Adevěrul, martie 1934 (Anul 48, nr. 15384-15410)

1934-03-01 / nr. 15384

f*«s«íí9ia. 2»r* ■ •** -. «-w filărilor patern. Cu­ aceasta,egalita­rismul va fi complect înlăturat, după cum şi regula unanimităţii. Protestele împotriva proectului de reorganizare s’au formulat prin atâtea declaraţii ale partizanilor egalitarismului şi democratismului internaţional, precizate într’un non possumus categoric al Micii înţe­legeri. Este inexact că proectul mussolinian va atrage în S. N., Ru­sia, Statele Unite, şi Germania. Conştiinţa juridică internaţională doreşte egalitatea şi democratismul internaţional. Pe aceste idei statele suverane şi egale, ştiindu-şi res­pectate drepturile, vor coopera sin­cer şi efectiv la marile probleme de dezarmare şi rezolvare a crizei economice. Menţinerea egalităţii şi a unani­mităţii garantează împiedicarea de a se­­ reveni la abuzurile trecutului. In încheiere, d. „ Sofronie a afir­mat că tratatele de pace din 1919— 20 formează pilonii organizaţiei in­ternaţionale şi că România a avut numai de câştigat din principiile de egalitate şi democratism interna­ţional; roadele culese de ea din politica internaţională de până a­­cum,se opun ataşării la reorgani­zarea S., N. după proectul musso­linian, care nu este decât instaura­rea unei hegemonii a marilor puteri și perspectiva revizuirii tratatelor s­tatelor. V. G. Sărbătorirea unui ga­zetar bulgar SOFIA. 25. (Rador). — In cadrul unei adunări solemne, care a avut loc la Casa Artei şi a Presei, şi în prezenţa ziariştilor bulgari şi străini, a reprezentanţilor diferitelor asocia­ţii culturale, precum şi a unui nume­ros public, in rândurile căruia se aflau numeroase personalităţi po­litice, s-a­ sar­ătorit astăzi cea de a 25-a aniversare a carierei de ziarist a d-lui Ştefan Tanoff. D. Tanoff este redactor-şef al ziarului independent „Utro“ şi în prezent prezidează Asociaţia Zia­riştilor din Sofia. A luat cuvântul d. Kazassoff, fost ministru, care, intr'un avântat dis­curs, a caracteizat opera­ d-lui Şte­fani Tanoff. • După aceea au mai vorbit d-nii Christoff, directorul presei din mi­nisterul afacerilor străine ,şi alţi oratori, exprimând urări sărbători­tului. Seara ziariştii oferă sărbătoritu­lui, un dineu. '■ofc \x R­­ai*u“*• fai«; -•.;V»k«SÎAIMA r .-A Tr'i~*A tKți F/n f ?\.V th.V KtfAOf.f A F/,x,Va ftriAZM‘ V '.y-n- A ? i’.mrx patrf1?* Pa­i ,sjmrn PKl % -'CIa'aL?ttv:4Tia ! ‘ f iAZV PaU­ a \ •'A tizii* A Uf A ■ .Fai, falma struíloA /ae>u fÍta?íAIÍ,!a ía u'N PAr.íí, A Faha a Pat.i,, pA. .Ap w AI“‘ e tv Vk ^ ‘^VV WÜM iS ®m:® TÂRGUL DE MOSTRE DIN LIPSCA din Primăvara 1934. 4—11 Martie Reducere 50 % pe căile ferate 4 # \th. Importante reduceri la găzduire \Wf‘ W în LIPSCA W Orice informații ,;se dau de câtre Reprezentantul " * onorifici pentru vechiul Regat. . . Carol Conrad de Heyden­dor­f, (An­thWiom­etra), Bucureşti, Strada Ştirbei-Vodă Ie, Tel. 3-33-33. , Biroul Oficial „pentru informaţiuj şU al 'târgului de­­Mostre' dih «Lipsea Consul O. Braun, Nordde­utscher Lloyd, Bucureşti­­_____ Calea Victoriei 101, Telefon 3-39-68 PURTÂND TALPA DURABILĂ P A L M A REALIZAT! CEA MAI MARE ECONOMIE LA INCALJAMINTE. TALPA PALMA FEREŞTE DE UMEZEALĂ Ș! RĂCEALĂ­ ci statelor germane. Este de re­marcat că potrivit constituţiei de la Weimar, guvernul Reichului nu este învestit cu dreptul de a proceda din propria sa iniţiativă la facerea unui referendum. Deşi a adoptat aceste noui insti­tuţii democratice, adunarea consti­tuantă a avut insă oarecare a pre­hensiuni, ca nu cumva prin ele să se paralizeze funcţiunea normală a puerii legislative. De aceea în siste­mul german, pe de-o parte referen­dumul nu a fost admis decât cu ca­racter facultativ, atributele legisla­tive rămânând în mod obişnuit exercitate de Reichstag şi Reich­s­­rat, iar pe de­ alta parte, prin art. 75 sta prevăzut că hotărîrile Reichsta­gului, nu pot fi infirmate pe cale de­­referendum, decât dacă majori­tatea alegătorilor germani participă la scrutin. In