Adevěrul, ianuarie 1934 (Anul 48, nr. 15335-15359)

1934-01-01 / nr. 15335

Presa elveană spune adevărul desre Ungaria GENEVA, 29 (Rador), parul „Nationalzeitung“ din Rapubli­­că un important editoriu care combate teza revizionist un­gar. Ziarul scrie : „Se petrec în Europa a Utrală lucruri cari, ca şi în 1914 Putea provoca reacţiuni importa La Budapesta,­Goemboaghio­­tantul lui Mussolini, joardul u­­nui von Papén, dar ar vi să ră­mână în acelaş timp şi Fer. Greutăţile lui sporesituaţia sumbră din Ungaria mă* ne­­mulţumirea şi în propriulrtid al lui Goemboes se manife rezis­tente. Cauzele particulare se ugă în Ungaria cauzelor genera­le cri­zei. Ele derivă din situaţia ipoiată a ţării guvernată de feti şi de corupători, cari joacă a cartea revizuirii, deşi o Ungarii tregită ar cuprinde din nou 11 nane de străini despuiaţi de drefile lor şi prin aceasta nu ar fi ei mai bogată, nici mai fericită azi. Nu numai că Ungaria, ce e să­racă, continuă să aparţini câteva duzini de familii „istoric dar ea cheltuieşte pentru spioni pentru propagandă şi pentru lamente secrete sume , aşa de man­cat es­te total ruinată. Este secretul lui Polielle: în Ungaria s’a organizat statul mi­litar, general, obligatori pe care tratatul de la Trianon îl irzice. Declaraţiile ministrului afaceri străine al României, Tu­ricu: „Re­vizuire înseamnă războit provo­cat în Ungaria o reacţii vie. Ca argument impotrî acestei declaraţii, Goemboes­er­vă în mod naiv că făptui că garia re­clamă revizuirea, dovedte că nu voeşte război. Ii putem face concesiia să cre­dem că Ungaria preiei să cuce­rească fără război ferit de ce am­biţionează, cu atât mai mit cu cât Ungaria este astăzi preilabă pen­tru a face un război îtra micii înţelegeri. Dar acei aleltor state ar fi distruse din caii Ungariei, cari ar pierde pe conetenii lor, nu se gândesc de­loc­­renunţare. Renunţarea la teritorii şi nu nu­mai o atitudine unică istorie, dar ea ar fi contrarie oricei psiho­logii naţionale. Totuşi, Ungaria se imponează la această iluziune şi noi acei a­­meninţaţi distrug acel miraj, Un­garia întreagă se reltă, cura o face azi, contra lui Tifescu. In adevăr, ameni­rea care o constituie în mod perment Unga­ria, a întărit Mica Inţigere. Mica înţelegere are°r vcirea de a avea doi oameni de at de o an­vergură mult mai mă decât oa­menii de stat ai marii puteri, că­rora Mussolini le aceia o impor­tanţă mult prea mari Aceşti doi oameni de stat sunt: Titulescu şi Beneş. Din punct de vedere istoric nu se poate vorbi de „fericire“. Statele care sunt în ascensiune, găsesc tocmai asemenea oameni. Şi nu e deloc nevoie ca aceşti oameni să fie dictatori, în jurul că­rora, să se legene cădelniţe cu tă­mâie. Titulescu a făcut sforţări de a creia o uniune balcanică, care ar exista ca organism independent pe lângă Mica înţelegere. Ideia fundamentală este de a împiedica imixtiunea egoistă şi im­perialistă a marilor puteri. Aceasta este o ideie fertilă şi binecuvân­tată. Cu cât statele mici şi mijlocii se vor organiza, cu atât mai repede ele vor fi asigurate că nimeni nu se va servi de ele, unele împotriva al­tora. Nu trebuie niciodată să uităm că mai mult de 160 milioane europeni locuesc în aceste state mici şi mij­locii, că aceşti oameni nu sunt oa­meni de clasa doua şi că, în conse­cinţă, nimeni nu poate recunoaşte dreptul statelor mai bogate în popu­laţie şi mai tari milităreşte să le