Adevěrul, februarie 1934 (Anul 48, nr. 15360-15383)

1934-02-01 / nr. 15360

D. Mihalache a vorbit sătenilor, la Radio, despre unire­ ­ri au continuat la Radio confe­rinţele anunţate cu prilejul săptă­mânii Unirii. D. Ion Mihalache a vorbit la ora 5 şi un sfert adresând conferinţa d-sale sătenilor. D-sa a făcut un succint istoric al vitregiilor supor­tate dealungul vremurilor de către principate, cari, între­­altele, avau de suferit povara de a fi cârmuite de multe ori de oameni străini de visurile sufletului românesc. Clasa ţărănească era ţinută în robie şi în neştiinţă iar boeriile multă­ vreme se căpătau dela Con­­stantinopole. După ce aminteşte cum s’a făcut Unirea şi cum s’a realizat România Mare, d.­Mihalache spune că in­stinctul neamului a fost mai puter­nic şi dcât ostiile ce i s’au pus pus in cala şi decât intortochierile diplo­matice care le îndrumaseră pe căi politice nefireşti. Am luat drumul pe care trebuia să mergem şi am ajuns la ţinta firească. D. Mihalache se ocupă apoi de starea ţărănimii înainte şi după în­făptuirea unirii. D-sa, vorbind de străduinţele pe care le făceau înfă­­ţişătorii ţărănimii, pentru scoaterea acesteia din starea de iobăgie în care se afla, citează dintr’o petiţie pe­ care deputaţii săteni au înain­tat-o Divanului din Moldova. In acea petiţie, rămasă de pomi­nă, se expun toate amărăciunile pă­turii ţărăneşti. Este interesantă fra­za cu care se închee această petiţie: „Noi dorim ca tot poporul român să se înfrăţească şi să trăiască în pace şi în linişte pe pământul strămoşesc al­­României, pentru mărirea şi­ fe­ricirea' neamului“. Acestea erau dezideratele ţărani­lor şi ale tuturor celorlalte catego­rii din Moldova şi din Muntenia. Vroiau să se unească şi, odată uniţi, să poată munci laolaltă în bună stare materială pentru ridicarea României. Venind la unirea cea mare reali­zată in urma marelui război d. Mi­halache spune: Slavă şi mărire, ctitorilor marelui şi veşnicului Aşezământ. Fericiţi ce­i ce-i văzură cu ochii. Vai şi amar de cei care nu simt în ei tremurând răspunderea şi în faţa celor ce s’au dus şi în faţa ce­lor ce au să vină. Ii este dat regelui nostru iubit de astăzi, Carol al II-lea, să ne poarte pe drumul marilor răspunderi ale fiecăruia din noi şi ale tuturor lao­laltă. Idealul naţional s’a înfăptuit în lung şi în lat—geograficeşte şi is­toriceşte. Avem acum pământul no­stru întreg — în care sufletul poate sbura în voe şi mintea poate a se desvolta în soare liber — în care munca şi marfa românească pot cir­cula in larg. MAI MULTA LUMINA Ne este dat nouă să desăvârşim acest ideal naţional in jos şi in sus, în adâncime şi în înălţime. Prin lumină in locul întunericului — prin dreptate socială între cla­sele care muncesc — fie cu braţele, fie cu capul şi prin desăvârşirea da­rurilor pe care ni le-a lăsat Dum­nezeul nostru şi natura ţării. Sufetul nostru nu poate găsi o­­dihnă cât timp nu simte domnind între zidurile ţării, spiritul celor ce şi-au pus oasele şi sângele drept temelie a noului aşezământ. Lumină luptă, carte şi forţă — ca să vedem, ca să cerem, ca să a­­părăm. Căci ştiţi, fraţi săteni. Vorba bă­trânească: „Cine are carte — are cică parte; Iar cine oaste are — duşmani cică n’are“. f" •~•*» Acasă­ în ţară, regele Ferdinand încurajat de M. S. regina Maria lua supremele hotărîri. Generalul Pre­­san, în fruntea armatei, ajutat de generalii Averescu, Cristescu, Văito­­ianu, Măldârăscu, Cihoski, Heiban, Popovici, Moşoiu şi de întregul stră-­ lucit corp ofiţeresc român a asigu-­ rat în colaborare cu autoritare ci­vile, conduse de Ion I. C. Brătianu ca prezident al consiliului de mi-­ niştri, dincoace de munţi şi de Iuliu Maniu, prezidentul consiliului diri-­ gent dincolo de Carpaţi, opera de­finitivă a unităţii naţionale, încheind, d. Vaida