Adevěrul, martie 1934 (Anul 48, nr. 15384-15410)
1934-03-01 / nr. 15384
f*«s«íí9ia. 2»r* ■ •** -. «-w filărilor patern. Cu aceasta,egalitarismul va fi complect înlăturat, după cum şi regula unanimităţii. Protestele împotriva proectului de reorganizare s’au formulat prin atâtea declaraţii ale partizanilor egalitarismului şi democratismului internaţional, precizate într’un non possumus categoric al Micii înţelegeri. Este inexact că proectul mussolinian va atrage în S. N., Rusia, Statele Unite, şi Germania. Conştiinţa juridică internaţională doreşte egalitatea şi democratismul internaţional. Pe aceste idei statele suverane şi egale, ştiindu-şi respectate drepturile, vor coopera sincer şi efectiv la marile probleme de dezarmare şi rezolvare a crizei economice. Menţinerea egalităţii şi a unanimităţii garantează împiedicarea de a se reveni la abuzurile trecutului. In încheiere, d. „ Sofronie a afirmat că tratatele de pace din 1919— 20 formează pilonii organizaţiei internaţionale şi că România a avut numai de câştigat din principiile de egalitate şi democratism internaţional; roadele culese de ea din politica internaţională de până acum,se opun ataşării la reorganizarea S., N. după proectul mussolinian, care nu este decât instaurarea unei hegemonii a marilor puteri și perspectiva revizuirii tratatelor statelor. V. G. Sărbătorirea unui gazetar bulgar SOFIA. 25. (Rador). — In cadrul unei adunări solemne, care a avut loc la Casa Artei şi a Presei, şi în prezenţa ziariştilor bulgari şi străini, a reprezentanţilor diferitelor asociaţii culturale, precum şi a unui numeros public, in rândurile căruia se aflau numeroase personalităţi politice, s-a sarătorit astăzi cea de a 25-a aniversare a carierei de ziarist a d-lui Ştefan Tanoff. D. Tanoff este redactor-şef al ziarului independent „Utro“ şi în prezent prezidează Asociaţia Ziariştilor din Sofia. A luat cuvântul d. Kazassoff, fost ministru, care, intr'un avântat discurs, a caracteizat opera d-lui Ştefani Tanoff. • După aceea au mai vorbit d-nii Christoff, directorul presei din ministerul afacerilor străine ,şi alţi oratori, exprimând urări sărbătoritului. Seara ziariştii oferă sărbătoritului, un dineu. '■ofc \x Rai*u“*• fai«; -•.;V»k«SÎAIMA r .-A Tr'i~*A tKți F/n f ?\.V th.V KtfAOf.f A F/,x,Va ftriAZM‘ V '.y-n- A ? i’.mrx patrf1?* Pai ,sjmrn PKl % -'CIa'aL?ttv:4Tia ! ‘ f iAZV PaU a \ •'A tizii* A Uf A ■ .Fai, falma struíloA /ae>u fÍta?íAIÍ,!a ía u'N PAr.íí, A Faha a Pat.i,, pA. .Ap w AI“‘ e tv Vk ^ ‘^VV WÜM iS ®m:® TÂRGUL DE MOSTRE DIN LIPSCA din Primăvara 1934. 4—11 Martie Reducere 50 % pe căile ferate 4 # \th. Importante reduceri la găzduire \Wf‘ W în LIPSCA W Orice informații ,;se dau de câtre Reprezentantul " * onorifici pentru vechiul Regat. . . Carol Conrad de Heydendorf, (AnthWiometra), Bucureşti, Strada Ştirbei-Vodă Ie, Tel. 3-33-33. , Biroul Oficial „pentru informaţiuj şU al 'târgului deMostre' dih «Lipsea Consul O. Braun, Norddeutscher Lloyd, Bucureşti_____ Calea Victoriei 101, Telefon 3-39-68 PURTÂND TALPA DURABILĂ P A L M A REALIZAT! CEA MAI MARE ECONOMIE LA INCALJAMINTE. TALPA PALMA FEREŞTE DE UMEZEALĂ Ș! RĂCEALĂ ci statelor germane. Este de remarcat că potrivit constituţiei de la Weimar, guvernul Reichului nu este învestit cu dreptul de a proceda din propria sa iniţiativă la facerea unui referendum. Deşi a adoptat aceste noui instituţii democratice, adunarea constituantă a avut insă oarecare a prehensiuni, ca nu cumva prin ele să se paralizeze funcţiunea normală a puerii legislative. De aceea în sistemul german, pe de-o parte referendumul nu a fost admis decât cu caracter facultativ, atributele legislative rămânând în mod obişnuit exercitate de Reichstag şi Reichsrat, iar pe de alta parte, prin art. 75 sta prevăzut că hotărîrile Reichstagului, nu pot fi infirmate pe cale dereferendum, decât dacă majoritatea alegătorilor germani participă la scrutin. In această