Adevěrul, ianuarie 1934 (Anul 48, nr. 15335-15359)
1934-01-01 / nr. 15335
Presa elveană spune adevărul desre Ungaria GENEVA, 29 (Rador), parul „Nationalzeitung“ din Rapublică un important editoriu care combate teza revizionist ungar. Ziarul scrie : „Se petrec în Europa a Utrală lucruri cari, ca şi în 1914 Putea provoca reacţiuni importa La Budapesta,Goemboaghiotantul lui Mussolini, joardul unui von Papén, dar ar vi să rămână în acelaş timp şi Fer. Greutăţile lui sporesituaţia sumbră din Ungaria mă* nemulţumirea şi în propriulrtid al lui Goemboes se manife rezistente. Cauzele particulare se ugă în Ungaria cauzelor generale crizei. Ele derivă din situaţia ipoiată a ţării guvernată de feti şi de corupători, cari joacă a cartea revizuirii, deşi o Ungarii tregită ar cuprinde din nou 11 nane de străini despuiaţi de drefile lor şi prin aceasta nu ar fi ei mai bogată, nici mai fericită azi. Nu numai că Ungaria, ce e săracă, continuă să aparţini câteva duzini de familii „istoric dar ea cheltuieşte pentru spioni pentru propagandă şi pentru lamente secrete sume , aşa de mancat este total ruinată. Este secretul lui Polielle: în Ungaria s’a organizat statul militar, general, obligatori pe care tratatul de la Trianon îl irzice. Declaraţiile ministrului afaceri străine al României, Turicu: „Revizuire înseamnă războit provocat în Ungaria o reacţii vie. Ca argument impotrî acestei declaraţii, Goemboeservă în mod naiv că făptui că garia reclamă revizuirea, dovedte că nu voeşte război. Ii putem face concesiia să credem că Ungaria preiei să cucerească fără război ferit de ce ambiţionează, cu atât mai mit cu cât Ungaria este astăzi preilabă pentru a face un război îtra micii înţelegeri. Dar acei aleltor state ar fi distruse din caii Ungariei, cari ar pierde pe conetenii lor, nu se gândesc delocrenunţare. Renunţarea la teritorii şi nu numai o atitudine unică istorie, dar ea ar fi contrarie oricei psihologii naţionale. Totuşi, Ungaria se imponează la această iluziune şi noi acei ameninţaţi distrug acel miraj, Ungaria întreagă se reltă, cura o face azi, contra lui Tifescu. In adevăr, amenirea care o constituie în mod perment Ungaria, a întărit Mica Inţigere. Mica înţelegere are°r vcirea de a avea doi oameni de at de o anvergură mult mai mă decât oamenii de stat ai marii puteri, cărora Mussolini le aceia o importanţă mult prea mari Aceşti doi oameni de stat sunt: Titulescu şi Beneş. Din punct de vedere istoric nu se poate vorbi de „fericire“. Statele care sunt în ascensiune, găsesc tocmai asemenea oameni. Şi nu e deloc nevoie ca aceşti oameni să fie dictatori, în jurul cărora, să se legene cădelniţe cu tămâie. Titulescu a făcut sforţări de a creia o uniune balcanică, care ar exista ca organism independent pe lângă Mica înţelegere. Ideia fundamentală este de a împiedica imixtiunea egoistă şi imperialistă a marilor puteri. Aceasta este o ideie fertilă şi binecuvântată. Cu cât statele mici şi mijlocii se vor organiza, cu atât mai repede ele vor fi asigurate că nimeni nu se va servi de ele, unele împotriva altora. Nu trebuie niciodată să uităm că mai mult de 160 milioane europeni locuesc în aceste state mici şi mijlocii, că aceşti oameni nu sunt oameni de clasa doua şi că, în consecinţă, nimeni nu poate recunoaşte dreptul statelor mai bogate în populaţie şi mai tari milităreşte să le pună sub tutelă şi să Ie impună voinţa lor. Totuşi aceasta este ideia fundamentală a planului Mussolini-Sistemul fascist nu poate înţelege rezistenţele morale şi în chip natural, o asemenea concepţie trebuie să provoace rezistenţă la popoarele libere şi democratice. Să sperăm că Anglia va pricepe situaţiunea. In adevăr, ce ar gândi englezii, dacă puteri străine ar decide că trebuie să se recunoască independenţa Irlandei, sau liberarea Egiptului şi Indiilor? Pentru ce