spune că, dea­supra luptelor politice de toate zi­lele, care pot despărţi pentru mo­ment pe oamenii politici, în momen­tele mari pentru ţară, aceştia tre­­bue şi ştiu să-şi dea mâna pentru păstrarea neatinsă a patrimoniului naţional. Prietenii românilor in luptele pentru unitate Conferinţa de erî a d-lui Vaida la Radio D. dr. Al. Vaida a vorbit despre prietenii românilor în luptele pen­tru unire. In această ordine de idei d. Vaida spune că România întregită de as­tăzi îşi datoreşte fiinţa, pe lângă jertfele fără seamăn ale tuturor ro­mânilor, şi sprijinului pe care nea­mul nostru l-a avut din partea u­­nor mari prieteni în momentele ho­­tărîtoare ale stabilirii frontierelor sale şi a situaţiei sale de drept in­ternaţional. Atmosfera fusese pregă­tită de comitetul românesc consti­tuit la Paris sub preşidenţia lui Ta­ke Ionescu, ajutat de numeroşi in­telectuali români refugiaţi acolo. In punctele prezidentului Wilson, de veşnic neuitată şi binecuvântată memorie, se găseşte fixată îndrep­tăţirea poporului român de a se bu­cura de libertate şi unitate naţio­nală. D. Al. Vaida Voevod aminteşte nu­mele tuturor oamenilor de stat fran­cezi, italieni şi englezi cari au dat marele lor sprijin la realizarea Ro­mâniei întregite. Deasemeni ţine să constate străduinţa ziariştilor, pen­tru afirmarea dreptăţii neamului românesc, în momentele când con­ferinţa de pace de la Paris se ocupa de situaţia noastră. D. Vaida spune că un loc de o­­noare se cuvine când pomenim de prietenii luptelor pentru unirea ro­mânilor, multora dintre reprezen­tanţi armatelor aliate. Ea nu ar fi numai o imoralitate d­er ar constitui şi un act apolitic. Ma­ssels schingiuite­­şi nedreptăţite in a- I certe alegeri nu trebue să fie lăsate prada unei desnadejdi care ar­­ fi ie­­gitioiâ’în cazul când conducerea noa­­' . 1 o - partid ar ceda la o transacţie cu bandiţii urnelor, in schimbul ca­te:’..’ jivr'.r.i şi mandate făgăduite pentru alegerile parţiale. Se cunoaşte răspunsul demn al pre­i‘r ’uit partidului nostru d. Ion Mihalache, când d. prim ministru Tă­­tăreanu i-a făcut propunerea pentru destindere. R. •• “tinsul acesta a fost aprobat de majoritatea biroului partidului si de sfatul parlamentar, aşa ca partidul : ’ ..- ne­ pe poziţia de luptă, ur.. .' .• ir-.ui regim anunţat cu ata­­chiar de la începutul sau. Noi fumam gata să-l credem pe pri­mul ministru si în a doua lăture a intervenţiei sale: marile primejdii ce ar exista pentru stat, in cazul când Ion Brătianu şi Unirea CONFERINŢA D-LUI MINISTRU C. DIMITRIU D. C. Dimiitriu, ministrul muncii, a vorbit despre Ion C. Brătianu, subliniind străduinţele acestuia pen­tru realizarea unităţii românilor. La 1857, Ion Brătianu a candidat împreună cu Rosetti pe lista parti­dului naţional cu următorul pro­gram: „Unirea, un singur guvern reprezentanţă naţională, prinţ de dinastie străină“. El este ales raportorul comisiunii în Divan şi reuşeşte să determine adoptarea tuturor propunerilor pen­tru aplicarea programului său. In alegerea lui Alexandru Cuza ca domnitor al celor două principate, Ion C. Brătianu a jucat rolul de­terminant. ... . Ion I. C. Brătianu şi Unirea CONFERINŢA D-LUI MINISTRU C. ANGELESCU D. dr. C. Angelescu, ministrul in­strucţiei, a reliefat, aseară, în ca­drul conferinţelor de la Radio, per­sonalitatea lui Ion­­ C. Brătianu şi rolul important al acestuia în rea­lizarea marelui act al întregirii Ro­mâniei. Ion I. C. Brătianu a fost figura politică centrală a războiului pentru unitatea naţională a tuturor româ­nilor. El a pregătit politiceşte răz­boiul, el l’a purtat, el l’a terminat. Norocul neamului românesc a fost că în cele mai dificile momente ale istoriei sale, atunci când cu riscul existenţei statului român se plămă­dea realizarea marelui ideal