Adevěrul, februarie 1934 (Anul 48, nr. 15360-15383)
1934-02-01 / nr. 15360
D. Mihalache a vorbit sătenilor, la Radio, despre unire ri au continuat la Radio conferinţele anunţate cu prilejul săptămânii Unirii. D. Ion Mihalache a vorbit la ora 5 şi un sfert adresând conferinţa d-sale sătenilor. D-sa a făcut un succint istoric al vitregiilor suportate dealungul vremurilor de către principate, cari, întrealtele, avau de suferit povara de a fi cârmuite de multe ori de oameni străini de visurile sufletului românesc. Clasa ţărănească era ţinută în robie şi în neştiinţă iar boeriile multă vreme se căpătau dela Constantinopole. După ce aminteşte cum s’a făcut Unirea şi cum s’a realizat România Mare, d.Mihalache spune că instinctul neamului a fost mai puternic şi dcât ostiile ce i s’au pus pus in cala şi decât intortochierile diplomatice care le îndrumaseră pe căi politice nefireşti. Am luat drumul pe care trebuia să mergem şi am ajuns la ţinta firească. D. Mihalache se ocupă apoi de starea ţărănimii înainte şi după înfăptuirea unirii. D-sa, vorbind de străduinţele pe care le făceau înfăţişătorii ţărănimii, pentru scoaterea acesteia din starea de iobăgie în care se afla, citează dintr’o petiţie pe care deputaţii săteni au înaintat-o Divanului din Moldova. In acea petiţie, rămasă de pomină, se expun toate amărăciunile păturii ţărăneşti. Este interesantă fraza cu care se închee această petiţie: „Noi dorim ca tot poporul român să se înfrăţească şi să trăiască în pace şi în linişte pe pământul strămoşesc alRomâniei, pentru mărirea şi fericirea' neamului“. Acestea erau dezideratele ţăranilor şi ale tuturor celorlalte categorii din Moldova şi din Muntenia. Vroiau să se unească şi, odată uniţi, să poată munci laolaltă în bună stare materială pentru ridicarea României. Venind la unirea cea mare realizată in urma marelui război d. Mihalache spune: Slavă şi mărire, ctitorilor marelui şi veşnicului Aşezământ. Fericiţi cei ce-i văzură cu ochii. Vai şi amar de cei care nu simt în ei tremurând răspunderea şi în faţa celor ce s’au dus şi în faţa celor ce au să vină. Ii este dat regelui nostru iubit de astăzi, Carol al II-lea, să ne poarte pe drumul marilor răspunderi ale fiecăruia din noi şi ale tuturor laolaltă. Idealul naţional s’a înfăptuit în lung şi în lat—geograficeşte şi istoriceşte. Avem acum pământul nostru întreg — în care sufletul poate sbura în voe şi mintea poate a se desvolta în soare liber — în care munca şi marfa românească pot circula in larg. MAI MULTA LUMINA Ne este dat nouă să desăvârşim acest ideal naţional in jos şi in sus, în adâncime şi în înălţime. Prin lumină in locul întunericului — prin dreptate socială între clasele care muncesc — fie cu braţele, fie cu capul şi prin desăvârşirea darurilor pe care ni le-a lăsat Dumnezeul nostru şi natura ţării. Sufetul nostru nu poate găsi odihnă cât timp nu simte domnind între zidurile ţării, spiritul celor ce şi-au pus oasele şi sângele drept temelie a noului aşezământ. Lumină luptă, carte şi forţă — ca să vedem, ca să cerem, ca să apărăm. Căci ştiţi, fraţi săteni. Vorba bătrânească: „Cine are carte — are cică parte; Iar cine oaste are — duşmani cică n’are“. f" •~•*» Acasă în ţară, regele Ferdinand încurajat de M. S. regina Maria lua supremele hotărîri. Generalul Presan, în fruntea armatei, ajutat de generalii Averescu, Cristescu, Văitoianu, Măldârăscu, Cihoski, Heiban, Popovici, Moşoiu şi de întregul stră- lucit corp ofiţeresc român a asigu- rat în colaborare cu autoritare civile, conduse de Ion I. C. Brătianu ca prezident al consiliului de mi- niştri, dincoace de munţi şi de Iuliu Maniu, prezidentul consiliului diri- gent dincolo de Carpaţi, opera definitivă a unităţii naţionale, încheind, d. Vaida