această privinţă se pare că însăşi inspiratorii acesei re­forme, în frunte cu Hugo Preuss, unul din principalii elaboratori ai constituţiei, păstrau oarecare scep­ticism asupra nou­ilor reforme in­troduse în Germania. Dispoziţiunea art. 75 din constituţia de la Weimar însă nu a întârziat­,de­ a­ fi utilizată , de­ partidele adversare referen­dumului, în scopul sabotării consul­tării populare, atât cu ocaziunea primului referendum făcut în 1926, privitor la confiscarea fără indem­nizaţie a bunurilor caselor domni­toare, cât şi în cel din 1929, privitor la aplicaţiunea planului Young, în­trucât textul constituţional cerea ca majoritatea alegătorilor germani să participe la scrutin, pentru a se putea infirma o hotărîre a Reichs­tagului, partidele adversare refe­rendumului­ au angajat pe aderenţii lor de a se abţine de la vot, astfel că neputându-se întruni majoritatea cerută de art. 75, hotărîrile Reich­stagului au rămas în vigoare. Introducerea acestor noui insti­tuţii, desigur că nu a putut avea ca efect, transformarea dintr’odată a Germaniei într’un stat democratic. Nu se poate totuşi contesta că ele au deşteptat un interes politic de­osebit în massa cea mare a popu­­laţiunii, întrucât iniţiativa populară pornită în două rânduri, atât în 1926 cât şi în 1929, a putut întruni cu uşurinţă peste 4 milioane iscăli­turi pentru cererea referendumului. După 13 ani de la instaurarea a­­c­es­tor instituţii în Germania, ten­dinţa de democratizare a suferit o gravă înfrângere, prin numirea lui Adolf­ Hitler la 30 ianuarie 1933, în funcţiunea de cancelar­ al Reich­ului­ Odată cu aducerea la putere a na­ţional socialiştilor, începe , o nouă perioadă în viaţa constituţionala a Germaniei, întrucât concepţiile a­­cestui partid sunt funciarmente antidemocratice şi antiparlamen­­tare. Prima manifestare a naţional­­socialiştilor împotriva constituţiei de la Weimar, o constitue legea din 14 Martie 1933 intitulată pompos „legea pentru înlăturarea mizeriei poporului şi Reichului“ (Gesetz zur Behlebung der Not von volk und Reich)­ Prin ea se atribuie guver­nului Reichului până la 1 Aprilie 1937, dreptul de a elabora şi a pune în vigoare fără intervenţia Reich­stagului şi a Reichsratului, a legilor care pot modifica chiar constituţia. Aşadar, guvernul Reichului devine pentru această perioadă determi­nată, organ legislativ şi chiar con­stituant. Pentru a marca şi mai mult noua orientare constituţională a Germaniei, legea din 24 Martie 1933 a stabilit că dispoziţiile refe­ritoare la iniţiativa populară şi la referendum, nu se pot aplica în ceea ce priveşte legile elaborate de guvern, aceasta în scopul de a în­lătura ori şi ce fel de manifestare a adversarilor politici, şi a împie­deca poporul să desaprobe pe „Führer“. In principiu, Reichstagul păstrea­ză şi în acest răstimp atributele sale legislative, putând face după procedura obişnuită, legi, care, teoretic rămân susceptibile de a fi abrogate pe calea iniţiativei popu­lare şi a referendumului. Totuşi a­­ceastă adunare în mod docil a con­simţit să se eclipseze, ne mai exer­­citându-şi atributele sale legisla­tive. De aceea, astăzi în Germania, singurul legislator fiind guvernul Reichului, atât iniţiativa populară cât şi referendumul rămân inutili­zabile. Noua orientare constituţională a Germaniei, marcată prin legea sus arătată, s-a desfăşurat mai departe în decursul anului 1933, prin legea din 14 iulie, asupra „votării popu­lare“ (Gesetz über Volksabstim­mung). Această ultimă lege forma­tă numai din patru paragrafe, adu­ce o nouă modificare normelor constituţionale, ocupându-se de o ipoteză, pe care constituţia de la Weimar nu o prevăzuse. Astfel se acordă guvernului Reichului drep­tul de a putea consulta poporul pe cale de referendum, pentru a pu­tea şti dacă el aprobă sau nu o măsură determinată în sensul ace­stei nouă dispoziţii, nu trebue însă să ne înşele, întrucât în acest ultim caz, iniţiativa consultării nu mai porneşte de la popor, ci