naţio­nal, cârma statului să fie în mâini­le sigure ale acestui bărbat, plin de însuşiri înălţătoare, plin de cel mai mare, de cel mai desăvârşit patrio­tism. Naţional-ţărăniştii basarabeni şi situaţia politică din interesant expozeu al d-lui Pan Halippa CHIŞINĂU, 29. — La clubul partidu­lui naţional-ţărănesc s-a ţinut Sâmbă­tă seara, şedinţa comitetului organiza-,­ţiei municipiului Chişinău, înainte de a se intra in ordinea de zi, d. Pan Halippa a făcut următoarele de­claraţii: „In urma alegerilor, când am putut să observăm defectele­ organizaţiei noastre, trebuie să ne punem din nou pe muncă, pentru a inlătura acele defecte ,şi a face din­­partidul naţional-ţărănesc o forţă politică organizată, care să poată fi un instrument bun de guvernare in ţară» La acest mijloc de reorganizare al partidului nostru, nu ne îndeamnă am­biţii­ deşarte, ci sentimente de dragoste pentru ţară, care nu poate fi lăsată pra­dă unor experienţe care se anunţă. Din informaţiile culese de la centru, reeşa că situaţ­ia liberalilor este de aşa natură,­­că ei­ de pe acum văd că nu vor putea stăpâni cârma ţarii. De aceia am văzut intervenţia d-lui prim ministru Tătărescu, la toţi şefii de partide din opoziţie, pentru aşa zi­sa destindere. D. prim ministru Tătărescu şi-a mo­tivat apelul la destindere in raporturile dintre partidul său şi partidele din opo­ziţie pe faptul că situaţia de astăzi e atât de grea încât guvernul nu-i poate face faţă -şi atunci d-sa prevede o pri­mejdie care ameninţă şi statul şi pute­rile politice organizate: un regim de dictatură. Noi suntem dispuşi să credem pe pri­mul ministru, că guvernul său nu este în stare să facă faţă situaţiilor grele,­­create ţării. Ideia, de destindere în raporturile neutre cu guvernul, am fi primit-o bu­­curoşi, dacă la mijloc nu ar fi fost acea stare de­ indignare care, porneşte în ţa­ra pentru felul în care­­s-au făcut alege­rile. Partidul nostru nu poate să aibă ra­porturi de­­destindere cu guvernul libe­ral și partidul său. . o drv’ndere in raporturi gu­vernn ar trebui să procedeze imediat pe acm­irea tuturor autorilor crime­­or a , egalităţilor electorale, iar pe de altă parte, parlamentul trebuie să nu:­­ :­­ toate acele alegeri unde gu­­vernul şi-a obţinut majorităţile pe ba­za celei mai vădite călcări a legii. Dar ştim că nici guvernul ,şi nici ma­­­ic!! ... .,e din parlament nu vor face acest lucru. Atunci despre ce fei de destindere poate fi vorba? guvernul de astăzi nu va şti să, creeze condiţii şi atmosfera generală, împo­triva primejdiei de dictatură, care du­pă spusele d-sale ne ameninţă. Dar pentru a preîntâmpina această primejdie, nu este suficientă o destin­dere a raporturilor dintre partidele politice. Se cere o grabnică dar tot­odată şi o temeinică reorganizare a partidului naţional-ţărănesc care chiar de la în­ceputul înfiinţării sale s'a arătat un instrument politic de luptă a demni­tăţii naţionale şi mai ales a ţărănimii române, dornică de prefacerea statu­lui şi potrivirea lui cu năzuinţele pu­terilor creatoare ale poporului către progres, cultură şi pace. Aceste probleme stau in faţa parti­didul nostru şi acesta trebuie să fie criteriul de organizare al municipiului Chişinău, iar noi trebue să ne grăbim cu revizuirea şi închegarea forţelor noastre, pentru ca în eventualele ale­geri comunale să putem face faţă a­­celor sarcini pe care ni le va da’ cen­trul“. După cuvântarea­ d-lu Halippa s-a intrat in ordinea de zi, ascultându-se raportul d-lui prof­. Negrescu asupra situaţiei organizaţiei municipale şi a propunerilor de reorganizare, care au fost acceptate în unanimitate. S-a­ mai examinat situaţia unor membri ai partidului şi s-a votat bu­getul organizaţiei pe anul 1934, după care şedinţa a luat sfârşit. A sporit încordarea intre