Adevěrul, iulie 1934 (Anul 48, nr. 15479-15507)

1934-07-01 / nr. 15479

ADEVĂRUL Pagina 3-a Reportaj Parlamentar C­AMERA Desbaterile d­e la 28 iunie Şedinţa de dimineaţă D. Iunian despre contractul Zbrojowska D. V. SERDICI ia cuvântul pentru a preciza că era vorba să se­ con­voace pentru astăzi comisiunea de agricultură. PLĂŢI CU BONURI PARTICU­LARE IN BUCOVINA D. ALEX. PROCOPOVICI (geor­gist), întreabă pe d-nii miniştri de interne şi finanţe dacă ştiu că în judeţul Câmpulung - Bucovina se practică de multă vreme, cu ştirea autorităţilor locale, sistemul plăţi­lor cu bonuri particulare. D. Procopovici protestează apoi împotriva abuzurilor prefectului de Câmpulung care n’a ţinut seamă de hotăririle comisiunii instituite pen­tru revizuirea permiselor de a pur­ta arme. D. MARCEL ADAM (L. A. N. C.) atrage atenţia d-lui ministru de agricultură că după zece ani dela împroprietărire sunt încă foarte mulţi săteni care nu şi-au primit loturile, deşi li s-au recunoscut de­finitiv drepturile. D. G. CARLAN ’(L. A. N. C.) în­treabă pe d. ministru al justiţiei dacă are cunoştinţă că li se fac şi­cane ţăranilor foşti minori din ju­deţul Suceava care se prezintă la judcătoria din Suceava spre a li se elibera mandatele­ cu banii de­puşi de tutorii lor. D. TH. IACOBESCU (naţional-ţâ­­rănist) întreabă pe d-nii miniştri de comunicaţie şi interne dacă nu cred ncesar să ia măsuri urgente pentru terminarea şoselei naţionale Cău­­şani-Cazaci din Cetatea Albă. Intr’altă comunicare d. Iacobescu întreabă pe d. ministru al apărării naţionale dacă nu socoteşte că tre­buie să ia măsuri urgente pentru a se veni în ajutorul nefericiţilor ofi­ţeri şi subofiţeri atinşi de tubercu­Şedinţa se deschide la ora 10 şi un sfert sub preşedinţia d-lui M. Mărcuş. CHESTIA MODIFICĂRII CODU-­­ LUI COOPERAŢIEI D. subsecretar de stat MIHAIL NEGURA, răspunzând chestiunii de regulament pe care a ridicat-o în şedinţa de Miercuri d. Răducanu, spune că proectul de lege pentru modificarea codului cooperaţiei, obţi­nând urgenţa la Cameră a fost trecut în mod reglementar la comisiune unde a fost discutat şi adoptat. Dacă naţional-ţărăniştii socotesc că guvernul are vreun motiv să trea­că prin surprindere acest proect de lege, se înşală. D. Mihail Negură declară că este dispus să aprobe o nouă convocare a comisiunii de agricultură spre a se discuta din nou cât se poate de amplu acest proect. Adaugă că n’are nimic împotriva introducerii de modficări dacă ele se vor găsi întemeiate. D. D. CAP­ATINE­ANU (naţional­­ţărănist) observă că proectul a fost depus ori la ora 4 d. a. şi o oră după aceia era adoptat şi de comi­­siunea specială. Este evident că s-a petrecut ceva neregulat. D. Căpăţineanu protestează, în numele partidului naţional-ţără­­nesc, contra acestui procedeu şi cere să se convoace din nou comi­­siunea de agricultură, spre a discu­ta proectul. VACARM D. V. SERDICI voind să ia cuvân­tul in chestie personală este între­rupt de majoritate. Se produce va­carm. D. VIRGIL MADGEARU se adre­sează majorităţii. Această lege îi nici un atentat împotriva coopera­ţiei nu o veţi trece nici ziua, nici o leză dintre care mulţi se află inter­­noaptea. I naţi în sanatoriul de la Lăculeţe. D. Gh. Brătianu despre relua­rea raporturilor cu Sovietele D. GH. BRATIANU anunţă că va interpela pe d. ministru al afaceri­lor străine asupra condiţiunilor în care d-sa a văzut posibilă reluarea legăturilor diplomatice intre Româ­nia şi Uniunea republicelor sovieti­­ce.De o parte, spune d. Gh. Brătianu, , formula întrebuinţată în scrisorile identice schimbate între d. Titule­­scu şi d. Litvinov, nu conţine de­cât termenul de suveranitate fără a se preciza noţiunea de teritoriu, ceea ce creiază un echivoc şi un de­­sechilibru între situaţia României şi aceia a celorlalte state limitrofe ale U. R. S. S. Pe de altă parte intrarea în ţară a reprezentanţilor diplomatici ai U. R. S. S., departe de a aduce acum destinderea ce o dorim în raportu­rile noastre cu această ţară, riscă prin conflictele ce se pot ivi în urma represiunii mişcărilor comuniste şi al amestecului eventual al unor ce­tăţeni sovietici, să înăsprească, dim­potrivă, relaţiunile noastre cu veci­nii dela răsărit. Deasemenea intere­sele economice care s-au invocat nu s’au precizat îndeajuns pentru a îndepărta teama dumpingului care ne-a înlăturat în ultimul an de pe pie­ţele cele mai însemnate de desface­re ale Orientului apropiat. Socotim că situaţia internaţiona­lă permitea o dezvoltare mai depli­nă şi mai favorabilă a avantagiilor obţinute prin acordurile semnate până astăzi şi că rezervele aduse de guvernul iugoslav reluării raportu­rilor cu U. R. S. S. ne uşurau, din acest punct de vedere, situaţia, în cadrul Micei înţelegeri, credem că d. ministru al afacerilor străine tre­­bue să lămurească adunarea asupra condiţiunilor în care înţelege­a să dea urmare unui act atât de im­portant de politică