spune că, deasupra luptelor politice de toate zilele, care pot despărţi pentru moment pe oamenii politici, în momentele mari pentru ţară, aceştia trebue şi ştiu să-şi dea mâna pentru păstrarea neatinsă a patrimoniului naţional. Prietenii românilor in luptele pentru unitate Conferinţa de erî a d-lui Vaida la Radio D. dr. Al. Vaida a vorbit despre prietenii românilor în luptele pentru unire. In această ordine de idei d. Vaida spune că România întregită de astăzi îşi datoreşte fiinţa, pe lângă jertfele fără seamăn ale tuturor românilor, şi sprijinului pe care neamul nostru l-a avut din partea unor mari prieteni în momentele hotărîtoare ale stabilirii frontierelor sale şi a situaţiei sale de drept internaţional. Atmosfera fusese pregătită de comitetul românesc constituit la Paris sub preşidenţia lui Take Ionescu, ajutat de numeroşi intelectuali români refugiaţi acolo. In punctele prezidentului Wilson, de veşnic neuitată şi binecuvântată memorie, se găseşte fixată îndreptăţirea poporului român de a se bucura de libertate şi unitate naţională. D. Al. Vaida Voevod aminteşte numele tuturor oamenilor de stat francezi, italieni şi englezi cari au dat marele lor sprijin la realizarea României întregite. Deasemeni ţine să constate străduinţa ziariştilor, pentru afirmarea dreptăţii neamului românesc, în momentele când conferinţa de pace de la Paris se ocupa de situaţia noastră. D. Vaida spune că un loc de onoare se cuvine când pomenim de prietenii luptelor pentru unirea românilor, multora dintre reprezentanţi armatelor aliate. Ea nu ar fi numai o imoralitate der ar constitui şi un act apolitic. Massels schingiuiteşi nedreptăţite in a- I certe alegeri nu trebue să fie lăsate prada unei desnadejdi care ar fi iegitioiâ’în cazul când conducerea noa' . 1 o - partid ar ceda la o transacţie cu bandiţii urnelor, in schimbul cate:’..’ jivr'.r.i şi mandate făgăduite pentru alegerile parţiale. Se cunoaşte răspunsul demn al prei‘r ’uit partidului nostru d. Ion Mihalache, când d. prim ministru Tătăreanu i-a făcut propunerea pentru destindere. R. •• “tinsul acesta a fost aprobat de majoritatea biroului partidului si de sfatul parlamentar, aşa ca partidul : ’ ..- ne pe poziţia de luptă, ur.. .' .• ir-.ui regim anunţat cu atachiar de la începutul sau. Noi fumam gata să-l credem pe primul ministru si în a doua lăture a intervenţiei sale: marile primejdii ce ar exista pentru stat, in cazul când Ion Brătianu şi Unirea CONFERINŢA D-LUI MINISTRU C. DIMITRIU D. C. Dimiitriu, ministrul muncii, a vorbit despre Ion C. Brătianu, subliniind străduinţele acestuia pentru realizarea unităţii românilor. La 1857, Ion Brătianu a candidat împreună cu Rosetti pe lista partidului naţional cu următorul program: „Unirea, un singur guvern reprezentanţă naţională, prinţ de dinastie străină“. El este ales raportorul comisiunii în Divan şi reuşeşte să determine adoptarea tuturor propunerilor pentru aplicarea programului său. In alegerea lui Alexandru Cuza ca domnitor al celor două principate, Ion C. Brătianu a jucat rolul determinant. ... . Ion I. C. Brătianu şi Unirea CONFERINŢA D-LUI MINISTRU C. ANGELESCU D. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiei, a reliefat, aseară, în cadrul conferinţelor de la Radio, personalitatea lui Ion C. Brătianu şi rolul important al acestuia în realizarea marelui act al întregirii României. Ion I. C. Brătianu a fost figura politică centrală a războiului pentru unitatea naţională a tuturor românilor. El a pregătit politiceşte războiul, el l’a purtat, el l’a terminat. Norocul neamului românesc a fost că în cele mai dificile momente ale istoriei sale, atunci când cu riscul existenţei statului român se plămădea realizarea marelui