privinţă se pare că însăşi inspiratorii acesei reforme, în frunte cu Hugo Preuss, unul din principalii elaboratori ai constituţiei, păstrau oarecare scepticism asupra nouilor reforme introduse în Germania. Dispoziţiunea art. 75 din constituţia de la Weimar însă nu a întârziat,de a fi utilizată , de partidele adversare referendumului, în scopul sabotării consultării populare, atât cu ocaziunea primului referendum făcut în 1926, privitor la confiscarea fără indemnizaţie a bunurilor caselor domnitoare, cât şi în cel din 1929, privitor la aplicaţiunea planului Young, întrucât textul constituţional cerea ca majoritatea alegătorilor germani să participe la scrutin, pentru a se putea infirma o hotărîre a Reichstagului, partidele adversare referendumului au angajat pe aderenţii lor de a se abţine de la vot, astfel că neputându-se întruni majoritatea cerută de art. 75, hotărîrile Reichstagului au rămas în vigoare. Introducerea acestor noui instituţii, desigur că nu a putut avea ca efect, transformarea dintr’odată a Germaniei într’un stat democratic. Nu se poate totuşi contesta că ele au deşteptat un interes politic deosebit în massa cea mare a populaţiunii, întrucât iniţiativa populară pornită în două rânduri, atât în 1926 cât şi în 1929, a putut întruni cu uşurinţă peste 4 milioane iscălituri pentru cererea referendumului. După 13 ani de la instaurarea acestor instituţii în Germania, tendinţa de democratizare a suferit o gravă înfrângere, prin numirea lui Adolf Hitler la 30 ianuarie 1933, în funcţiunea de cancelar al Reichului Odată cu aducerea la putere a naţional socialiştilor, începe , o nouă perioadă în viaţa constituţionala a Germaniei, întrucât concepţiile acestui partid sunt funciarmente antidemocratice şi antiparlamentare. Prima manifestare a naţionalsocialiştilor împotriva constituţiei de la Weimar, o constitue legea din 14 Martie 1933 intitulată pompos „legea pentru înlăturarea mizeriei poporului şi Reichului“ (Gesetz zur Behlebung der Not von volk und Reich) Prin ea se atribuie guvernului Reichului până la 1 Aprilie 1937, dreptul de a elabora şi a pune în vigoare fără intervenţia Reichstagului şi a Reichsratului, a legilor care pot modifica chiar constituţia. Aşadar, guvernul Reichului devine pentru această perioadă determinată, organ legislativ şi chiar constituant. Pentru a marca şi mai mult noua orientare constituţională a Germaniei, legea din 24 Martie 1933 a stabilit că dispoziţiile referitoare la iniţiativa populară şi la referendum, nu se pot aplica în ceea ce priveşte legile elaborate de guvern, aceasta în scopul de a înlătura ori şi ce fel de manifestare a adversarilor politici, şi a împiedeca poporul să desaprobe pe „Führer“. In principiu, Reichstagul păstrează şi în acest răstimp atributele sale legislative, putând face după procedura obişnuită, legi, care, teoretic rămân susceptibile de a fi abrogate pe calea iniţiativei populare şi a referendumului. Totuşi această adunare în mod docil a consimţit să se eclipseze, ne mai exercitându-şi atributele sale legislative. De aceea, astăzi în Germania, singurul legislator fiind guvernul Reichului, atât iniţiativa populară cât şi referendumul rămân inutilizabile. Noua orientare constituţională a Germaniei, marcată prin legea sus arătată, s-a desfăşurat mai departe în decursul anului 1933, prin legea din 14 iulie, asupra „votării populare“ (Gesetz über Volksabstimmung). Această ultimă lege formată numai din patru paragrafe, aduce o nouă modificare normelor constituţionale, ocupându-se de o ipoteză, pe care constituţia de la Weimar nu o prevăzuse. Astfel se acordă guvernului Reichului dreptul de a putea consulta poporul pe cale de referendum, pentru a putea şti dacă el aprobă sau nu o măsură determinată în sensul acestei nouă dispoziţii, nu trebue însă să ne înşele, întrucât în acest ultim caz, iniţiativa consultării nu mai porneşte de la popor, ci ea porneşte