Adevěrul, iunie 1934 (Anul 48, nr. 15454-15478)

1934-06-01 / nr. 15454

D. luliu Maniu la Sovata Ideia unui bloc constitutions al forţelor democrate ----------- Itm ,»­m ------------ Conflictul din organizaţiile ardeleneşti — De la trimisul nostru special — BLAJ, 28. — D. luliu Maniu se află la Sovata. Au mai sosit acolo d-nii Ionel Pop şi Aurel Socol. Alţi membri ai grupului manist sunt aş­teptaţi pe mâine. De la Blaj va ple­ca d., Augustin Popa, iar dela Sibiu d. Eronim Stoichitia, foşti deputaţi. Deşi d. Maniu a anunţat acum câteva zile, înainte de-a pleca din Cluj, că se va duce la Sovata nu­mai pentru a-şi face cura obişnuită, totuşi prezenţa d-sale aici trezeşte un viu interes. Staţiunea climateri­că are faima de-a fi însemnat în politica ardeleană de după război centrul unor importante iniţiative în viaţa noastră publică. DISCUŢII ASUPRA SI­TUAŢIEI Este de netăgăduit că situaţia politică constituie obiectul unor se­rioase discuţii cu toată absenţa ca­racterului politic şi cu toată grija i de­ a se sublinia această absenţă. Se poate înregistra până acum a­­mănuntul că d. Maniu s’a întors de­la Bucureşti cu convingerea că gu­vernul n’a scăpat din cercul vicios al crizei. Dificultăţile după d. Ma­niu nu consistă in împrejurările o­­biective cari pot fi invocate în le­gătură cu viaţa economică şi poli­tică, ci li se atribuie un caracter subiectiv. Indiferent însă de soarta guver­nului, d. Maniu a făcut să se ştie că d-sa are o atitudine netă împo­triva unei combinaţii lipsită de spri­jinul forţelor populare. D. Maniu se arată mulţumit de rezultatul convorbirilor avute în Capitală. Ele au atins două obiec­tive. Primul de-a se îi demonstrat solidaritatea şi mai ales tăria parti­dului față de principiul stabilităţii în toiul întâmplărilor de la Bucu­reşti. Al doilea se referă la evoluţia de gândire în mijlocul partidului. După ceea ce se spun aici, d. Maniu a câştigat­­astăzi pentru punctul său de vedere pe cei mai importanţi factori din conducerea centrală. Acest fel de-a vedea lucrurile se af­unmă în convingerea că nu se poate creia statului o bază de drept fără normalizarea vieţii constituţio­nale şi fără limitarea puterilor in stat. In plus d. Maniu crede că me­toda persuasiunii preconizată cu doi ani în urmă, n’a dat rezultatele aş­teptate. D­ MANIU NU VA MAI FI UN SPECTATOR IN VIATA POLITICA La Sovata s’a examinat ideia u­­nui bloc constitutional, el urmând să se formeze din toate elementele convinse de necesitatea principiului de stabilitate si din toţi factorii cari militează pentru păstrarea formelor constituţionale. Paralel cu această ideie se consi­deră ca un deziderat de stat o acti­vitate mai intensă a forţelor demo­cratice. Ele trebuie să cucerească planul întâi al vieţii publice. Din materialul informativ cules la Sovata se pot trage până acum două­ concluzii. Că d. Maniu nu va mai fi de aici înainte un sim­plu spectator in viaţa po­litică şi că o parte din principiile d-sale vor că­păta un accent mai pu­ternic. CONFLICTUL DIN ORGA­NIZAŢIILE ARDELENE In ce priveşte metodele prin care se reorganizează partidul în Ardeal, d. Maniu este profund ne­mulţumit şi jignit. Mai recent i s’a adus la cunoştinţă protestul dela Someş unde d. Micşa a fost înlocuit peste voinţa organizaţiei şi cam­pania ziarelor vaidiste cari între­buinţează faţă de manişti un ton pe care aceştia nu-l pot admite. Din atmosfera de la Sovata, nu se desprinde nici