ea porne­şte de la guvern, care desigur că o va lua numai în ipoteza când îm­prejurările îi sunt cu totul favora­bile. Introducerea acestei nouă mă­suri nu trebue însă să înşele pe ni­meni, căci ea nu constitue o com­­plectare a dispoziţiilor constituţio­nale, ci pur şi simplu o intervertire a lor, în acord cu nouile concepţii dominante astăzi în Germania-Dar zelul novator a! naţional-so­­cialiştilor, nu s’a limitat numai la această măsură, întrucât prin legea din 14 Iulie 1933 s’a stabilit o nouă normă in privinţa votărilor popu­lare, prevăzându-se că hotărîrea se poate lua numai cu majoritatea voturilor valabil exprimate, iar nu după cum prevedea art. 75 din Con­stituţie, ca majoritatea alegătorilor să participe neapărat la scrutin. Sensul acestei nouă măsuri este de asemenea semnificativ, întrucât pe de-o parte, naţional-socialiştii pre­pară în acest fel procedura modifi­cării formale a Constituţiei de la Weimar, iar pe de altă parte, se pun la adăpostul unei eventuale de­zavuări, prin abţinerea alegătorilor de la vot. Intr’adevăr, trecerea ini­ţiativei consultării în mâna guver­nului, învederează că acest guvern intenţionează de a lua şi asenti­mentul poporului, în privinţa vii­toarelor norme constituţionale, care se pregătesc în Germania. Pe de altă parte, luarea hotărîrii numai cu majoritatea voturilor valabil ex­primate, este de natură de a asi­gura dinainte sensul votului, cei ce au păreri contrarii preferând de si­gur să se abţină, pentru a evita eventualele neplăceri. Atât legea din 24 Martie 19­33, cât şi aceia din 14 Iulie 1933, fac parte dintr’un plan concertat pentru în­lăturarea treptată a instituţiilor de­mocratice, pe care Germania şi le însuşise prin Constituţia din 1919, şi înlocuirea lor printr’un nou sis­tem centralist şi autoritar. Evenimentele care au urmat după data apari­ţiunii lucrărilor d-lui Const. Angelesco, şi se perindă ne­contenit în Germania, vin să con­firme această părere. Astfel, legea din 30 Ianuarie 1934 a pus sfârşit autonomii diverselor state din cu­prinsul Reichului. Ca urmare a ace­stei măsuri, legea recentă din 14 Februarie cor. suprimă Reichsratul, care potrivit art. 60 al Constituţiei de la Weimar, era însărcinat cu re­prezentarea statelor germane, în opera legislativă şi administrativă a Reichului. Acest corp politic insti­tuit în 1919, ca urmaş al Bundesra­­tului, înfiinţat de Bismark la 1871, îşi găsea în cadrul Constituţiei de la Weimar o deplină justificare, întru­cât pe de-o parte el reprezenta in­teresele fostelor state componente ale Reichului, iar pe de altă parte, el corespundea spiritului de autono­mie, pe care această constituţie în­ţelegea să-1 respecte. Introducerea însă a nouilor concepţiuni în orga­nizarea constituţională a Germa­niei, a făcut ca acest corp politic să apară ca un anacronism care trebuia înlăturat. In executarea a­­celuiaşî program, prin ultima lege din 16 Februarie 1934, s’a ridicat autonomia judiciară a statelor com­ponente, justiţia urmând să fie îm­părţită de-acum încolo în numele Reichului. Toate aceste evenimente învederează că evoluţia constitu­ţională a Germaniei, se apropie de ultima ei fază. Guvernul naţional­­socialist după ce a înlăturat treptat instituţiile Constituţiei de la Wei­mar, care erau întemeiate pe prin­cipiile democratice şi parlamentare, este pe punctul de a păşi la instau­rarea unei nouă alcătuiri constitu­ţionale, impregnată de spiritul au­toritar. Evoluţia constituţională a Ger­maniei, nu interesează numai pe ju­rişti, ci ea interesează deopotrivă pe toţi cei preocupaţi de problemele politice contemporane. In epoca noastră de interdependenţă politică, economică şi spirituală, nu putem rămâne cu totul străini, faţă de e­­voluţia politică a celorlalte state, întrucât mai curând, sau mai târ­ziu, ne putem resimţi şi noi de in­fluenţa concepţiilor lor. De aceia socotim că cercetările întreprinse de d. Const. Angelescu în această direcţie, ne pot pune la adăpostul surprizei, şi ne pot feri de experienţe asemănătoare. 