ferată. Jos, la ponton, era ancorat iah­tul ,,Ştefan cel Mare“, un vas fru­mos, alb, ghirlăndat cu frunze de aur şi stema regească, profilând pe orizont afară de catarguri şi silue­tele albastre ale mateloţilor, în­lemniţi în poziţia de onor. Mai în­colo, la mijlocul fluviului deo parte şi de alta, paranteza masivă a mo­nitoarelor şi vedetelor, solid des­prinse pe linia ţărmului, se disting şi aci, canonierii lipiţi de ţeava tu­nurilor ce vor anunţa sosirea înal­ţilor oaspeţi şi vor sublinia repetat şi tunător, fazele solemnităţii. De asemeni, pentru latura ,,mon­denă“ a festivităţii — mai încolo, şalupe elegante, înflorite şi pavoa­zate, cu bordul încărcat de cuco­niţe , soţiile demnitarilor. E o destindere şi o voie bună neafectată, neplastronată ce se ob­servă mai dificil la alte serbări. Autorităţile — recunoscând de astă dată importanţa presei — s-au arătat prevenitoare şi galante cu ziariştii, înlesnind şi­­colegilor lor bulgari toate necesităţile profesio­nale, moravurile patriarhale, simple ale contactului dintre suveran şi supuşi. Conduce singur lo­comotiva, cunoaşte pe nume pe toţi mecanicii, se îmbracă la fel cu dânşii, circulă pedestru în Capitală şi prin împreju­rimi, se întreţine cu bătrâ­nii, botează copiii satelor, as­cultă serios sfaturile moşnegi­lor ce-i aţin calea. E brun, tenul mat, ochii al-Regele Boris a mulţumit, rostind mişcat doar câteva cuvinte : „Sunt fericit că popoa­­rele noastre vecine, au prilejul să-şi exprime bu­nele ier sentimente“. In timpul acestei ceremonii, mu­zica a cântat imnul naţional bulgar, ,,Sumi Marita“. Cei doi regi au trecut trupa în baştiii, ce se topesc într’o sin­gură linie când surâde. O TRADIŢIE Primarul Borici a prezentat din nou pâine şi sare şi a rostit urmă­toarea cuvântare : Oraşul Giurgiu, al cărui trecut este în strânsă legătură cu ţara Bulgariei din timpurile când am­bele ţări luptau pentru indepen­DR. BORICI Primarul din Giurgiu denţa lor, are cinstea să vadă ci­mentarea raporturilor de vecină­tate prin întâlnirea Majestăţii­­ Voastre cu M. S. regele Carol II-­­ lea. Se deschide astfel o nouă eră­­ în istoria ambelor ţări.­­ Primarul a terminat printr’o ura­re de bun venit. revistă, în uralele mulţimii, apoi s’au făcut prezentările ofiţerilor şi ai şefilor autorităţilor civile. însoţiţi de cei trei miniştri, su­veranii trec din nou pe yacht, care porneşte în salvele tunurilor, în a­­clamaţiile publicului şi în sunetele muzicii, spre Rusciuc. Yachtul regal este escortat de vedete române şi bulgare. Cei doi suverani stau sus pe covertă, lor, că tradiţia lor proclamă că tava pe care se prezintă pâinea şi sarea, trebueşte dăruită oaspetelui. Nota­bilii Rusciucului, n-au fost puţin in­grij­aţi de acest fapt. La dânşii în oraş, n’au găsit o tipsie, care să merite să figureze în programul importantelor festivi­tăţi, ca obiect preţios. Nici la Sofia. Au recurs tot la România, procu­­rându-şi din Bucureşti, o tavă de argint, frumoasă. Au gravat o in­scripţie şi erau mulţumiţi că au re­zolvat cum se cuvine, o problemă atât de dificilă. Cei doi regi au trecut apoi în re­vistă mica trupă a garnizoanei. Cu acest prilej, am asistat la o defilare unică sub raportul electivului. Cei doi suverani au luat loc pe o simplă estradă de scânduri acoperită cu un covor, municipalitatea socotind de bună seamă, că în situaţia mizeră de azi — Rusciukul şuferă de câţi­va ani ravagiile crizei — pentru o paradă de cinci minute, nu-i nevoc de tribună costisitoare şi decoruri luxoase. Pe bună dreptate. Nu ştiam cum va decurge defila­rea, dar ne-am pregătit pentru una de durată. Care nu ne-a fost sur­Ain pomenit in treacăt de drago­stea^ ds .care se ..bipipră ţarul Bulga­­riei, in norod şi de chipul familiar cum se comportă cu supuşii săi. Am­ avut ocazia s’o constatăm personal. După defilare, cei doi suverani au trecut în sala de recepţie a gării portului, unde s’au făcut prezentă­rile. Odată terminată şi această fază a programului, suveranii au ieşit pe peron, îndreptându-se spre partea de sus a lui. Regele Boris, ţinea — peste pre­vederile protocolului — cum ni s’a spus — să ia contact şi cu poporul. Ce s’a întâmplat? Mulţimea cam-La masă, după plecarea yahtului cu suveranii în excursia pe Dunăre, d. primar al Rusciucului, s’a arătat foarte preocupat. In cele din urmă ne-a destăinuit pricina acestei preo­cupări. Era îngrijat dacă darul a ajuns, unde trebuia, adică — vorba d-sale —, adresantului. — „Să nu se fi rătăcit! Te po­meneşti că ai d-voastră nu ştiu că e in tradiţie să păstreze tava şi au lăsat-o cine ştie unde!”