ideal naţional, cârma statului să fie în mâinile sigure ale acestui bărbat, plin de însuşiri înălţătoare, plin de cel mai mare, de cel mai desăvârşit patriotism. Naţional-ţărăniştii basarabeni şi situaţia politică din interesant expozeu al d-lui Pan Halippa CHIŞINĂU, 29. — La clubul partidului naţional-ţărănesc s-a ţinut Sâmbătă seara, şedinţa comitetului organiza-,ţiei municipiului Chişinău, înainte de a se intra in ordinea de zi, d. Pan Halippa a făcut următoarele declaraţii: „In urma alegerilor, când am putut să observăm defectele organizaţiei noastre, trebuie să ne punem din nou pe muncă, pentru a inlătura acele defecte ,şi a face dinpartidul naţional-ţărănesc o forţă politică organizată, care să poată fi un instrument bun de guvernare in ţară» La acest mijloc de reorganizare al partidului nostru, nu ne îndeamnă ambiţii deşarte, ci sentimente de dragoste pentru ţară, care nu poate fi lăsată pradă unor experienţe care se anunţă. Din informaţiile culese de la centru, reeşa că situaţia liberalilor este de aşa natură,că ei de pe acum văd că nu vor putea stăpâni cârma ţarii. De aceia am văzut intervenţia d-lui prim ministru Tătărescu, la toţi şefii de partide din opoziţie, pentru aşa zisa destindere. D. prim ministru Tătărescu şi-a motivat apelul la destindere in raporturile dintre partidul său şi partidele din opoziţie pe faptul că situaţia de astăzi e atât de grea încât guvernul nu-i poate face faţă -şi atunci d-sa prevede o primejdie care ameninţă şi statul şi puterile politice organizate: un regim de dictatură. Noi suntem dispuşi să credem pe primul ministru, că guvernul său nu este în stare să facă faţă situaţiilor grele,create ţării. Ideia, de destindere în raporturile neutre cu guvernul, am fi primit-o bucuroşi, dacă la mijloc nu ar fi fost acea stare de indignare care, porneşte în ţara pentru felul în cares-au făcut alegerile. Partidul nostru nu poate să aibă raporturi dedestindere cu guvernul liberal și partidul său. . o drv’ndere in raporturi guvernn ar trebui să procedeze imediat pe acmirea tuturor autorilor crimeor a , egalităţilor electorale, iar pe de altă parte, parlamentul trebuie să nu: : toate acele alegeri unde guvernul şi-a obţinut majorităţile pe baza celei mai vădite călcări a legii. Dar ştim că nici guvernul ,şi nici maic!! ... .,e din parlament nu vor face acest lucru. Atunci despre ce fei de destindere poate fi vorba? guvernul de astăzi nu va şti să, creeze condiţii şi atmosfera generală, împotriva primejdiei de dictatură, care după spusele d-sale ne ameninţă. Dar pentru a preîntâmpina această primejdie, nu este suficientă o destindere a raporturilor dintre partidele politice. Se cere o grabnică dar totodată şi o temeinică reorganizare a partidului naţional-ţărănesc care chiar de la începutul înfiinţării sale s'a arătat un instrument politic de luptă a demnităţii naţionale şi mai ales a ţărănimii române, dornică de prefacerea statului şi potrivirea lui cu năzuinţele puterilor creatoare ale poporului către progres, cultură şi pace. Aceste probleme stau in faţa partididul nostru şi acesta trebuie să fie criteriul de organizare al municipiului Chişinău, iar noi trebue să ne grăbim cu revizuirea şi închegarea forţelor noastre, pentru ca în eventualele alegeri comunale să putem face faţă acelor sarcini pe care ni le va da’ centrul“. După cuvântarea d-lu Halippa s-a intrat in ordinea de zi, ascultându-se raportul d-lui prof. Negrescu asupra situaţiei organizaţiei municipale şi a propunerilor de reorganizare, care au fost acceptate în unanimitate. S-a mai examinat situaţia unor membri ai partidului şi s-a votat bugetul organizaţiei pe anul 1934, după care şedinţa a luat sfârşit. A sporit încordarea intre