ceiace nu-i bun pentru englezi ar trebui să fie admisibil pentru slovaci, de pildă ? Chestiunea nu este de a se şti dacă în 1919 s’au tras hotarele în chip rău sau cu ură. Nu se poate remedia această situaţie cincisprezece ani mai târziu, comiţându-se o a doua greşală şi mai mare, în împrejurări cu totul deosebite din punct de vedere naţional şi economic. Singura chestiune care se pune este următoarea: cum se poate evita un nou război? Cum se poate da statelor noui sentimentul de stabilitate care le va asigura creditul, securitatea şi imboldul la muncă? La această întrebare nu este decât un singur răspuns. Nu se poate ajunge la ţelul dorit, prin revizuire, ci dimpotrivă prin asigurarea că nu va fi revizuire. Ţările dezavantajate, ca Ungaria, ar pute să obţină concesiuni economice şi recunoaşterea drepturilor minorităţilor lor. TRATAIVELE COMERCIALE ANILO-SOVIETICE LONDRA, 29 (Eiopapress). Tratativele comercale între Anglia și Rusia au fost reluate de astă dată la Moscova. Ele sunt condus personal de către d. Litvini, comisarul afacerilor extene și de ambasadorul englez lordul Chilton. Se afirmă că cele mai mari dificultăţi au şi fost deja înlăturate, astfel încât tratativele se vor termina foarte curând şi în mod favorabil. GRAVE AGIPM Halle IA ATENA ATENA, 29 (Eropapress) Atena a trăit aseră câteva ore de mare agitaţi. Pe neaşteptate locuinţa d-lui Venize- Ios a fost înconjurtă de detectivi, de agenţi de poliţie şi de jandarmi sub conducerea şefului siguranţei. Această măsură a provocat o enormă sesizaţie şi numeroşi deputaţi din opoziie au interpelat astăzi guvenul, cerându-i socoteală pentru aceste măsuri. Primul ministru Tzaldaris a declarat în răspunsul său că guvernul a fost nevoit să ia măsuri de precauţne pentru a împiedica un atac împotrivva casei d-lui Venizelos. D-sa a arătat că un grup de ofiţeri, concediaţi pe timpul guvernului d-lui Venizelos au pregătit un atac împotriva casei acestuia, sub conducerea unui maior. Opoziţia afirmă însă că guvernul nu spune adevărul şi că vrea numai să-l intimideze pe d. Venizelos pentru ca să-l facă să părăsească Grecia. Se vorbeşte de posibilitatea unei schimbări de guvern, în sensul ca actualul ministru de războiu, generalul von Lillis să ia preşedinţia de consiliu şi să proclame starea de asediu. CAMPIONATUL DE ŞAH AL ROMÂNIEI Joi 28 Decembrie s-au terminat concursurile eliminatori ale campionatului naţional de şah, la sediul Cercului de Şah C. F. R. din Bucureşti. Au luat parte 20 şahişti împărţiţi în 4 grupe. Rezultatul este următorul: Grupa I: 1) Toma Popa cu 4 puncte; 2) H. Silberman cu 2 puncte; 1) Traian Ichim cu 2 puncte; 4) E. Jaspar cu 1 jum. puncte; 5) A. Kumblatt cu jum. punct. Grapa II: i) j Mendelssohn cu l jum. puncte; 2) M. Davidsohn cu 1 jum. puncte; 3) C. Gheorghiu 2 um. puncte; 4) Lernovici cu 2 puncte; 5) St. Chele.?, cu jum. punte. Grupa III: 1) St. Marton cu 3 punce; 2) B. Ban cu 3 puncte; 3) Dr. leni Proca cu 2 jum. puncte; 4) G. Alexandrescu cu 1 jum. puncte; 5) Itelkca cu nici un punct. Grupa IV: 1) M. Wechsler cu 3 punete; 2) E. Negrițac cu 3 puncte; 1) Dig. H. Taubmann cu 2 jum. puncte; 4) A. Pikier cu 1 punct; 5) ing. Ponomarev cu 1 jum. puncte. Primii doi din fiecare grupă intră în concursul final, alături de marele maestru Rudolf Spielman şi de maeştrii români, Al- Tyroler, dr. I. Balogh şi St. Erdély. Participarea la acest campionat a „ G ross m e is te r - u l u i ” Spielmann va da un viu impuls mişcării şahiste române. Concursul final pentru campionatul naţional de şah începe Duminică 31 Decembrie ora 9 dim. în sala de bibliotecă a Camerei de comerţ (Str. Bursei No. 2). Laude neprecupeţite se cuvin d-lui ing. A. Kery, preşedintele cercului de şah C. F. R., care a depus cea mai vie activitate pentru organizarea acestui campiomat. Negr. iari