un indiciu că este po­sibilă o reconciliere între d-nii Ma­niu şi Vaida. Astfel iniţiativa d-lui Aurel Vlad de-a împăca pe cei doi cârmaci ai Ardealului, nu se arată cu sorţi de isbândă. După manişti există o singură formulă care ar putea înlătura răz­boiul politic din Ardeal: acţiunea de reorganizare să fie încredinţată u­­nei persoane neutre din partid, în legătură cu soluţia aceasta se des­­tăinueşte astăzi că ea a fost pro­pusă dela început d-lul Mihalache chiar de către d. Maniu când s’a invocat la Cluj acum câteva luni necesitatea armistiţiului. Totuşi insistenţele de­ a se realiza o împăcare nu vor dezarma. Ni se spune astfel că peste o zi sau do­uă, d. Aurel Vlad va face din nou un apel la d. Ma­niu ca să accepte o întâl­nire cu d. Vaida la Deva. Nu se cunosc insă până in prezent modalităţile pe cari le oferă fruntaşul de la Orăştie pentru lichida­rea conflictului de con­cepţii mai ales după ce el a luat ascuţişurile cunos­cute din partea d-lui Vai­da. PROGRAM DE STANGA La întrebarea: cum vede d. Ma­niu soluţiile porblemelor centrale ale statului, răspunsul se poate for­mula în cele ce urmează: D. Maniu rămâne consecvent cu programul elaborat la Bădă­­cin, socotind că evoluţia din ul­tima vreme l-a verificat în între­gime. Ca directivă generală, par­tidul trebuie să se situeze la stân­ga partidelor burgheze, militând pentru o largă descentralizare administrativă, pentru constitu­ţionalism până la forma cea mai avansată şi pentru parlamenta­rism integral. Soluţiile isvorâte până acum dintr’o concepţie de ortodoxie ca­pitalistă sunt apreciate ca defi­citare. In locul lor d. Maniu o­­pune programul său de refacere structurală, iar ideile centrale ale acestui program sunt: în or­dinea politică metode democra­tice de guvernare. In ordinea so­cială reforme radicale, în viaţa e­­conomică o legislaţie nouă îm­pinsă până la socializarea marii industrii. ■* Se mai poate complecta cronica de fată cu amănuntul de ultima oră că un grup numeros de manişti vor cere asentimentul d-lui Maniu ca să se organizeze în Ardeal o mare de­monstrație programatică a partidu­lui V. Munteanu — - ' ■ -■■ D. IULIU MANIU Unificarea codului penal Comisiunea pentru unificarea co­dului penal şi-a continuat ori lu­crările la Senat sub preşidenţia d-lui Toni Iliescu. Au luat parte la desbateri d-nii: Ionescu-Dolj, pre­şedinte la consiliul legislativ, Vale­­riu Roman secretar general La mi­nisterul justiţiei, D. Gr. Perieţeanu. D. preşedinte Toni Diesen a dat cetire adresei primită de ministerul justiţiei din partea Marelui Stat Ma­jor al armatei, prin care se solicită ca la discutarea articolelor referi­toare la: Crime şi delicte contra Statului: crime şi delicte contra si­guranţei exterioare a Statului (tră­dare şi spionaj) să participe şi doi delegaţi ai marelui stat major şi a­­nume: un ofiţer de Stat major şi un ofiţer superior de la justiţia mi­litară. Ministerul justiţiei a înaintat această cerere, in original, d-lui preşedinte al comisiuni pentru uni­ficarea codului penal. D. preşedinte consultând pe membrii comisiunii a hotărât ca pentru Joi 31 Mai să fie invitaţi la lucrările comisiunii şi delegaţii Marelui Stat Major, cu care ocazie vor fi luate în discuţie articolele lăsate special la urmă spre a fi dis­cutate cu delegaţii armatei. S-a continuat apoi discuţia la Ca­pitolul II despre: delicte săvârşite de funcţionarii şi particularii (dare şi luare de mită). La art. 