Adevěrul, decembrie 1933 (Anul 47, nr. 15309-15334)

1933-12-01 / nr. 15309

Pag­ina 2-a orânduindu-se un dascăl, ca să fie pentru catihis al acestora...“. Dom­nitorul aprobă propunerea la 12 Noembrie,­ exprimând speranţa că noul episcop de Argeş va­­îngriji cu osârdie de mănăstire. Hrisovul de confirmare se dă la 22 Martie 1797. El se găseşte tot în volumul precitat al lui Urechia, la pag. 27­8. Deşi d-na Voinescu îl a­­minteşte la pag. 541, pare să nu-i fi citit. In hrisov, domnitorul repe­tă întocmai referatul­ mitropolitu­lui Dositei şi „primind problema (părerea) P. S. Sale“­ încuviinţea­ză ca mănăstirea Antim să devie metoh al episcopiei Argeşului şi sediul unei şcoli pentru preoţi. „Iată deci, — scria V. A. Ure­chia, — cel mai vechi seminar al ţărilor române, afară de Ardeal“. Iar d. M. Teodoriah Carada, în cartea „Din frământările trecutu­­lui“, releva (la pag. 27) că mitro­politul Dositei Filiti „are cinstea să fie ctitorul celui mai vechi semi­nar românesc după cel din Blaj“. Intr-adevăr, abia la 1803 a propus­­ mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, înfiinţarea unei­­şcoli pentru preoţi, la Socola. Suum cuique tribuere. Şcoala de preoţi de la Antim a funcţionat, dar cu întreruperi, din cauza vitregiei vremurilor. La 1799-1801, ţara este frământată de prădăciunile bandelor lui Pasvano­­glu; la 1802 şi 1807, mitropolitul Dositei şi boerii fug la Braşov; la 1808 şi 1809, mitropolitul este în conflict latent cu exarhul orânduit de Ruşi. In sfârşit, în ianuarie 1810, este scos de aceştia şi, spre deose­bire de Veniamin, nu mai revine în scaun. Urmaşul său, Ignatie, în scurta păstorie de la 1610-1812, nu poate face mai mult pentru semi­nar, după cum spune Laurençon, la 1821 în „Nouvelles observations sur la Valachie“ (pag. 18). Modesta şcoală s-a menţinut însă, căci, la 1820, mitropolitul Dionisie Lupu scria, întrun raport către Domnitor (la Urechia, vol. XII, pag. 57): „Găsesc aşezată mai naintea înăl­ţării mele în scaun, şcoală româ­nească, aşa că oricare a venit spre, această cerere a preoţiei, l-am o­­rânduit la acea şcoală“. Ioan C. Filitti I­ D, ministru de finanţe la înalta Curte de Conturi . D. Dinu Brătianu, ministru de fi-­­ nanţe şi d. Victor Slăvescu, subsecretar de stat, însoţiţi de d. Cristu Simiones­­cu, secretar general al ministerului au vizitat ori înalta Curte de conturi, fiind primiţi în sala de şedinţe a secţiunilor imite­ de către d. Alesseanu prim pre­şedinte, asistat de membrii Curţii pre­cum­ şi de corpul consilierilor contro­lori şi al referendarilor. Parchetul general a fost reprezentat de d. procuror general P. Răşcanu, a­­sistat de procurorii de secţii. CUVÂNTAREA D-LUI ALESSEANU D. prim preşedinte G. Alesseanu mulţumeşte d-lui ministru pentru soli­citudinea ce a arătat-o de a nu rupe firul tradiţiei ca miniştrii de finanţe sa viziteze Curtea. Arată că­­ ministru fa­ce parte dintr'o familie de înfăptuitori, ceia ce îl determină să-i demonstreze ce a înfăptuit şi Curtea de conturi de la infiinţarea ei şi mai cu seamă de la reorganizarea din 1929. Evidenţiază activitatea desfăşurată de consilierii controlori la ministerele pe lângă cari simt detaşaţi, enumără refuzurile de viză ale acestora arătând că cea mai mare parte din ele au fost menţinute şi că acolo unde Curtea a crezut necesar a ordonat viza. De la re­organizare s-au constatat insă 8 ilega­lităţi pentru cari consiliul de miniştri a intervenit spre a se trece peste ele, dar pentru cari înalta Curte a inter­venit la Adunara Deputaţilor. D. prim, preşedinte Alesseanu citează câteva din aceste ilegalităţi, arătând importanţa lor.