de la guvern, care desigur că o va lua numai în ipoteza când împrejurările îi sunt cu totul favorabile. Introducerea acestei nouă măsuri nu trebue însă să înşele pe nimeni, căci ea nu constitue o complectare a dispoziţiilor constituţionale, ci pur şi simplu o intervertire a lor, în acord cu nouile concepţii dominante astăzi în Germania-Dar zelul novator a! naţional-socialiştilor, nu s’a limitat numai la această măsură, întrucât prin legea din 14 Iulie 1933 s’a stabilit o nouă normă in privinţa votărilor populare, prevăzându-se că hotărîrea se poate lua numai cu majoritatea voturilor valabil exprimate, iar nu după cum prevedea art. 75 din Constituţie, ca majoritatea alegătorilor să participe neapărat la scrutin. Sensul acestei nouă măsuri este de asemenea semnificativ, întrucât pe de-o parte, naţional-socialiştii prepară în acest fel procedura modificării formale a Constituţiei de la Weimar, iar pe de altă parte, se pun la adăpostul unei eventuale dezavuări, prin abţinerea alegătorilor de la vot. Intr’adevăr, trecerea iniţiativei consultării în mâna guvernului, învederează că acest guvern intenţionează de a lua şi asentimentul poporului, în privinţa viitoarelor norme constituţionale, care se pregătesc în Germania. Pe de altă parte, luarea hotărîrii numai cu majoritatea voturilor valabil exprimate, este de natură de a asigura dinainte sensul votului, cei ce au păreri contrarii preferând de sigur să se abţină, pentru a evita eventualele neplăceri. Atât legea din 24 Martie 1933, cât şi aceia din 14 Iulie 1933, fac parte dintr’un plan concertat pentru înlăturarea treptată a instituţiilor democratice, pe care Germania şi le însuşise prin Constituţia din 1919, şi înlocuirea lor printr’un nou sistem centralist şi autoritar. Evenimentele care au urmat după data apariţiunii lucrărilor d-lui Const. Angelesco, şi se perindă necontenit în Germania, vin să confirme această părere. Astfel, legea din 30 Ianuarie 1934 a pus sfârşit autonomii diverselor state din cuprinsul Reichului. Ca urmare a acestei măsuri, legea recentă din 14 Februarie cor. suprimă Reichsratul, care potrivit art. 60 al Constituţiei de la Weimar, era însărcinat cu reprezentarea statelor germane, în opera legislativă şi administrativă a Reichului. Acest corp politic instituit în 1919, ca urmaş al Bundesratului, înfiinţat de Bismark la 1871, îşi găsea în cadrul Constituţiei de la Weimar o deplină justificare, întrucât pe de-o parte el reprezenta interesele fostelor state componente ale Reichului, iar pe de altă parte, el corespundea spiritului de autonomie, pe care această constituţie înţelegea să-1 respecte. Introducerea însă a nouilor concepţiuni în organizarea constituţională a Germaniei, a făcut ca acest corp politic să apară ca un anacronism care trebuia înlăturat. In executarea aceluiaşî program, prin ultima lege din 16 Februarie 1934, s’a ridicat autonomia judiciară a statelor componente, justiţia urmând să fie împărţită de-acum încolo în numele Reichului. Toate aceste evenimente învederează că evoluţia constituţională a Germaniei, se apropie de ultima ei fază. Guvernul naţionalsocialist după ce a înlăturat treptat instituţiile Constituţiei de la Weimar, care erau întemeiate pe principiile democratice şi parlamentare, este pe punctul de a păşi la instaurarea unei nouă alcătuiri constituţionale, impregnată de spiritul autoritar. Evoluţia constituţională a Germaniei, nu interesează numai pe jurişti, ci ea interesează deopotrivă pe toţi cei preocupaţi de problemele politice contemporane. In epoca noastră de interdependenţă politică, economică şi spirituală, nu putem rămâne cu totul străini, faţă de evoluţia politică a celorlalte state, întrucât mai curând, sau mai târziu, ne putem resimţi şi noi de influenţa concepţiilor lor. De aceia socotim că cercetările întreprinse de d. Const. Angelescu în această direcţie, ne pot pune la adăpostul surprizei, şi ne pot feri de experienţe asemănătoare. 