Adevěrul, iunie 1934 (Anul 48, nr. 15454-15478)
1934-06-01 / nr. 15454
D. luliu Maniu la Sovata Ideia unui bloc constitutions al forţelor democrate ----------- Itm ,»m ------------ Conflictul din organizaţiile ardeleneşti — De la trimisul nostru special — BLAJ, 28. — D. luliu Maniu se află la Sovata. Au mai sosit acolo d-nii Ionel Pop şi Aurel Socol. Alţi membri ai grupului manist sunt aşteptaţi pe mâine. De la Blaj va pleca d., Augustin Popa, iar dela Sibiu d. Eronim Stoichitia, foşti deputaţi. Deşi d. Maniu a anunţat acum câteva zile, înainte de-a pleca din Cluj, că se va duce la Sovata numai pentru a-şi face cura obişnuită, totuşi prezenţa d-sale aici trezeşte un viu interes. Staţiunea climaterică are faima de-a fi însemnat în politica ardeleană de după război centrul unor importante iniţiative în viaţa noastră publică. DISCUŢII ASUPRA SITUAŢIEI Este de netăgăduit că situaţia politică constituie obiectul unor serioase discuţii cu toată absenţa caracterului politic şi cu toată grija i de a se sublinia această absenţă. Se poate înregistra până acum amănuntul că d. Maniu s’a întors dela Bucureşti cu convingerea că guvernul n’a scăpat din cercul vicios al crizei. Dificultăţile după d. Maniu nu consistă in împrejurările obiective cari pot fi invocate în legătură cu viaţa economică şi politică, ci li se atribuie un caracter subiectiv. Indiferent însă de soarta guvernului, d. Maniu a făcut să se ştie că d-sa are o atitudine netă împotriva unei combinaţii lipsită de sprijinul forţelor populare. D. Maniu se arată mulţumit de rezultatul convorbirilor avute în Capitală. Ele au atins două obiective. Primul de-a se îi demonstrat solidaritatea şi mai ales tăria partidului față de principiul stabilităţii în toiul întâmplărilor de la Bucureşti. Al doilea se referă la evoluţia de gândire în mijlocul partidului. După ceea ce se spun aici, d. Maniu a câştigatastăzi pentru punctul său de vedere pe cei mai importanţi factori din conducerea centrală. Acest fel de-a vedea lucrurile se afunmă în convingerea că nu se poate creia statului o bază de drept fără normalizarea vieţii constituţionale şi fără limitarea puterilor in stat. In plus d. Maniu crede că metoda persuasiunii preconizată cu doi ani în urmă, n’a dat rezultatele aşteptate. D MANIU NU VA MAI FI UN SPECTATOR IN VIATA POLITICA La Sovata s’a examinat ideia unui bloc constitutional, el urmând să se formeze din toate elementele convinse de necesitatea principiului de stabilitate si din toţi factorii cari militează pentru păstrarea formelor constituţionale. Paralel cu această ideie se consideră ca un deziderat de stat o activitate mai intensă a forţelor democratice. Ele trebuie să cucerească planul întâi al vieţii publice. Din materialul informativ cules la Sovata se pot trage până acum două concluzii. Că d. Maniu nu va mai fi de aici înainte un simplu spectator in viaţa politică şi că o parte din principiile d-sale vor căpăta un accent mai puternic. CONFLICTUL DIN ORGANIZAŢIILE ARDELENE In ce priveşte metodele prin care se reorganizează partidul în Ardeal, d. Maniu este profund nemulţumit şi jignit. Mai recent i s’a adus la cunoştinţă protestul dela Someş unde d. Micşa a fost înlocuit peste voinţa organizaţiei şi campania ziarelor vaidiste cari întrebuinţează faţă de manişti un ton pe care aceştia nu-l pot admite. Din atmosfera de la Sovata, nu se desprinde nici un