­­ Dela 1929 s'au dat în competenţa Curţii de conturi apelurile de pensie, cari au fost un număr enorm de ma­re. Este un punct de onoare activita­tea desfăşurată în această materie. Dar întreaga, activitate din prezent este satisfăcătoare, luându-se în consi­deraţie numărul funcţionarilor care nu este încă suficient pentru o per­fectă ordine administrativă, şi de aceia le mulţumeşte pentru colaborarea lor. RĂSPUNSUL D-LUI DINU BRATIANU D. ministru Dinu Br­ftianu incepân­­du-şi discursul arată că în mijlocul membrilor Curţii pare că se găseşte in mijlocul familiei sale, deoarece pe cei mai mulţi ii cunoaşte cu mult înainte din diferite servicii ce a ocupat­ detaliului, uneori siluit în ima­gini deduse arbitrar: '' Atunci scoţând sandala minţii moale, Cu sufletul desculţ p­rin jarul dur, Păşind în vâr­ful gândurilor goale Voia cuteza să calc pe spirit pur. (Horel lăuntric). Cu „Destin”, d. V. Voiculescu a suit o treaptă probabil decisivă­­în cariera sa literară, de limpe­zire şi maturitate, rămânând cu toate acestea identic cu sine în­suşi, dar descătuşat de super­stiţii formale. Şerban Cseculescu D-sa evidenţiază că cel ce a preco­nizat pentru prima oară controlul pre­ventiv al angajării şi ordonanţării ba­nului public, a fost fratele său, defunc­tul Vintilă Brătianu. Este mulţumit că acest control efectuat de Curte este eficace şi arată că opera aceasta nu trebue să se oprească act D-sa ar vrea ca controlul banului public să-l aibă numai Curtea de conturi, rolul ei trebuind a fi complet îndeplinit. De aceia va aduce colaborarea d-sale pen­­tru organizarea finanţelor statului şi controlul pe baze cinstite. Mulţumeşte d-lui prim preşedinte Alesseanu pen­tru cuvintele elogioase cu care a fost primit,­­apelând la sprijinul d-sale pen­tru a duce la bun sfârşit programul pentru restabilizarea financiară şi în­lăturarea unnor convingeri în ultimul timp schimbate. La ora 19 solemnitatea a luat sfâr-­ŞIU D. CRUCEANU Noua comisie interimară a orașului Alba-lulia ALBA-IULIA, 28. — Astăzi a fost instalată comisia interimară, numită în locul vechiului consi­liu, dizolvat prin o deriziune mi­nisterială. In conformitate cu le­gea administraţiei locale. Comisia interimară este alcă­tuită astfel: Preşedintele dr. Ioan Colb­azi, vice-preşedintele dr. Daniel Ie­­can; memibri: Ioan Todirici avo­cat, petru Adam, Ioan, Pleşa, dr. Victor Kontz, Campian Nicolae. Predarea primăriei s’a făcut de către fostul ajutor de primar dr. Candin Pop, fratele fostului sub­secretar de stat dr. Ioan Pop. BURSA BUCUREȘTI, 28 Noembrie 1933 SCHIMBUL .­ Oferite Ceruta Monete străine Leva 1.05- 1.20 Drahme 1.00—­1.15 Londra: Lira Sterlină 553 100 lei 15.15 fr. fr. la Paris 100 lei 3.08 fr. el la Zorich Franci francezi 6.59 6.58­­ Lire sterline ‘566.00 556.00 Dolari 118.00 108.00 Franci belgieni 23.60 23.45 Lire italiene 8.98 8.86 Franci elvețieni­­ 32.93 32.60 Mărci germane 41.00 40.00 Fiorini olandezi 68.30 67.80 Pesetas 14.10 13.60 Lire sterline 556.00—566.00 Dolari 108.00—118.00 Franci elvețieni 32.60— 33.60 Franci belgieni 23.45— 24.00 Lire italiene 8.80— 9.40 Coroane cehoslovace 4.95— 5.00 Shilingi austriaci 20.00— 22.00 Pesetas 14.25— 13.75 Fiorini olandezi 67.00— 69.00 Zloţi 18.80— 19.50 Lire turceşti 78.00— 81.00 Dinari 1 2.20— 2.5C Schimbul in străinătate ZURICH (închiderea) Berlin 123.27 Amsterdam 208.10 New-York 3.34 Londra 17.17 Paris 20.21.25 Milano 27.15 H Praga 15.33 Belgrad 7.00 București 3.08 Varşovia 57.95­­ Viena 72.65 PAR 1. ‘vderea­ Londra 84.1714 New-York 16.67 Belgia 355.25 Italia 134.60 Elveţia 494.50 Olanda necotat Spania 208.50 Efecte şi acţiuni Au cotat la: Bursa oficială Renta Stabilizării 34%, 33%, 34 Renta Stabiliz. (tranşa franceză) 40 Renta Dezvoltării 32% Renta Expropr. 