internaţională. Totodată se va evita astfel prece­dentul periculos de a nu se aduce la cunoştinţa parlamentului, în şedinţă publică, sau în comisiunile sale, ac­tele importante ale politicei externe care, întocmai ca şi problemele a­­părării naţionale, aparţin întregei naţiuni şi t trebuesc aduse la cuno­ştinţa reprezentanţilor ei. D. G. DELEANU (georgist) relevă sistemul nefericit în care se fac lu­crările contingentării şi atrage a­­tenţia d-lor miniştri de resort că deşi a făcut până acum o serie de comunicări în această chestiune, regimul contingentării continuă să se aplice în mod abuziv. D. VIRGIL MADGEARU reluând chestiunea aminteşte că d-sa a a­­nunţat de mult o interpelare asu­pra întregii politici a contingentă­rii şi că nu i s-au pus până acum la dispozitie dosarele necesare şi nici nu s’a fixat data interpelării deşi a obţinut urgenţa încă din timpul sesiunii trecute. D-sa afirmă că dacă i se va da putinţa să dezvolte interpelarea, va putea dovedi că s’au petrecut la conting­entare abuzuri scandalose. D. subsecretar de stat MITIŢA CONSTANTINESCU declară că sub guvernarea liberală nu s‘a petrecut nici un fel de abuz la ministerul de finanţe şi cu atât mai puţin nu s‘a dat putinţă la abuzuri scanda­loase. Declară că va interveni ca să se pună de îndată la dispoziţia d-lui Madgearu dosarele trebuin­cioase ca să-şi desvolte cât mai de grabă interpelarea întrucât guver­anul n‘are nimic de ascuns. D. VIRGIL MADGEARU: Să mi se dea dosarele, să fiu lăsat să in­terpelez şi voi arăta eu cât de scan­daloase au fost afacerile care s‘au făcut la contingentare. D. I. FLORIAN întreabă pe d. Madgearu care dintre parlamentari s’au făcut vinovaţi de intervenţi la contingentare. D. MADGEARU: Nu e vorba de parlamentari, ci de alte persoane suspuse pe care le voi indica eu la desvoltarea interpelării. ALTE COMUNICĂRI D. dr. N. HASNAŞ (liberal) în­treabă pe d. ministru al apărării naţionale ce măsuri înţelege să ia pentru a evita pe viitor ca tinerii care se încorporează sănătoşi şi se îmbolnăvesc de tuberculoză în tim­pul serviciului militar, să nu se înapoeze acasă bolnavi, ci să fie trimniţi la sanatoriu până la vinde­tru al apărării naţionale dacă nu crede că ofiţerii care se îmbolnă­vesc de tuberculoză în timpul ser­viciului trebue să fie puşi în re­­tr­agere cu pensia gradului. D. G. DELEANU atrage­­ atenţia d-lui ministru al comunicaţiilor a­­supra unor nedreptăţi făcute de căile ferate. D. N. GEORGESCU-TULCEA (na­­ţional-ţărănist) interpelează pe d. ministru al sănătăţii asupra soartei spitalului din oraşul Tulcea. D. I. N. DRAGHICI liberal se a­­sociază interplelării d-lui George­­scu-Tulcea. IAR ÎNAINTĂRILE. INF ARMATĂ D. T. IACOBESCU naţional-ţără­­nist anunţă mmătoar­ea. n­aterpelare: Cu prilejul avansurilor'm* .ârihatâ efectuate la 10 Mai şi 3 Iunie 1934 s-au săvârşit mari nedreptăţi. Drep­turile legale ale ofiţerilor au fost a­­tinse spre a fi înaintaţi ofiţeri care s-au bucur­at de protecţii înalte. Rog să mi se pună la dispoziţie tabelele de înaintări ale ofiţerilor şi a m­­ se fixa o zi mai apropiată pentru dezvoltarea interpelării. PROECTE DEPUSE D. N. POPESCU depune un pro­­ect de lege din iniţiativă parlamen­tară pentru autorizarea comunei Mărăşeşti să contracteze un îm­prumut de zece milioane lei. Se admite urgenţa. D. REMUS NESTOR depune un proect de lege din iniţativă parla­mentară pentru fixarea limitei de vârstă a preoţilor pensionaţi. Se admite urgenţa. D. C. CRISTOVEANU (liberal) depune un proect de lege din ini­ţiativă parlamentară pentru auto­rizarea municipiului Bacău de a contractă un împrumut în valoare maximă de 40 milioane lei. COMANDA DE ARMAMENT Se intră în ordinea de zi. D. PAMFIL ŞEICARU răspunzând d-lui general Paul Angelescu care a făcut ori un expozeu asupra co­menzilor de puşti-mitraliere spune că ceea ce determină ca ţara să se intereseze atât de mult de contrac­tul Zbrojovska nu este o adversita­te faţă de d. ministru Paul Ange­lescu, ci ceea ce îngrijorează sunt raporturile dintre comandanţi este atmosfera aceasta care dă impre­sia că la ministerul apărării naţio­nale duhurile din epoca neutrali­tăţii, au început să prindă o vigoa­re dominantă şi rând pe rând toţi danii pe cari îi aruncă ţara nu a­jung la destinaţie. Sunt bune tratatele de alianţa dar tot siguranţa proprie este una bună, tot acest sentiment că un­ sprijin pe puterile mele de apărat este de preferat. Or­, după 14 an apărarea naţională este o ficţiun şi nu din vina civililor, nu din vina ţării care a plătit, ci din vina a­celora care au transformat fonduri­ pentru apărarea naţională în f­aimoa­sa apă pe care o cărau blestema­tele danaide spre a umplea un bu­toiu fără fund. Ţara nu mai ar bani şi butoiului desfundat trebu să i se pună numai­decât fund, ia fundul însemnează controlul per­manent al ţării care plăteşte. Se vorbeşte întotdeauna de pres­tigiul armatei. Dar de ce confundat dv. armata cu