251 referitor la: luarea de mită de către funcţionarul public sau de către o persoană care deţine un mandat electiv (judecător, jurat sau funcţionar public însărcinat cu predarea,, recepţia sau supraveghe­rea unor furnituri, lucrări publice ori stabilirea sau încasarea impozite­lor) au luat cuvântul d-nii Ionescu- Dolj, Toni Iliescu, Valeriu Roman, prof. Const. C. Stoicescu, I. Gr. Pe­rieţeanu, Ceruleanu, Adam Ionescu, V. Popescu, Asnavorian, Pilat. Ar­ticolul a fost admis. La art. 252 (trafic de influenţă) au luat cuvântul d-nii Toni Iliescu, Ionescu-Dolj, Valeriu Roman, I. Gr. Perieţeanu, Vaier Roman, prof. C. Stoicescu, Adam Ionescu, Ceruleanu ş. a. Discuţia la acest articol va fi re­luată într-o şedinţă viitoare. Au fost admise apoi cu uşoare modificări de redactare art. 253— 256 privitoare la­ ultraj, art. 256 şi 257 (alte infracţiuni comise—d­e funcţionari sau particulari). A început apoi discuţia la Ca­pitolul III referitor la crime şi de­licte comise de particulari, fiind admise, cu mici modificări, art. 258—263 privitoare la: rebeliune; art. 263—266 (rupere de sigiliu şi sustragere de sub sechestru); art. 266­—259 (alte infracţiuni comise de particulari). Au luat cuvântul d-nii: Ionescu­ Dolj, Valeriu Roman, prof. Const. C. Stoicescu, Valer Popp, I. Gr. Pe­rieţeanu, Ceruleanu, Adam Ionescu, Asnavorian, Virgil Popescu ş. a. Azi şedinţă la 6 d. a. Ancheta dela „M enitorul Oficial“ Subcomisiunea de anchetă parla­mentară a gestiunei ,,Monitorului Oficial” s’a întrunit ori şi a dat ur­mătorul comunicat: Subcomisiunea de anchetă parla­mentară dela „Monitorul Oficial” şi „Imprimeriile Statului” a conti­nuat astăzi 29 Mai ora 16 sub preşi­­denţia d-lui senator prof. dr. Dra­­gomir, directorul Imprimeriei fun­daţiilor Culturale Regale. S’a numit ca expert pentru verifi­carea comptabilităţii dela „Monito­rul Oficial” de d-nii: Dr. Stan, Al. Tomescu şi G. Georgescu. S’a verifi­cat evoluţia veniturilor şi cheltuie­lilor pe ultimii 5 ani. Viitoarea şedinţă mâine Miercuri 30 Mai, ora 16 la „Monitorul Ofi­cial”. ŞEDINŢA COMIT­ETULUI BURSE! Comitetul Bursei de efecte şi ac­ţiuni Bucureşti s’a Întrunit aseară la orele 7, sub preşedinţia d-lui Ion Săvescu, asistat de d. P. Iconomu secretar general. Au luat parte d-nii I. Gr. Dumitrescu, I. Ionniţiu, Gh. Ch­ristodorescu, A. Oţoiu, Bădărău, ing. Constantinescu, Al. Cercel, A. Fulga şi C. Negreanu. S‘a citit procesul verbal al şedin­ţei precedente care a fost aprobat. S‘a citit apoi raportul d-lui Fulga comisarul guvernului referitor la lichidări şi ţinerea registrelor agen­ţilor oficiali de schimb şi efecte. S‘a constatat cu acest prilej că situaţia e mult ameliorată faţă de trecut. Comitetul a hotărit ca la inspec­ţiile vitoare de comisar al guvernu­lui să fie­ însoţit şi de d. Th. Bădă­rău agent oficial care în calitate de membru al comitetului de direcţie al Camerei sindicale şi al comitetu­lui Bursei, la inspecţiile ce va face în luna iunie. Comitetul a hotărit să pună în ve­dere agenţilor oficiali şi publicului că operaţiile cu acţiuni neînscrise în cota oficială sunt interzise şi deci nu pot fi negociate de agenţi ofi­ciali. S-a hotărit ca să se verse casei de pensiuni a Camerei de comerţ o cotă de 20 la sută asupra veniturilor brute ale Bursei, ca fond de per­siu­­ne a funcţionarilor Bursei. Comitetul s-a ocupat de modifi­cările cerute la legea Burselor şi în special de definiţia operaţiilor de bursă, funcţionarea casei de li­chidare, târgul liber şi corpul re­mizierilor. Nu s-a luat nici o hotărâre. Discu­ţiile au rămas în continuare pentru o viitoare şedinţă. Şedinţa a luat sfârşit la orele 8.30. Ninsoare in nordul Ardealului CLUJ, 29. — In ultimele două zile a nins în munţii Vlădeasca şi pe munţii Drăganului. Zăpada s’a depus într’un strat de aproape cinci centimetri. Temperatura a scăzut simţitor. Legătura aeriană cu America de Sud RIO DE JANEIRO, 2.9 (Radar).