1. V. Merlescu Conferenţiar universitar 1) CONST. C. ANGELESCO: La consultation directe du peuple en dehors de 1‘élection, d'apres la Constitution de Weimar. (Lib. des Pacultés, 1933, Paris) La nouvelle loi aüemande du 14 Juillel 1933, sur le referendum. (Revista de drept public, 6-9, 1933 Buc). jí U t v le, 11 ■MMK. Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, ştiinţă, artă „FAUST“ CA TEMĂ LITERARĂ Conferinţa d-lui I. M. Sadoveanui D. Ion Marin Sadoveanu a ţinut ori dimineaţă la Teatrul Naţional a patra conferinţă din ciclul „Literatură comparată a dramei“. D-sa a vorbit despre „Faust, ca temă literară la Marlowe, Lessing, Goethe şi romantici“. In anumite epoci, când anumite teme literare sunt în atmosfera timpului, apare un autor genial şi creiază o operă definitivă, epuizând subiectul. Astfel a creiat Dante „Divina Comedie“, astfel Shakespeare pe „Hamlet“. „Faust“ după îndelungate peregrinări prin literatură a epuizat ca temă, absorbit complect de opera lui Goethe. O analiză a „Faust-ului“ lui Goethe, d. Sadoveanu o găseşte, cu drept cuvânt, inutilă, subiectul fiind prea cunoscut. De aceea d-sa îşi fixează ca subiect al prelegerii, urmărirea firului conducător al temei „Faust“, de la primele ei apariţii şi până la desăvârşirea de către Goethe. începutul firului conducător se află în Renaştere. Caracteristicile omului Renaşterii sunt: raţionalism, sensualism şi orgoliu. Personajul dotat cu, toate aceste atribute e Faust. In el, ca în toţi oamenii Renaşterii, se îmbină lumea medievală cu cea modernă. Dr. Faust nu e un personaj fictiv ci o realitate istorică. A trăit în prima jumătate a secolului XVI. Născut la Württemberg, călătoreşte în Germania şi Italia,, cunoaşte Parisul şi ţine la facultatea de umanistică de la Erfurt prelegeri despre eroii epopeelor lui Homer. In drama sa deosebit tratate sunt personaj curios, Agrippa de Netesheim, tipul magului destoinic şi vibrant de la începutul Renaşterii. In „Faust“ Goethe îşi reaminteşte şi de acest personaj. Prima redare epică a legendei lui Faust e o carte tipărită în 1587 de Geissler la Frankfurt pe Main. In această primă versiune a lui „Faust“ pactul cu diavolul prezintă un deosebit interes. In rest, legenda e întocmai ca transcrierea dramatică a lui Marlowe. Marlowe are predilecţie pentru gigantic. In drama sa deosebit tratate sunt primele trei scene — întâlnirea lui Faust cu Mefistofel. Remarcabil e şi sfârşitul doctorului Faust, înfricoşat de moartea care se anunţă. Fragmentul lui Lessing nu întrece ca valoare drama lui Marlow. Lessing are însă o ideie in plus, redempţiunea. O altă variantă a legendei, mai prea legată de forme teologice, e „Cenodoxus“ scris la 1635 de călugărul P. J Biederman. Când Marlowe transcrie dramatic „Faust-ul“, el deformează câteva personagii comice, proectând după un vechi tipic englezesc, concepte abstracte pe scenă. Personificarea vioiului e transformată în două personagii burleşti. Lumea germană împrumută acest material englezesc, pe care îl cunoaşte graţie trupelor de actori, venite din Anglia, care joacă în secolul XVII în Germania. Pe la 1650 „Faust“ s-a transformat din tragedie în comedie. La 1680, la Viena e la modă „Hanswurst-ul“ — un fel de Arlequin. 53 transcrierea grotescă a lui Faust în lumea teatrelor de păpuşi. Intre 1760 şi 1770 Goethe cunoaşte pe Faust prin intermediul teatrului de păpuşi. Apoi, sub influenţa lui Herder, Goethe face cunoştinţă cu adevăratul Faust legendar. In prima perioadă a activităţii sale poetice, Goethe scrie un „Urfaust“, care cuprinde ceva nou faţă de încercările anterioare — episodul Margaretei. •Mai târziu, cu episodul de la Weimar, cu transcrierea din Italia, Goethe se reîntoarce necontenit la subiectul său preferat, îl complectează și-l transformă. In cele din urmă ,’Faust“ ajunge o formidabilă enciclopedie. Dar în acest Faust, care a fost