Japonia şi Soviete TOKIO, 29. (Rador). — Un reprezentant al ministerului de externe a vorbit presei azi dimineaţă despre declaraţiile făcute de Stalin la ultimul congres comunist. Reprezentantul ministerului de externe a spus între altele că Japonia nu a respins niciodată proectul unui pact de neagresiune cu Sovietele, dar a dat să se înţeleagă că momentul pentru încheierea unui astfel de pact nu a sosit încă. Faptul că conducătorii responsabili ai Sovietelor se dedau astăzi la o propagandă anti-japoneză, a adăugat oratorul, nu este de natură să creeze o atmosferă favorabilă pentru încheierea unui pact de neagresiune. Atitudinea Rusiei sovietice a făcut să înceteze complect conversaţiile relative la vânzarea căilor ferate din Manciuria. Reprezentantul ministerului de eterne a observat apoi că, dacă unele cercuri militare japoneze discută posibilitatea unui eventual războiu, ele nu fac decât să exprime un punct de vedere particular, pe câtă vreme Stalin şi ceilalţi conducători responsabili ai Sovietelor acuză în mod oficial Japonia că pregăteşte războiul împotriva Rusiei sovietice. Dacă Rusia doreşte să rămână în raporturi de pace cu Japonia, ea trebue să-şi schimbe complect atitudinea faţă de ţara noastră, a încheiat oratorul. „Regel® Escrocilor“ Viaţa, amorul şi moartea lui I Ce rol au jucat femeile, în cariera faimosului escroc Sta- Svisky ? Graţie lor, frumosul Saşa, a ajuns să stăpânească Parisul. I Viaţa amoroasă a lui Stavisky, orgiile lui, mesele fastuoase, I atâtea scene intime,le găsiţi admirabil redate, în captivanta lucrare apărută . A DEVERUL GRATUIT un supliment de 48 pagini cuprinzând reportagii de senzaţie, schiţe, humor, jocuri distractive, rubrici complecte de şah, bridge, gospodărie, lucru de mână, corespondenţă cu cititorii, sfaturi pentru frumuseţi oferă în fiecare săptămână „Realitatea Ilustrată“ cititorilor ei. Aşadar cititorul capătă astfel pagini „REALITATEA ILUSTRATA“ tipărită la fotofotogravură şi pagini supliment gratuit. Este un adevărat record în presa românească, întrucât „Realitatea Ilustrată“ vă oferă săptămânal pagini pentru infimul preţ de Cereţi neapărat chioşcarului dvs. „Realitatea Ilustrată“ cu Suplimentul gratuit Dela Camera de muncă din Cluj CLUJ. 29. — Camera de muncă din Cluj a ţinut o şedinţă plenară prezidată de d. Iosif Jumanca, cu care prilej s’a citit şi aprobat raportul comitetului de conducere, s’a votat regulamentul interior al Camerei si s‘a hotărât limitarea numărului ucenicilor atât in industrie cât şi în comerţ, această limitare raportându-se la numărul calfelor. D. I. Stoica a cerut Camerei să intervină, in chestia ajutorării şomeriilor după care s’a procedat la aleigerea noului vicepreşedinte în persoana d-lui V. Chirilă, şedinţa a luat sfârşit. Pentru ca să obţineţi LEGĂTURI INTERURBANE rapide şi satisfăcătoare memmede de faţă cum puteţi să ne ajutaţi: FORMAŢI „09" fi aşteptaţi până operatoarea spune „Comanda". INDICAŢI numărul Dv. de telefon cât se poate mai rar. INDICAŢI numele Dv. şî aşteptaţi până îl repetă operatoarea. INDICAŢI numele oraşului cu care doriţi să obţineţi legătura. APOI, INDICAŢI numărul de telefon al persoanei*■ cu care doriţi să vorbiţi. Nu uitaţi că operatoarea trebuie să complecteze un formular în timp ce Dv. daţi aceste indicaţiuni şi deci, trebuie sa vorbiţi explicit pentru ca să obţineţi legătura interurbană cât mai curând posibil şi exact. SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE PREGĂTIRILE PARLAMENTARILOR IEȘENI O acţiune comună a guvernamentalilor IAȘI. 29. Se apropie data deschiderii Corpurilor legiuitoare. Şi, după cum se ştie, în vederea unei cât mai bune activităţi legislative, s-a încercat în ultimul timp o destindere între