34, 34%, 34,05, 34% Urbane Iaşi 5% 29 Impr. Unirii 41, 41% Im­pr. naţional 43 Banca Naţională 4700 Banca Românească v. 335 Mica 890 Reşiţa 286, 85 Asig. Dacia România 2400, 425, 450 S. T. B. 1230, 35 Astra Română 690 Steaua Română 435 Cred. Minier 305, 06, 04, 03, 01 L R. D. P. 103, 100 Petrolierele române la Paris Astra Română 74. Steaua Română 55,25. Concordia 55. Petrol Block necotat. Redevența 13. CRIMA DIN JUD. ALBA ALBA-IULIA, 28. — Dumitru Siloe­ şi Petru Nogaceanu din co­muna Valea Dosofi­v t După ce s’au prezentat la viza livretelor militare la Zlatna, au intrat in­­tr’o cârciumă, unde­­au băut îm­preună. Imbătându-se cei doi prieteni s’au luat la ceartă, din care cau­ză au fost daţi afară din cârciu­mă. Pe drum spre casă, ei s’au împăcat. Probabil însă că împă­carea era numai de formă, căci azi, pe când amândoi s’au întâl­nit într’o prăvălie, Novacean a scos un cuţit, din buzunar şi l-a înfipt în abdomenul, lui Dumitru Siloe. Acesta, după câteva minu­­te, a încetat din viață. Criminalul a fost arestat. ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Biblioteca şcolară Este evident că elevii nu vor pu­tea fi determinaţi să ia cunoştinţă direct de operele de căpetenie ale literaturii noastre decât când se vor publica ediţii speciale pentru ei; de acela un grup de profesori a decis să pună bazele editurii „Biblioteca şcolară“. Cărţile care se vor publica în a­­ceastă colecţie vor trebui să întru­nească următoarele condiţiuni: 1) Să dea, din fiecare autor, frag­mente caracteristice, excluzând tot ce nu se potriveşte pentru mintea copiilor. 2) Să nu fie mai scumpe de 15-20 Iei, ca să poată fi puse la îndemâna oricărei pungi. 3) Fără a avea pretenţii de lu­crări ştiinţifice, fără note indigeste, volumele publicate în „Biblioteca şcolară“ vor trebui totuşi să prezinte un text corect, debarasat de erorile strecurate în multe din ediţiile ac­tuale. Se vor publica autori de toate ca­tegoriile: vechi şi noi, în versuri şi în proză. Peste câteva zile vor a­­părea următoarele volume: C. Negruzzi, Opere alese. Volumul reproduce nuvele, scrisori şi texte in versuri, după ediţia de la 1857, care a fost îngrijită de autor. Gh. Panu. Amintiri de la ,Juni­­mea“ din Iaşi, fragmente alese. Carte de o deosebită importanţă pentru istoria culturii române. To­tuşi prima ediţie, publicată de edi­tura „Adevărul“ în 1908—1910, este complect epuizată. E­minescu, Versuri şi proză, bucăţi alese pentru lectura elevilor din cursul inferior de liceu, cărora nu li se poate pune în mână Eminescu în întregime. Volumul mai conţine şi o biografie amănunţită a poe­tului, O antologie a umoriştilor români, bucăţi alese din Caragiale, Brătes­­cu-Voineşti, *Patraşcanu. O antologie a criticilor români mai vechi: Eliade Rădulescu, Ho­­gălniceanu, Maiorescu şi Gherea, cu o caracterizare a fiecăruia din ei. In preparaţie sunt mai multe vo­lume cuprinzând In special autori în viaţă. Fără îndoială că atât profesorii de limba română cât şi elevii vor şti să aprecieze cum se cuvine sfor­ţarea aceasta făcută în Interesul lor. GH. REVIGA Memoriile d-nei Agatha Bârsescu Ziarele vieneze publică articole e­­logioase la adresa d-nei Agatha Bârsescu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de când marea artistă a ju­cat, pentru prima oară, la Burg­­theater din Viena. Agatha Bârsescu a debutat în „Hero și Leandru“ de Grillpartzer. Memoriile complecte ale doamnei Agatha Bârsescu vor apare in cu­rând in editura „Adevărul“. Seara de dans a d-lui Gabriel Negry Un spectacol nou la noi, frumos, primit cu un cald entusiasm de că­tre un public foarte numeros. Bineînţeles că aportul artistic al d-lui Negry a fost dominant, atât prin execuţii cât şi mai cu seamă prin invenţia coregrafică şi regia dansurilor, de creaţie personală. Programul a purces foarte avan­­tagios cu a doua parte din Simfonia în La Major a lui Beethoven. Aces­tui minunat „Allegretto“ d. Negry i-a alăturat o partitură de panto­­mimare şi coregrafie, bine simţită în concepţie şi frumos redată prin execuţie. Deşi­ cea mai grea creaţie ni s’a părut a fi fost