indiciu că este posibilă o reconciliere între d-nii Maniu şi Vaida. Astfel iniţiativa d-lui Aurel Vlad de-a împăca pe cei doi cârmaci ai Ardealului, nu se arată cu sorţi de isbândă. După manişti există o singură formulă care ar putea înlătura războiul politic din Ardeal: acţiunea de reorganizare să fie încredinţată unei persoane neutre din partid, în legătură cu soluţia aceasta se destăinueşte astăzi că ea a fost propusă dela început d-lul Mihalache chiar de către d. Maniu când s’a invocat la Cluj acum câteva luni necesitatea armistiţiului. Totuşi insistenţele de a se realiza o împăcare nu vor dezarma. Ni se spune astfel că peste o zi sau două, d. Aurel Vlad va face din nou un apel la d. Maniu ca să accepte o întâlnire cu d. Vaida la Deva. Nu se cunosc insă până in prezent modalităţile pe cari le oferă fruntaşul de la Orăştie pentru lichidarea conflictului de concepţii mai ales după ce el a luat ascuţişurile cunoscute din partea d-lui Vaida. PROGRAM DE STANGA La întrebarea: cum vede d. Maniu soluţiile porblemelor centrale ale statului, răspunsul se poate formula în cele ce urmează: D. Maniu rămâne consecvent cu programul elaborat la Bădăcin, socotind că evoluţia din ultima vreme l-a verificat în întregime. Ca directivă generală, partidul trebuie să se situeze la stânga partidelor burgheze, militând pentru o largă descentralizare administrativă, pentru constituţionalism până la forma cea mai avansată şi pentru parlamentarism integral. Soluţiile isvorâte până acum dintr’o concepţie de ortodoxie capitalistă sunt apreciate ca deficitare. In locul lor d. Maniu opune programul său de refacere structurală, iar ideile centrale ale acestui program sunt: în ordinea politică metode democratice de guvernare. In ordinea socială reforme radicale, în viaţa economică o legislaţie nouă împinsă până la socializarea marii industrii. ■* Se mai poate complecta cronica de fată cu amănuntul de ultima oră că un grup numeros de manişti vor cere asentimentul d-lui Maniu ca să se organizeze în Ardeal o mare demonstrație programatică a partidului V. Munteanu — - ' ■ -■■ D. IULIU MANIU Unificarea codului penal Comisiunea pentru unificarea codului penal şi-a continuat ori lucrările la Senat sub preşidenţia d-lui Toni Iliescu. Au luat parte la desbateri d-nii: Ionescu-Dolj, preşedinte la consiliul legislativ, Valeriu Roman secretar general La ministerul justiţiei, D. Gr. Perieţeanu. D. preşedinte Toni Diesen a dat cetire adresei primită de ministerul justiţiei din partea Marelui Stat Major al armatei, prin care se solicită ca la discutarea articolelor referitoare la: Crime şi delicte contra Statului: crime şi delicte contra siguranţei exterioare a Statului (trădare şi spionaj) să participe şi doi delegaţi ai marelui stat major şi anume: un ofiţer de Stat major şi un ofiţer superior de la justiţia militară. Ministerul justiţiei a înaintat această cerere, in original, d-lui preşedinte al comisiuni pentru unificarea codului penal. D. preşedinte consultând pe membrii comisiunii a hotărât ca pentru Joi 31 Mai să fie invitaţi la lucrările comisiunii şi delegaţii Marelui Stat Major, cu care ocazie vor fi luate în discuţie articolele lăsate special la urmă spre a fi discutate cu delegaţii armatei. S-a continuat apoi discuţia la Capitolul II despre: delicte săvârşite de funcţionarii şi particularii (dare şi luare de mită). La art. 251 