industriaşi condamnaţi in Germania BREMA, 29. (Rador). — Azi s’a dat sentinţa în procesul fraţilor Lahusen, directorii marelui consorţiu „Nordwolle“, al cărui faliment fraudulos a provocat în cursul verii 1931 prăbuşirile marilor bănci germane. Karl Lahusen a fost condamnat la cinci ani închisoare şi 50.000 mărci amendă. Heinz Lahusen a fost condamnat la doi ani şi nouă luni închisoare şi 20.000 mărci amendă. Falimentul acestui consorţiu a fost unul din cele mai răsunătoare pe care le-a cunoscut economia germană. ADEVĂRUL COLEGIILE RESTRÂNSE DAU GUVERNULUI UNANIMITĂŢI O nouă dovadă a superiorităţii vatului universal Azi au loc ultimele alegeri la colegiile Camerelor de comerţ, industrie, agricultură şi muncă, precum şi la universităţi. Cum nu e vorba în total decât de 20 de senatori, se poate spune că avem de pe acuma în fața noastră imaginea viitorului parlament. Despre alegerile la Cameră am vorbit în ziarul nostru. Am arătat că s-au făcut abuzuri, de prisos chiar din punctul de vedere al intereselor guvernului. Din rezultatele obținute se poate vedea că partidul liberal făcând alegeri relativ curate, ar fi putut obţine cota de 40 la sută şi deci ar fi avut o majoritate suficientă pentru a guverna în linişte. Fie de teama unui risc periculos, fie din dorinţa organizaţiilor locale de a face să reuşească şi ultimii de pe listă, s’au făcut însă abuzuri, cari n’au avut alt rezultat practic decât că au dat guvernului un plus de 20 sau 25 de mandate, de care nici n’avea nevoe . In schimb au luat parlamentului autoritatea pe care i-ar îi dat-o conştiinţa generală că este un parlament corespunzând voinţei naţionale, au învrăjbit la paroxism partidele de opoziţie şi au dat arme propagandei maghiare. * Să vedem acum ce s’a petrecut la Senat. Alegerile la colegiul universal n’au dat prilej la prea multe reclamaţii. Aceste alegeri având loc abea două zile după cele de la Cameră, corpul electoral s’a lăsat inpresionat de rezultatele obţinute la Cameră. Având în vedere faptul că la Senat lipsesc alegătorii tineri, cei mai dispuşi să reziste presiunilor administraţiei, ţinând socotealăşi de demoralizarea candidaţilor opozanţi şi, în fine, la Senat neexistând representarea proporţională, lupta s’a dat fără avânt şi rezultatul a putut fi scontat dinainte. Cum în nici un judeţ din ţară, nici un partid nu avusese la Cameră majoritatea absolută, era sigur dinainte că opoziţia nu va avea succese la Senat. In adevăr, n’au reuşit de cât trei opozanţi, candidaţii maghiari din judeţele în cari populaţia maghiară formează majoritatea absolută, iar alegătorii români sunt împărţiţi în mai multe partide. Adevărata luptă s’a dat la colegiul consiliilor comunale. Nu pentru că e mai importantă lupta electorală într’un colegiu restrâns. Din contră. Experienţa a arătat că singura garanţie împotriva atoputerniciei guvernamentale este la noi, votul universal. Faţă de un corp electoral de zeci de mii de alegători, administraţia nu poate comite atâtea abuzuri, încât să împiedice cu totul opoziţia de a intra în parlament. Cu mult mai uşoară este situaţia guvernului la colegiile restrânse. Fiind vorba de câteva sute de alegători — numai în judeţele cele mai mari numărul alegătorilor se urcă la două, cel mult trei mii — el are diverse posibilităţi: promisiuni, avantagii personale, ameninţări, forţa etc. In principiu deci, la colegiul restrâns al consilierilor comunali situaţia guvernului ar trebui să fie mult mai tare. Cu toate acestea partidul naţional-ţărănesc şi-a pus toată nădejdea în aceste alegeri, cari, în condiţii normale trebuiau să dea un succes mare. Căci dreptul de vot îl au consilierii comunali aleşi în timpul guvernării naţional-ţărăniste. La aceste alegeri liberalii nu obţinuseră decât cincimea în o parte din comune, nici măcar atâta în alte