unul care face un con­tract? Ce ştie ofiţerul care primeşt o soldă mică, Dumnezeu ştie cm­ când noi discutăm contracte care­­ fac de câţiva pe socoteala ţării in­tregi. Se ocupă apoi de rechizitoriul fa­cut Cugirului de d. general Pal Angelescu şi întreabă de ce nici u­nul din miniştrii care s’au perinda din 1923 n’a’ luat măsuri pentru­ bătaia de joc să înceteze. RIVALITATEA DINTRE COMAN­­DANŢI Discută apoi chestiunea contrac­tului de puşti-mitraliere şi în con­cluzie spune că este nevoie să in­ceteze rivalitatea dintre comandant Când încep comandanţii să se­ cla­tine în autoritatea lor, observă : Şeicaru, nu este bine. Trebue s existe în armată acea disciplină car face pe subordonat să execute făi să crâcnească. Regăsirea disciplim ■ de mândrie ostăşească, aş pute ne trebue şi imediat. Şi încă odată menţin ca un postulat, un civil la ministerul apărării naţionale pentru că să nu se uite că cel mai bun mi­nistru care a trecut pe la ministe­rul de războiu a fost un civil: Ni­­colae Filipescu. Suntem şi astăzi în momente asemănătoare celora dela 1912 şi dincolo de aspiraţiunile ori­cărui general, de a fi ministru al apărării naţionale, voi găsi mai le­gitimă aspiraţiunea unei ţări Întregi de a fi rânduială in treburile oşti­rii. INTERVENŢIA D-LUI GR. IUNIĂN D. GR­IUMIAN spune că a luat cunoştinţă cu surprindere de fap­tul că d. general Paul Angelescu are intenţia să onoreze Camera cu u­­nele lămuriri privitoare la contrac­tul Zbrojowka. Am luat cu surprindere cunoştin­ţă de acest lucru, declară d. Iunian, pentru că am avut cu câteva zile mai înainte prilejul de a asculta lă­muririle d-lui general Angelescu, dar nu ca ministru de răsboi ci ca tehnician în ancheta parlamenta­ră Skoda. M-am gândit că a uitat D. GR. N. IUNIAN. Domnule pre­şedinte, domnilor deputat, am luat cunoştinţă cu suprindere că d. ge­neral de corp de armată adjutant Paul Angelescu, ministrul armamen­tului, are intenţiunea să onoreze a­­ceastă Adunare cu unele lămuriri, cu privire la contractul Zbrojowska. Am luat cu surprindere cunoştin­ţă de acest lucru, pentru că avuse­sem câteva zile mai înainte prilejul să ascultăm lămuririle d-lui gene­ral Angelescu, dar nu in calitate de ministru de război, ci de technician, la ancheta parlamentară instituită pentru cercetarea contractelor fă­cute la 1930. Atunci m’am gândit: dacă a uitat ceva de general atunci când l-am întrebat noi la comisiune, nu era mai normal să vină să ne spună tot la comisiune? Iar dacă este vorba de altceva, dacă in urma unor mai amănunțite cercetări, a ajuns la convingerea că unul din contracted încheiate' la 1930 este bun sau că perfectat puțin, poate, să treacă, a­­tunci, 'fâțirea céle 'întâmplate la 1930, cu criticile aduse procedeulu dela 1930 — critici subliniate mai a­­res cu domnul general Angelescu, în comisiunea de anchetă — nu e­ra potrivit ca asupra acestei inten­­­ţii de repar­are să fie întrebat par­­lament­ul în prealabil? M’am gândit, poate aceasta est£ intenţia domnului general Angeles­cu şi această naivitate a mea ex­plică de ce an­ cerut să nu î le a­dunăm în şedinţă plenară, ci să venim la Comisiunea armatei, pen­­tru ca acolo această chestiune sa fie desbătută altfel decât în public, să ia cunoştinţă domnul ministru al armamentului şi de umilele noa­stre păreri în această privinţă, să le cumpănească cu ale domnului Schwetz, gândindu-se poate că ele ar putea trage un cântar de aşa fel, încât să-l împiedice de a încheia un contract în condiţiuni defavora­bile. PRESIUNILE Aici este vorba de a se vedea de unde este presiunea mai mare. Dom­nul general Angelescu crede că dumnealui a exercitat-o asupra fir­mei Zbrojovka; se poate însă — desigur, fără ca d-sa să-și fi dat seama, să fi suferit d-sa o astfel de presiune — nu mă gâiadesc la particulari, dar din partea repre­zentanților statului nostru amic ce­hoslovac, cari au fost permanent la tratative, astfel încât s’ar putea în­tâmpla ca, cu toate cele mai bune intenţii ale dv. — şi eu vi le recu­­n­osc pe deaîntregul — să fie suferit dv. această presiune şi să ajungeţi la încheierea contractului în con­diţiuni neprielnice. Ocupându-se de lămuririle d-lui ministru general Paul Angelescu, d. Gr. Iunian spune: Aţi vrut să veniţi aici, ,la Cameră şi s-o spuneţi de la această tribună, înaintea plenului Camerii: domni­lor, eu iau am secrete, uitaţi-vă ce vreau să fac. Aprobaţi sau nu? Şi am auzit declaraţia dv., făcută cu acel ton peremptoriu, care este, evi­dent, o restrângere pornind din în­deletnicirile dv .obişnuite, pe care nu puteţi să le uitaţi nici când ve­niţi la această tribună, am auzit declaraţia dv.: domnilor, contrac­tul s’a încheiat, eu am venit numai să vă dau lămuriri! Ei bine, domnule general, de ce vă­­bateţi joc de noi? Şi dacă s’a în­cheiat contractul, dece veniţi să mai faceţi această expunere? D.