referitor la: luarea de mită de către funcţionarul public sau de către o persoană care deţine un mandat electiv (judecător, jurat sau funcţionar public însărcinat cu predarea,, recepţia sau supravegherea unor furnituri, lucrări publice ori stabilirea sau încasarea impozitelor) au luat cuvântul d-nii Ionescu- Dolj, Toni Iliescu, Valeriu Roman, prof. Const. C. Stoicescu, I. Gr. Perieţeanu, Ceruleanu, Adam Ionescu, V. Popescu, Asnavorian, Pilat. Articolul a fost admis. La art. 252 (trafic de influenţă) au luat cuvântul d-nii Toni Iliescu, Ionescu-Dolj, Valeriu Roman, I. Gr. Perieţeanu, Vaier Roman, prof. C. Stoicescu, Adam Ionescu, Ceruleanu ş. a. Discuţia la acest articol va fi reluată într-o şedinţă viitoare. Au fost admise apoi cu uşoare modificări de redactare art. 253— 256 privitoare la ultraj, art. 256 şi 257 (alte infracţiuni comise—de funcţionari sau particulari). A început apoi discuţia la Capitolul III referitor la crime şi delicte comise de particulari, fiind admise, cu mici modificări, art. 258—263 privitoare la: rebeliune; art. 263—266 (rupere de sigiliu şi sustragere de sub sechestru); art. 266—259 (alte infracţiuni comise de particulari). Au luat cuvântul d-nii: Ionescu Dolj, Valeriu Roman, prof. Const. C. Stoicescu, Valer Popp, I. Gr. Perieţeanu, Ceruleanu, Adam Ionescu, Asnavorian, Virgil Popescu ş. a. Azi şedinţă la 6 d. a. Ancheta dela „M enitorul Oficial“ Subcomisiunea de anchetă parlamentară a gestiunei ,,Monitorului Oficial” s’a întrunit ori şi a dat următorul comunicat: Subcomisiunea de anchetă parlamentară dela „Monitorul Oficial” şi „Imprimeriile Statului” a continuat astăzi 29 Mai ora 16 sub preşidenţia d-lui senator prof. dr. Dragomir, directorul Imprimeriei fundaţiilor Culturale Regale. S’a numit ca expert pentru verificarea comptabilităţii dela „Monitorul Oficial” de d-nii: Dr. Stan, Al. Tomescu şi G. Georgescu. S’a verificat evoluţia veniturilor şi cheltuielilor pe ultimii 5 ani. Viitoarea şedinţă mâine Miercuri 30 Mai, ora 16 la „Monitorul Oficial”. ŞEDINŢA COMITETULUI BURSE! Comitetul Bursei de efecte şi acţiuni Bucureşti s’a Întrunit aseară la orele 7, sub preşedinţia d-lui Ion Săvescu, asistat de d. P. Iconomu secretar general. Au luat parte d-nii I. Gr. Dumitrescu, I. Ionniţiu, Gh. Christodorescu, A. Oţoiu, Bădărău, ing. Constantinescu, Al. Cercel, A. Fulga şi C. Negreanu. S‘a citit procesul verbal al şedinţei precedente care a fost aprobat. S‘a citit apoi raportul d-lui Fulga comisarul guvernului referitor la lichidări şi ţinerea registrelor agenţilor oficiali de schimb şi efecte. S‘a constatat cu acest prilej că situaţia e mult ameliorată faţă de trecut. Comitetul a hotărit ca la inspecţiile vitoare de comisar al guvernului să fie însoţit şi de d. Th. Bădărău agent oficial care în calitate de membru al comitetului de direcţie al Camerei sindicale şi al comitetului Bursei, la inspecţiile ce va face în luna iunie. Comitetul a hotărit să pună în vedere agenţilor oficiali şi publicului că operaţiile cu acţiuni neînscrise în cota oficială sunt interzise şi deci nu pot fi negociate de agenţi oficiali. S-a hotărit ca să se verse casei de pensiuni a Camerei de comerţ o cotă de 20 la sută asupra veniturilor brute ale Bursei, ca fond de persiune a funcţionarilor Bursei. Comitetul s-a ocupat de modificările cerute la legea Burselor şi în special de definiţia operaţiilor de bursă, funcţionarea casei de lichidare, târgul liber şi corpul remizierilor. Nu s-a luat nici o hotărâre. Discuţiile au rămas în continuare pentru o viitoare şedinţă. Şedinţa a luat sfârşit la orele 8.30. Ninsoare in nordul Ardealului CLUJ, 29. — In ultimele două zile a nins în munţii Vlădeasca şi pe munţii Drăganului. Zăpada s’a depus într’un strat de aproape cinci centimetri. Temperatura a scăzut simţitor. Legătura aeriană cu America de Sud RIO DE JANEIRO, 2.9 (Radar).