pună sub tutelă şi să Ie impună voinţa lor. Totuşi aceasta este ideia funda­mentală a planului Mussolini-Sistemul fascist nu poate înţelege rezistenţele morale şi în chip natu­ral, o asemenea concepţie trebuie să provoace rezistenţă la popoarele libere şi democratice. Să sperăm că Anglia va pricepe situaţiunea. In adevăr, ce ar gândi englezii, dacă puteri străine ar decide că trebuie să se recunoască indepen­denţa Irlandei, sau liberarea Egip­tului şi Indiilor? Pentru ce ceiace nu-i bun pentru englezi ar trebui să fie admisibil pentru slovaci, de pil­dă ? Chestiunea nu este de a se şti dacă în 1919 s’au tras hotarele în chip rău sau cu ură. Nu se poate remedia această si­tuaţie cincisprezece ani mai târziu, comiţându-se o a doua greşală şi mai mare, în împrejurări cu totul deosebite din punct de vedere na­ţional şi economic. Singura chestiune care se pune este următoarea: cum se poate e­­vita un nou război? Cum se poate da statelor noui sentimentul de sta­bilitate care le va asigura creditul, securitatea şi imboldul la muncă? La această întrebare nu este de­cât un singur răspuns. Nu se poate ajunge la ţelul dorit, prin revizuire, ci dimpotrivă prin asigurarea că nu va fi revizuire. Ţările dezavantajate, ca Ungaria, ar pute să obţină concesiuni econo­mice şi recunoaşterea drepturilor minorităţilor lor. TRATAIVELE COMERCIALE ANILO-SOVI­ETICE LONDRA, 29 (Eiopapress). Tratativele comercale între Anglia și Rusia au fost relua­te de astă dată la Moscova. Ele sunt condus personal de către d. Litvini, comisa­rul afacerilor extene și de ambasadorul englez lordul Chilton. Se afirmă că cele mai mari dificultăţi au şi fost deja înlă­turate, astfel încât tratativele se vor termina foarte curând şi în mod favorabil. GRAVE AGIPM Halle IA ATENA ATENA, 29 (Eropapress) Atena a trăit aseră câteva ore de mare agitaţi. Pe neaş­teptate locuinţa d-lui Venize- Ios a fost înconjurtă de de­tectivi, de agenţi de poliţie şi de jandarmi sub conducerea şefului siguranţei. Această măsură a provocat o enormă sesizaţie şi numeroşi deputaţi din opoziie au inter­pelat astăzi guvenul, cerân­­du-i socoteală pentru aceste măsuri. Primul ministru Tzaldaris a declarat în răspunsul său că guvernul a fost nevoit să ia măsuri de precauţ­ne pentru a împiedica un atac împotri­­v­­­va casei d-lui Venizelos. D-sa a arătat că un grup de ofiţeri, concediaţi pe timpul guvernu­lui d-lui Venizelos au pregătit un atac împotriva casei aces­tuia, sub conducerea unui maior. Opoziţia afirmă însă că gu­vernul nu spune adevărul şi că vrea numai să-l intimideze pe d. Venizelos pentru ca să-l facă să părăsească Grecia. Se vorbeşte de posibilitatea unei schimbări de guvern, în sensul ca actualul ministru de războiu, generalul von Lil­lis să ia preşedinţia de consi­liu şi să proclame starea de asediu. CAMPIONATUL DE ŞAH AL ROMÂNIEI Joi 28 Decembrie s-au terminat concursurile eliminatori ale cam­pionatului naţional de şah, la se­diul Cercului de Şah C. F. R. din Bucureşti. Au luat parte 20 şahişti împărţiţi în 4 grupe. Rezultatul este următorul: Grupa I: 1) Tom­a Popa cu 4 pun­­cte; 2) H. Silberman cu 2 puncte; 1) Tr­aian Ichim cu 2 puncte; 4) E. Jaspar cu 1 jum. puncte; 5) A. K­umblatt cu jum. punct. Grapa II: i) j Mendelssohn cu l jum. puncte; 2) M. Davidsohn cu 1 jum. puncte; 3) C. Gheorghiu 2 um. puncte; 4)­­ Lernovici cu 2 puncte; 5) St. Chele.?, cu jum. pun­te. Grupa