pentru Goethe mai mult decât o simplă temă, rămâne nealterat dualismul tragic, îmbinarea medievalului cu modernul. Ca experimentări,, complectând expunerea d-lui Sadoveanu, s-au jucat două fragmente: Scena IlI-a a primului act din ,Faust" de Marlowe, interpretată de d-nii N. Brancomir și T. Dumitriu şi prima scenă a „Faust-ului“ de Goethe, interpretată de d-nii G. Demetru, T. Dumitriu şi D. Grigoriu. GUY Poeţi români traduşi in limba grecească D. Vasile Costopol, fost colaborator al revistei Convorbiri Critice, şi traducătorul marelui scriitor contemporan grec Andreas Karkavitzas: Dreptatea Mărei (Socec) şi Puterea Mărei (Biblioteca p. toţi), publică în numărul din 18 Februarie al ziarului grec Ethnos, care apare în Bucureşti, parabola Fericirea de Al. T. Stamatiad. D. Vasile Costopol lucrează de mai mulţi ani, la o Antologie în limba greacă din cei mai însemnaţi scriitori români. Expoziţia Educaţiei Fizice Regele şi principele Nicolae au acordat patronajul expoziţiei demonstrative a „Educaţiei fizice“ organizată de oficiul naţional de educaţie fizică. Această manifestaţie care are loc între 8 iunie—8 iulie a. c. va fi organizată în edificiile şi pe stadionul O. N. E. F., pentru a demonstra marelui public realizările obţinute până astăzi în acest domeniu. I. Niculescu-Chir, ale cărui încercări de scriitor ce vrea să amuze au şovăit între invectiva oarecum epigramatică, cupletul de revistă, crotiicheta politică versificată şi madrigalul nu fără de spini, — a murit alaltăeri, în vârstă de 55 de ani. Din strofele lui în cari s’a străduit să treacă dela îndemnuri „din sfârcul biciului“ la „lovituri de evantaliu", se vor alege, poate, nişte catrenuri. Unul — bunăoară — dedicat câtorva moşieri membri ai S. P. A-ului. Spre a-şi satisface gustul De-a face pe turanii, Proteg un bou, un câine — Şi chinuesc ţăranii, eră cât pe ce să devie o lapidară satiră socială (cu tot defectul stilistic: ca verbul a face şi compusul său a satisface se găsesc în prea imediată apropiere). Dar poetul n’a cutezat să adâncească subiectul. In schimb, unde poporul s’a mulţumit cu un simplu proverb (zicâtoarea lemnului din care se pot făuri şi obiecte sfinte, şi profane, şi înveselitoare ca leagănul şi funebre, cum e coşciugul) — I. Nicolescu- Chic a desvoltat inteligent această temă, zugrăvind soarta a doi trandafiri de pe aceeaşi tulpină, cărora „şansa, bună gospodină, li-a spoliat a lor petale“ . Dintr’unul a făcut dulceaţă, dintr’altu-oţet de trandafiri. Având şi darul parodiei, el — după „Sămănătorul“ — a găsit titlul potrivit unei foi umoristice: Scărmănătorul, dar al cărui text a fost mult mai puţin norocos. Stăm rău cu epigramiştii. După război ni s’au stâns: Dimitrie Teleoff, Toma Florescu, Ion Pavelescu, Giordano. Nu de mult a murit Quintus. Acuma s'a dus şi Niculescu-Chic. Hotărît: epigrama nu e genul longevităţii, — cu atât mai mult cu cât e soră geamănă cu epitaful. 2 B. L. Moartea unui confrate I). ION MARIN SADOVEANU Comemorarea lui Ştefan Cicio Pop Grupul naţional român pentru conferinţa balcanică a organizat, la sediul său din Piaţa Romană, o seară de comemorare a fostului său preşedinte Ştefan Cicio Pop Preşedintele adunării, d. Ion Răducanu, rectorul Academiei de studii comerciale şi industriale, a dat cuvântul d-lui Em. Bucuţa care, în calitatea sa de preşedinte al Societăţii româno-bulgare, a adus un mişcător omagiu defunctului preşedinte. D-sa a amintit luptele necontenite duse de Cicio Pop ca exponent al minorităţii româneşti din Ardeal in timpul dominaţiunii austro-ungare. Apoi a vorbit d. G. Vlădescu-Răcoasa care a scos, din luptele şi din atitudinile preşedintelui Cicio Pop, liniile distinctive ale profilului său moral. Ceia ce îl caracteriza mai ales era bunătatea şi generozitatea sa înăscute şi adânca, înţelegere a unei politici cât mai largi şi mai drepte faţă de minorităţi, bazându-se pe profundul respect ce nutria