. L’am liniştit, asigurându-i că da­rul a parvenit unde trebuia­ priza, când am constatat că defila­rea a fost efectuată numai de com­pania de onoare, chiar in port, pe marginea cheiului. Compania a por­nit odată încolo, trecând pe lângă cei doi regi, apoi după ce s’a oprit, în cealaltă margine, s’a reîntors, cu muzică și drapel. Această paradă în miniatură a determinat pe un zia­rist să împărtășească pe loc unui ministru, următoarea­­­­n­exie : — Fac ca la teatru, se învârtesc aceiaşi, în jurul scenei. Jocuri de astea, ar vrea să justifice, in unele privinţe severitatea tratatelor!“. Mi­nistrul a râs. ipactă massată aci, şi dealungul străzii o­ urcă spre oraş, oblonise orice trecere. Suveranul Bulgariei, care mergea înainte s’a pomenit cu această barieră solidă, ţinută în loc mai mult de propria ei discipli­nă, decât de cei doi poliţişti. Un demnitar s’a apropiat ,ţi i-a şoptit re­spectuos, s’o ia prin partea opusă a gării, unde spaţiul era slo­bod. Regele a zâmbit. S’a îndreptat spre gloată şi şi-a croit loc, simplu ca un cetăţean de rând. Mulţimea i s’a dat în lături, a izbucnit în urale şi cei doi suverani, au trecut prin­­mijlocul ei, ovaţionaţi şi aclamaţi. Sosirea suveranului Bulgariei Răspunsul suveranului Defilarea in miniatură Regele Boris şi poporul Lai Rusciuk, cei doi suverani primesc defilarea. (în dreapta d-r.ii Vsida, Ti- A *i twiSescui, Musanoff REGELE BORIS D. MUSANOFF Primul ministru şi ministrul de ex­terne bulgar Pe cove­­*ia yad­iiului „Ştefan cai! ffeiare“ TRENUL REGAL Sosit la 6 dimineaţa, trenul re­gal şi-a făcut intrarea în port, pu­ţin înainte de ora zece. Suveranul, în uniformă de amiral, bleumarin, — redingotă lângă engleză guler tare şi papillon negru — a scoborît îndreptându-se zâmbitor spre mem­brii şi şeful guvernului, cu care s’a întreţinut o vreme. A ascultat apoi­­ raportul d-lor general Uică şi ami­­ral Bălănescu, după care a trecut în revistă garda de onoare, în timp ce muzica intona imnul regal. După­­ aceea a intrat în pavilionul portului î­n transformat pentru circumstan­ţă în talon de recepţie, cu covoare, drapele, verdeaţă şi glastre cu fi­­cuşi — unde d. primar Borici i-a oferit tradiţionala pâine şi sare pe tipsia de argint. Reprezentantul o­­raşului a rostit şi următoarele cu­vinte : „Oraşul Giurgiu are cinstea de a vă primi Majestate, pentru pri­ma oară de la descălecare. Vă sa­lut cu respect în numele oraşu­lui şi vă urez bine aţi venit”. Apoi suveranul, însoţit de d-nii Vaida Voevod, Titulescu, Stoica şi Savel Rădulescu şi suita, au traver­sat pontonul spre iaht, unde va aş­tepta pe regele Boris. Entuziasta primire de la Rusciuk Mica distanţă parcursă până în portul dunărean de pe malul opus, a prilejuit populaţiei bulgare des­făşurată dealungul ţărmului, o cal­dă şi sinceră manifestaţie de sim­patie. Tot malul e împănat de mul­ţime, cocoţată până şi pe turlele bi­sericilor, pe acoperișele antrepozi­telor, pe copaci, pe vapoarele an­corate în port. Uralele nu mai con­tenesc, salvele tună fără întreru­pere, sirenele le tin nangui. Suveranul Bulgariei dec­orat de regele României Imediat după ridicarea ancorei din portul Raman­damului, cei doi regi s’au retras pe covertă, la pro­ra vasului. In timpul par­cursului, Suveranul Ro­mâniei, a înmânat Suve­ranului Bulgariei cutia în care se afla marele colan al ordinului Regele Ca­rol I. Darul a produs o vădită şi plăcută surpriză. Rege­le Boris a deschis cutia şi a admirat conţinutul. Lipiţi de balustradă, răspundeau multiplelor şi necurmatelor evaţiuni. PRIMIREA Când iahtul „Ştefan cel Ma­re“ a tras la ponton, şi când muzica a intonat imnul româ­nesc, entuziasmul