Japonia şi Soviete TOKIO, 29. (Rador). — Un reprezentant al ministerului de externe a vorbit presei azi dimineaţă despre declaraţiile făcute de Stalin la ultimul congres comunist. Reprezentantul ministeru­lui de externe a spus între al­tele că Japonia nu a respins nici­odată proectul unui pact de neagresiune cu Sovietele, dar a dat să se înţeleagă că momentul pentru încheierea unui astfel de pact nu a sosit încă. Faptul că conducătorii res­ponsabili ai Sovietelor se de­dau astăzi la o propagandă anti-japoneză, a adăugat ora­torul, nu este de natură să creeze o atmosferă favorabilă pentru încheierea unui pact de neagresiune. Atitudinea Ru­siei sovietice a făcut să înce­teze complect conversaţiile re­lative la vânzarea căilor fe­rate din Manciuria. Reprezentantul ministeru­lui de et­erne a observat a­­poi că, dacă unele cercuri mi­litare japoneze discută posibi­litatea unui eventual războiu, ele nu fac decât să exprime un punct de vedere particu­lar, pe câtă vreme Stalin şi ceilalţi conducători responsa­bili ai Sovietelor acuză în mod oficial Japonia că pregăteşte războiul împotriva Rusiei so­vietice. Dacă Rusia doreşte să rămână în raporturi de pace cu Japonia, ea trebue să-şi schimbe complect atitudinea faţă de ţara noastră, a înche­iat oratorul. „Regel® Escrocilor“ Viaţa, amorul şi moartea lui I Ce rol au jucat femeile, în cariera faimosului escroc Sta- S­visky ? Graţie lor, frumosul Saşa, a ajuns să stăpânească Parisul. I Viaţa amoroasă a lui Sta­visky, orgiile lui, mesele fastuoase, I atâtea scene intime,­le găsiţi admirabil redate, în captivanta lu­crare apărută . A DEVERUL GRATUIT un supliment de 48 pagini cuprinzând re­­portagii de senzaţie, schiţe, humor, jocuri distractive, rubrici complecte de şah, bridge, gospodărie, lucru de mână, co­respondenţă cu citi­torii, sfaturi pentru frumuseţi oferă în fiecare săptămână „Realitatea Ilustrată“ cititorilor ei. Aşa­dar cititorul capătă astfel pagini „REALITATEA ILUSTRATA“ tipărită la fotofotogravură şi pagini supliment gra­tuit. Este un adevărat record în presa româ­nească, întrucât „Realitatea Ilustrată“ vă oferă săptămânal pagini pentru infimul preţ de Cereţi neapărat chioş­­carului dvs. „Reali­tatea Ilustrată“ cu Suplimentul g­ratuit Dela Camera de muncă din Cluj CLUJ. 29. — Camera de muncă din Cluj a ţinut o şedinţă plenară prezidată de d. Iosif Jumanca, cu care prilej s’a citit şi aprobat ra­portul comitetului de conducere, s’a votat regulamentul interior al Ca­merei si s‘a hotărât limitarea nu­mărului ucenicilor atât in industrie cât şi în comerţ, această limitare raportându-se la numărul calfelor. D. I. Stoica a cerut Camerei să in­­tervină, in chestia ajutorării şome­­riilor după care s’a procedat la ale­­igerea noului vice­preşedinte în per­­­­soana d-lui V. Chirilă,­­ şedinţa a luat sfârşit. Pentru ca să obţineţi LEGĂTURI INTERURBANE r­apide şi satisfăcătoare mem­med­e de faţă cum puteţi să ne ajutaţi: FORMAŢI „09" fi aşteptaţi până operatoarea spune „Comanda". INDICAŢI numărul Dv. de telefon cât se poate mai rar. INDICAŢI numele Dv. şî aşteptaţi până îl repetă operatoarea. INDICAŢI numele oraşului cu care doriţi să ob­ţineţi legătura. APOI, INDICAŢI numărul de telefon al persoanei­­*■ cu care doriţi să vorbiţi. N­u uitaţi că operatoarea trebuie să complecteze un for­mular în timp ce Dv. daţi aceste indicaţiuni şi deci, trebuie sa vorbiţi explicit pentru ca să obţineţi le­gătura interurbană cât mai curând posibil şi exact. SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE PREGĂTIRILE PARLAMENTARILOR IEȘENI O acţiune comună a guvernamentalilor IAȘI. 29.