comune. Se poate spune că din 100 alegători ai colegiului consiliilor comunale, 70 sunt membri ai partidului naţional-ţărănesc. Este deci natural că acest partid se bizuia mult pe alegerile de eri. Aşa se face că acei fruntaşi ai partidului cari n’au şanse prea mari să se aleagă la Cameră, au candidat pentru Senat la acest colegiu. Astfel se explică de ce d. G. G. Mironescu a candidat ori la Făgăraş, de ce d. Madgearu îşi pusese candidatura la R.Sărat, dar a renunţat pentru că a fost ales în Cameră, de ce a luptat d. D. R. Ioaniţescu la Vlaşca cu intenţia să opteze pentru Senat, ca să treacă d-lui Cartojan locul de la Cameră, etc. Speranţele naţional-ţărăniştilor ar fi fost îndreptăţite, dacă alegerile ar fi fost libere. Cea mai bună dovadă o avem din alegerile din 1928. Cu toată imensa popularitate a naţional-ţărăniştilor din acea vreme, cu toată psicoza naţional-tarănistă care pusese stăpânire pe ţară, la alegerile colegiului consiliilor comunale, liberalii au reuşit în peste 20 de judeţe, pentru că atunci alegătorii erau consilierii liberali. Şi totuşi ori rezultatul a fost, cum vam văzut: în toată ţara au reuşit trei naţional-ţărănişti şi trei conservatori necombătuţi de guvern. In toate celelalte locuri a reuşit guvernul. In unele judeţe, rezultatul atât de favorabil guvernului este cu totul surprinzător. Nimeni nu va putea înţelege cum de a căzut d. G. G. Mironescu la Făgăraş. Reuşita d-sale era atât de sigură, încât finele ziare adversare atât liberalilor cât şî naţional-ţărăniştilor şi vrând să lovească în ambele partide, au şi anunţat că s’a încheiat un acord secret pentru ca să se aleagă d. Mironescu. In realitate, de vreme ce conducerea regională ardeleană a partidului naţional-ţărănesc a oferit d-lui Mironescu un loc, se înţelege că nu i-a dat decât unul sigur. In judeţul Făgăraş marea majoritate a consilierilor este compusă din naţional-ţărănişti. Şi, opoziţia n’a avut de luptat, în cazul de faţă, nici cu greutăţile materiale inerente luptei ei electorale. D. Mironescu a participat personal la lupta electorală şi desigur că a pus la dispoziţie autobuzele necesare transportului alegătorilor, imprimatele cerute de propagandă etc. Şi cu toate acestea a căzut, cum a căzut d. Costăchescu la Iaşi, cum a căzut candidatul de la R. Sărat, etc. De altfel, acest rezultat putea fi prevăzut de alaltăeri, când candidaţi ca d. D. R. loaniţescu, Popescu lorica au fost siliţi să se retragă pentru a salva consilierii de urgia ce se năpustise asupra lor. Pentru a nu ştiu câtea oară ne punem întrebarea ce interes va fi având guvernul să tolereze astfel de alegeri, întrucât ar fi fost periclitată situaţia sa, dacă în Senat ar fi intrat d. G. G. Mironescu şi nu d. Romulus Tailan, un om cum se cade, dar lipsit de cunoştinţele necesare pentru a-şi putea susţine chiar propriile sale interese ? Sau dacă Iaşul ar fi fost reprezentat prin d. Costăchescu și nu prin d. Diaconescu ? Sunt exagerări din acelea cari pot face cel mai mare rău unui guvern. Rezultatul alegerilor de la colegiul restrâns al consiliilor comunale prezintă importanţă şi ca chestiune politică de ordin general. El este cel mai puternic argument împotriva sistemului electoral al colegiilor restrânse, cum îl doresc azi corporatiştii. Am avut ori alegerea unei corporaţii, a consilierilor comunali. Rezultatul: foarte mulţi dintre dânşii s’au vândut, pur şi simplu, guvernului. In toate judeţele au fost consilieri de aceştia cari s’au prezintat prefectului şi au declarat că votează cu guvernul, dacă vor fi lăsaţi în funcţie. Alţii, s’au lăsat intimidaţi. Iar unde nu s’a putut obţine nimic prin mijloace blânde, s’a recurs la violenţe. Şi consilierii comunali n’au avut curajul, nici energia, nici demnitatea să reziste. In Camera aleasă prin sufragiul universal cu reprezentanţa