1. V. Merlescu Conferenţiar universitar 1) CONST. C. ANGELESCO: La con­sultation directe du peuple en dehors de 1‘élection, d'apres la Constitution de Weimar. (Lib. des Pacultés, 1933, Paris) La nouvelle loi aüemande du 14 Juillel 1933, sur le referendum. (Revista de drept public, 6-9, 1933 Buc). jí U t v le, 11 ■MMK. Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, ştiinţă, artă „FAUST“ CA TEMĂ LITERARĂ Conferinţa d-lui I. M. Sadoveanui D. Ion Marin Sadoveanu a ţinut ori dimineaţă la Teatrul Naţional a patra conferinţă din ciclul „Litera­tură comparată a dramei“. D-sa a vorbit despre „Faust, ca temă literară la Marlowe, Lessing, Goethe şi romantici“. In anumite epoci, când anumite teme literare sunt în atmosfera tim­pului, apare un autor genial şi cre­­iază o operă definitivă, epuizând subiectul. Astfel a creiat Dante „Divina Co­medie“, astfel Shakespeare pe „Ham­let“. „Faust“ după­ îndelungate pe­regrinări prin literatură a epuizat ca temă, absorbit complect de opera lui Goethe. O analiză a „Faust-ului“ lui Goethe, d. Sadoveanu o găseşte, cu drept cuvânt, inutilă, subiectul fiind prea cunoscut. De aceea d-sa îşi fi­xează ca subiect al prelegerii, urmă­rirea firului conducător al temei „Faust“, de la primele ei apariţii şi până la desăvârşirea de către Goethe. începutul firului conducător se a­­flă în Renaştere. Caracteristicile omului Renaşterii sunt: raţionalism, sensualism şi or­goliu. Personajul dotat cu, toate aceste atribute e Faust. In el, ca în toţi oamenii Renaşterii, se îmbină lumea medievală cu cea modernă. Dr. Faust nu e un personaj fictiv ci o realitate istorică. A trăit în prima jumătate a secolului XVI. Născut la Würt­temberg, călătoreşte în Germania şi Italia,, cunoaşte Parisul şi ţine la facultatea de umanistică de la Er­furt prelegeri despre eroii epopeelor lui Homer. In drama sa deosebit tratate sunt personaj curios, Agrippa de Netes­­heim, tipul magului destoinic şi vi­brant de la începutul Renaşterii. In „Faust“ Goethe îşi reaminteşte şi de acest personaj. Prima redare epică a legendei lui Faust e o carte tipărită în 1587 de Geissler la Frankfurt pe Main. In această primă versiune a lui „Faust“ pactul cu diavolul prezintă un deo­sebit interes. In rest, legenda e în­tocmai ca­ transcrierea dramatică a lui Marlowe. Marlowe are predilecţie pentru gigantic. In drama sa deosebit tratate sunt primele trei scene — întâlnirea lui Faust cu Mefistofel. Remarcabil e şi sfârşitul doctorului Faust, înfrico­şat de moartea care se anunţă. Fragmentul lui Lessing nu întrece ca valoare drama lui Marlow. Les­sing are însă o ideie in plus, redem­p­ţiunea. O altă variantă a legendei, mai prea legată de forme teologice, e „Cenodoxus“ scris la 1635 de călu­gărul P. J Biederman. Când Marlowe transcrie dramatic „Faust-ul“, el deformează câteva personagii comice, proectând după un vechi tipic englezesc, concepte abstracte pe scenă. Personificarea vioiului e transformată în două per­sonagii burleşti. Lumea germană împrumută acest material englezesc, pe care îl cu­noaşte graţie trupelor de actori, ve­nite din Anglia, care joacă în seco­lul XVII în Germania. Pe la 1650 „Faust“ s-a transfor­mat din tragedie în comedie. La 1680, la Viena e la modă „Hans­­wurst-ul“ — un fel de Arlequin. 53 transcrierea grotescă a lui Faust în lumea teatrelor de păpuşi. Intre 1760 şi 1770 Goethe cunoaş­te pe Faust prin intermediul teatru­lui de păpuşi. Apoi, sub influenţa lui Herder, Goethe face cunoştinţă cu adevăratul Faust legendar. In pri­ma perioadă a activităţii sale poe­tice, Goethe scrie un „Urfaust“, care cuprinde ceva nou faţă de încercă­rile anterioare — episodul Margare­tei. •­Mai târziu, cu episodul de la Wei­mar, cu transcrierea din Italia, Goethe se reîntoarce necontenit la subiectul său preferat, îl complec­­tează și-l transformă. In cele din urmă ,’Faust“ ajunge o formidabilă enciclopedie. Dar în acest­ Faust, care a