— Avionul poştal care face legătura cu avionul francez ,,Arc en Ciel”, între Natal şi Rio de Janeiro, a sosit aici azi la 11 şi 15 minute, ora locală. Curierul adus de acest avion a plecat din Toulouse Duminică la ora 5 şi 8 minute. ADEVĂRUL Un lucrător s’a înecat in mare CONSTANŢA, 29.— Am relatat la timp tragicele împrejurări în cari a naufragiat în apropiere de Constanţa vaporul italian „Santoni’, naufragiu care a costat 13 vieţi omeneşti. Eri, în timpul lucrărilor de demontare ale epavei, ce a fost vândută uzinelor „Reşiţa”, s’a produs o nenorocire, ce a costat o nouă viaţă omenească. Lucrătorul Enache Gruia, lucrând la demontarea vasului, alunecând a căzut în mare, înainte de a i se fi putut da vre-un ajutor, s’a înecat. Cadavrul nefericitului lucrător a fost pescuit de ceilalţi muncitori şi depus la morgă. Dizolvarea consiliului Camerei de muncă din Cluj CLUJ, 28 — Ministerul muncii a dizolvat consiliul camerei de muncă din localitate, numind o comisie interimară în frunte cu d. dr. Fedorca. Pagina 3-a Sandale copii dela 80—150 Lei per. Sandale demni dela 160—170 Lei per. SANDALE şi PANTOFI toamne dela 230—275 lei per. VISIŢI LA DEPOZITELE FABRICILOR D. MOCIORNIŢA Bucureşti, Str. Carol 29, Griviţei 129, Şoseaua Mihai Ioravu 12 Provincie Braşov, Buzău, Cluj, Craiova, C.Lung, Galaţi, Roman, Tecuci, Târgovişte, Ploeşti irimwwMUirwwiMiiiii iii'iwinri lllll^l■■llllll iiiiiiinwini!r»iiiiwiiwii lll■lllllll iiw llll■■llllllllnl^l■ i»witii« Prăbuşirea unui avion în flăcări Dar dintre aviatorii noştri cei mai buni, mor carbonizaţi în dimineaţă trei avioane militare au decolat de pe aeroportul Băneasa, pentru a concura la cupa „Ionel Ghica”. După cum se ştie, cupa a fost donată de familia regretatului aviator şi el se dispută în fiecare an, în luna Mai pe un circuit în jurul României. Circuitul din anul acesta a fost stabilit pe următorul traseu: Bucureşti-ConAvismui se îndrepta spre Constanţa, care forma prima etapă a raidului. Ajuraţjiinea deasupra comuntei Sibiric, în apropiere de oraşul Cernavodă, aviatorii au fost siliți, din catrsa unei pane de motor, să aterizeze. După cercetările cari s’au făcut ulterior se pare că pana de motor s’a pro*dus pe la ora 5 dimineața. Se crede că avionul și-a pierdut viteza și s’a prăbușit Alifii cred că avionul a capotat în momentul aterizării, din cauza terenului neprielnic şi că în momentul în care avid bus a capotat, rezervorul de benzină a făcut explozie. Aviatorii au fost aruncaţi la o mare distanţă de avion, iar aparatul a fost prefăcut în bucăţi. CINE A GĂSIT PE AVIATORI Mai mulţi săteni din Sibrinu (Geabacu), ducându-se la munca câmpului, au descoperit corpurile neînsufleţite ale nefericiţilor aviatori. Ei au înştiinţat imediat autorităţile din oraşul Cernavodă, care s-au transportat la faţa locului. Medicul sosit nu a putut constata decât moartea celor doi aviatori. Deoarece arsurile de pe corp sunt