­ general PAUL ANGELESCU, ministrul secretar de stat: Fiindcă mi s’a cerut. D. GR. N. IUNIAN: Puteaţi să provocaţi o mai fericită coinciden­ţă, puteaţi să provocaţi o intrebare cu câteva zile înainte de a se în­cheia contractul. Dv. ne-aţi declarat că s’a încheiat contractul acum do­­­uă zile; întrebarea v’a fost pusă mai dinainte. Camera s’a arătat do­ritoare de a avea lămuriri, înainte de semnarea contractului; dece nu aţi întârziat semnarea contractu­lui, ca să aveţi in prealabil asenti­mentul Adunării asupra condiţiuni­lor acestui contract? Aţi încheiat contractul şi în această situaţie, ce mai avem noi de făcut? Să con­statăm cu durere că aţi făcut un lu­cru greşit şi să vi-l spunem cu toa­tă durerea, pe care o simţim, când trebue să vă spunem acest lucru. Domnilor deputați, domnul gene­ral Angelescu ne-a spus că conven­ția pe care a făcut-o cu uzinele Zbrojovka prezintă mai multe avan­­tagii. D. ministru Angelescu a spus ceva d. general când l-am întrebat noi la comisiune. Sau este vorba de altceva. Dacă în urma unor mai amă­nunțite cercetări, d. general Ange­­lescix a ajuns la convingerea că u­­nul din contractele încheiate la 1930 este bun sau că, perfectat pu­ţin, poate să treacă, nu era mai po­trivit ca asupra acestei intenţii de reparare să fie întrebat parlamen­tul în prealabil, tocmai pentru că să se evite discuţiunile care au încon­jurat contractul Skoda? D. general Paul Angelescu crede că d-sa a exercitat o mare presiu­ne asupra firmei Sbrojowska. Se poate insă întâmpla ca d-sa să fi suferit această presiune, nu zic din partea unor particulari, dar din partea reprezentanţilor statului no­stru amic cehoslovac care avea mo­tive să se ajungă la încheierea con­tractului în condiţiuni pe care noi le socotim mai prielnice. D. Iunian face în continuare o amplă analiză a expunerii de omi a d-lui general Paul Angelescu şi îşi manifestă surprinderea faţă de multe din pometele acelui expozeu, talii, — dar ne presau evenimentele şi apoi aveam şi o garanţie in plus: acest contract nu se tratează prin intermediari, se tratează dela stat la stat. In fine mai aveam obligaţia de ordin sufletesc: prin această con­­venţiune, dam uzinelor noastre po­sibilitatea de a lucra armament şi ele în viitor. Pe toate le-am împli­ni şi chiar unele la cari nu speram, cum a fost fabrica de laminat de care nu a fost vorba in cursul celor patru ani din urnă. Dar chestiunea cu industria noa­stră naţională, a mers, este adevă­rat, mai greu. Nu am ajuns la re­zultat, dar nu sunt eu de vină, ci incapacitatea şi reaua voinţă a con­ducătorilor de la uzinele Copşa-Mică —Cujir. Nu au vrut oamenii cu nici un preţ să se utileze! Zbrojovka i-a rugat cu mâinele împreunate: asta vreţi, asta vă dau. Ce mai vreţi? Vreţi aceasta? Şi aceasta vă dau. UN LEIT MOTIV­ ­ boşttilor deputaţi, trebue să fac o constatare: de câte ori am înche­iat contracte pentru furnituri de abonament s’a înfăţişat exact aceaşi motivare. In 1930 când s’a încheiat contractul Skoda, ne presa amenin­ţarea din partea Rusiei şi a trebuit, după cele ce s’au afirmat atunci, ca un termen de câteva sie să se și în­cheie contractul. __ D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat. Mă ertați, domnule Iunian. Mai Întâi nu Camera apro­bă sau nu un contract. D-voastră sunteți vechi parlamentar, dar eu pentru prima dată de când sunt aud să se spună că un contract sau un codicil de contract trebue să aibe aprobarea Camerei. D. GR. IUNIAN: Domnule mi­nistru, eu v-am rugat să ne spuneţi de ce aţi venit înaintea noastră cu explicaţiunile de om­? D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat. Aceasta mă pri­veşte pe mine. D. GR. IUNIAN: Ba ne priveşte şi pe noi! Noi nu suntem nişte ca­raghioşi, daară aţi venit aici să daţi lămuriri Camerei. D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat. Pe care le-am şi dat. D. GR. IUNIAN: După ce contrac­tul a fost încheiat. Şi atunci, care este rostul Camerei şi care a fost rostul explicaţiunilor pe care le-aţi dat. D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat: Am să vă spun i­­mediat, pentru că d-tră aveţi aerul că nu ştiţi, d­­ toate că sunt sigur că ştiţi foarte bine. S’a făcut o campanie prin presă, o campanie plătită de anumite per­soane (exclamări pe băncile parti­dului naţional-ţărănesc), campania a mers până acolo, încât anumite ziare m’au atacat personal, acuzân­­du-mă că sunt incult şi incapabil. Cunosc tot firul acestei chestiuni, il cunosc chiar înainte de a fi ple­cat la Paris. D. VIRGIL MADGEARU: Noi vă rugăm, domnule ministru, să bine­voiţi să complectaţi expunerea dv. şi să arătaţi Camerei şi ţării tot firul acestei chestiuni. Să nu rămâe ţara cu impresia că aţi ridicat numai un colţ al firului şi că îndărătul lui sunt şi alte chestiuni. D. GR. IUNIAN: Dacă aţi făcut-o numai ca să protestaţi în contra a­­tacurilor cari vi s’au adus personal, era inutil să veniţi înaintea Came­rei. Pentru că eu cred că nimeni din această Cameră nu va putea aduce