fost pentru Goethe mai mult decât o simplă temă, rămâne neal­terat dualismul tragic, îmbinarea medievalului cu modernul. Ca experimentări,, complectând expunerea d-lui Sadoveanu, s-au jucat două fragmente: Scena IlI-a a primului act din ,Faust" de Marlowe, interpretată de d-nii N. Brancomir și T. Dumitriu şi prima scenă a „Faust-ului“ de Goethe, interpretată de d-nii G. Demetru, T. Dumitriu şi D. Gri­­goriu. GUY Poeţi români traduşi in limba grecească D. Vasile Costopol, fost colabora­tor al revistei Convorbiri Critice, şi traducătorul marelui scriitor con­temporan grec Andreas Karka­vitzas: Dreptatea Mărei (Socec) şi Puterea Mărei (Biblioteca p. toţi), publică în numărul din 18 Februarie al ziaru­lui grec Ethnos, care apare în Bu­cureşti, parabola Fericirea de Al. T. Stamatiad. D. Vasile Costopol lucrează de mai mulţi ani, la o Antologie în limba greacă din cei mai însemnaţi scrii­tori români. Expoziţia Educaţiei Fizice Regele şi principele Nicolae au a­­cordat patronajul expoziţiei demon­strative a „Educaţiei fizice“ organi­zată de oficiul naţional de educaţie fizică. Această manifestaţie care are loc între 8 iunie—8 iulie a. c. va fi or­ganizată în edificiile şi pe stadionul O. N. E. F., pentru a demonstra ma­relui public realizările obţinute până astăzi în acest domeniu. I. Niculescu-Chir, ale cărui încer­cări de scriitor ce vrea să amuze au şovăit între invectiva oarecum epi­­gramatică, cupletul de revistă, cro­­tiicheta politică versificată şi ma­drigalul nu fără de spini, — a mu­rit alaltăeri, în vârstă de 55 de ani. Din strofele lui în cari s’a străduit să treacă dela­ îndemnuri „din sfâr­cul biciului“ la „lovituri de evan­­taliu", se vor alege, poate, nişte ca­­trenuri. Unul — bunăoară — dedi­cat câtorva moşieri membri ai S. P. A-ului. Spre a-şi satisface gustul De-a face pe turanii, Proteg un bou, un câine — Şi chinuesc ţăranii, eră cât pe ce să devie o lapidară satiră socială (cu tot defectul sti­listic: ca verbul a face şi compusul său a satisface se găsesc în prea imediată apropiere). Dar poetul n’a cutezat să adâncească subiectul. In schimb, unde poporul s’a mulţumit cu un simplu proverb (zicâtoarea lemnului din care se pot făuri şi obiecte sfinte, şi profane, şi în­veselitoare ca leagănul şi funebre, cum e coşciugul) — I. Nicolescu- Chic a desvoltat inteligent această temă, zugrăvind soarta a doi tran­dafiri de pe aceeaşi tulpină, cărora „şansa, bună gospodină, li-a spo­liat a lor petale“ . Dintr’unul a făcut dulceaţă, dintr’altu-oţet de trandafiri. Având şi darul parodiei, el — du­pă „Sămănătorul“ — a găsit titlul potrivit unei foi umoristice: Scăr­mănătorul, dar al cărui text a fost mult mai puţin norocos. Stăm rău cu epigramiştii. După război ni s’au stâns: Dimitrie Te­­leoff, Tom­a Florescu, Ion Pavelescu, Giordano. Nu de mult a murit Quintus. Acuma s'a dus şi Nicule­­scu-Chic. Hotărît: epigrama nu e genul longevităţii, — cu atât mai mult cu cât e soră geamănă cu epitaful. 2 B. L. Moartea unui confrate I). ION MARIN SADOVEANU Comemorarea lui Ştefan Cicio Pop Grupul naţional român pentru conferinţa balcanică a organizat, la sediul său din Piaţa Romană, o seară de comemorare a fostului său preşedinte Ştefan Cicio Pop Preşedintele adunării, d. Ion Ră­­ducanu, rectorul Academiei de studii comerciale şi industriale, a dat cu­vântul d-lui Em. Bucuţa care, în ca­litatea sa de preşedinte al Societăţii româno-bulgare, a adus un mişcă­tor omagiu defunctului preşedinte. D-sa a amintit luptele necontenite duse de Cicio Pop ca exponent al minorităţii româneşti din Ardeal in timpul dominaţiunii austro-ungare. Apoi a vorbit d. G. Vlădescu-Ră­­coasa care a scos, din luptele şi din atitudinile preşedintelui Cicio Pop, liniile distinctive ale profilului său moral. Ceia ce îl caracteriza mai ales era bunătatea şi generozitatea sa înăscute şi adânca, înţelegere a unei politici cât mai largi şi mai drepte faţă de minorităţi, bazându-se pe profundul respect ce nutria