III: 1) St. Marton cu 3 pun­­ce; 2) B. Ban cu 3 puncte; 3) Dr. leni Proca cu 2 jum. puncte; 4) G. Alexandrescu cu 1 jum. puncte; 5) Itelkca cu nici un punct. Grupa IV: 1) M. Wechsler cu 3 punete; 2) E. Negrițac cu 3 puncte; 1) Dig. H. Taubmann cu 2 jum. puncte; 4) A. Pikier cu 1 punct; 5) ing. Ponomarev cu 1 jum. puncte. Primii doi din fiecare grupă in­tră în concursul final, alături de marele maestru Rudolf Spielman şi de maeştrii români, Al- Tyroler, dr. I. Balogh şi St. Erdély. Participarea la acest campionat a „ G ross m e is te r - u l u i ” Spielmann va da un viu impuls mişcării şahiste române. Concursul final pentru cam­pionatul naţional de şah începe Du­­minică 31 Decembrie ora 9 dim. în s­ala de bibliotecă a Camerei de co­merţ (Str. Bursei No. 2). Laude neprecupeţite se cuvin d-lui ing. A. Kery, preşedintele cer­cului de şah C. F. R., care a depus cea mai vie activitate pentru or­ganizarea acestui campi­omat. Negr. iari industriaşi con­damnaţi in Germania BREMA, 29. (Rador). — Azi s’a dat sentinţa în procesul fraţilor La­­husen, directorii marelui consorţiu „Nordwolle“, al cărui faliment frau­dulos a provocat în cursul verii 1931 prăbuşirile marilor bănci ger­mane. Karl Lahusen a fost condamnat la cinci ani închisoare şi 50.000 mărci amendă. Heinz Lahusen a fost condamnat la doi ani şi nouă luni închisoare şi 20.000 mărci a­­mendă. Falimentul acestui consorţiu a fost unul din cele mai răsunătoare pe care le-a cunoscut economia germa­nă. ADEVĂRUL COLEGIILE RESTRÂNSE DAU GUVERNULUI UNANIMITĂŢI O nouă dovadă a superiorităţii va­tului universal Azi au loc ultimele alegeri la co­legiile Camerelor de comerţ, indu­strie, agricultură şi muncă, precum şi la universităţi. Cum nu e vorba în total decât de 20 de senatori, se poate spune că avem de pe acuma în fața noastră imaginea viitorului parlament. Despre alegerile la Cameră am vorbit în ziarul nostru. Am arătat că s-au făcut abuzuri, de prisos chiar din punctul de vedere al in­tereselor guvernului. Din rezulta­tele obținute se poate vedea că partidul liberal făcând alegeri rela­tiv curate, ar fi putut obţine cota de 40 la sută şi deci ar fi avut o ma­joritate suficientă pentru a guverna în linişte. Fie de teama unui risc periculos, fie din dorinţa organizaţiilor locale de a face să reuşească şi ultimii de pe listă, s’au făcut însă abuzuri, cari n’au avut alt rezultat practic decât că au dat guvernului un plus de 20 sau 25 de mandate, de care nici n’avea nevoe . In schimb au luat parlamentului autoritatea pe care i-ar îi dat-o conştiinţa gene­rală că este un parlament cores­punzând voinţei naţionale, au în­vrăjbit la paroxism partidele de opoziţie şi au dat arme propagan­dei maghiare. * Să vedem acum ce s’a petrecut la Senat. Alegerile la colegiul uni­versal n’au dat prilej la prea multe reclamaţii. Aceste alegeri având loc abea două zile după cele de la Ca­meră, corpul electoral s’a lăsat in­­presionat de rezultatele obţinute la Cameră. Având în vedere faptul că la Senat lipsesc alegătorii tineri, cei mai dispuşi să reziste presiuni­lor administraţiei, ţinând socoteală­­şi de demoralizarea candidaţilor o­­pozanţi şi, în fine, la Senat neexis­tând representarea proporţională, lupta s’a dat fără avânt şi rezul­tatul a putut fi scontat dinainte. Cum în nici un judeţ din ţară, nici un partid nu avusese la Came­ră majoritatea absolută, era sigur dinainte că opoziţia