— Avionul poştal care face legătura cu avionul francez ,,Arc en Ciel”, între Natal şi Rio de Janeiro, a so­sit aici azi la 11 şi 15 minute, ora locală. Curierul adus de acest avion a plecat din Toulouse Duminică la ora 5 şi 8 minute. ADEVĂRUL Un lucrător s’a înecat in mare CONSTANŢA, 29.— Am relatat la timp tragicele împrejurări în cari a naufragiat în apropiere de Constanţa vaporul italian „San­­toni’, naufragiu care a costat 13 vieţi omeneşti. Eri, în timpul lucrărilor de de­montare ale epavei, ce a fost vândută uzinelor „Reşiţa”, s’a produs o nenorocire, ce a costat o nouă viaţă omenească. Lucrătorul Enache Gruia, lu­crând la demontarea vasului, a­­lunecând a căzut în mare, înain­te de a i se fi putut da vre-un a­­jutor, s’a înecat. Cadavrul nefericitului lucrător a fost pescuit de ceilalţi munci­tori şi depus la morgă. Dizolvarea consiliului Camerei de muncă din Cluj CLUJ, 28­ — Ministerul muncii a dizolvat consiliul camerei de muncă din localitate, numind o comisie in­terimară în frunte cu d. dr. Fe­­dorca.­­ Pagina 3-a Sandale copii dela 80—150 Lei per. Sandale demni dela 160—170 Lei per. SANDALE şi PANTOFI toamne dela 230—275 lei per. VISIŢI LA DEPOZITELE FABRICILOR D. MOCIORNIŢA Bucureşti, Str. Carol 29, Griviţei 129, Şoseaua Mihai Ioravu 12 Provincie Braşov, Buzău, Cluj, Craiova, C.­Lung, Galaţi, Roman, Tecuci, T­ârgovişte, Ploeşti irimwwMUirwwiMiiiii iii'iwinri lllll^l■■llllll iiiiiiinwini!r»iiiiwiiwii lll■lllllll iiw llll■■llllllllnl^l■ i»witii« Prăbuşirea unui avion în flăcări Dar dintre aviatorii noştri cei mai buni, mor carbonizaţi în dimineaţă trei avioane mi­litare au decolat de pe aeropor­tul Băneasa, pentru a concura la cupa „Ionel Ghica”. După cum se ştie, cupa a fost donată de familia regretatului aviator şi el se dispută în fieca­re an, în luna Mai pe un circuit în jurul României. Circuitul din anul acesta a fost stabilit pe ur­mătorul traseu: Bucureşt­i-Con­Avismui se îndrepta spre Constanţa, care form­a prima etapă a raidului. Ajuraţjiinea deasupra co­muntei Sibiric, în apro­piere de oraşul Cernavo­dă, aviatorii au fost siliți, din catrsa unei pane de motor, să aterizeze. După cercetările cari s’au făcut ulterior se pare că pana de motor s’a pro*­du­­s pe la ora 5 dimineața. Se crede că avionul și-a pierdut viteza și s’a pră­­bușit Alifii cred că avio­nul a capotat în momen­tul aterizării, din cauza terenului neprielnic şi că în momentul în care avid­ bus­ a capotat, rezervorul de benzină a făcut explo­zie. Aviatorii au fost a­­runcaţi la o mare distan­ţă de avion, iar aparatul a fost prefăcut în bucăţi. CINE A GĂSIT PE AVIATORI Mai mulţi săteni din Sibrinu (Geabacu), ducându-se la mun­ca câmpului, au descoperit cor­purile neînsufleţite ale neferici­ţilor aviatori. Ei au înştiinţat i­­mediat autorităţile din oraşul Cernavodă, care s-au transportat la faţa locului. Medicul sosit nu a putut consta­ta decât moartea celor doi aviatori. Deoarece arsu­rile de pe