pentru demnitatea fiinţei umane. Cicio Pop a fost un îndrumător luminat ca­re se va număra printre cei mai sin­ceri protagonişti ai ideii de uniune balcanică. D. Ion Răducanu a evocat memo­ria naţionalistului Cicio Pop, al că­rui naţionalism nu era nici duşmă­nos nici semeţ, ci se baza pe adânca lui iubire de oameni şi pe profunda lui comprehensiune a necesităţii de înţelegere între popoare, ştefan Ci­cio Pop era o forţă, o voinţă neclin­tită şi viaţa lui a fost închinată bi­nelui. Viaţa lui va trebui să, ne fie pildă, iar cei rămaşi vor trebui să continue opera lui: va fi cel mai pios omagiu ce i se va putea aduce. Sex-appeal-cabaret-Pribeagu „Sex-appeal-cabaret-Pribeagu“ a­­nunţat pentru seara de 8 Martie în saloanele „Roxy“ promite să fie cel mai amuzant spectacol al sfârşitului de sezon, încadrat într-o sarabandă de hu­mor, muzică şi coreografie la care vor contribui talente din toate tea­trele Capitalei şi maeştri ai prozei şi poeziei româneşti, „Sex-appeal­­cabaret-Pribeagu“ va împăca toate exigenţele. Prologul acestui regal de artă va fi spus de „trei oameni mari“. Despre durere Dr. I. Westfried: „De la douleur“ Gaston Dóin et C-ie, Editeurs, Paris. Intrun volum, apărut la Paris, d. dr.­­• Westfrică prezintă chestiunea durerei în raport cu studiile și cerce­tările cele mai recente ale psycho­logiei psychiatriei, ale neurologiei şi endocrinologiei, cu bogate in­cursiuni în domeniul sociologiei, ar­tei şi literaturii. Studiul întocmit cu metodă şi pre­­ciziune redă clar noţiunile prelimi­nare generale, pentru a uşura înţe­legerea şi analiza acestui simptom subiectiv tratat atât din punct de ve­dere fizic, cât şi din p­unct de ve­dere psychic şi moral, abordând în acelaş timp domeniul conştiinţei Autorul face o serie de distinc­­ţiuni interesante pentru a fixa ca­drul problemei, arătând origina, e­­voluţia şi diversele transformări ale acestui fenomen, considerat după unii ca patologic şi neexistând în planul naturei, iar după alţii, a­­vând un rol şi prin urmare, o finali­tate. In a doua parte autorul se ocupă în mod special, de cadrul psycho­­patologic al problemei, de depresiu­ne, durere morală şi consacră în partea finală un capitol extrem de interesant şi de o frumuseţe poeti­că, „Algomaniei". E o lucrare care trebue citită: e frumoasă, e agreabilă, e intere­santă. Tino Pattiera în film Celebrul cântăreţ Tino Pattiera — unul din cei mai buni tenori din câți există astăzi în lumea întreagă — va apare în filmul „Cântecul po­porului“ realizare de montaje gran­dioase, cu muzica de Auber. Apariția lui Tino Pattiera în film trebue con­siderată ca cel mai de seamă eve­niment artistic al anului 1934, pu­blicul va auzi cea­ mai minunată voce din câte au răsunat până a­­cum pe ecran. „Cântăreţul poporu­lui“ va rula în viitorul program al cinematografului Regal. Aria greacă în­ I­u­goslavia în 1918 un grup de­­soldaţi bulgari a descoperit în Iugoslavia, aproape de Trebeşnit pe malul lacului Ochri­­da câteva interesante morminte con­ţinând scheletele cari purtau măşti de aur de tip mycenian. In aceeaşi vale,, cunoscută de a­­tunci ca vale a regilor jug­oslavi, prof. Vierbich de la universitatea din Belgrad, a făcut după război cerce­tări amănunţite, care au relevat existenţa unei întregi necropole în acel loc. Descoperirile acestea dovedesc de­finitiv, că arta greacă a pătruns mult mai spre nord decât s’a crezut cândva. Conferinţe Societatea, de obstetrică, gineco­logie şi puericultura, ţine Mercuri 28 Februarie a. c. ora 9 seara în localul Asociaţiei generale a medicilor o şedinţă a cărei ordine de zi este ur­mătoarea: 1. Profesor Gheorghiu: Conside­­raţiuni asupra schimbărilor de si­­tuaţiune ale uterului gravid aproa­pe de termen şi la termen. 2. Prof. Zaharescu-Karaman, d-na dr. Z. Rosenthal, I. Porumbaru­, Şte­fan Fotin: Diagnostic­­ biologic de sarcină molară cu chiste luteinice enorme. 3. Dr. L. Scupiewsky: Sarcină uterină prin transmigraţiune abdo­minală. 