nu va avea succese la Senat. In adevăr, n’au reuşit de cât trei opozanţi, candi­daţii maghiari din judeţele în cari populaţia maghiară formează ma­joritatea absolută, iar alegătorii ro­mâni sunt împărţiţi în mai multe partide. Adevărata luptă s’a dat la cole­giul consiliilor comunale. Nu pen­tru că e mai importantă lupta elec­torală într’un colegiu restrâns. Din contră. Experienţa a arătat că sin­gura garanţie împotriva atoputer­­niciei guvernamentale este la noi, votul universal. Faţă de un corp e­­lectoral de zeci de mii de alegători, administraţia nu poate comite atâ­tea abuzuri, în­cât să împiedice cu totul opoziţia de a intra în parla­ment. Cu mult mai uşoară este si­tuaţia guvernului la colegiile res­trânse. Fiind vorba de câteva sute de alegători — numai în judeţele cele mai mari numărul alegătorilor se urcă la două, cel mult trei mii — el are diverse posibilităţi: promi­siuni, avantagii personale, amenin­ţări, forţa etc. In principiu deci, la colegiul re­strâns al consilierilor comunali si­tuaţia guvernului ar trebui să fie mult mai tare. Cu toate acestea partidul naţional-ţărănesc şi-a pus toată nădejdea în aceste alegeri, cari, în condiţii normale trebuiau să dea un succes mare. Căci drep­tul de vot îl au consilierii comu­nali aleşi în timpul guvernării na­­ţional-ţărăniste. La aceste alegeri liberalii nu obţinuseră de­cât cinci­mea în o parte din comune, nici măcar atâta în alte comune. Se poate spune că din 100 alegă­tori ai colegiului consiliilor comu­nale, 70 sunt membri ai partidului naţional-ţărănesc. Este deci natural că acest par­tid se bizuia mult pe alegerile de eri. Aşa se face că acei fruntaşi ai partidului cari n’au şanse prea mari să se aleagă la Cameră, au candidat pentru Senat la acest co­legiu. Astfel se explică de ce d. G. G. Mironescu a candidat ori la Fă­găraş, de ce d. Madgearu îşi pu­sese candidatura la R.­Sărat, dar a renunţat pentru că a fost ales în Cameră, de ce a luptat d. D. R. Ioa­­niţescu la Vlaşca cu intenţia să op­teze pentru Senat, ca să treacă d-lui Cartojan locul de la Cameră, etc. Speranţele naţional-ţărăniştilor ar fi fost îndreptăţite, dacă alegerile ar fi fost libere. Cea mai bună dovadă o avem din alegerile din 1928. Cu toată imensa popularitate a naţional-ţărăniştilor din acea vreme, cu toată psicoza na­ţional-tar­ănistă care pusese stăpâ­nire pe ţară, la alegerile colegiului consiliilor comunale, liberalii au reu­şit în peste 20 de judeţe, pentru că atunci alegătorii erau consilierii li­berali. Şi totuşi ori rezultatul a fost, cum vam văzut: în toată ţara au reuşit trei naţional-ţărănişti şi trei conservatori ne­com­bătuţi de guvern. In toate celelalte locuri a reuşit guvernul. In unele judeţe, rezultatul atât de favorabil guvernului este cu to­tul surprinzător. Nimeni nu va pu­tea înţelege cum de a căzut d. G. G. Mironescu la Făgăraş. Reuşita d-sale era atât de sigură, în­cât fi­nele ziare adversare atât liberali­lor cât­ şî naţional-ţărăniştilor şi vrând să lovească în ambele par­tide, au şi anunţat că s’a încheiat un acord secret pentru ca să se a­­leagă d. Mironescu. In realitate, de vreme ce condu­cerea regională ardeleană a parti­dului naţional-ţărănesc a oferit d-lui Mironescu un loc, se înţelege că nu i-a dat decât unul sigur. In judeţul Făgăraş marea majoritate a consilierilor este compusă din na­­ţional-ţărănişti. Şi, opoziţia n’a avut de luptat, în