pentru demnitatea fiinţei umane. Cicio Pop a fost un îndrumător luminat care se va număra printre cei mai sinceri protagonişti ai ideii de uniune balcanică. D. Ion Răducanu a evocat memoria naţionalistului Cicio Pop, al cărui naţionalism nu era nici duşmănos nici semeţ, ci se baza pe adânca lui iubire de oameni şi pe profunda lui comprehensiune a necesităţii de înţelegere între popoare, ştefan Cicio Pop era o forţă, o voinţă neclintită şi viaţa lui a fost închinată binelui. Viaţa lui va trebui să, ne fie pildă, iar cei rămaşi vor trebui să continue opera lui: va fi cel mai pios omagiu ce i se va putea aduce. Sex-appeal-cabaret-Pribeagu „Sex-appeal-cabaret-Pribeagu“ anunţat pentru seara de 8 Martie în saloanele „Roxy“ promite să fie cel mai amuzant spectacol al sfârşitului de sezon, încadrat într-o sarabandă de humor, muzică şi coreografie la care vor contribui talente din toate teatrele Capitalei şi maeştri ai prozei şi poeziei româneşti, „Sex-appealcabaret-Pribeagu“ va împăca toate exigenţele. Prologul acestui regal de artă va fi spus de „trei oameni mari“. Despre durere Dr. I. Westfried: „De la douleur“ Gaston Dóin et C-ie, Editeurs, Paris. Intrun volum, apărut la Paris, d. dr.• Westfrică prezintă chestiunea durerei în raport cu studiile și cercetările cele mai recente ale psychologiei psychiatriei, ale neurologiei şi endocrinologiei, cu bogate incursiuni în domeniul sociologiei, artei şi literaturii. Studiul întocmit cu metodă şi preciziune redă clar noţiunile preliminare generale, pentru a uşura înţelegerea şi analiza acestui simptom subiectiv tratat atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de vedere psychic şi moral, abordând în acelaş timp domeniul conştiinţei Autorul face o serie de distincţiuni interesante pentru a fixa cadrul problemei, arătând origina, evoluţia şi diversele transformări ale acestui fenomen, considerat după unii ca patologic şi neexistând în planul naturei, iar după alţii, având un rol şi prin urmare, o finalitate. In a doua parte autorul se ocupă în mod special, de cadrul psychopatologic al problemei, de depresiune, durere morală şi consacră în partea finală un capitol extrem de interesant şi de o frumuseţe poetică, „Algomaniei". E o lucrare care trebue citită: e frumoasă, e agreabilă, e interesantă. Tino Pattiera în film Celebrul cântăreţ Tino Pattiera — unul din cei mai buni tenori din câți există astăzi în lumea întreagă — va apare în filmul „Cântecul poporului“ realizare de montaje grandioase, cu muzica de Auber. Apariția lui Tino Pattiera în film trebue considerată ca cel mai de seamă eveniment artistic al anului 1934, publicul va auzi cea mai minunată voce din câte au răsunat până acum pe ecran. „Cântăreţul poporului“ va rula în viitorul program al cinematografului Regal. Aria greacă în Iugoslavia în 1918 un grup desoldaţi bulgari a descoperit în Iugoslavia, aproape de Trebeşnit pe malul lacului Ochrida câteva interesante morminte conţinând scheletele cari purtau măşti de aur de tip mycenian. In aceeaşi vale,, cunoscută de atunci ca vale a regilor jugoslavi, prof. Vierbich de la universitatea din Belgrad, a făcut după război cercetări amănunţite, care au relevat existenţa unei întregi necropole în acel loc. Descoperirile acestea dovedesc definitiv, că arta greacă a pătruns mult mai spre nord decât s’a crezut cândva. Conferinţe Societatea, de obstetrică, ginecologie şi puericultura, ţine Mercuri 28 Februarie a. c. ora 9 seara în localul Asociaţiei generale a medicilor o şedinţă a cărei ordine de zi este următoarea: 1. Profesor Gheorghiu: Consideraţiuni asupra schimbărilor de situaţiune ale uterului gravid aproape de termen şi la termen. 2. Prof. Zaharescu-Karaman, d-na dr. Z. Rosenthal, I. Porumbaru, Ştefan Fotin: Diagnostic biologic de sarcină molară cu chiste luteinice enorme. 3. Dr. L. Scupiewsky: Sarcină uterină prin transmigraţiune abdominală. 