­­ Se apropie data deschi­derii Corpurilor legiuitoare. Şi, după cum se ştie, în vederea unei cât mai bune activităţi legislative, s-a încercat în ultimul timp o destindere între par­tidele politice, propunerea venind din partea guvernamentalilor. Ideia des­tinderii, precum am relatat, a avut e­­cou şi In provincie, unde a găsit mulţi aderenţi, dat fiind că numai printr‘0 conlucrare a tuturor forţelor s'ar pu­tea obţine o sumă de realizări de cea mai mare însemnătate. In acest scop s'au şi întreprins unele discuţii şi tra­tative între diverşi reprezentanţi de oficial. Discuţiile preliminare n'au a­­vut decât rostul de a se vedea, dacă ar fi posibilă o apropiere şi o colabo­rare politică. UN BLOC GUVERNAMENTAL După cum era insă de prevăzut, tra­tativele nu au dus la nici un rezultat pozitiv. S‘a constatat din primul mo­ment că în provincie, ca şi la centru, deosebirile de vederi sunt prea pro­nunţate şi neînţelegerile personale prea adâncite pentru ca pe deasupra lor să fie posibilă o conlucrare intre organi­zaţiile politice. In consecinţă, ideia destinderii, dacă nu a fost definitiv a­­bandonată, poate fi socotită însă amâ­nată sine die. De aceia guvernamentalii ieşeni au pornit pe altă cale. Neputând obţine o alianţă cu opoziţia, parlamentarii libe­rali au decis să formeze intre ei un bloc unitar, pentru o acţiune comună in ce priveşte marile probleme şi re­vendicări ale regiunii. De la început se precizează insă că nu este vorba de o manifestare regionalistă, ci numai de o colaborare strânsă, cu aceleaşi o­­biective şi acelaş plan de activitate. Ideia acestui bloc guvernamental a provenit din experienţa trecutului, când parlamentarii lucrând în mod se­parat­ şi în chestiuni izolate, nu au reu­şit să realizeze prea mult pentru­­ re­giunea pe care o reprezentau. Strânşi intr-un bloc compact, parlamentarii speră ca intervenţiile lor să aibă mai mult succes şi deci interesele obşteşti să poată fi mai lesne înfăptuite. Astfel, in apropiata sesiune a corpu­rilor legiuitoare, deputaţii liberali ie­şeni d-nii Osvald Racovitză, Ioan Zip­­pa, Eduard Lăzărescu, Vasiliu­ Voina, Laurenţiu Filat şi Em. Cehcovschi, pre­cum şi senatorii’ Mircea Bădăreu, Ju­stin Adace şi Em. Diaconescu nu se vor prezenta, în ce priveşte marile probleme locale, in mod individual, ci vor fonna un front comun, care va putea fi mult mai eficace in lupta pentru realizarea doleanţelor cu ca­racter general. In această acţiune, parlamentarii se bizuie în mare mă­sură şi pe sprijinul d-lui subsecretar de stat Victor Iamandi, şeful organi­zaţiei liberale din Iaşi, care de altfel a făgăduit tot concursul său în acea­stă direcţie. PROECTELE MAI IMPORTANTE Blocul guvernamental, după cum am precizat, îşi va concentra atenţiunea in special asupra problemelor de mare însemnătate, care de ani de zile aş­teaptă zadarnic o soluţionare. Astfel, printre primele chestiuni din această categorie, va fi problema apei. Din re­portajele noastre, se cunoaşte pe larg situaţia critică a Iaşului in ce priveşte alimentarea cu apă. Conducta Timi­­şeşti fiind uzată pe porţiuni întinse, oraşul nu poate avea un debit sufi­cient. In plus, din cauza infiltrării im­purităţilor In tuburi, apa constituie un permanent pericol pentru sănătatea populaţiei, provocând anual violente e­­pidemii de febră tifoidă. Spre a se re­media această situaţie, s-a recurs în ultimii ani la măsura clorinării, care din punct de vedere sanitar­ a avut e­­fecte bune. In schimb, de atunci, ie­șenii consumă o apă cu gust şi miros neplăcut de clor. Ceva mai mult, unii specialişti susţin că această a­pă clori­­nată, la rândul ei, nu este sănătoasă, întrucât poate pricinui afecţiuni sto­macale. Singura soluţie bună este refacerea conductei, pentru a se avea un debit îndestulător şi o apă pură. Dar de a­­proape zece ani toate administraţiile nu au reuşit să obţină fondurile ne­­sare lucrărilor în cauză. Cum se înţe­lege importanţa pe care o prezintă