partidele politice, propunerea venind din partea guvernamentalilor. Ideia destinderii, precum am relatat, a avut ecou şi In provincie, unde a găsit mulţi aderenţi, dat fiind că numai printr‘0 conlucrare a tuturor forţelor s'ar putea obţine o sumă de realizări de cea mai mare însemnătate. In acest scop s'au şi întreprins unele discuţii şi tratative între diverşi reprezentanţi de oficial. Discuţiile preliminare n'au avut decât rostul de a se vedea, dacă ar fi posibilă o apropiere şi o colaborare politică. UN BLOC GUVERNAMENTAL După cum era insă de prevăzut, tratativele nu au dus la nici un rezultat pozitiv. S‘a constatat din primul moment că în provincie, ca şi la centru, deosebirile de vederi sunt prea pronunţate şi neînţelegerile personale prea adâncite pentru ca pe deasupra lor să fie posibilă o conlucrare intre organizaţiile politice. In consecinţă, ideia destinderii, dacă nu a fost definitiv abandonată, poate fi socotită însă amânată sine die. De aceia guvernamentalii ieşeni au pornit pe altă cale. Neputând obţine o alianţă cu opoziţia, parlamentarii liberali au decis să formeze intre ei un bloc unitar, pentru o acţiune comună in ce priveşte marile probleme şi revendicări ale regiunii. De la început se precizează insă că nu este vorba de o manifestare regionalistă, ci numai de o colaborare strânsă, cu aceleaşi obiective şi acelaş plan de activitate. Ideia acestui bloc guvernamental a provenit din experienţa trecutului, când parlamentarii lucrând în mod separat şi în chestiuni izolate, nu au reuşit să realizeze prea mult pentru regiunea pe care o reprezentau. Strânşi intr-un bloc compact, parlamentarii speră ca intervenţiile lor să aibă mai mult succes şi deci interesele obşteşti să poată fi mai lesne înfăptuite. Astfel, in apropiata sesiune a corpurilor legiuitoare, deputaţii liberali ieşeni d-nii Osvald Racovitză, Ioan Zippa, Eduard Lăzărescu, Vasiliu Voina, Laurenţiu Filat şi Em. Cehcovschi, precum şi senatorii’ Mircea Bădăreu, Justin Adace şi Em. Diaconescu nu se vor prezenta, în ce priveşte marile probleme locale, in mod individual, ci vor fonna un front comun, care va putea fi mult mai eficace in lupta pentru realizarea doleanţelor cu caracter general. In această acţiune, parlamentarii se bizuie în mare măsură şi pe sprijinul d-lui subsecretar de stat Victor Iamandi, şeful organizaţiei liberale din Iaşi, care de altfel a făgăduit tot concursul său în această direcţie. PROECTELE MAI IMPORTANTE Blocul guvernamental, după cum am precizat, îşi va concentra atenţiunea in special asupra problemelor de mare însemnătate, care de ani de zile aşteaptă zadarnic o soluţionare. Astfel, printre primele chestiuni din această categorie, va fi problema apei. Din reportajele noastre, se cunoaşte pe larg situaţia critică a Iaşului in ce priveşte alimentarea cu apă. Conducta Timişeşti fiind uzată pe porţiuni întinse, oraşul nu poate avea un debit suficient. In plus, din cauza infiltrării impurităţilor In tuburi, apa constituie un permanent pericol pentru sănătatea populaţiei, provocând anual violente epidemii de febră tifoidă. Spre a se remedia această situaţie, s-a recurs în ultimii ani la măsura clorinării, care din punct de vedere sanitar a avut efecte bune. In schimb, de atunci, ieșenii consumă o apă cu gust şi miros neplăcut de clor. Ceva mai mult, unii specialişti susţin că această apă clorinată, la rândul ei, nu este sănătoasă, întrucât poate pricinui afecţiuni stomacale. Singura soluţie bună este refacerea conductei, pentru a se avea un debit îndestulător şi o apă pură. Dar de aproape zece ani toate administraţiile nu au reuşit să obţină fondurile nesare lucrărilor în cauză. Cum se înţelege importanţa pe care o prezintă