minorităţilor, vom avea, cu toată prima dăruită guvernului, o opoziţie care să reprezinte aproape toate curentele. In Senat, unde lipseşte reprezentanţa proporţională şi unde aproape jumătate din senatori sânt aleşi de colegii restrânse, vom avea aproape exclusiv devotaţi ai guvernului. Opoziţia abea va fi reprezentată prin câţiva membri, scăpaţi din întâmplare prin plasa influenţei guvernamentale. Rep. : Japonezii vor să mărească Manciuria LONDRA, 29 (Rador). Se crede că guvernul japonez ar fi remis guvernului britanic un raport prin care se cere ca o parte din Mongolia să fie anexată statului Manciukuo. In raport se spune că Mongolia orientală aparţine istoriceşte şi economiceşte Manciuriei și că este normal ca această parte a Mongoliei să fie atribuită statului Manciurie. Botezul fiului principesei Yolanda ROMA, 29. (Rador). — La Turino a avut loc la vila contelui Calvi Bergolo botezul fiului contesei Yolanda, fiica cea mai mare a suveranilor Italiei, și al contelui Calvi Bergolo. Botezul s’a celebrat în prezenţa reginei Italiei, prinţului de Piemont şi principesei Maria de Savoia. Copilul a primit numele de Petru- Francois. Nașă a fost principesa Maria de Savoia. CONCENTRAREA AURULUI AMERICAN ii nmnustitiiiin Dispoziţiile unui WASHINGTON, 29 (Rador) . — Astă-noapte s’a publicat un decret prin care se ordonă ca tot aurul deţinut de particulari în Statele Unite să fie de îndată predat trezoreriei. Se admit excepţii numai pentru aurul în linguri deţinut cu autorizaţia Băncii Federale de Rezerve, pentru manete rare din colecţiile numismaţilor, pentru obiecte de aur a căror valoare nu trece de 109 dolari, pentru aurul destinat necesităţilor profesionale şi pentru depozitele posedate de Băncile federale de rezerve, decrst preşedinţia! FEDERALA MUNCITORILOR AMERICANI BOICOTEAZĂ iar germania PARIS, 29 (Rador). — Agenţia „Havas” anunţă din Washington: D. William Green, preşedintele lui „American Federation Labor”, printr’un mesagiu adresat tuturor muncitorilor americani, cere boicotarea din nou a produselor germane. El cere ca boicotul votat în Octombrie trecut de Federaţie, să fie făcut imediat efectiv. „Boicotarea produselor germane, scrie d. Green, ar trebu să continuie până ce guvernul german va recunoaşte dreptul muncitorilor germani de a se organiza în sindicate independente după bunul lor plac şi până atunci când Germania va înceta politica de persecuţie faţă de poporul israelit”. Hitlerismul—din punct de vedere al psihologiei colective O profundă nelinişte, o nepotolită îngrijorare pentru ziua de mâine frământă societatea actuală. In corul mizeriei generale, milioane de şomeri scâncesc imprecaţii către soarta atât de crudă. De la ţăranul sărăcit de catastrofala scădere a preţului produselor pământului; dela funcţionarul cu salariul fărâmiţat; dela profesionistul neasigurat de o cât de modestă subsistenţă; dela negustorul în suferinţă concordatara, până la latifundiarul cu depozite bancare volatilizate şi veniturile micşorate, —întreaga omenire se sbate în ghiaree anxioase ale depresiunei materiale şi morale. O cumplită criză sufletească dublează şi amplifică criza materială a umanităţii. S’a scurs peste un deceniu şi omenirea trăeşte încă complicaţiile morale ale nefericitului războiu. In războiu se glorifică crima și jaful. Atât de regresivă e starea sufletească ce-o provoacă războiul, atât de uluitoare e inferorizarea spirituală a crudului Moloh, încât, după valorile edictate de catehismul războiului, — criminalul de rând devine eroul omenire! însângerate ! In zale de războiu se redeşteaptă şi promovează omul primitiv din noi’ — trogloditul cavernelor, inhibiţiile morale şi achiziţiile intelectuale dispar temporar, pentru că impulsiile instinctive, crude şi intoleranţe să răbufnească. Războiul a reactivat sufletul