cazul de faţă, nici cu greutăţile materiale inerente luptei ei electorale. D. Mironescu a participat perso­nal la lupta electorală şi de­sigur că a pus la dispoziţie autobuzele necesare transportului alegătorilor, imprimatele cerute de propagandă etc. Şi cu toate acestea a căzut, cum a căzut d. Costăchescu la Iaşi, cum a căzut candidatul de la R. Sărat, etc. De altfel, acest rezultat putea fi prevăzut de alaltăeri, când candi­daţi ca d. D. R. loaniţescu, Popescu lorica au fost siliţi să se retragă pentru a salva consilierii de urgia ce se năpustise asupra lor. Pentru a nu ştiu câtea oară ne punem întrebarea ce interes va fi având guvernul să tolereze astfel de alegeri, întrucât ar fi fost peri­clitată situaţia sa, dacă în Senat ar fi intrat d. G. G. Mironescu şi nu d. Romulus Tail­an, un om cum se cade, dar lipsit de cunoştinţele ne­cesare pentru a-şi putea susţine chiar propriile sale interese ? Sau dacă Iaşul ar fi fost reprezentat prin d. Costăchescu și nu prin d. Diaconescu ? Sunt exagerări din acelea cari pot face cel mai mare rău unui gu­vern. Rezultatul alegerilor de la­ colegiul restrâns al con­siliilor comunale prezintă importanţă şi ca chestiu­ne politică de ordin gene­ral. El este cel mai puter­nic argument împotriva sistemului electoral al co­legiilor restrânse, cum îl doresc azi corporatiştii. Am avut ori alegerea u­­nei corporaţii, a consilie­rilor comunali. Rezulta­tul: foarte mulţi dintre dânşii s’au vândut, pur şi simplu, guvernului. In toate judeţele au fost consilieri de aceştia cari s’au prezintat prefectului şi au declarat că votează­ cu guvernul, dacă vor fi lăsaţi în funcţie. Alţii, s’au lăsat intimi­daţi. Iar unde nu s’a pu­tut obţine nimic prin mij­loace blânde, s’a recurs la violenţe. Şi consilierii co­munali n’au avut­ curajul, nici energia, nici demni­tatea să reziste. In Camera aleasă prin sufragiul universal cu re­prezentanţa minorităţi­lor, vom avea, cu toată prima dăruită guvernu­lui, o opoziţie care să re­prezinte aproape toate curentele. In Senat, unde lipseşte reprezentanţa proporţională şi unde a­­proape jumătate din se­natori sânt aleşi de cole­gii restrânse, vom avea aproape exclusiv devotaţi ai guvernului. Opoziţia abea va fi reprezentată prin câţiva membri, scă­paţi din întâmplare prin plasa influenţei guverna­mentale. Rep. : Japonezii vor să mă­rească Manciuria LONDRA, 29 (Rador).­­ Se crede că guvernul japonez ar fi remis guvernului britanic un ra­port prin care se cere ca o parte din Mongolia să fie anexată sta­tului Manciukuo. In raport se spune că Mongo­lia orientală aparţine istoriceşte şi economiceşte Manciuriei și că este normal ca această parte a Mongoliei să fie atribuită statu­lui Manciurie. Botezul fiului principesei Yolanda ROMA, 29. (Rador). — La Tu­­rino a avut loc la vila contelui Calvi Bergolo botezul fiului contesei Yo­landa, fiica cea mai mare a suve­ranilor Italiei, și al contelui Calvi Bergolo. Botezul s’a celebrat în prezenţa reginei Italiei, prinţului de Piemont şi principesei Maria de Savoia. Copilul a primit numele de Petru- Francois. Nașă a fost principesa Maria de Savoia. CONCENTRAREA AURULUI AMERICAN ii nmnu­stitiiiin Dispoziţiile unui WASHINGTON, 29 (Ra­dor) . — Astă-noapte s’a publicat un decret prin care se ordonă ca tot au­rul deţinut de particulari în Statele Unite să fie de îndată predat trezore­riei. Se admit excepţii nu­mai pentru