4. dr. Medea Niculescu şi dr. G. Vintilă: Rist de ovar şi sarcină (cu prezentare de piesă). 5. Dr. Virgil Th. Ionescu: Transfuzie cu sânge păstrat la rece. •ft Joi 1 Martie la ora 6 p. m. va vorbi la Fundaţia Dalles, în ciclul organizat de consiliul central bisericesc, 4. profesor dr. Nicolae Minovici. Conferinţa, d-lui Teodor M. Popescu amânată din cauza doliului naţional se va ţine la 8 Martie, în aceeaşi sală şi la aceeaşi oră. Intrarea gratuită. De la Academia Romana In şedinţa intimă a Academiei Române ţinută Vineri 23 Februarie curent, d. prof. I. Bianu a atras atenţia asupra scrierii d-lui Ion Mateiu despre „Ion Al. Lapedatu, 1844— 1878“, mică monografie făcând parte din seria „Figuri reprezentative de la noi“ şi fiind al doilea număr din Biblioteca ziaristică. D. prof. L. Mrazec, președintele Academiei, a prezentat foaia No. 2 din Harta hidrografică a României ’(1930), întocmită de d. inginer M. Sophian la scara 1: 1.500.000 și publicată de Institutul geologic al României. înscrierile la concursul nostru vor continua și în cursul acestei săptămâni. Amatorii cari vor răspunde la mutarea noastră 1. c2—e4, vor fi p.nnRiHfirsi’M înspriști E. Sedlacek (2) 9... 0—0. Io c2—c4. C. Moisescu (3) 12... Cc6—ea. 13 Nc4—e2. Ing. Jujescu (4) 6... b7—b5. 7. Na4—c2. Miahi Chefner (13) 10.. Cc2Xal. 11. 13X&4 G. Velescu (19) 10.. . f7—15. 11 c2—c4. Guth Carol (23) 6... Nc6—f6.7. 0—0. D-ra Solrat (35) 10. Nc8—e6.11. Nel—e3. ?. Sufrin (7) 2... f7—d6. 3. d2—r14 H. Mendelovici (78) 8... Nc8—e6. 9.cf.3— *5. N. Ties (80) 7... Nd7Xc6. 8. Cd4Xc6. T. Fiamboli (89) 6... De7X e5. 7. e4Xd5. E. Mărculescu (1) 9... Cf6—d7. 10. Ng5X e7-1. A. Moscovici (14) 10... d6Xe5. 1l.Cei—f3. Pionul H. (17) 10... Cc6—e5. c3Xd4. Boby Sega (24) 5... Nf8Xd6.6 Nf1—d3. P. Murariu (81) 6... c6—d4. 7 Cf3Xd4. Dan Procopiu (84) 6... b7--c6 7 Cf3 Xd5. Sandu Frumușanu (90) 7... Df6—g6. 8 Ddi—e2. S. Herscovici (92) 6... d7—d6. 7 Cf3—g5. Av. Simionescu (95) 13. Dd6—b4. 14. 0—0—0. P. G. Anastasiu (100) 6... Ce7—g6.7 d2—d4. I. Cristovici (102) 8.. . Cf6—h7. 9 NbSXcb. S. Vasilovici (108) 6... e6Xd5 7 Ddi—b3. Nic. Renciu (124) 10... Ccb—e7. 11. TelXe4. V. M. (130) 6... Nd6—e7. 7. Cbi—d2. N. Paradescu (136) 5... b7— b5. 6. Na4—b3. Anat. Pavlowski (137) 5... d7—d6. 6. c2—c3 dr. V. Eros (142) 4... Cg8—Í6. 5.0—0. S. Kiskin (148) 3... Cd5—b6. 4 d2—d4. N. Ianovici (162) 5... a6. 6. Nb5—a4. B. Schneiderman (169) 21.... b7—b5. 22. a2—a4; Szalai Fr. (190) 5..., e5Xd4. 6. c3Xd4; S. Constantinescu (1931 5..., e5Xd4. 6. c3Xd4. Anuța Solomon (209) 8..., Bf7—d6. 9. Cbî— c3; N. Serbănescu (223) 5..., e7—e5. 6. d.4Xe5; B. A. Student (240 ) 3... Cf6. 4. Cf3—g5; N. Goiler (247) 3..., Cf6. 4. Cf3—g5; Eug. Drăguțescu (250 ) 2..., 16. 3. Cf3X«S. G. Dulcu (253) repetați mutările de la început. I. Udrescu (254) 3..., Cf6Xe4. 4. Ddi—e2. Gladys (256) 3..., Nf8— c5. 4. c2 — c. 3. S. Lerner (260) 2..., Nc5. 3.d2—d4. C. Ghersman (261) 2.. . Cb8—c6. 3. Nf1—c4. Lt. Pandeleanu (43) 13... Cr0. 14.Cbi—d2. T. Iliescu (71) 9... Re8—f8. 10. Nf7 Xe 8. D. Gheorghiu (202), 5..., d6—d5, 5. Cf3Xe5. NOUI ÎNSCRIȘI Adolf Pichler, Lugoj 12641 1... e7—e5 2. Cgl—f3. B. Schneiderman, Loco (265) 1... e5, 2. Cgi—f3. Cb8— cb, 3. Nfi—c4. ŞTIRI BUCUR' 'TI. _ Duminică 25 Februarie s’a terminat concursul între patru membri din Cercul de Şah C. F. R., pentru admiterea în categoria I-a a cercului. Au participat d-nii Grozavescu, M. Mendelsohn, A. Nagy şi prot. Şipoş. Răspunsul se înseamnă pe bonul de mai jos şi se înaintează ziarului intr’un plic deschis, francat cu 1.50 lei. Primii doi clasaţi urmau să intre în categoria I-a. Rezultatul a fost următorul: 1) Grozăvescu 4 puncte, din 6 posibile. 