arhaic, instinctiv. Revenită din tranşee, omenirea a trebuit să-şi reprime impulsiile sângeroase, să se readapteze disciplinei morale a societăţii. Acest dualism contradictoriu care constitue expresia sufletului omenesc: viciul — supravieţuire arhaică a sufletului rasei — şi virtutea — achiziţie firavă, superficială a civilizaţiei, — se manifestă camuflat şi în timp de pace. Voiu da un singur exemplu: Astfel, în mulţimea care manifestează violent pe stradă, indivizii componenţi luaţi in mod izolat, pot fi oameni cultivaţi, ale căror maniere şi reacţiuni izolate exprimă uneori o eflorescentă civilizaţie. Mulţimea manifestantă se comportă însă barbar, prin redeşteptarea indisciplinei, intoleranţei şi cruzimei latente — ancestrale — integrate în profunzimile structurale ale sufletului omenesc. Această redeşteptare a sufletului instinctiv nu cunoaşte moderaţia, echilibrul, îndoiala, auto-critica, ci se manifestă explosiv, violent, barbar, impulsiv, — caracteristic sufletului primitiv. Gravele evenimente din Germania: scene de cumplită groază, umilinţă şi tortură omenească, — întreg cortegiul însângerat al sadismului hitlerist, — fac pe mulţi să se întrebe: Cum este posibil ca tocmai Germania, care a avut un rol atât de covârşitor în destinele progresului, culturii şi civilizaţiei omeneşti, — să cadă pradă anarhiei instinctelor fratricide, să se transforme în arena socială a ruinei şi jafului? Răspunsul e foarte simplu: Sufletul omenesc nu este o unitate psihologică. Cultura şi civilizaţia înobileazâ numai păturile superficiale ale sufletului omenesc. In profunzimilesufletului uman dormitează aceleaşi insticte crude, nepotolite, animale. Nu există o interpenetraţiune, o fuziune şi deci nu este posibil o neutralizare, o anihilare între straturile instinctive, amorale, asociale, şi cele civilizate, moral -cegale ale sufletului omenesc. Cu cât postulatele morale ale i . ri. do-to-tele culturi sunt mai intim integrate structurii politico-sociale, cu cât valorile morale ale ambiantei colective sunt mai strălucitoare, — cu atât patrimoniul instinctiv — animal — al indivizilor este mai Înăbușit, nesatisfăcut și sacrificat idealului colectiv de egalitate şi justiţie socială. Sufletul instinctiv se conduce după criterii afective de satisfacţie egoistă. Sufletul instinctiv constitue substratul sufletului omenesc şi este independent de faţada exterioară, a sufletului social, retuşat, estetizat şi abruizat sub influenţa civilizaţiei şi a legislaţiei sociale. Reacţiunea instinctivă a sufletului ancestral, va fi cu atât mai mare şi mai nepotolită, cu cât represiunea socială a satisfacţiilor instinctive, individuale a fost mai mare. Recrudescenţa instinctivă, ancesstrală, teutonă care e la baza anarhismului politico-social din Germania, nu constitue un îndreptar şi o reacţiune firească a crizei economice în care se sbate omenirea. Soluţionarea crizei economice concentrează efortul intelectual al experienţelor politico-sociale, nici decum aportul afectiv — instinctiv — al generaţiilor originare, ancestrale. Cruzimea politico-socială din Germania actuală, nu poate fi nici expresia ideologiei patriotarde, hitleriste, căci patriotismul nu înseamnă lupta fratricidă dintre diversele fracţiuni politice sau distrugerea naţionalităţilor şi raselor diferite. Hitlerismul nu este decât o actuală proiecţie politico-socială a barbariei epocelor ancestrale ale poporului german. Hitler este o reincarnare, un demon sadic de transmigraţiune ancestrală, — în secolul al XX-lea! Dr. Justin Neuman Paging 3-a Conferinţa Micii înţelegeri va dura patru zie BELGRAD, 29. — Europa press). — Astăzi s’a terminat discuţiunile între Belgrad, Sant Moritz şi Praga pentru stabilirea programului conferinţei consiliului permanent al Micii Înţelegeri. Urmând să fie discutate foarte multe probleme de mare importanţă, s’a decis ca conferinţa să dureze de astă-dată patru zile şi anume dela 8 până la 1l Ianuarie. Se vor discuta în special ultimele evenimente continentale şi se crede că in comunicatul Micii înţelegeri se va arăta de astădată în mod lămurit şi punctul de vedere faţă de acţiunea pentru reorganizarea Societăţii Naţiunilor. ______ Itaglia şi negocierile in Germania LONDRA. 