şi cea mai bine reuşită din tot programul. In Preludiul spaniol care a urmat, pe muzica lui Albeniz, d. Negry a avut atitudini bune şi a dansat în­­tr’un ritm mai potrivit decât acel în care a isbutit să-l urmărească orchestra. Costumul numai ni s’a părut lipsit de fantazie. Narcis, pe muzica de Debussy, ne-a desvăluit momente bune de panto­­mimare și acordări juste in ansam­blu. Numai în tabloul final ne-au displăcut cele două mâini la spate, (una de fiecare), cu palma deschisă­ în afară a celor două partenere — și nu din vina lor. Tripticul care a urmat, o compo­ziţie pretenţioasă, reuşită numai in tabloul H. Prea deslânat în totalul O nouă carte de Zweig în româ­neşte Volumul „Marie Antoinette“ de Stefan Zweig, recent pus in vân­zare de editura „Cugetarea“ nu e propriu zis un .,roman istoric“ pre­cum ne-au deprins scriitorii secolu­lui trecut, nici una din acele sim­ple „vieţi romanţate“ apărute din a­­bundenţă în zilele noastre. Un mare literat dublat de un fin psiholog curi­ este Stefan Zweig nu putea găsi decât o formă originală pentru a înfăţişa destinul în acelaş timp fericit şi tragic al Măriei Antoi­nette. Alcătuită din elemente istori­ce şi din toate acele date caracteri­stice ale vieţii zilnice, opera lui Ştefan Zweig e plină de viaţă, de figuri şi de acţiuni. Cine citeşte Marie Antoinette de ştefan Zweig se îmbogăţeşte cu o mare experienţă a vieţii şi se con­vinge că numai un mare artist poate scoate in evidenţă „eternul omenesc" ascuns în existenţele mijlocii şi în dramele furtunatece şi oarbe ale răz­boiului şi revoluţiei­ lui, de altfel la fel cu interpretarea orchestrală — în plună audiţie la noi — a frumoasei Tanz-Suite de Bella-Bartok. Cu vervă coregrafică în ansamblu şi costume bune, ne-au fost redate Măştile, pe muzica lui Leone Sini­­galia. Penibilă ca interpretare simfonică ceva mai puţin ca fantazie core­grafică a fost "Apres midi d’un faune". Cu silită galanterie în nuvelă, dar cu bun gust în îmbrăcăminte şi u­­nele atitudini, ne-a fost redat­ Ba­­lul 1881, cu care s’a încheiat pro­gramul. Un real concurs au dat d-lui Ne­gru: d-ra Mimi Tutunaru, prin as­pect şi bună pregătire în tehnica coregrafică; d-ra Silvia Enescu, ca ritmică, echilibru şi voe bună; d. Siegfried ca desinator al celor mai bine reuşite costume. La pupitrul miei orchestre de 60 de instrumentişti, a debutat ca di­rijor, d. Silvestri, un tânăr dar ex­celent muzician, care nu ne-a putut cu acest prilej desvălui în voe în­suşirile sale, deoarece a avut de luptat din greu cu asperităţile ine­rente unui ansamblu improvizat, care nu urmărea îndeajuns ba­gheta. A fost totuş onorabil. SYM Femei în dragoste Cărţile lui H.­Lawrence au obţinut un succes surprinzător în toate ţă­rile din lume, acolo unde au fost traduse. Apariţia romanelor .Amantul Doamnei Chatter­ley“ şi „Armăsarul Doamnei Lou“ şi în româneşte—în vara aceasta — au atins recordul d­in ceia ce priveşte desfacerea in li­brării. De curând a apărut de acelaş au­tor pernei în dragoste“ şi urmea­ză să mai apară „romanţi şi Fii“. O carte unică La Paris a apărut o carte care, probabil, nuar® pereche pe lume. Pe copertă este tipărit numele au­torului Raymond Gide —­ şi titlul cărţii: „E bine să facem din femeie amantă ?“ Răspunsul la această profundă întrebare este etalat pe şase pa­gini şi constă dintr’o singură frază: „Depinde, în totul, numai de fe­meie !