dv. personal învinuiri care să vă a­­pese. Dar altceva este sentimentul pe care îl poate purta cineva dv. personal şi altceva este valoarea u­­nei acţiuni, pe care dv. aţi săvâr­şit-o. Şi din momentul in care aţi venit înaintea Camerei, însemnează că aţi reclamat de la ea să se pro­nunţe, dacă felul cum aţi procedat dv. este bun sau nu, este folositor apărării naţionale sau nu. Şi eraţi cu atât­ mai îndatorat s’o faceţi, cu cât ştiaţi că şi acest contract face parte dintre acele încheiate în 1930 şi care se află şi el alături cu cele­lalte, în examinarea comisiunii de anchetă parlamentară, instituită de­­ această Adunare. Domnilor, d. ministru al arma­­­­mentului a declarat că, prin con­venţia făcută, se câştigă mai multe foloase, întâi se curmă un proces s: _ —/■. IA — -----a-- -______1 PREŢUL PUSTH-MITRALIERE E e SCUMP n Cu prilejul anchetei făcute de d­emisie, s’a pus în cercetarea noastră . » problemă direct cu contractul J­îbrojowka, s’a afirmat şi de persoa- , ie al căror cuvânt cântăreşte, de la general Rudeanu, că preţul puştii nitraliere este foarte scump, că a­­­­­­eeaşi puşcă a fost plătită de statul c­­ehoslovac pentru primele 5000 puşti c­­­u circa 10.000 coroane cehoslovace, ceea ce reprezintă 50.000 lei şi că c­­e la 5000 de puşti preţul scade cu­­ 50—40 la sută, ceeace ar reveni la v­re-o 35.000 lei o puşcă mitralieră, i­ar noi o plăteam cu 60.000 şi ceva, iacă nu mă înşel.­­ Prin urmare, s’a pus în orice caz­­ problema că preţul convenit în 1930 a arat mult prea mare. : Dv. aţi venit cu im tabel de pre­­t­­uri prin care am înţeles că aţi vrut s­­ă ne lămuriţi că preţul acesta iau ţ e prea mare, fiindcă au fost oferite 1: preţuri şi mai mari, iar preţurile mai mici oferite erau pentru puşti cari nu corespundeau cerinţelor. Să vedeţi dv. cum se face concu-­­ renţa. Oferta pentru Zbrojowka a­­ fost făcută ca şi oferta pen-­c tru Skoda, tot de către Seletzky,­­ care întâmplător era reprezentan­­a­tul ambelor uzine cu explicaţia că c Uzinele Skoda au o participare de­­ 20 la sută in acţiunile Zbrojowka, i oferta a fost făcută de acelaş repre­zentant, ceea ce ar fi trebuit deja a început să ducă la o mai serioasă examinare a acestui contract.­­ CUM SE FAC OFERTELE Domnilor deputaţi, cum se fac o­­­­fertele? In 1932, a fost vorba să se­­ contracteze pentru nişte mitraliere.­­ Atunci trebuia să se prezinte mai , multe fabrici: Ianicek şi Zbrojowka. In corespondenţa care este vărsată­­ la dosarul nostru de anchetă, găsim , o scrisoare destul de interesantă în­­ care se plânge: „In primul rând vin în consideraţie­­ pentru comandă numai afetele şi­­ mitralierele modernizate. Dacă re- ,­prezentantul uzinelor Zbrojowska ar­­ fi urmărit cu mai multă aten­ţie cursul rezultatelor în armată, ar fi lăsat ca acestea să apar­ă la concurs­­ cu mitralierele modernizate cerute de­­ noi la timpul său şi atunci moderni-­­ zarea mitralier­elor din cari se află în­­ tară un număr de circa 42000 ar fi­­ fost comandate. Zbrojowka ar mai a- ■ vea totuşi timp să­­ participe cu astfel­­ de mitralieră la concurs şi ar putea­­ conta chiar la o comandă, în caz că ■ această mitralieră va fi prezentată de alt reprezentant in locul d-lui Svec‘‘. Va să zică, nu de statul Cehoslo-­­­vac.­­ „Concursul şi de astă dată este foarte populat şi rugăm delegatul unelor uzi-­­ ne din cartelul Skoda“ — care are pe­­ Zbrojowska şi încă o fabrică... ( D. general PAUL ANGELESCU, • ministru secretar de stat: Skoda , are 20 la sută acolo, iar statul are i Iîj d­ifS *. ■ 1 D. GR. N. IUNIAN: „Vă rugăm a­­ dispune la Ianecek să dea ofertă ieft­­ tină şi, cum noi cunoaştem intenţiile armatei, anticipăm că Ianecek in ofer­ta sa să ofere următoarele două va­­■riántei' ti# deeoA fii ia loiiiuatuoji: 1) Vânzarea licenței către armata ■ română,...^r * i njni­eî: j i: .2) Prezentarea­­ în România a unei note de despăgubire pentru personalul auxiliar. A doua alternativă nu poate veni în consideraţie faţă de numărul m­ic al mitralierelor; totuşi, referentul are o­­cazia să invoace in referatele­ sale bu­năvoinţa uzinelor1’. Iată cum se câştigă bunăvoinţa referenţilor: oferind lucruri cari se ştiu că sunt inutile, cari nu­ pot să vină în consideraţiune faţă cu nu­mărul mic al puştilor. Intr-o altă scrisoare se spune: „Zbrojowka nu a participat de loc la concurs şi, din acest motiv, nu tre­bue să se ţie deloc seama de aceasta. Şi deoarece reprezentantul de la Zbrojow­ka nu ne-a făcut cunoscut nici nouă, nici comisiei M. A. N. părerea să de a participa cu o asemenea mitralieră la concurs, rămâne rezervat uzinelor Strkonice dreptul de a participa ulte­rior la acest concurs“. Acest concern Skoda — cartelul Skoda — arată că, de vreme ce Zbrojowka nu se poate prezenta, lasă partea aceasta de câștig uzine­lor Strkonice. Mai departe: „Veţi observa că din această atitu­dine a fabricilor Zbrojowka şi Stra­­konice, toate uşile vor fi deschise pen­tru