neînsemnate, medicul crede că aviatorii nu au murit carbonizaţi ci din cauza loviturilor primite. Amândoi au picioarele sfărâmate. CAUZELE PROBABILE ALE ACCIDENTULUI Comisiunea de anchetă trimisă de către oficialitatea aeronautică din Bucureşti a ajuns ori la locul accidentului. După cum spun specialiştii este probabilă şi ipoteza că cei doi aviatori n’au aterizat forţat şi nici n’au avut vreo pierdere de viteză care să fi provocat prăbuşirea avionului. Din cauza cetei dese, care domnea la ora când s’a produs accidentul este probabil că echipagiul Kutscher-Rotaru a zburat prea jos datorită cărui fapt la un moment dat avionul s’a lovit de unul din numeroasele dealuri dobrogene. De altfel așa s’ar putea explica și faptul că avionul sfărâmat a fost găsit într’o vâlcea. Deoarece accidentul s’a produs pe un timp de ceață deasă și fără niciun martor ocular și din cauză că aparatul, a fost complect sfărîmat, nu se va putea stabili niciodată cu precizie împrejurările în care s’a produs accidentul. Moartea celor doi aviatori a produs o deosebită impresie în cercurile aeronautice. Ambii erau elemente de elită ale aviaţiei noastre şi contau printre cei mai buni instructori de zbor ai şcoalei de ofiţeri aeronautici Regele Carol al II-lea“. Din seara cadavrele celor doi astanţa-Galaţi-Cernăuţi - Cluj-Arad-T. Severin-Bucureşti. In to tal, kilometri, cari trebuesc par curşi, se ridică la cifra de 1600 km. Primul echipaj care a decolat eri dimineaţă pe un avion „Set”, a fost cel compus din d-nii căpitan Gh. Kutscher şi It. Sava Rotaru. Aiatori au fost transportate la Constanţa. Căpitanul Gheorghe Kutscher va fi înmormântat la Bacău, de unde este originar, iar locot. Sava Rotam, după dorinţa soţiei sale, la Pucioasa. ALŢI CONCURENŢII PENTRU CUPA GHICA Toteri dimineaţă au decolat de pe aeroportul Băneasa concurând pentru acelaş cupă echipele comandor Vasiliu — căpitan losifescu şi căpitan Niculescu — locotenent Varvariu. Echipagiul Niculescu—Varvariu a reuşit să parcurgă întreg circuitul în condiţiuni bune. Intre Cernăuţi şi Cluj deasupra regiunei muntoase, au întâlnit o vreme extrem de nefaNoi oamenii de rând nu cunoaş- tem nimic din acest miraj, din lupta cu furtunile, cu ploile, cu întunecimea norilor şi cu toate răzvrătirile văzduhului, pe care te trăesc aviatorii. Dar ce poate fi mai suprem in viaţa omenească decât ruperea de acest pământ sterp, care ne Înghite şi planarea aproape de cer cu conştiinţa trează că plutim să spargem limitele. Pândirea hidoasă a morţii nu te mai impresionează şi clipele sborului se trăesc din belşug, adânc, până la demenţă. VICTIMELE MIRAJULUI Dar ori in zori acest miraj a mai făcut încă două victime. Locotenentul Rotaru şi căpitanul Culcer s-au prăbuşit cu pasărea lor de fier în câmpia Dobrogei. Lucrul acesta s’a întâmplat eri, tocmai eri când telegramele depe Atlantic ne-au vestit că triumfători Codoş şi Rossi au atins pământul Americii. Tocmai eri când la Binţinţ s’a desvelit bustul romanticului sburător Aurel Vlaicu. Dar moartea celor doi aviatori nu m-a impresionat, din aceste, coincidenţe bizare. Este ceva mai mult. L am cunoscut pe locotenentul Rotaru şi cu 12 ore Înainte de prăbuşire am sburat împreună. Duminica trecută l-am însoţit cu escadrila A. R. P. A. de sub conducerea bravului comandor Pantazi. Am mers la Roşiorii de Vede unde peste 7000 de spectatori au rămas uimiţi de