4. dr. Medea Niculescu şi dr. G. Vintilă: Rist de ovar şi sarcină (cu prezentare de piesă). 5. Dr. Virgil Th. Ionescu: Trans­fuzie cu sânge păstrat la rece. •ft Joi 1 Martie la ora 6 p. m. va vorbi la Fundaţia Dalles, în ciclul organizat de consiliul central bise­ricesc, 4. profesor dr. Nicolae Mino­­vici. Conferinţa, d-lui Teodor M. Popescu amânată din cauza doliului naţional se va ţine la 8 Martie, în aceeaşi sală şi la aceeaşi oră. Intrarea gratuită. De la Academia Ro­mana In şedinţa intimă a Academiei Ro­mâne ţinută Vineri 23 Februarie cu­rent, d. prof. I. Bianu a atras aten­ţia asupra scrierii d-lui Ion Mateiu despre „Ion Al. Lapedatu, 1844— 1878“, mică monografie făcând parte din seria „Figuri reprezentative de la noi“ şi fiind al doilea număr din Biblioteca ziaristică. D. prof. L. Mrazec, președintele Academiei, a prezentat foaia No. 2 din Harta hidrografică a României ’(1930), întocmită de d. inginer M. Sophian la scara 1: 1.500.000 și pu­blicată de Institutul geologic al Ro­mâniei. înscrierile la concursul nostru vor continua și în cursul acestei săptă­mâni. Amatorii cari vor răspunde la mutarea noastră 1. c2—e4, vor fi p.nnRiHfirsi’M înspriști E. Sedlacek (2) 9... 0—0. Io c2—c4. C. Moisescu (3) 12... Cc6—ea. 13 Nc4—e2. Ing. Jujescu (4) 6... b7—b5. 7. Na4—c2. Miahi Chefner (13) 10.. Cc2Xal. 11. 13X&4­ G. Velescu (19) 10.. . f7—15. 11 c2—c4. Guth Carol (23) 6... Nc6—f6.7. 0—0. D-ra Solrat (35) 10.­ Nc8—e6.11. Nel—e3. ?. Su­­frin (7) 2... f7—d6. 3. d2—r14 H. Mendelovici (78) 8... Nc8—e6. 9.cf.3— *5. N. Ties (80) 7... Nd7Xc6. 8. Cd4Xc6. T. Fiamboli (89) 6... De7X e5. 7. e4Xd5. E. Mărculescu (1) 9... Cf6—d7. 10. Ng5X e7-1­. A. Moscovici (14) 10... d6Xe5. 1l.Cei—f3. Pionul H. (17) 10... Cc6—e5. c3Xd4. Boby Sega­ (24) 5... Nf8Xd6.6 Nf1—d3. P. Murariu (81) 6... c6—d4. 7 Cf3Xd4. Dan Procopiu (84) 6... b7-­-c6 7 Cf3 X­d5. Sandu Frumușanu (90) 7... Df6—g6. 8 Ddi—e2. S. Herscovici (92) 6... d7—d6. 7 Cf3—g5. Av. Si­­mionescu (95) 13. Dd6—b4.­ 14. 0—0—0. P. G. Anastasiu (100) 6... Ce7—g6.7 d2—d4. I. Cristovici (102) 8.. . Cf6—h7. 9 NbSXcb. S. Vasilovici (108) 6... e6Xd5 7 Ddi—b3. Nic. Renciu (124) 10... Ccb—e7. 11. Te­lXe4. V. M. (130) 6... Nd6—e7. 7. Cbi—d2. N. Paradescu (136) 5... b7— b5. 6. Na4—b3. Anat. Pavlowski (137) 5... d7—d6. 6. c2—c3 dr. V. Eros (142) 4... Cg8—Í6. 5.0—0. S. Kiskin (148) 3... Cd5—b6. 4 d2—d4. N. Ianovici (162) 5... a6. 6. Nb5—a4. B. Schneiderman (169) 21.... b7—b5. 22. a2—a4; Szalai Fr. (190) 5..., e5Xd4. 6. c3Xd4; S. Constantinescu (1931 5..., e5Xd4. 6. c3Xd4. Anuța Solomon (209) 8..., Bf7—d6. 9. Cbî— c3; N. Serbănescu (223) 5..., e7—e5. 6. d.4Xe5; B. A. Student (240 ) 3... Cf6. 4. Cf3—g5; N. Goiler (247) 3..., Cf6. 4. Cf3—g5; Eug. Drăguțescu (250 ) 2..., 16. 3. Cf3X«S. G. Dulcu (253) repetați mutările de la înce­put. I. Udrescu (254) 3..., Cf6Xe4. 4. Ddi—e2. Gladys (256) 3..., Nf8— c5. 4. c2 — c. 3. S. Lerner (260) 2..., Nc5. 3.d2—d4. C. Ghersman (261) 2.. . Cb8—c6. 3. Nf1—c4. Lt. Pande­­leanu (43) 13... Cr­0. 14.Cbi—d2. T. Iliescu (71) 9... Re8—f8. 10. Nf7 X­e 8. D. Gheorghiu (202), 5..., d6—d5, 5. Cf3Xe5. NOUI ÎNSCRIȘI Adolf Pichler, Lugoj 12641 1... e7—e5 2. Cgl—f3. B. Schneiderman, Loco (265) 1... e5, 2. Cgi—f3. Cb8— cb, 3. Nfi—c4. ŞTIRI BUCUR' 'TI. _ Duminică 25 Fe­bruarie s’a terminat concursul în­tre patru membri din Cercul de Şah C. F. R., pentru admiterea în categoria I-a a cercului. Au participat d-nii Grozave­scu, M. Mendelsohn, A. Nagy şi prot. Şipoş. Răspunsul se înseamnă pe bonul de mai jos şi se înaintează ziarului intr’un plic deschis, francat cu 1.50 lei. Primii doi clasaţi urmau să intre în categoria I-a. Rezultatul a fost următorul: 1) Grozăvescu 4 puncte, din 6 po­sibile. 2) şi 3) M. Mendelsohn şi piui. A. Sipos cu câte 3 jum. şi 4) M. Nagy cu 1 punct. S’a jucat tur şi retur. Au intrat în categoria I-a primii trei, fiindcă al II-lea şi al III-lea au ieşit la egalitate de puncte.