problema, parlamentarii liberali şi-au luat angajamentul de a face toate demersurile şi a rezolvi definitiv această chestiune. Un alt proees însemnat este repararea drumurilor. In oraş sunt străzi şi în judeţ mai multe şosele, cari au ajuns cu totul impracticabile. Se impune acum neapărat refacerea acestor artere de circulaţie, mai ales că unele sunt de cea mai mare necesitate pentru comerţ şi cărăuşie. O altă problemă ce interesează Iaşul in chip deosebit e terminarea noului palat universitar. Dacă lucrările ar fi isprăvite, s‘ar încheia tristul capitol al facultăţilor vagabonde, in căutare de adăpost. Secţiile de agronomie şi teologie dela Chişinău s‘ar putea muta definitiv la Iaşi, unde ar căpăta localuri îndestulătoare şi bine utilate. Dar în rubrica procetelor de folos obştesc se mai pot Înscrie multe doleanţe, la fel de importanta.. Desigur Insa,o Iaşul s‘ar declara complect satisfăcut, dacă acţiunea comună a parlamentarilor, care se anunţă sub cele mai frumoase auspicii, ar putea realiza măcar pe cele de cea mai presantă necesitate. CATON Presa şi roman din strada Ziarul „Lumea“ din Iaşi publică următoarele rânduri despre romanul d-lui M. Sevastos: .Aventurile" nu sunt ale d-lui Sevastos, sunt ale eroilor d-sale. Dar ritmul frazei impune această licenţă, care nu atacă fondul. Romanul colaboratorului ziarului „Adeverul, este original nu prin noutatea sau ineditul personagiilor, ci prin acea dezinvoltură a autorului de a înșira aventurile eroilor săi pe o stradă in care simt expuse la uscat niscaiva... lenturi familiare. Vroim să spunem că romanul sau filmul d-lui Sevastos, nu va trece neobservat de ochiul vigilent al moralistului public, li se vor face multe procese de intenţii şi nu va fi cruţat de obicinuitele note la conduită faţă de societate şi obiceiurile ei consacrate. al „Aventurile Grădinilor“ Dar în defintiv această discuţie şi chiar un mic scandal convin d-lui M. Sevastos care înainte de debutul său de romancier, practica arta polemică fără menajamente decât pentru spiritul bine plasat şi adevărul cinstit cultivat. Dar despre „Aventurile“ d-lui M. Sevastos vom mai vorbi pe larg, fiindcă romanul d-sale este înainte de toate eșan“. Citiţi Magazinul Pagina 3-a Bilanţul critic Reproducem mai jos aprecierile făcute de critica literară volumului de nuvele „Destăinuirile Colonelului Mihu“ de d. C. Manolache, care are un aşa de frumos succes de librărie: — „Arta de a povesti a d-lui C. Manolache este plină de îndemânare... In rezumat o carte de frumoasă ţinută morală...“. (Adevărul literar). — D. C. Manolache dovedeşte cu acest volum că ştie să scrie; voi spune mai mult, că are talent. (Curentul). — „Destăinuirile Col. Mihu“ trebuesc citite. Ele nu sunt numai o desfătare, dar şi un puternic impuls către gândire. D. C. Manolache a dăruit literaturii noastre o carte ce merită să stea in primele rânduri. (Dimineața). — ...D. C. Manolache a reuşit să ne dea în câteva nuvele — în afară de lectura captivantă a unei întâmplări — pagini frumos scrise, de bună literatură.. .Răzbunarea lui Runcu“, nuvelă scrisă cu nerv, meritând publicitatea oricărei reviste româneşti, şi schiţa „Crestişor“ care e mică şi frumoasă ca o steluţă de ghiaţă pe un geam trocnit. (Cadran- Iaşi). La meritul expunerii simple şi clare se adaugă aprofundarea psihologică a fiinţelor descrise şi manevrarea cu egală reuşită a umorului şi dramaticului. (Universul). — O carte care se citeşte cu interes şi plăcere este „Destăinuirile Col. Mihu“ de C. Manolache, în care autorul, un adânc analist al sufletului omenesc dublat de un humorist de calitate, face să trăiască vii oamenii şi întâmplările povestite. (Adevărul), al unui cărfi IN CURÂND , CONFLICT TEATRUL REGINA MARIA