aurul în lin­­g­uri deţinut cu autori­zaţia Băncii Federale de Rezerve, pentru manete rare din colecţiile numis­maţilor, pentru obiecte de aur a căror valoare nu trece de 109 dolari, pen­tru aurul destinat necesi­tăţilor profesionale şi pentru depozitele pose­date de Băncile federale de rezerve, decrst preşedinţia! FEDERALA MUNCITORILOR AMERICANI BOICOTEAZĂ iar germania PARIS, 29 (Rador). — Agen­ţia „Havas” anunţă din Was­hington: D. William Green, preşedin­tele lui „American Federation Labor”, printr’un mesagiu a­­dresat tuturor muncitorilor a­­mericani, cere boicotarea din nou a produselor germane. El cere ca boicotul votat în Oc­tombrie trecut de Federaţie, să fie făcut imediat efectiv. „Boicotarea produselor ger­mane, scrie d. Green, ar trebu să continuie până ce guvernul german va recunoaşte dreptul muncitorilor germani de a se organiza în sindicate inde­pendente după bunul lor plac şi până atunci când Germania va înceta politica de persecu­ţie faţă de poporul israelit”. Hitlerismul—din punct de vedere al psihologiei colective O profundă nelinişte, o nepotoli­tă îngrijorare pentru ziua de mâi­ne frământă societatea actuală. In corul mizeriei generale, milioane de şomeri scâncesc imprecaţii către soarta atât de crudă. De la ţăranul sărăcit de catastro­fala scădere a preţului produselor pământului; dela funcţionarul cu salariul fărâmiţat; dela profesionis­tul neasigurat de o cât de modestă subsistenţă; dela negustorul în su­ferinţă concordatara, până la lati­fundiarul cu depozite bancare vola­tilizate şi veniturile micşorate, —în­treaga omenire se sbate în ghiare­e anxioase ale depresiunei materiale şi morale. O cumplită criză sufletească du­blează şi amplifică criza materială a umanităţii. S’a scurs peste un deceniu şi o­­menirea trăeşte încă complicaţiile morale ale nefericitului războiu. In războiu se glorifică crima și jaful. Atât de regresivă e starea su­fletească ce-o provoacă războiul, a­­tât de uluitoare e inferorizarea spirituală a crudului Moloh, încât, după valorile edictate de catehis­mul războiului, — criminalul de rând devine eroul omenire! însân­gerate ! In zale de războiu se redeşteap­­tă şi promovează omul primitiv din noi’ — trogloditul cavernelor, in­hibiţiile morale şi achiziţiile inte­lectuale dispar temporar, pentru că impulsiile instinctive, crude şi in­toleranţe să răbufnească. Războiul a reactivat sufletul ar­haic, instinctiv. Revenită din tran­şee, omenirea a trebuit să-şi repri­me impulsiile sângeroase, să se rea­dapteze disciplinei morale a socie­tăţii. Acest dualism contradictoriu care constitue expresia sufletului om­e­­nesc: viciul — supravieţuire arhai­că a sufletului rasei — şi virtutea — achiziţie firavă, superficială a civi­lizaţiei, — se manifestă camuflat şi în timp de pace. Voiu da un singur exemplu: Astfel, în mulţimea care manifes­tează violent pe stradă, indivizii componenţi luaţi in mod izolat, pot fi oameni cultivaţi, ale căror ma­niere şi reacţiuni izolate exprimă uneori o eflorescentă civilizaţie. Mul­ţimea manifestantă se comportă însă barbar, prin redeşteptarea in­disciplinei, intoleranţei şi cruzimei latente — ancestrale — integrate în profunzimile structurale ale sufle­tului omenesc. Această redeşteptare a sufletului instinctiv nu cunoaşte moderaţia, echilibrul, îndoiala, au­­to-critica, ci se manifestă explosiv, violent, barbar, impulsiv, — carac­teristic