concurs, deci nu trebue să vă mire faptul dacă în viitor concursul la M. A. N. va fi mult mai aspru iar preţul mai moderat’’. Se aranjează prin urmare concu­renţa în aşa chip, încât să se înlă­ture dezavantagiile unor asprimi şi să se îilăture mai ales dezavanta­­giile unui preţ mai moderat. Când cunoaşteţi aceste lucruri, domnule ministru, nu vă puteţi întemeia pe rezultatele acestui concurs, pentru­­ca din ele să conchideţi că preţu­rile prezentate sunt preţurile cele mai exacte. S-au făcut experienţe şi experien­ţele au dovedit că această puşcă mi­tralieră nu răspunde la cerinţele cadtului de sarcini. Prin urmare, din punctul de vede­re al executării contractului noi n­e găseam în situaţia aceasta foarte favorabilă de a putea discuta şi de a putea impune condiţii. Nu voi întrebuinţa termenul d-voastră „de a face presiuni” dar puteam, în vederea necesităţii de înarmare să primim chiar un mate­rial care nu corespundea total caie­telor de sarcini şi obligaţiunilor con­tractuale, dar aveam în schimb un avantaj însemnat realizat din a­­cestă tranziţie. Prin urmare nu era ministerul in culpă ci uzinele. Un prim fapt de reţinut in avantajul nostru. Ce se întâmplă acum cu conven­ţia d-voastră? AVANTAJAREA SOC­­ZBROJOVSKA Recepţionaţi tot totul, recepţionaţi puştile mitraliere cari au fost res­pirate de comisia de recepţie. Aduceţi fără îndoială un avantaj integral societăţei, rezemaţi pe pretinsele ne­cesităţi de înarmare urgentă, cari au constituit substratul, justificarea tu­turor contractelor desbătute astăzi. Dar poate aţi obţinut alt avantaj. EFECTUAREA PLAŢILOR Aţi obţinut avantajul poate , cu privire la preţ. Să vedem. Ne-aţi spus că preţul era prevăzut în do­lari aur şi că prin­­urmare, în a­­ceastă transacţie aveaţi avantajul de a fi obţinut o exducere de 15 la sută. In prim rând, din moment ce aţi ob­ţinut transformarea în coroane cehe trebuia să obţineţi cel puţin rapor­tul de devalorizare al coroanei cehe, care era de 16 jum., iar nu 15, cât aţi obţinut dv. D. Iunian examineaz­ă propune­_ -ii -__- - -__na----4 -..r.im___ftanfl_cLcx_nauia efectuarea plăţilor în lei. De altfel nicăeri nu era specificată plata în dolari aur, ci doar în dolari. Unde aţi văzut dv. plata in do­lari aur? Aveam acest avantaj că dolarul este devalorizat. Am dreptul să plătesc in dolari. In această si­tuaţie, în loc să folosiţi acest avan­taj să mulţumiţi că, graţie­­ acestei întâmplări norocoase, sau a înţelep­­ciunei lui Rosevelt, noi putem să colectăm greşala făcută la contrac­tarea aceasta şi să reducem preţul care a fost mărit după unii cu 25 la sută după anii cu mai mult... D. AUREL MILLEA: Cu sută la sută. D. GR. N. IUNIAN: ...dv. prin con­venţia pe care o faceţi revalorizaţi dolarul şi vă angajaţi ca plăţile de aci înainte să le faceţi în dolari aur. Căci pentru plăţile pe care tre­buie să le faceţi de acum înainte, noi am transformat dolarii în co­roane cehe, dar după ce am ţinut in prim rând socoteală de valoare. Dar în legătură cu acest contract aţi spus că aţi urmărit realizarea u­­nei politici care din toate punctele de vedere era scumpă dv., înfiinţa­rea unei serioase industrii de arma­ment în ţară, şi aţi declarat că da­că nu aţi putut ajunge la acest re­zultat, este din pricina neînţelegerii uzinelor Copşa Mică-Cugir. D. general PAUL ANGELESCU, mi­nistru secretar de stat. Nu. D. GR. N. IUNIAN: ...Şi aţi adus câteva argumente pe care îmi voi permite să le analizez pentru a ve­dea dacă este adevărat că în această chestiune — cel puţin atât — dacă este exact că aţi urmărit cu toată vi­goarea, cu care eraţi dator să o fa­ceţi, să se realizeze acest lucru. Domnule general, dv. aţi spus că uzinele Copşa Mică-Cugir au pus condiţii inadmisibile, între care şi monopolul armamentului. Am văzut aici o situaţie foarte ciudată: Statul în luptă cu o insti­tuţie în care are 75 la sută capital, vasăzică atât cât are statul cehoslo­vac în uzinele Zbrojowska. Dacă socotiţi că interesele statului nu sunt suficient apărate prin mo­dul în care este alcătuit statutul so­cietăţii Copşa Mică-Cugir, pentru ce nu propuneţi modificarea acestui statut? Nu veţi găsi împotrivirea ni­mănui pentru ca statul să fie pus în măsură de a-şi apăra în întregi­me drepturile lui. A formulat societatea Copşa Mică Cugir pretenţiuni nesăbuite, zi­ceţi dv. Voi examina, să vedem: este exact? Mai întâi, în ce pri­veşte monopolul, dacă societatea Copşa Mică Cugir l-ar fi pretins, ar fi făcut-o printr’o eroare, în care ar fi căzut. La această eroare a fost indusă de un reprezentant autorizat al dv., care, de la acea­stă tribună, în 1933 se plângea că societatea Copşa Mică Cugir este ţinută in părăsire, că nu i se dă de lucru şi care aducea învinuiri partidului naţional-ţărănesc, că o uzină, în care statul este angajat cer ZSS din capitel .pţi­ i este .. dat să facă faţa nevoilor armatei, sa fabrice, o, .parte, M .imaterialul ne­cesar