problema, parlamentarii liberali şi-au luat angajamentul de a face toate de­mersurile şi a rezolvi definitiv acea­stă chestiune. Un alt proees însemnat este repara­rea drumurilor. In oraş sunt străzi şi în judeţ mai multe şosele, cari au a­­juns cu totul impracticabile. Se impu­ne acum neapărat refacerea acestor artere de circulaţie, mai ales că unele sunt­ de cea mai mare necesitate pen­tru comerţ şi cărăuşie. O altă problemă ce interesează Ia­şul in chip deosebit e terminarea nou­lui palat universitar. Dacă lucrările ar fi isprăvite, s‘ar încheia tristul capi­tol al facultăţilor vagabonde, in cău­tare de adăpost. Secţiile de agronomie şi teologie dela Chişinău s‘ar putea muta definitiv la Iaşi, unde ar căpăta localuri îndestulătoare şi bine utilate. Dar în rubrica procetelor de folos obştesc se mai pot Înscrie multe do­leanţe, la fel de importanta.. Desigur Insa,o Iaşul s‘ar declara complect sa­tisfăcut, dacă acţiunea comună a par­lamentarilor, care se anunţă sub cele mai frumoase auspicii, ar putea reali­za măcar pe cele de cea mai presan­tă necesitate. CATON Presa şi roman din strada Ziarul „Lumea“ din Iaşi publică ur­mătoarele rânduri despre romanul d-lui M. Sevastos: .Aventurile" nu sunt ale d-lui Sevas­tos, sunt ale eroilor d-sale. Dar ritmul frazei impune această licenţă, care nu atacă fondul. Romanul colaboratorului ziarului „Adeverul, este original nu prin noutatea sau ineditul personagiilor, ci prin acea dezinvoltură a autorului de a înșira aventurile eroilor săi pe o stradă in care simt expuse la uscat ni­scaiva... lenturi familiare. Vroim să spunem că romanul sau fil­mul d-lui Sevastos, nu va trece neob­servat de ochiul vigilent al moralistului public, li se vor face multe procese de intenţii şi nu va fi cruţat de obicinu­itele note la conduită faţă de societate şi obiceiurile ei consacrate. al „Aventurile Grădinilor“ Dar în defintiv această discuţie şi chiar un mic scandal convin d-lui M. Sevastos care înainte de debutul său de romancier, practica arta polemică fără menajamente decât pentru spiritul bi­ne plasat şi adevărul cinstit cultivat. Dar despre „Aventurile“ d-lui M. Se­vastos vom mai vorbi pe larg, fiindcă romanul d-sale este înainte de toate eșan“. Citiţi Magazinul Pagina 3-a Bilanţul critic Reproducem mai jos aprecierile făcute de critica literară volumului de nuvele „Destăinuirile Colonelului Mihu“ de d. C. Manolache, care are un aşa de frumos succes de librărie: — „Arta de a povesti a d-lui C. Manolache este plină de îndemâ­nare... In rezumat o carte de fru­moasă ţinută morală...“. (Adevărul literar). — D. C. Manolache dovedeşte cu acest volum că ştie să scrie; voi spune mai mult, că are talent. (Cu­rentul). — „Destăinuirile Col. Mihu“ tre­­buesc citite. Ele nu sunt numai o desfătare, dar şi un puternic impuls către gândire. D. C. Manolache a dăruit literaturii noastre o carte ce merită să stea in primele rânduri. (Dimineața). — ...D. C. Manolache a reuşit să ne dea în câteva nuvele — în afară de lectura captivantă a unei întâm­plări — pagini frumos scrise, de bună literatură.. .Răzbunarea lui Runcu“, nuvelă scrisă cu nerv, me­ritând publicitatea oricărei reviste româneşti, şi schiţa „Crestişor“ care e mică şi frumoasă ca o steluţă de ghiaţă pe un geam trocnit. (Cadran- Iaşi).­­ La meritul expunerii simple şi clare se adaugă aprofundarea psi­hologică a fiinţelor descrise şi ma­nevrarea cu egală reuşită a umoru­lui şi dramaticului. (Universul). — O carte care se citeşte cu inte­res şi plăcere este „Destăinuirile Col. Mihu“ de C. Manolache, în care au­torul, un adânc analist al sufletului omenesc dublat de un humorist de calitate,­ face să trăiască vii oamenii şi întâmplările povestite. (Adevărul), al unui cărfi IN CURÂND , CONFLICT TEATRUL REGINA MARIA

Next