sufletului primitiv. Gravele evenimente­­ din Germa­nia: scene de cumplită groază, umilinţă şi tortură omenească, — întreg cortegiul însângerat al sa­dismului hitlerist, — fac pe mulţi să se întrebe: Cum este posibil ca tocmai Germania, care a avut un rol atât de covârşitor în destinele progresului, culturii şi civilizaţiei o­­meneşti, — să cadă pradă anarhiei instinctelor fratricide, să se trans­forme în arena socială a ruinei şi jafului? Răspunsul e foarte simplu: Sufletul omenesc nu este o uni­tate psihologică. Cultura şi civili­zaţia înobileazâ numai păturile su­perficiale­ ale sufletului omenesc. In profunzimile­­sufletului uman dor­mitează aceleaşi insticte crude, ne­­potolite,­­ animale. Nu există o in­­terpenetraţiune, o fuziune şi deci nu este posibil o neutralizare, o a­­nihilare între straturile instinctive, amorale, asociale, şi cele civilizate, moral­ -cegale ale sufletului ome­nesc. Cu cât postulatele morale ale i­­ . ri. do-to-tele cultur­i sunt mai intim integrate structurii poli­­tico-sociale, cu cât valorile morale a­­le ambiantei colective sunt mai stră­lucitoare, — cu atât patrimoniul instinctiv — animal — al indivizilor­­ este mai Înăbușit, nesatisfăcut și sa­crificat idealului colectiv de egali­tate şi justiţie socială. Sufletul ins­tinctiv se conduce după criterii afec­tive de satisfacţie egoistă. Sufletul instinctiv constitue substratul sufle­tului­ omenesc şi este independent de faţada exterioară, a sufletului social, retuşat, estetizat şi ab­ruizat sub in­fluenţa civilizaţiei şi a legislaţiei so­ciale. Reacţiunea instinctivă a sufletului ancestral, va­ fi cu atât mai mare şi mai nepotolită, cu cât represiunea socială a satisfacţiilor instinctive, individuale a fost mai mare. Recrudescenţa instinctivă, ances­­strală, teutonă care e la baza anar­hismului politico-social din Germa­nia, nu constitue un îndreptar şi­ o reacţiune firească a crizei economi­ce în care se sbate omenirea. Solu­ţionarea crizei economice concen­trează efortul intelectual al experi­enţelor politico-sociale, nici de­cum aportul afectiv — instinctiv — al generaţiilor originare, ancestrale. Cruzimea politico-socială din Ger­mania actuală, nu poate fi nici ex­presia ideologiei patriotarde, hitle­­riste, căci patriotismul nu înseamnă lupta fratricidă dintre diversele frac­ţiuni politice sau distrugerea na­ţionalităţilor şi raselor diferite. Hitlerismul nu este decât o actua­lă proiecţie politico-socială a barba­riei epocelor ancestrale ale poporu­lui german. Hitler este o reincarnare, un de­mon sadic de transmigraţiune an­cestrală, — în secolul al XX-lea! Dr. Justin Neuman Paging 3-a Conferinţa Mi­cii înţelegeri va dura patru zie BELGRAD, 29. — Euro­pa press). — Astăzi s’a ter­minat discuţiunile între Belgrad, Sant Moritz şi Praga pentru stabilirea programului conferinţei consiliului permanent al Micii Înţelegeri. Urmând să fie discutate foarte multe probleme de mare importanţă, s’a de­cis ca conferinţa să dure­ze de astă-dată patru zile şi anume dela 8 până la 1l Ianuarie. Se vor discuta în special ultimele evenimente con­tinentale şi se crede că in comunicatul Micii­ înţele­geri se va arăta de astă­­dată în mod lămurit şi punctul de vedere faţă de acţiunea pentru reorgani­zarea Societăţii Naţiuni­­lor. ______ Itaglia şi negocierile in Germania LONDRA. 