“ Fiecare cuvânt este tipărit pe o pagina, iar pe pagina a şaptea a cărţii se află numai cuvântul: Sfâr­şit. Mai concis nici că se poate. Relaţiile culturale Hispano-române D. Indalecio Gil y Reglero, profe­sor de limba şi literatura spaniolă, un valoros prieten al României, s’a înapoiat din Spania, unde neîncetat a lucrat timp de 3 ani cu mult en­tuziasm pentru intensificarea rela­­ţiunilor intelectuale intre Spania şi România. D-sa a ţinut mai multe conferinţe la microfonul staţiunii „Union­ Radio“ din Madrid, despre cultura şi bogăţiile ţării noastre şi a publicat numeroase dări de seamă documentate despre România. Imi placi Cartea d-rei Erastia Peretz intitu­lată „Im placi“... se bucură de suc­cess în librării. Romanul tinerei scritoa­re este prefaţat de d. Tudor Arghezi. Citiţi in ultimul număr al „Adeveru- I lui literar“ continuarea notelor de călă- t torie în Africa semnate de doctorul G. INFORMATIUNI La ministerul domeniilor s’a săvâr­­şit ori un furt de hârtii de valoare. Dela un serviciu al acestui departa­­ment a dispărut o serie de acte apar­ţinând regiunei silvice. Imediat ce s’a constatat furtul s’au dat dispoziţii pentru închiderea uşi­­lor ministerului şi percheziţionarea tuturor persoanelor aflate in local. Primele cercetări nu au dat nici un re­­zultat. Despre acest furt a fost înştiinţat şi parchetul. Arhitecţii constructori ai Casei de comandă a reg. 3 Călăraşi, d-nii Leon Garcia şi Eugen Botez, au fost decoraţi cu „Steaua României“ în gradul de cavaleri. Ministerul de finanţe aduce la cu­noştinţa generală că a prelungit până la 31 Decembrie 1933 inclusiv, termenul pentru vizarea contracte­lor de închiriere. După această dată, cei ce vor fi găsiţi la controlul agenţilor fiscului, fără contracte timbrate în regulă, vor suferi rigorile legii, aplicându­­li-se pe lângă impozitul de timbru datorat şi amenda, care este de trei ori impozitul. Primim: D-nii profesori de matematici, fondatori ai Asociaţiei profesorilor de matematici din România“, sunt rugaţi stăruitor a se prezenta astăzi Marţi 28 Noembrie, la ora 13 la tribunalul Ilfov, sala Paşilor pier­duţi (statuie), pentru autentifica­rea actului constitutiv al asociaţiei. Asociaţia profesorilor de matema­tici din România mai anunţă că ţine şedinţă ordinară, azi. Marţi 28 Noembrie ora 18, in localul liceului „Spiru Haret“, str. Italiană No. 51, când se va discuta proectul de pro­gram al matematicelor şi roagă pe toţi d-nii şi d-nele profesoare de matematici din Capitală să ia parte. La Galaţi, pe strada Cuza­ Vodă, a fost găsită în nesimţire o femeie. A­­supra ei s’a găsit un bilet în care a­­rată că-şi pune capăt zilelor prin o­­trăvire din cauza mizeriei. Biletul e semnat: Ştefana, strada Beldiman No. 111. In stare gravă femeia a fost trans­portată la spital. Ministerul agriculturei în dorinţa de a veni în ajutorul podgorenilor ale căror vii au rămas cu strugurii necopţi, a intervenit la direcţia mo­nopolului spirtului, pentru ca aceste produse să fie luate spre distilare de fabricele de spirt. Aceasta numai pentru vinurile a căror tărie alcoolică e sub 7 gr. In felul acesta se evită toate încer­carile de falsificare şi se dă prilej podgorenilor să-şi acopere o parte din cheltueli. Vinurile de calitate bună vor fi în schimb mai bine valorificate. S’a mai intervenit de asemeni, ca la vinurile destinate distileriilor, să se ridice taxa de consumaţie. O altă intervenţie s-a mai făcut şi la direcţia C. F. R. pentru reduce­rea cu 50 la sută a tarifului de transport a vinurilor ce se vor transforma în spirt. Azi la orele 5 după amiază, vor începe la ministerul de industrie tratativele între delegaţia română şi cea spaniolă, pentru încheierea unui acord comercial şi de clearing între România şi Spania. Delegaţia română va lucra sub preşidenţia d-lui Gh. Assan, sub­secretar de stat la ministerul indus­triei şi comerţului şi va fi formată din delegaţii ministerelor de finan­ţe, comunicaţii, industrie, agricul­tură şi externe. Delegaţia spaniolă va lucra sub preşedinţia d-lui Prat y Soutzo, mi­nistrul Spaniei la Bucureşti. Actuala convenţie, care în ultimul timp a fost prelungită din două în două luni, expiră pe ziua de 6 De­cembrie a crt. D. Constant Georgescu, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, cu