tinereţea şi de curajul locotenentului Rotaru. Manifesta o bucurie că în dimineaţa zilei de Marţi va pleca in cursa pentru cupa Ghica. Tot timpul nu ne-a vorbit decât de lucrul acesta şi de siguranţa izbânzii lui. Exista un singur pericol pentru el, aviatorul Ivanovici. La masa comună din orăşelul dunărean, plin de elan, locotenentul Rotaru s-a ridicat în picioare şi a spus: „Ivanovici, dacă nu spori cupa este a mea. Câştig! Ivanovici a zâmbit intinzându-i mâna prieteneşte şi asigurându-l de renunţarea lui. Rotaru era în culmea fericirii. Cei 50.000 lei.Peste premiul Ghica îi împărţea cu noi. BUCHETUL CU FLORI ŞI MINGEA COPILULUI După ce meetingul a luat sfârşit am plecat cu locotenentul Rotaru după flori. Am mers peste câmpul Roşiorilor, prin grânele proaspete înrourate de ploaia care căzuse. Căutam flori. Ne-am umplut fiecare braţele cu maci, cu sângele voinicului, cu muşeţel şi cu albăstrele. „Le duc soţiei mele, mi-a spus aviatorul. întotdeauna când mă întorc din raid ştie că trebuie să-i duc flori. De aceia în timpul sborului mi se pare că port ceva cu mine, şi sunt foarte atent pentru ca florile să poată ajunge soţiei mele. M-am obişnuit aşa. Din orăşel a cumpărat o minge. „Asta pentru copilul meu“. Şi-a râs. PRESIMŢIREA Din Roşiorii de Vede n’am putut să plecăm Duminică. Rotaru a cerut voe comandorului să nu mai rămână până a doua zi deoarece trebuia să se pregătească în vederea raidului de Marţi. Eu trebuia să-l însoţesc. Maiorul Pantazi n-a aprobat. Avionul nu era prevăzut cu lumini şi farul de la aeroportili Băneasa nu ştia de sosirea noastră. Am renunţat. N’am plecat decât a doua zi la 12 din cauza ploii şi a vântului. Rotaru nu a voit să doarmă cu noi în oraş. A dormit în câmp sub aripa avionului. Dimineaţa favorabilă, o ceaţă deasă şi un frig pătrunzător, prin care au trecut cu multă dificultate. Din seară la ora 7 ei au aterizat pe aeroportul 8,I neasa, după 13 ore şi 2 minute de sbor. Din echipajele care au concurat anul acesta pentru cupa Ghica, ei s-au plasat cel mai bine. Până acum sunt câştigătorii cupei. Echipajul comandor Vasiliu,căpitan Iosifescu, a fost silit din cauza unui defect la pompa de ulei să aterizeze in mod forţat lângă comuna Perienin judeţul Botoşani, abandonând competiţiunea. Azi in zorii zilei urmează să ia plecarea de pe aerodromul Băneasa concurând pentru aceiaşi cupă alte cinci avioane. Aceste echipaje sunt următoarele: maior Nichita, căpitan Cantemir-căpitan Rută, şi căpitan Clopotaru-capitan Caraman. Al cincilea avion care concurează va fi pilotat de d. comandor Burduloiu, care pleacă singur la bord. D-sa va pilota avionul „Set” cu care Ionel Ghica a executat raidul Bucureşti-Saigon şi înapoi. Buletinele meteorologice de azi noapte anunţau că vremea este cu totul neprielnică în nordul ţârii. De aceia este probabil că plecarea avioanelor să fie amânată pentru mâine. O. c. rea, abătut. .Ti pierise voia bună, s’a apropiat și mi-a spus: Am trei accidente, sunt convins că de al patrulea nu mai scap. — Te înșeli i-am răspuns—faptul că ai scăpat de al treilea Înseamnă că de acum înainte nu mai ai să te temi de nimic. Nu ştiu de ce, dar in clipa aceia gândeam la fel cu locotenentul. Pe urmă escadrila şi-a luat scorul spre Bucureşti. Cu toată ploaia, a vântului şi-a norilor, drumul a fost liniştit şi frumos. Intro oră şi un sfert am aterizat în condiţii bune la Băneasa. Am