29. (Rador). — Agenţia „Reuter‘ ‘anunţă: Din sursă autorizată se desminte zvonul emanând din Paris că gu­­vernul britanic va trimite Germa­­niei o notă cu privire la negocierile de dezarmare. DEZORDINI­SIVE LA BUENOS­ BUENOS AIRES 2S (Rador). Ziarul „La Nación” anunţă că poliţia din Buenos Aires a a­­restat 60 indivizi bănuiţi de a pregăti o mişcare revoluţiona­ră. La Rosario, mai multe gru­puri de agitatori au încercat să pună mâna pe subprefectu­­ra locală, pe cazarma pompie­rilor şi diferite comisariate de poliţie. Detaşamente de poliţişti au respins pe manifestanţi. In ciocnire numeroşi manifes­tanţi au fost grav răniţi. Tot la Rosario un grup de partizani ai d-lui Irigoyen au aruncat bombe dintr’un auto­camion în faţa cazărmi­ poli­ţiei. Comandantul cazărmii a fost rănit. Deoarece cazarma a fost atacată şi de alţi mani­festanţi, poliţia a deschis fo­cul asupra lor. Lupta a durat o oră. Se crede că sunt 20 morţi, şi numeroşi răniţi. Un alt grup numeros de par­tizani ai d-lui Irigoyen au în­cercat să ia cu asalt arsenalul Puerto Borghi pentru a pune mâna pe arme. Şi aci poliţia a respins pe atacatori care au avut numeroase pierderi. Toate î legău­ri telefonice între Rosaio şi celelalte loca­lităţi din împrejurimi sunt tă­iate. Guvernul a luat măsuri pentru a trimite trupe la Ro­sario, în vederea unor noui dezordini. REVOLUŢIA IA PROPORŢII BUENOS-AIRES 29 (Rador). După o ştire din Santafe un grup de radicali a încercat să pună mâna pe comisarul de poliţie din localitatea El Or­­tondo. Agenţii poliţiei au reu­şit însă să respingă pe rebeli. In cursul luptei a fost ucis u­­nul dintre radicali. Până acum elementele ex­tremiste au reuşit să cuce­rească localităţile Bella Vista şi Alber. Il BUENOS AIRES, 29. (Rador).­­ In capitală domneşte nelinişte gene­rală, provocată de svo­­nuri de agitaţie. Se pre­tinde că guvernul ar fi descoperit o vastă con­spiraţie. In cursul nopţii, minis­trul internelor a lucrat la prefectura de poliţie. Tot personalul poliţie­nesc este concentrat. Două brigăzi de infante­rie sunt consemnate în cazărmi, pentru a fi gata la orice eventualitate. Puternic incendiu la Buzău A ARS CLĂDIREA SOCIETĂŢII PETROLIERE ROMÂNO-BELGIANA BUZĂU, 29. — Eri a fost distrusă de un incendiu întreaga clădire cu toate instalaţiile de electricitate a uzinei societăţii petroliere Româno, belgiană din comuna Arbanaşi. Cu toată munca depusă de perso­­natul schelei, locul nu a putut­­ lo­­calizat. Pagubele se cifrează lei a­­uroapa un milion lei. Incendiul a izbucnit, din cauza neglijenței unor lucrători de schimb. Postul de jandarmi cercetează. Cât plăteşte America pentru aurul confiscat WASHINGTON, 29 (Rador).— Potrivit decretului publicat astă­­noapte de către preşedintele Ro­osevelt, prin care aurul deţinut de particulari va trebui sa fie predat trezoreriei, preţul fixat pentru cumpărăturile de aur, la ghişeurile Trezoreriei, este de 20.67 dolari uncia. ---------, -----, cu următorul sumar: a=------- ■ ■■■ . U­N AN DE RADIO Hoinăreli de Revelion — Prin eter şi... pe jos -Numărul auditorilor din Europa Radio vindecă surzenie Intre ştiinţă şi fantezie: Sclavul în noaptea de revelion (Schiţă radiofonică) AVEŢI VOCE RADIOGENICA? Incvafiunile radiotechnicei In 1933 ^1WeSWWWWWWWWWMWWWWWWWWMWWWWWMWMWWWWW Sfaturi practice.— De vorbă cu cititorii.—Actualități radiofonice. Programul posturilor europene pe suptdmâna 31 Decembrie - 6 ianuarie £ Pagini -îfc Numeroase clişee t-reful 7 L®£

Next