mulţimei massate pe chei, — disciplina­tă şi ordonată totuşi, deşi nu s’a recurs la exagerate cordoa­ne, — a sporit încă. Pentru vecinii noştri trans­­dunăreni, data de eri, mai cu­prindea o semnificaţie istorică — importantă şi pentru noi. Acum 31 de ani, regele Carol I, s-a întâlnit aci, cu suveranul Bulgariei, ţarul Ferdinand. Lo­calnicii îşi amintesc evenimen­tul, şi-l evocă, — în special ve­teranii — cu emoţie. Afară de asta, cetăţenii portului sunt mulţumiţi că un atare eveni­ment — venit după atâtea vi­zite politice în ultima lună — are drept teatru nu Capitala, ci Rusciukul. De aceia s’au grăbit să-şi a­­rate cât mai vădit sentimen­tele şi satisfacţia, decorând cheiul, ridicând arcuri de tri­umf, cu inscripţia: „Trăiască regele Carol al 11-lea“, convo­­când la festivitate nu numai locuitorii de aci şi din împre­jurimi, dar chiar din oraşele mai depărtate, şi din Sofia. Cei doi suverani, au fost pri­miţi de autorităţile Rusciuku­­lui, în frunte cu episcopul. Ce­remonia prezentării pâinei şi sării, s’a efectuat lângă ponton, într’un mic spaţiu, înconjurat cu verdeaţă şi drapele. Tava de argint Primarul Rusciukului, d. Pavlov, a rostit cu acest prilej următoarele cuvinte : „Sunt fericit că pot saluta pe Majestatea Voastră în acest oraş şi că ii pot ura bun venit. Vizita acesta va fi o zi memorabilă pen­tru noi aşa cum a fost acum .Mi1 de ani, exact in ziua de astăzi, vizita regelui Carol . Nu ne îndoim că vizita aceasta va contribui la strângerea relaţii­lor amicale între cele două ţării”. Regele României a mulţumit. Merită să relevăm, în legătură cu această iniţială ceremonie, păţania primarului, întâmplare de o naivi­tate ce caracterizează simplitatea acestui popor ospitalier şi muncitor. Mai întâi, trebuie să se ştie, cum ne-a spus ceva mai târziu, d. Pav- Excursia La ora I , yachtul „Şte­fan cel Mare“ a luat-o ars sassal Dunării, avâmjţi pe baril pe cei doi regi, şi pe miniştrii ţărilor respecti­ve. Excursia a durat şase ere, în tâmpişi căreia au avut ioc GOBT,versafîiâe în­­ire repreieniaiîfsiî guver­nelor şi schimbul de ve­deri între suverani. D. KS. Titulescu a oferit demnitarilor străini deco­raţiile conferite d­e regele Carol al­­ 9-lea. La ora 1, ora dejun in­tim i-a întrunit pe si­ve­­rani şi pe miniştri. După masă, regele Ca­rol s’a întreţinut timp în­delungat cu d. Muşanoff, primul ministru bulgar, iar regele Boris cu d. Văi­­da* Voevod. A domnit toată vremea o atmosferă din cele mai cordiale. Regele Boris­­a lăsat tuturora impresia unei fine inteligenţe şi a unei deosebite priceperi a Un comunicat oficia! Asupra întrevederii din­tre cei doi regi, s’a dat a­­seară următorul comuni­cat oficial: M. S. Regele Boris 5 8­­ al Bulgariei și M. S. Re­gele Carol 11 al României s’au întâlnit azi 30 Oc­tombrie, la Giurgiu, în România. Du­pă ce au tre­cut în revistă compania de onoare română, care se găsea la Giurgiu, cei doi Suverani au trecut la Russe, în Bulgaria, unde au trecut in revistă com­pania de onoare bulgară. Cei doi Suverani înso­ţiţi de suitele Lsr, s’au urcat apoi pe yachtul re­gal român „Ştefan cel Mare“, care s-a condus spre Zimnicea Şiştav, de unde s’au înapoiat la punctul de plecare. Din dejun a fost oferit de IMS. S. Regele Carol ist onoarea M. S. Regele Boris.­­ Cu acest prilej preşe­ pe Dunăre problemelor la ordinea zilei:­ disciteie consiliului de mi­niştri al României, d. dr. Al. Vaida-Voevod, preşe­dintele consiliului de mi­­rciştri şi ministru de ex­­terne al Bulgariei, d. Pr. Stiuşastotf şi ministrul de externe al României d. R3. Tituiesc­u­, au avut pe vacist o lungă convorbire asupra diferitelor ches­tiuni privitoare atât la raporturile reciproce ale celor­­două ţări cât şi la pacea m­ericanâ. Cele două guverne s’au declarat dornice de a re­zolvi cât mai repede po­sibil chestiunile pendante satire ţărîne Iar şi a îs mani­festat dorinţa lor de a co­labora intr’ust spital de cordială amiciţie la spera de consolidare a păcii. Câteva scorne declaraţii La ora 5, iahtul s’a înapoiat dela Citiţi continuare in pagina 4-a asupra întrevederii COL.­LUKOS Aghiotantul Regelui BORIS

Next