armamentului. Căci, prin contactul, cu Zbrojowka s’a stabi­lit, să se dea o parte din material acelei fabrici. Iată că nu lucrează nimic, deşi prin statute, statul era obligat să-i dea societăţii toate comenzile, in măsura capacităţii. Prin urmare, afirmarea aceasta, pe care a făcut-o personal Copşa- Mică Cugir, că statul are obliga­ţiunea de a-i da toate comenzile, in măsura capacităţii, a făcut-o pe baza recunoaşterii şi a statute­lor şi a recunoaşterii dv„ care aţi făcut un cap de învinuire, la a­­dresa partidului naţional ţără­nesc, că nu a ţinut seamă de a­­ceastă obligaţiune, pe care statul o avea, de a da de lucru acestei so­cietăţi. Dar i­a să vedem, este cel puţin adevărat acest lucru? Este adevă­rat că Copşa Mică Cugir a cerut ceva, în ce priveşte monopolul. A cerut ca el să nu fie acordat Zbro­­jowki. Aceasta este adevărul, dom­nule general. Şi am să vă dove­desc că interesul statului, pe care dv. spuneţi că-l apăraţi, împotriva societăţii Copşa Mică Cugir, l-a a­părat ea însăşi împotriva Zbro­­jowki, şi cu părere de rău constat că nu a putut să-l apere până la urmă, din cauză că alături de ea s’au găsit unele din organele de apărare ale statului nostru. D. Gr. Iunian analizează apoi cele arătate de d. ministru gen. Pal­l Angelescu asupra tratativelor dolarului din 1930, nu de cea de as­tăzi. D. general PAUL ANGELESCU, ministrul secretar de stat. Şi s’a scă­zut 15 la sută. D. GR. N. IUNIAN: Aceasta în­seamnă că se plăteşte o diferenţă între valoarea dolarului de astăzi şi între valoarea dolarului de la 1930, care este împuţinată prin recupera­rea a 15 la sută din cele 16 jum. la sută pierdute de coroana cehă. A­­ceasta este operaţia făcută. Ei bine vă întreb: aceasta înseamnă un a­­vantaj obţinut pentru noi? Nu,­a­­ceasta înseamnă un avantaj acordat societăţii. D. ARMAND CĂLINESCU: Dom­nule general, reducerea se raportea­ză şi la materialul fabricat deja sau numai la cel care se va fabrica în viitor? D. general PAUL ANGELESCU, ministru secretar (de stat, La­ tot materialul, diratre Zbrojowska si soc. Cugir, CERERILE SOC. COPSA MICA­­CUGIR D. Gr. Iunian documentează că cererile soc. Copşa Mică Cugir erau îndreptăţite. Societatea Cugir nu a cerut avantagii de ordin mate­rial, a cerut avantagii cari să-i în­găduie efectuarea lucrărilor în cele anai bune condiţiunii. Şi a mai cerut ceva: a cerut să fie învăţată să fabrice, în acelaş timp, sculele — verificatoarele şi contra verificatoarele — corespun­zătoare. Zbrojowka a refuzat acest lucru. Avea dreptate? Era interesul nos­­tr­u ca această condiţiune să fie admisă? Pentru ce nu aţi spriji­nit-o? Şi pentru ce aţi spus, atunci când aţi arbitrat — d­ace a arbi­­trat — în mod regulat că drepta­tea este de partea Zbrojowkii? A mai cerut un lucru: să i se dea reţeta fabricării oţelului, să ştie cum se fabrică oţelul, ca să-l fa­­bricez aci în ţară. A spus: nu pot să rămân la discreţie, nu vreau să-mi cumpăr neapărat un singur oţel — „Poldi”, — nu vreau să ră­mân la discreţia acestor oţelării. A venit şi chestiunea aceasta lra discuţie şi s’a arbitrat şi asupra ei. S’a găsit că Zbrojowka are drep­tate, pentru că Zbrojowka a sp­us că în compunerea oţelurilor intră o serie întreagă de elemente, că oţelul nu poate să se obţină la , noi în ţară, iar aceleaşi condiţiu mai în care el se obţine în străinătate. .Şi această pretenţiune a uziarelor Copşa-Mică Cugir a fost găsită exorbitantă. Şi s’au justificat toate atacurile cari au fost aduse la a­­ceastă tribună de către doamanul ministru al armamentului. CHESTIUNEA ÎNARMĂRII NOASTRE Dacă înainte de război puteam avea iluzia că în caz de ostilităţi vom fi aprovizionaţi de aliaţii noş­tri, astăzi — domnule ministru, nu vă vorbea d-voastră, dar vi se po­trivesc cuvintele — ştiţi ca şi mine, că­ nici măcar această iluzie nu este permis să o avem fiindcă a­­liaţii noştri cei mari, prin glasul autorizat al "Mareşalului Foch, au declarat încă din anul 1923 că nu trebue să contăm pe sprijinul lor în materie de muniţiuni şi arma­ment. Ei singuri ne-au spus: or­ganizaţi-vă pe teritoriul d-voastră. Am pus bazele în trei direcţiuni: în direcţiunea organizării indus­triei de război, a aviaţiei şi a ga­zelor. Care era datoria d-voastră presupunând că s’a comis o gre­şeală? Să îmbunătăţiţi aceste in­­stituţiuni şi să căutaţi să aduceţi la îndeplinire acest plan fără de care nu putem avea apărarea na­ţională. Iar în ce priveşte faptul că fa­brica, deja, Cugir, nu poate fabrica muniţiuni, este inexact. Noi vom face toate anchetele cuvenite pen­tru a stabili răspunderile, fiindcă avem motive serioase să credem că dacă s’au făcut anume referata în acest sens la­ ministerul armatei, este pentru că s-au avut în vedere de unii alte interese decât acelea ale apărării naţionale şi patriotis­mului. Aveţi dificultăţi în ce priveşte e­­xercitarea drepturilor statului la uzinele Copşa Mică-Cugir? Veniţi să cereţi Parlamentului