prilejul unei întreve­deri amicale pe care a avut-o cu re­dactorii economici ai ziarelor a ţi­nut să-şi exprime deosebita consi­deraţie pe care o acordă rolului pre­­sei în organizaţia statului. Ca păr­taş la conducerea unui departament al economiei naţionale, fireşte că d-sa şi-a îndreptat atenţiunea, în primul rând asupra redactorilor e­­conomici. D-sa le-a promis nu nu­mai tot concursul pentru îndeplinirea atribuţiilor lor profesionale dar i-a rugat chiar­­ ca unii ce-şi adapă spiritul din realităţile vieţei şi au toată privirea de ansamblu a com­plexului social — să se considere ca­laboratori efectivi ai ministerului de industrie şi comerţ in soluţionarea diferitelor probleme care-l preocu­pă. STEFAN ZWEIG Copiii curagioşi, de Alice Gabrielescu.­­Cât finea coana Frosa la Haplea, de Moş Nae. - Alijiţă, de Nicolae Ganea.­­Legenda Bucureştilor, de Lya Drampol- Fudulu.­-Un fir de păr de aur, de Ali­ Bab­u - Moştenirea cerşetorului, de Dinu Pivniceru. - Medalia câinelui, de Vintilă Bratu.- O fetiţă nechibzuită, de Rouă Panaitiu. -- Concurs de jocuri. Tipărită la foto-fotogravura (Tietdruk) NUTMEROARR FOTOGR­AFIT Cu următorul bogat cuprins: Procesul „fratelor Litvinov“ PARIS, 28. (Rador). — Tribu­nalul Senei, secţia comercială a judecată astăzi procesul zis al „fratelor Litvinov” trase în lire sterline asupra reprezentanţei co­mer­ciale Sovietice,­pentru o cifră de 25 milioane franci. Tribunalul a respins cererea terţilor purtători ai acestor tra­te de a li se plăti, pronunţând nulitatea tratelor „Adevărul“ sportiv O punere la punct Am publicat în numărul de ori o no­tiţă în care am arătat că U. F. S. R. a anulat o subvenţie federaţiei de ping­pong pe motiv că selecţionata naţională cuprinde numeroşi evrei. Ne-am intere­sat la U. F. S. R. şi d. Boicescu, secre­tarul Uniunei, ne-a informat că subven­ţia nu a fost acordată deoarece a fost a­­probată condiţionat. Forul suprem al sportului românesc urma să incaseze o sumă de la ministerul sănătăţei. Cum in ultimul moment subvenţia ministerului, a fost anulată, Uniunea a fost nevoită’ la rândul ei să suprime aprobarea a­­cordată federaţiei de ping pong. U. F. S. R., ne informează d. Boices­cu, nu face chestiuni de naţionalism in sport. Hockey pe ghiaţă Sezonul de hockey pe ghiaţă va fi i­­naugurat la 7 Decembrie când „Tele­phon Club“, cea mai serioasă grupare b­ucuresteana va invita puternica for­maţie.v&^pEros din Budapesta care va. jmtSpl^i. partide in Capitală. Opt sile Mai^îpoi, va apare echipa vieneză Hacoah sau echipa naţională a Unga­riei.La finele lunei va fi aleasă echipa Canadei care joacă şi la Budapesta. E un program foarte atractiv care va­­avea da, ui să antreneze naţionala pentru turneul mondial de la Milano. Echipeie au făcut preparative serioase. E vorba ca antrenamentele să înceapă chiar la finele sâptămânei. Diverse Echipa Unirei Tricolor s’a întors de­la Brăila unde a susţinut o partidă. Divizia naţională işi începe returul la 3 Decembrie in partida Unirea Tricolor- Mureșul. „ ^’Telephon Club Român" organizează Sambată în saloanele centralei Dacia un ceai dansant cu prelungire. ^Invitaţiile se obţin la membrii cercu-■& Comercianţii şi industriaşii ipotecaţi cer suspendarea executărilor silite Un mare număr de comercianţi şi industriaşi debitori ipotecaţi au pre­zentat d-lor miniştri de finanţe şi justiţie un detailat memoriu cuprin­zând doleanţele lor. Primiţi in audienţă de d. Victor Antonescu, ministrul justiţiei ei au cerut ca avându-se în vedere situa­ţia lor, în raport cu circumstanţele economice­ şi financiare, să se poată bucura, alături de celelalte categorii de cetăţeni debitori de avantagiile u­nei legi care să eşaloneze plăţile datoriilor contractate în interesul comerţului şi pentru care şi-au ipo­tecat imobilele. Memoriul