29. (Rador). — Agenţia „Reuter‘ ‘anunţă: Din sursă autorizată se desminte zvonul emanând din Paris că guvernul britanic va trimite Germaniei o notă cu privire la negocierile de dezarmare. DEZORDINISIVE LA BUENOS BUENOS AIRES 2S (Rador). Ziarul „La Nación” anunţă că poliţia din Buenos Aires a arestat 60 indivizi bănuiţi de a pregăti o mişcare revoluţionară. La Rosario, mai multe grupuri de agitatori au încercat să pună mâna pe subprefectura locală, pe cazarma pompierilor şi diferite comisariate de poliţie. Detaşamente de poliţişti au respins pe manifestanţi. In ciocnire numeroşi manifestanţi au fost grav răniţi. Tot la Rosario un grup de partizani ai d-lui Irigoyen au aruncat bombe dintr’un autocamion în faţa cazărmi poliţiei. Comandantul cazărmii a fost rănit. Deoarece cazarma a fost atacată şi de alţi manifestanţi, poliţia a deschis focul asupra lor. Lupta a durat o oră. Se crede că sunt 20 morţi, şi numeroşi răniţi. Un alt grup numeros de partizani ai d-lui Irigoyen au încercat să ia cu asalt arsenalul Puerto Borghi pentru a pune mâna pe arme. Şi aci poliţia a respins pe atacatori care au avut numeroase pierderi. Toate î legăuri telefonice între Rosaio şi celelalte localităţi din împrejurimi sunt tăiate. Guvernul a luat măsuri pentru a trimite trupe la Rosario, în vederea unor noui dezordini. REVOLUŢIA IA PROPORŢII BUENOS-AIRES 29 (Rador). După o ştire din Santafe un grup de radicali a încercat să pună mâna pe comisarul de poliţie din localitatea El Ortondo. Agenţii poliţiei au reuşit însă să respingă pe rebeli. In cursul luptei a fost ucis unul dintre radicali. Până acum elementele extremiste au reuşit să cucerească localităţile Bella Vista şi Alber. Il BUENOS AIRES, 29. (Rador). In capitală domneşte nelinişte generală, provocată de svonuri de agitaţie. Se pretinde că guvernul ar fi descoperit o vastă conspiraţie. In cursul nopţii, ministrul internelor a lucrat la prefectura de poliţie. Tot personalul poliţienesc este concentrat. Două brigăzi de infanterie sunt consemnate în cazărmi, pentru a fi gata la orice eventualitate. Puternic incendiu la Buzău A ARS CLĂDIREA SOCIETĂŢII PETROLIERE ROMÂNO-BELGIANA BUZĂU, 29. — Eri a fost distrusă de un incendiu întreaga clădire cu toate instalaţiile de electricitate a uzinei societăţii petroliere Româno, belgiană din comuna Arbanaşi. Cu toată munca depusă de personatul schelei, locul nu a putut localizat. Pagubele se cifrează lei auroapa un milion lei. Incendiul a izbucnit, din cauza neglijenței unor lucrători de schimb. Postul de jandarmi cercetează. Cât plăteşte America pentru aurul confiscat WASHINGTON, 29 (Rador).— Potrivit decretului publicat astănoapte de către preşedintele Roosevelt, prin care aurul deţinut de particulari va trebui sa fie predat trezoreriei, preţul fixat pentru cumpărăturile de aur, la ghişeurile Trezoreriei, este de 20.67 dolari uncia. ---------, -----, cu următorul sumar: a=------- ■ ■■■ . UN AN DE RADIO Hoinăreli de Revelion — Prin eter şi... pe jos -Numărul auditorilor din Europa Radio vindecă surzenie Intre ştiinţă şi fantezie: Sclavul în noaptea de revelion (Schiţă radiofonică) AVEŢI VOCE RADIOGENICA? Incvafiunile radiotechnicei In 1933 ^1WeSWWWWWWWWWMWWWWWWWWMWWWWWMWMWWWWW Sfaturi practice.— De vorbă cu cititorii.—Actualități radiofonice. Programul posturilor europene pe suptdmâna 31 Decembrie - 6 ianuarie £ Pagini -îfc Numeroase clişee t-reful 7 L®£