mai Stat cu toţi încă o oră la cantina aeroportului, unde am luat masa. A fost veselie, mare, s’au spus anecdote şi s’a râs mult. Aviatorul Ivanovici a anunţat că va pleca şi el in cursa Ghika. A spus lucrul acesta numai să glumească cu Rotaru. Comandantul Pantazi, i-a sfătuitinsă să nu plece. Nu-i ajută timpul şi erau prea obosiţi. Acelaş lucru l’a susţinut şi căpitanul Gherasim. Am plecat de la aeroport in aceiaş maşină. La despărţire comandorul Pantazi i-a spus din nou: — Băiete, nu pleci! Rotaru l’a privit în ochi, fix și-a răspuns. — Uitați un singur lucru d-le maior. Uitați că sunt tânăr. Comandorul a ridicat din umeri, oarecum incurcat. Ivanovici i-a urat succes, un succes din toată inima. Locotenentul Perju i-a strâns mâna călduros ca unui camarad de ce sa ii leagă liceul şi toţi anii lui elebor. Pe urmă Rotaru a coborit din maşină cu buchetul de flori şi mingea copilului în braţe. A doua zi în zori ţăranii dobrogeni i-au găsit trupul lui Rotaru zvârlit in câmp, cu picioarele sfărâmate. Din albăstrimea ochilor lui nu se mai cunoştea nimic, îi pârjolise focul. La câţiva metri pasărea cu care uimise mii de spectatori zăcea sfărâmată în ţăndări. Şi in altă parte trupul căpitanului Culcar carbonizat. Ţăranii şi-au depus tneretele demuncă lângă trupurile aviatorilor, dar ei n’au înţeles nimic din eroismul sfârşitului. Câţi îl Înţeleg? In faţa acestei morţi atât de superbe şi alături de florile aduse în dar soţiei sale iubite şi-a mingei copilului, tinereţea mea se pleacă sărutând inima aviatorului preschimbat, în cărbune. ALEXANDRU SAHIA Cum s’a produs nenorocirea Aviatorul Rotaru AVIATORUL GH. KUTSCHER Moartea amiralului Hughes WASHINGTON, 29 (Rador). Amiralul Hughes a încetat azi din viață. Hughes a fost comandantul șef al flotei Statelor Unite, până în anul 1930. Misiune belgiană la Belgrad BELGRAD, 29.Regele _Alexandru a primit azi la amiază, misiunea extraordinară belgiană venita să-i comunice oficial urcarea pe tronul Belgiei a Regelui Leopold III. Baronul Haart, vice-preşedintele Senatului şi şeful misiunii belgiene, notificând urcarea pe tron a noului Suveran, a exprimat Regelui Alexandru mulțumirile Suveranului său pentru faptul că a trimis la iunerariile Regelui Albert o misiune extraordinară. Regele Alexandru a rugat pe baronul Huart să exprime Regelui Leopold HI, familiei regale și poporului belgian urările sale cele mai bune. Astă seară, la vechiul palat regal din Belgrad, va avea loc un dineu de gală în onoarea misiunii belgiene. Dineul va fi urmat de o recepţie şi de un concert. Concertul va fi dat de orchestra filarmonică română. O conferinţă pentru asigurarea transferului Eri dimineaţă a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ o nouă conferinţă în chestiunea stabilirii modalităţilor pentru asigurarea efectuării la timp a transferului către creditorii străini. Au luat parte d-nii: N. Teodorescu, ministrul industriei şi comerţului. Victor Slăvescu, ministru de finanţe. Mitiţă Constantinescu subsecretar de stat la acest departament. Gr. Dumitrescu, guvernatorul Băncii Naţionale, I. Lapedatu şi Costin Stoicescu, administratori la Banca Naţională. S-a discutat regimul importului si al exportului precum şi măsurile cele mai indicate de împrejurări pentru a asigura Băncii Naţionale devizele de care are nevoie pentru efectuarea plăţilor. Discuțiile au rămas în continuare.