corp sunt neînsemnate, medicul crede că aviatorii nu au murit carbonizaţi ci din cauza loviturilor primite. Amândoi au picioarele sfărâ­mate. CAUZELE PROBABILE ALE ACCIDENTULUI Comisiunea de anchetă trimisă de către oficialitatea aeronautică din Bucureşti a ajuns ori la locul accidentului. După cum spun specialiştii este probabilă şi ipoteza că cei doi avia­tori n’au aterizat forţat şi nici n’au avut vreo pierdere de viteză care să fi provocat prăbuşirea avionului. Din cauza cetei dese, care domnea la ora când s’a produs accidentul este probabil că echipagiul Kut­­scher-Rotaru a zburat prea jos da­torită cărui fapt la un moment dat avionul s’a lovit de unul din nume­roasele dealuri dobrogene. De altfel așa s’ar putea explica și faptul că avionul sfărâmat a fost găsit într’o vâlcea. Deoarece accidentul s’a produs pe un timp de ceață deasă și fără niciun martor ocular și din cauză că aparatul, a fost complect sfărîmat, nu se va putea stabili niciodată cu precizie împrejurările în care s’a produs accidentul. Moartea celor doi aviatori a pro­dus o deosebită impresie în cercu­rile aeronautice. Ambii erau ele­mente de elită ale aviaţiei noastre şi contau printre cei mai buni instruc­tori de zbor ai şcoalei de ofiţeri aeronautici Regele Carol al II-lea“. Din seara cadavrele celor doi a­stanţa-Galaţi-Cernăuţi - Cluj-A­­rad-T. Severin-Bucureşti. In to­­ tal, kilometri, cari trebuesc par­ curşi, se ridică la cifra de 1600 km. Primul echipaj care a decolat eri dimineaţă pe un avion „Set”, a fost cel compus din d-nii că­pitan Gh. Kutscher şi It. Sava Rotaru. Aiatori au fost transportate la Con­stanţa. Căpitanul Gheorghe Kutscher va fi înmormântat la Bacău, de unde este originar, iar locot. Sava Ro­tam, după dorinţa soţiei sale, la Pu­cioasa. ALŢI CONCURENŢII PENTRU CUPA GHICA Tot­eri dimineaţă au decolat de pe aeroportul Băneasa concurând pentru acelaş cupă echipele coman­­­dor Vasiliu — căpitan losifescu şi căpitan Niculescu — locotenent Var­­variu. Echipagiul Niculescu—Varvariu a reuşit să parcurgă întreg circuitul în condiţiuni bune. Intre Cernăuţi şi Cluj deasupra regiunei muntoase, au întâlnit o vreme extrem de nefa­Noi oamenii de rând nu cunoaş-­­ tem nimic din acest miraj, din lup­ta cu furtunile, cu ploile, cu întune­cimea norilor şi cu toate răzvrătirile văzduhului, pe care te trăesc avia­torii. Dar ce poate fi mai suprem in viaţa omenească decât ruperea de acest pământ sterp, care ne Înghite şi planarea aproape de cer cu con­ştiinţa trează că plutim să spargem limitele. Pândirea hidoasă a morţii nu te mai impresionează şi clipele sboru­­lui se trăesc din belşug, adânc, pâ­nă la demenţă. VICTIMELE MIRAJULUI Dar ori in zori acest miraj a mai făcut încă două victime. Locote­nentul Rotaru şi căpitanul Culcer s-au prăbuşit cu pasărea lor de fier în câmpia Dobrogei. Lucrul acesta s’a întâmplat eri, tocmai eri când telegramele depe A­­tlantic ne-au vestit că triumfători Codoş şi Rossi au atins pământul Americii. Tocmai eri când la Bin­­ţinţ s’a desvelit bustul romanticului sburător Aurel Vlaicu. Dar moartea celor doi aviatori nu m-a impresionat, din aceste, coinci­denţe bizare. Este ceva mai mult. L am cunoscut pe locotenentul Ro­taru şi cu 12 ore Înainte de prăbu­şire am sburat împreună. Duminica trecută l-am însoţit cu escadrila A. R. P. A. de sub conducerea bravului comandor Pantazi. Am mers la Ro­şiorii de Vede unde peste 7000 de spectatori au rămas