demonstrează că indu­striaşii şi comercianţii fiind victime­le unor fenomene de depreciere a bunurilor comune tuturor categorii­lor de debitori din cauza scăderii materiilor prime şi de necesitatea adaptării creanțelor la deprecierea actuală a bunurilor, s’ar putea bu­cura deopotrivă cu ceilalți debitori de avantagiile unei legiuiri de asa­nare a datoriilor ce au. Cum nu se poate invoca faptul că legea concor­datului preventiv rezolvă această si­tuație deoarece ea nu protejteazâ pe debitorii comercianţi proprietari de imobile, delegaţia a solicitat o pro­tecţie legală. Aceasta cu atât mai mult cu cât creditorii ipotecari ai comercianţilor, care au o garanţi® imobiliară solidă, urmărind şi vân­zând imobilele la preţuri derizorii ruinează nu numai pe debitori dar şi pe creditorii chirografari, cari aş­teptau din refacerea activităţii de­bitorului lor posibilitatea încasării creanţei lor. Comercianţii mai cer şi scoaterea de sub privilegiul excepţional al cre­ditorilor străini, care atunci când au făcut plasamente imobiliare au înţeles să facă plasamente pe ter­men lung şi deci să lase debitorilor putinţa de a rambursa capitalul în­­tr’un termen îndelungat. In concluzie, delegaţia a cerut ca până la legiferarea situaţiei lor, gu­vernul să vină cu o suspendare a tuturor executărilor silite, aceasta nu numai pentru liniştirea clasei comerciale ci în chiar scopul ţării, căci comercianţii nu cer crtarea datoriilor ci eşalonarea plăţii aces­tora. Adunarea generală a Uniunii Sfaturilor Negustoreşti Eri a avut loc la Sfatul Negusto­resc central adunarea generală a Uniunei Sfaturilor Negustoreşti la care au participat delegaţiuni din întreaga ţară. A prezidat d. CHR. STAICOVICI, preşedintele Camerii de comerţ şi al Sfatului Negustoresc, care a fă­cut o expunere a situaţiei economi­ce, arătând că întrucât programul guvernului se indentifică cu progra­mul de revendicări al Sfaturilor Negustoreşti, comercianţii şi indu­striaşii au toată nădejdea că legiui­rile cu caracter anti­economic vor fi înlăturate. Primele măsuri luate de guvern cu privire la contingentare simt un indiciu că se tinde la desfiinţarea a­­cestui regim de restricţii. In ceia ce priveşte chestiunea im­pozitelor de ministru de finanţe a promis că va păşi la modificarea legii contribuţiunilor directe, degre­­vându-se comerţul de sarcinile in­suportabile care îl apasă astăzi. D. IOSIF LAZAR spune că reali­zarea dezideratelor negustoreşti de­pinde şi de felul cum această clasă va fi reprezentată în parlament. Spune că trebuesc făcute sforţări ca să intre un număr cât mai mare de comercianţi in parlament. D-nii POPESCU şi BUTOI din Buşteni arată doleanţele comercian­ţilor şi industriaşilor de pe Valea Prahovei. Spune că negustorii sunt strâns uniţi în jurul Sfatului Negu­storesc şi au credinţa că interesele lor vor fi apărate de Stat şi în vii­tor. D-nii SPIRTARU şi M. DEME­­TRESCU-Craiova reprezentanţii re­gionalei Sfaturilor Negustoreşti din Oltenia fac diferite propuneri cu privire la alegerile profesionale de senatori pentru Camerile de co­merţ. D. C. IONESCU-R. Sărat spiue că numai printr’o complectă solidari­tate de breaslă comercianţii şi indu­striaşi vor putea să-şi impună punc­tul lor de vedere şi numai astfel in­teresele lor vor fi apărate şi susţi­nute in mod echitabil. DOLEANŢELE COMERCIANŢILOR D. FRED. ŞARAGA­ Iaşi enumeră toate legiuirile cari de la răsboi până în prezent au sugrumat comerţul şi industria. Face apel la solidaritatea tuturor comercianţilor şi indu­striaşilor pentru ca lupta lor să fie încununată de succes. D. BONCIU-Buzău propune a se interveni pe lângă toate Camerile de comerţ pentru a se înfiinţa casele de pensie pentru comercianţi. D. STEŢCU-Constanţa spune că în împrejurările critice de azi toată suflarea negustorească este datoare să facă zid in