2) şi 3) M. Mendelsohn şi piui. A. Sipos cu câte 3 jum. şi 4) M. Nagy cu 1 punct. S’a jucat tur şi retur. Au intrat în categoria I-a primii trei, fiindcă al II-lea şi al III-lea au ieşit la egalitate de puncte. Duminică 25 crt. a avut loc la sediul cercului de şah „TURA“ conferinţa d-lui Ing. Heskia despre gambitul regelui. Conferenţiarul a vorbit pe larg şi frumos despre teona acestui gambit, arătând diferitele lui variante. Conferinţa a fost urmărită de un mare număr de amatori. Natural, că in scurtul timp pus la dispoziţia d-lui Heskia nu s’a putut studia profund toată chestiunea; dar generalităţile expuse vor da amatorilor un impuls nou spre a studia acest gambit şi să vină apoi Duminica viitoare, ora 3 p. m., când discuţia se va relua. _ CHIŞINĂU. — Asociaţia cititorilor revistei „Rebus“ din localitate a înfiinţat şi o secţie de şah, care numără 20 de membri activi. Preşedintele de onoare a fost ales prin unanimitate de voturi, d. A. Grinblatt, iar preşedinte activ, d. Ştefan St. Grossu. Se proectează turnee de şah, concursuri etc. Urăm tinerei asociaţii spor la muncă. N. B. Participanţii sunt rugaţi să menţioneze pe bonni «ie mai jos, atât mu tarea* cât şi numărul «le ordine, dar mai ales numărul fiecărei mutări la care se referă în răspuns? 5.000 Iei premii Marele concurs de şah prin corespondenţă Răspunsul la mutarea cititorilor CONCURSUL DE ȘAH al ziarului „ADEVERUL“______ RON No. 28 Mutarea redacției: Răspunsul cititorului: Numele .................................. Adresa ...................................— No. de ordine.............— INFORMAŢIUNI D. general Uică, ministrul apărării naţionale, a fost primit azi în audienţă de lucru, de suveran. In onoarea d-lui G. Georgescu, şeful dirijor al Filarmonicei din Bucureşti, şi a soţiei d-sale, ambii în trecere prin Berlin, d. ministru Comnen şi d-na au dat un dejun la legaţia din Rauchstrasse, la care au asistat membrii marcanţi ai Camerei de muzică a Reichului, cântăreţele de la Operă, Barbara Kemp von Schillinge, Viorica Ursuleac şi Ursula van Diemen, precum şi toţi membrii legaţiei. Corespondentul nostru din Berlin 116 scrie Al doilea film al celebrului tenor Joseph Schmidt „Tinereţe, a ta e viaţa“ a fost prezentat într’o sală de proecţie d-lui ministru Comnen, înconjurat de membrii legaţiei române din Berlin. Vocea lui Schmidt înregistrează iarăşi un mare triumf în această nouă operă a maestrului-regisor Oswald. Printr’o scrisoare plină de elogii, d. Comnen a mulţumit d-lui Oswald pentru frumoasa-i atenţiune. Cel mai mare pod din judeţul Buzău situat la punctul Robeşti a fost avariat de puhoaie Din iniţiativa prefecturii şi cu concursul sătenilor podul a fost refăcut. Doamna Elena, V. Goldiş mulţumeşte pe această cale, tuturor acelora care au luat parte, fie personal, fie prin scris, la marea durere ce a suferit prin pierderea scumpului ei soţ Vasile Goldiş. Expertă creditorilor însoţiţi de d. Miriţă Constantinescu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe, au lucrta eri la Banca Naţională. La şcoala de horticultura din Bucureşti a avut loc ori constituirea asociaţiei generale a corpului didactic agricol. A fost ales preşedinte d. G. Grinţescu. Deasemenea au mai fost aleşi d-nii Octavian Raţiu ca preşedinte al regionalei corpului didactic agricol din Muntenia, Oltenia şi Dobrogea, d. Nazare preşedintele regionalei din Moldova şi Bucovina, C. Stelea a celei din Basarabia şi I. Sârbu a regionalei din Ardeal. In satul Ipatele de lângă Vaslui au fost găsiţi morţi bătrânii Niculae şi Anica Savu. Nefericiţii soţi au murit din cauza gerului. Se anunţă din Stokholm că guvernul suedez a renunţat definitiv la proectul introducerei monopolului de import şi vânzare a benzinei. Uniunea internaţională a producătorilor şi distribuitorilor de energie electrică organizează pentru lunile August sau Septembrie un concurs la Zürich. De data aceasta, congresul se anunţă deosebit de interesant, deoarece se va lua în discuţie o chestiune nouă şi anume, cea de organizare a întreprinderilor de producţie şi distribuţie a energiei electrice. Problema n’a mai fost încă studiată în reuniunile internaționale.