­­ Duminică 25 crt. a avut loc la sediul cercului de şah „TURA“ con­ferinţa d-lui Ing. Heskia despre gambitul regelui. Conferenţiarul a vorbit pe larg şi frumos despre teo­­na acestui gambit, arătând diferi­tele lui variante. Conferinţa a fost urmărită de un mare număr de amatori. Natural, că in scurtul timp pus la dispoziţia d-lui Heskia nu s’a putut studia profund toată chesti­unea; dar generalităţile expuse vor da amatorilor un impuls nou spre a studia acest gambit şi să vină a­­poi Duminica viitoare, ora 3 p. m., când discuţia se va relua. _ CHIŞINĂU. — Asociaţia citi­torilor revistei „Rebus“ din locali­tate a înfiinţat şi o­ secţie de şah, care numără 20 de membri activi. Preşedintele de onoare a fost ales prin unanimitate de voturi, d. A. Grinblatt, iar preşedinte activ, d. Ştefan St. Grossu. Se proectează turnee de şah, concursuri etc. Urăm tinerei asociaţii spor la muncă. N. B. Participanţii sunt rugaţi să menţioneze pe bonni «ie mai jos, atât mu­ tarea* cât şi numărul «le ordine, dar mai ales nu­mărul fiecărei mutări la care se referă în răspuns? 5.000 Iei premii Marele concurs de şah prin corespondenţă Răspunsul la mutarea cititorilor CONCURSUL DE ȘAH al ziarului „ADEVERUL“______ RON No. 28 Mutarea redacției: Răspunsul cititorului: Numele .................................. Adresa ...................................— No. de ordine­­.............— INFORMAŢIUNI D. general Uică, ministrul apără­rii naţionale, a fost primit azi în audienţă de lucru, de suveran. In onoarea d-lui G. Georgescu, şeful dirijor al Filarmonicei din Bucureşti, şi a soţiei d-sale, am­bii în trecere prin Berlin, d. mi­nistru Comnen şi d-na au dat un dejun la legaţia din Rauchstras­se, la care au asistat membrii marcanţi ai Camerei de muzică a Reichului, cântăreţele de la O­­peră, Barbara Kemp­ von Schil­linge, Viorica Ursuleac şi Ursula van Diemen, precum şi toţi mem­brii legaţiei. Corespondentul nostru din Berlin 116 scrie­­ Al doilea film al celebrului tenor Joseph Schmidt „Tinereţe, a ta e via­ţa“ a fost prezentat într’o sală de proecţie d-lui ministru Comnen, în­conjurat de membrii legaţiei române din­ Berlin. Vocea lui Schmidt înre­gistrează iarăşi un mare triumf în această nouă operă a maestrului-re­­gisor Oswald. Printr’o scrisoare pli­nă de elogii, d. Comnen a mulţumit d-lui Oswald pentru frumoasa-i a­­tenţiune. Cel mai mare pod din judeţul Bu­zău situat la punctul Robeşti a fost avariat de puhoaie Din iniţiativa prefecturii şi cu concursul sătenilor podul a fost refăcut. Doamna Elena, V. Goldiş mulţu­meşte pe această cale, tuturor a­­celora care au luat parte, fie per­sonal, fie prin scris, la marea du­rere ce­ a suferit prin pierderea scumpului ei soţ Vasile Goldiş. Expertă creditorilor însoţiţi de d. Miriţă Constantinescu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe, au lucrta eri la Banca Naţională. La şcoala de horticultura din Bu­cureşti a avut loc ori constituirea asociaţiei generale a corpului di­dactic agricol. A fost ales preşedinte d. G. Grin­ţescu. Deasemenea au mai fost aleşi d-nii Octavian Raţiu ca preşedinte al regionalei corpului didactic agri­col din Muntenia, Oltenia şi Dobro­­gea, d. Nazare preşedintele regiona­lei din Moldova şi Bucovina, C. Ste­­lea a celei din Basarabia şi I. Sârbu a regionalei din Ardeal. In satul Ipatele de lângă Vaslui au fost găsiţi morţi bătrânii Nicu­­lae şi Anica Savu. Nefericiţii soţi au murit din cau­za gerului. Se anunţă din Stokholm că gu­vernul suedez a renunţat definitiv la proectul introducerei monopolu­lui de import şi vânzare a benzinei. Uniunea internaţională a pro­ducătorilor şi distribuitorilor de energie electrică organizează pen­tru lunile August sau Septem­brie un concurs la Zürich. De data aceasta, congresul se anun­ţă deosebit de interesant, deoa­rece se va lua în discuţie o ches­tiune nouă şi anume, cea de or­ganizare a întreprinderilor de producţie şi distribuţie a energiei electrice. Problema n’a mai fost încă studiată în reuniunile inter­naționale.

Next