jurul Sfatului Negu­storesc pentru a se putea învinge greutăţile. D. DAMIAN-Brăila aduce la cu­noştinţa adunării doleanţele comer­cianţilor şi, industriaşilor brăileni şi descrie situaţia precară in care se sbate întreaga viaţă economică a acestui port. D. I. CONSTANŢIU spune că in si­tuaţia tulbure de azi când apar la suprafaţă o sumă de curente şi i­­deologii­­ extremiste, comerţul şi in­dustria formează pârghia pe care se bazează structura burgheză a sta­telor cu regim capitalist. D. APOSTOL POPA-Galaţi expri­mă mulţumiri tuturor secţiunilor Sfatului Negustoresc care in perfectă unitate de vederi conlucrează la propăşirea şi ridicarea clasei negu­storeşti. D. N. S. PENESCU propune ca biroul de studii al Sfatului Negu­storesc să întocmească din timp lu­crările necesare asupra probleme­lor ce preocupă comerţul. D. I. DUMITRESCU MILITARI a­­rată că actualul guvern îmbrăţişea­ză nevoile comerţului şi industriei carei până acum au fost tratate in modul cel, mai vitreg, îşi exprimă credinţa că in viitor legiuirile cu caracter economic nu vor fi întoc­mite fără consultarea claselor in­teresante, evitându-se consecinţele dezastruoase de până acum in dauna economiei nationale. D. GH. ENE FILIPESCU spune că impozitul pe lux şi cifra de afaceri nu mai poate fi suportat de mese­riaşi şi comercianţi şi complicatele formalităţi cerute de lege lasă pe contribuabili la o permanentă şica­­nare din partea organelor insărci­r­na­te cu încasarea acestui impozit. Cere să se intervină pentru suspen­darea acestui impozit. Mai vorbesc d-nii Bărbulescu-Foc­­şani, Korguly-Tulcea, Andrei Maior- Satu Mare, Golman-Mizil, Stănescu- Câmpina, Opran-Băileşti, Iroftescu- Negru Vodă, Petrescu Urziceni şi alţii cari fac diferite propuneri in legătură cu revendicările comerţu­lui şi cu acţiunea ce trebuie între­prinsă de Sfaturile Negustoreşti pentru revendicarea acestor pro­­­bleme. D-nii A. Axenfeld, Eremia Mun­tenescu, Scerer, membri ai Camerei de comerţ arată că in urma inter­­venţiunilor făcute de Camera de comerţ şi Sfatul Negustoresc, d. mi­nistru de finanţe a dispus anularea amenzilor aplicate in mod arbitrar comercianţilor din sectorul Verde pentru presupuse contravenţiuni la legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri. ALEGERILE SENATORIALE D. CHR. STAICOVICI face rezu­matul celor discutate, după care a­­dunarea desemnează la alegerile senatoriale ale Camerilor de comerţ pe d-nii Niculescu-Ritz la Iaşi şi Apostol Popa la Galaţi, urmând ca celelalte candidaturi să fie desem­nate de comitetul Sfatului. Se hotă­­reşte ca o delegaţie să se prezinte d-lui prim ministru şi miniştrilor de resort pentru a le înmâna me­moriile cuprinzând doleanţele ne­gustorilor și industriașilor. Ciocnire intre un tren şi un automobil BERLIN, 28 (Rador). — La o trecere de nivel în apropiere de co­muna Neuendorf, un tren de marfă a ciocnit un automobil. Sunt doi morţi şi cinci răniţi. Profund îndureraţi: Dobriţa, so­ţie; Ioan Bătăturescu şi copiii, frate şi nepoţi; Ioana Vrânceanu şi lt.­­col. Gh. Vrânceanu, soră şi nepot; Sabina, loan, Mircea, Nina, sublocot. George Grigorescu, Pantazi, Marioa­­ra Margareta şi Liliana căp. Bătă­turescu, Marcella Spiru şi Georgetta Stoenescu, Nae, Dorica, George şi Ionel Bătăturescu, Heraclie, Toiui şi Romeo maior Chiricuţă, Dan, Eleo­nora şi Ginel căp. Bătăturescu, Sil­via Bătăturescu şi Lola Bobescu, Florica şi Aurel Popescu, Jenny, Io­nel şi Margareta Bătăturescu, fiice­, fii, nurori, gineri, nepoate şi nepoţi , precum şi familiile Bătăturescu, col. Georgescu, Sardelly, anunţă în­cetarea din viaţă a scumpului lor Dumitru Bătăturescu in vârstă de 78 de ani veteran din războiul 1877—78, de­corat cu ordine româneşti şi străi­ne. înhumarea are loc Miercuri 29 Noembrie, în cavoul familiei, din comuna Grebăn, jud. R. Sărat.

Next