şi vom fi ală­turi de d-voastră ca să vă punem în măsură să vă folosiţi de aceste drepturi, dar nu pierdeţi şi acest ultim prilej de a pune în măsură uzinele noastre să lucreze. Chestiunea infiinţării indust­riei naţionale de armament Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 3,45, sub preşedinţia d-lui Mircea Dju­­vara. la banca ministerială d-nii Victor Slăvescu şi Al. Mavrodi. PROECTUL DIN INIŢIATIVA PAR­LAMENTARA r. I EMIL CEIKOVSKI, liberal, de­pune proectul de lege din iniţiativă parlamentară prin care se acordă ofiţerilor de rezervă cari au fost mobilizaţi în campania 1916—1918, o reducere de 75 la sută pentru că­lătoriile pe C. F. R. Se admite urgenţa. D. REMUS NESTOR, liberal, de­pune proectul de lege din iniţiativă parlamentară pentru autorizarea judeţului Buzău de a contracta un împrumut de 20 milioane lei. Se aprobă urgenţa, propune ca adunarea să ţină şedin­ţă şi astăzi, deşi este sărbătoare ,a­­tât dimineaţă cât şi după amiază. Camera aprobă. DISCUŢIA LA BUGET Se intră în ordinea de zi: conti­nuarea discuţiei generale asupra proectului de buget. D. EMIL LORONŢIU (liberal) ob­servă că din examinarea amănun­ţită a bugetului reies două ţeluri mari bine definite. Scopul pe care şi-l propune d. ministru de finanţe are o dublă directivă, lichidarea trecutului şi asigurarea celor mai urgente nevoi ale statului, astfel ca aparatul de stat să nu sufere nici o stânjenire. D. Lobonţiu examinează cele două directive și în concluzie declară că D. ministru VICTOR SLĂVESCU aprobă proectul de buget. Discursul d-lui M. Ghelmegeanu D. M. GHELMEGEANU (nat.-ţăr.)’ face următoarele observaţiuni: Bu­getul pe care-l prezentaţi vine du­pă o îndelungată gestaţiune. Aţi fost in situaţiunea avantagioasă faţă de predecesorii dvs., fiindcă aţi a­­vut răgazul necesar pentru întocmi­rea bugetului. Examinând bugetul de venituri, d. Ghelmegeanu arată că atât la impozitele directe, cât şi la impozi­tele indirecte, avem o supraevalu­are a veniturilor, variind între 24, 41 şi 44 la sută faţă de încasările anului trecut. Se cere contribuabi­lului o sforţare pe care, în asemenea proporţii, nu mai poate să o dea. Venitul agricol, este evaluat cu 40 la sută mai mult faţă de încasă­rile anului trecut; venitul pe pro­prietăţile clădite cu 41 la sută faţă de încasările anului trecut. Venitul la impozitul industrial şi comer­cial a fost supraevaluat cu 24 la sută față de încasările anului tre­cut. Aceleași sporuri nejustificate la impozitele indirecte mergând pâ­nă la 44 la sută pentru taxele pe băuturile spirtoase. Caracteristic pentru legiuirile fis­cale ale regimului, este că pretin­sele degrevări, care sunt marcate în legi, nu se văd, în bu­nt. Cifra bugetară la venituri nu înregistrea­ză degrevări. CRIZA DE CONCEPŢIE Executarea bugetului nu poate să­­şi găsească sprijin nici în politica e­conomică a guvernului. Partidul li­beral la noi ca şi aiurea trece prin­tr’o gravă criză de concepţie. Libe­ralismul politic care, corijat, poate să fie practicat, guvernul nu-l vo­eşte. Liberalismul economic, care nu mai poate fi aplicat şi care es­te perimat, este însă îmbrăţişat de Ministrul de Finanţe. Partidul libe­ral vrea ce nu poate, şi nu voeşte să realizeze ceea ce poate şi mai stă încă în mijloacele sale de acţiune. Ita aipi diferivă, întreaga dezorientare fost împotriva contingentării şi, au menţinut-o, agravând-o. Au­­ fost împotriva controlului comerţului de devize şi-l menţin. Sunt­ împotriva economiei din­te şi intervenţionism­u­l Statului în viaţa economică se vădeşte la fie­care pas. Pe piaţa internă nu se vădeşte nici o politică, care să vizeze la a­­daptarea preţurilor industriale faţă de cele agricole, pentru restabilirea unui echilibru intern. Pe piaţa capitalurilor şi a credi­tului nu se încearcă nici o modifi­care a istitutului nostru de emisi­une, a cărui structură şi politică trebue să corespundă intereselor u­­nei ţări agrare, ca România. In asemenea condiţiuni nu ne pu­tem aştepta la nici o redresare eco­nomică, care necesită ■ o operă ■ de reconstrucţie. Fără echilibrul bugetar şi fără o politică economică de restabilire a echilibrului economic intern, nu se poate ajunge nici la salvarea politi­cei monetare pe care, deşi guvernul o urmăreşte pe baza stabilizării, o compromite prin lipsa unei politici economice şi desechilibrului buge­tar. Ţara nu poate executa un ase­menea buget Şi partidul naţional­­ţărănesc nu-l poate vota. DISCURSUL D-LUI PLÅTÅREANU D. M. PLÅTÄREANU (liberal) scoate în evidenţă minuţiozitatea cu care d. Victor Slăvescu a alcă­tuit acest proect de buget. Fiecare capitol a fost cercetat cu atenţie şi d. ministru de finanţe se poate mân­dri că a alcătuit un buget în care fiecare cifră corespunde unui post real de venituri sau cheltueli. D. ARMAND CĂLINESCU spune că, oricâtă bunăvoinţă ar avea d. ministru de finanţe, birourile îi vor P.infrinamro în anuar 811..­%

Next