uimiţi de tine­reţea şi de curajul locotenentului Rotaru. Manifesta o bucurie că în dimineaţa zilei de Marţi va pleca in cursa pentru cupa Ghica. Tot tim­pul nu ne-a vorbit de­cât de lucrul acesta şi de siguranţa izbânzii lui. Exista un singur pericol pentru el, aviatorul Ivanovici. La masa comu­nă din orăşelul dunărean, plin de elan, locotenentul Rotaru s-a ridicat în picioare şi a spus: „Ivanovici, dacă nu spori cupa este a mea. Câş­tig! Ivanovici a zâmbit intinzându-i mâna prieteneşte şi asigurându-l de renunţarea lui. Rotaru era în cul­mea fericirii. Cei 50.000 lei­­.P­este premiul Ghica îi împărţea cu noi. BUCHETUL CU FLORI ŞI MINGEA COPILULUI După ce meetingul a luat sfârşit am plecat cu locotenentul Rotaru după flori. Am mers peste câmpul Roşiorilor, prin grânele proaspete înrourate de ploaia care căzuse. Căutam flori. Ne-am umplut fie­care braţele cu maci, cu sângele voinicului, cu muşeţel şi cu albăs­trele. „Le duc soţiei mele, mi-a spus aviatorul. întotdeauna când mă în­torc din raid ştie că trebuie să-i duc flori. De aceia în timpul sborului mi se pare că port ceva cu mine, şi sunt foarte atent pentru ca florile să poată ajunge soţiei mele. M-am o­­bişnuit aşa. Din orăşel a cumpărat o minge. „Asta pentru copilul meu“. Şi-a râs.­ ­PRESIMŢIREA Din Roşiorii de Vede n’am putut să plecăm Duminică. Rotaru a ce­rut voe comandorului să nu mai ră­mână până a doua zi deoarece tre­buia să se pregătească în vederea raidului de Marţi. Eu trebuia să-l însoţesc. Maiorul Pantazi n-a apro­bat. Avionul nu era prevăzut cu lu­mini şi farul de la aeroportili Bă­neasa nu ştia de sosirea noastră. Am renunţat. N’am plecat decât a doua zi la 12 din cauza ploii şi­ a vântului. Rotaru nu a voit să doarmă cu noi în oraş. A dormit în câmp sub aripa avionului. Dimineaţa fa­vorabilă, o ceaţă deasă şi un frig pătrunzător, prin care au trecut cu multă dificultate. Din seară la ora 7 ei au aterizat pe aeroportul 8,I­ neasa, după 13 ore şi 2 minute de sbor. Din echipajele care au concurat anul acesta pentru cupa Ghica, ei s-au plasat cel mai bine. Până acum sunt câştigătorii cupei. Echipajul comandor Vasiliu,căpi­tan Iosifescu, a fost silit din cauza unui defect la pompa de ulei să a­­terizeze in mod forţat lângă comuna Perien­­in judeţul Botoşani, aban­donând competiţiunea. Azi in zorii zilei urmează să ia plecarea de pe aerodromul Băneasa concurând pentru aceiaşi cupă alte cinci avioane. Aceste echipaje sunt următoarele: maior Nichita, căpitan Cantemir-căpitan Rută, şi căpitan Clopotaru-capitan Caraman. Al cincilea avion care concurează va fi pilotat de d. comandor Bu­rdu­­loiu, care pleacă singur la bord. D-sa va pilota avionul „Set” cu care Ionel Ghica­ a executat raidul Bucureşti-Saigon şi înapoi. Buletinele meteorologice de azi noapte anunţau că vremea este cu totul neprielnică în nordul ţârii. De aceia este probabil că plecarea a­­vioanelor să fie amânată pentru mâine. O. c. rea, abătut. .Ti pierise voia bună, s’a apropiat și mi-a spus: Am trei accidente, sunt convins că de al patrulea nu mai scap. — Te înșeli i-am răspuns—faptul că ai scăpat de al treilea Înseamnă că de acum înainte nu mai ai să te temi de nimic. Nu ştiu de ce, dar in clipa aceia gândeam la fel cu locotenentul. Pe urmă escadrila şi-a luat scorul spre Bucureşti. Cu toată ploaia, a vântului şi-a norilor, drumul a fost liniştit şi frumos. Intro oră şi un sfert am aterizat în condiţii bune la Băneasa. Am mai Stat cu toţi încă o oră la cantina aeroportului, unde am luat masa. A fost veselie, mare, s’au spus anecdote şi s’a râs mult. Aviatorul Ivanovici a anunţat că va pleca şi el in cursa Ghika. A spus lucrul ace­sta numai să glumească cu Rotaru. Comandantul Pantazi, i-a sfătuit­­insă să nu plece. Nu-i ajută timpul şi erau prea obosiţi. Acelaş lucru l’a susţinut şi căpi­tanul Gherasim. Am plecat de la aeroport in aceiaş maşină. La despărţire comandorul Pantazi i-a spus din nou: — Băiete, nu pleci! Rotaru l’a privit în ochi, fix și-a răspuns. — Uitați un singur lucru d-le maior. Uitați că sunt tânăr. Comandorul a ridicat din umeri, oarecum incurcat. Ivanovici i-a urat succes, un succes din toată inima. Locotenentul Perju i-a strâns mâna călduros ca unui camarad de ce sa ii leagă liceul şi toţi anii lui ele­­bor. Pe urmă Rotaru a coborit din ma­şină cu buchetul de flori şi mingea copilului în braţe. A doua zi în zori ţăranii dobro­geni i-au găsit trupul lui Rotaru zvârlit in câmp, cu picioarele sfă­râmate. Din albăstrimea ochilor lui nu se mai cunoştea nimic, îi pârjo­lise focul. La câţiva metri pasărea cu care uimise mii de spectatori ză­cea sfărâmată în ţăndări. Şi in altă parte trupul căpitanu­lui Culcar carbonizat. Ţăranii şi-au depus tneretele de­­muncă lângă trupurile aviatorilor, dar ei n’au înţeles nimic din erois­mul sfârşitului. Câţi îl Înţeleg? In faţa acestei morţi atât de su­perbe şi alături de florile aduse în dar soţiei sale iubite şi-a mingei co­pilului, tinereţea mea se pleacă să­rutând inima aviatorului preschim­bat, în cărbune. ALEXANDRU SAHIA Cum s’a produ­s nenorocirea Aviatorul Rotaru AVIATORUL GH. KUTSCHER Moartea amiralului Hughes WASHINGTON, 29 (Rador).­­ Amiralul Hughes a încetat azi din viață. Hughes a fost comandantul șef al flotei Statelor Unite, până în anul 1930. Misiune belgiană la Belgrad BELGRAD, 29.­­Regele _Alexan­­dru a primit azi la amiază, misiu­nea extraordinară belgiană venita să-i comunice oficial urcarea pe tronul Belgiei a Regelui Leopold III. Baronul Haart, vice-preşedintele Senatului şi şeful misiunii belgiene, notificând urcarea pe tron a nou­lui Suveran, a exprimat Regelui A­­lexandru mulțumirile Suveranului său pentru faptul că a trimis la iu­­nerariile Regelui Albert o misiune extraordinară. Regele Alexandru a rugat pe ba­ronul Huart să exprime Regelui Leo­pold HI, familiei regale și poporu­lui belgian urările sale cele mai bune. Astă seară, la vechiul palat regal din Belgrad, va avea loc un dineu de gală­ în onoarea misiunii belgie­ne. Dineul va fi urmat de o recep­ţie şi de un concert. Concertul va fi dat de orchestra filarmonică română. O conferinţă pentru asigurarea transferului Eri dimineaţă a avut loc la mini­sterul de industrie şi comerţ o nouă conferinţă în chestiunea stabilirii modalităţilor pentru asigurarea e­­fectuării la timp a transferului că­tre creditorii străini. Au luat parte d-nii: N. Teodorescu, ministrul in­dustriei şi comerţului. Victor Slă­­vescu, ministru de finanţe. Mitiţă Constantinescu subsecretar de stat la acest departament. Gr. Dumitre­scu, guvernatorul Băncii Naţionale, I. Lapedatu şi Costin Stoicescu, ad­ministratori la Banca Naţională. S-a discutat regimul importului si al exportului precum şi măsurile cele mai indicate d­e împrejurări pentru a asigura Băncii Naţionale devizele de care are nevoie pentru efectuarea plăţilor. Discuțiile au rămas în continuare.

Next