Adevěrul, iulie 1934 (Anul 48, nr. 15479-15507)
1934-07-01 / nr. 15479
ADEVĂRUL Pagina 3-a Reportaj Parlamentar CAMERA Desbaterile de la 28 iunie Şedinţa de dimineaţă D. Iunian despre contractul Zbrojowska D. V. SERDICI ia cuvântul pentru a preciza că era vorba să se convoace pentru astăzi comisiunea de agricultură. PLĂŢI CU BONURI PARTICULARE IN BUCOVINA D. ALEX. PROCOPOVICI (georgist), întreabă pe d-nii miniştri de interne şi finanţe dacă ştiu că în judeţul Câmpulung - Bucovina se practică de multă vreme, cu ştirea autorităţilor locale, sistemul plăţilor cu bonuri particulare. D. Procopovici protestează apoi împotriva abuzurilor prefectului de Câmpulung care n’a ţinut seamă de hotăririle comisiunii instituite pentru revizuirea permiselor de a purta arme. D. MARCEL ADAM (L. A. N. C.) atrage atenţia d-lui ministru de agricultură că după zece ani dela împroprietărire sunt încă foarte mulţi săteni care nu şi-au primit loturile, deşi li s-au recunoscut definitiv drepturile. D. G. CARLAN ’(L. A. N. C.) întreabă pe d. ministru al justiţiei dacă are cunoştinţă că li se fac şicane ţăranilor foşti minori din judeţul Suceava care se prezintă la judcătoria din Suceava spre a li se elibera mandatele cu banii depuşi de tutorii lor. D. TH. IACOBESCU (naţional-ţârănist) întreabă pe d-nii miniştri de comunicaţie şi interne dacă nu cred ncesar să ia măsuri urgente pentru terminarea şoselei naţionale Căuşani-Cazaci din Cetatea Albă. Intr’altă comunicare d. Iacobescu întreabă pe d. ministru al apărării naţionale dacă nu socoteşte că trebuie să ia măsuri urgente pentru a se veni în ajutorul nefericiţilor ofiţeri şi subofiţeri atinşi de tubercuŞedinţa se deschide la ora 10 şi un sfert sub preşedinţia d-lui M. Mărcuş. CHESTIA MODIFICĂRII CODU- LUI COOPERAŢIEI D. subsecretar de stat MIHAIL NEGURA, răspunzând chestiunii de regulament pe care a ridicat-o în şedinţa de Miercuri d. Răducanu, spune că proectul de lege pentru modificarea codului cooperaţiei, obţinând urgenţa la Cameră a fost trecut în mod reglementar la comisiune unde a fost discutat şi adoptat. Dacă naţional-ţărăniştii socotesc că guvernul are vreun motiv să treacă prin surprindere acest proect de lege, se înşală. D. Mihail Negură declară că este dispus să aprobe o nouă convocare a comisiunii de agricultură spre a se discuta din nou cât se poate de amplu acest proect. Adaugă că n’are nimic împotriva introducerii de modficări dacă ele se vor găsi întemeiate. D. D. CAPATINEANU (naţionalţărănist) observă că proectul a fost depus ori la ora 4 d. a. şi o oră după aceia era adoptat şi de comisiunea specială. Este evident că s-a petrecut ceva neregulat. D. Căpăţineanu protestează, în numele partidului naţional-ţărănesc, contra acestui procedeu şi cere să se convoace din nou comisiunea de agricultură, spre a discuta proectul. VACARM D. V. SERDICI voind să ia cuvântul in chestie personală este întrerupt de majoritate. Se produce vacarm. D. VIRGIL MADGEARU se adresează majorităţii. Această lege îi nici un atentat împotriva cooperaţiei nu o veţi trece nici ziua, nici o leză dintre care mulţi se află internoaptea. I naţi în sanatoriul de la Lăculeţe. D. Gh. Brătianu despre reluarea raporturilor cu Sovietele D. GH. BRATIANU anunţă că va interpela pe d. ministru al afacerilor străine asupra condiţiunilor în care d-sa a văzut posibilă reluarea legăturilor diplomatice intre România şi Uniunea republicelor sovietice.De o parte, spune d. Gh. Brătianu, , formula întrebuinţată în scrisorile identice schimbate între d. Titulescu şi d. Litvinov, nu conţine decât termenul de suveranitate fără a se preciza noţiunea de teritoriu, ceea ce creiază un echivoc şi un desechilibru între situaţia României şi aceia a celorlalte state limitrofe ale U. R. S. S. Pe de altă parte intrarea în ţară a reprezentanţilor diplomatici ai U. R. S. S., departe de a aduce acum destinderea ce o dorim în raporturile noastre cu această ţară, riscă prin conflictele ce se pot ivi în urma represiunii mişcărilor comuniste şi al amestecului eventual al unor cetăţeni sovietici, să înăsprească, dimpotrivă, relaţiunile noastre cu vecinii dela răsărit. Deasemenea interesele economice care s-au invocat nu s’au precizat îndeajuns pentru a îndepărta teama dumpingului care ne-a înlăturat în ultimul an de pe pieţele cele mai însemnate de desfacere ale Orientului apropiat. Socotim că situaţia internaţională permitea o dezvoltare mai deplină şi mai favorabilă a avantagiilor obţinute prin acordurile semnate până astăzi şi că rezervele aduse de guvernul iugoslav reluării raporturilor cu U. R. S. S. ne uşurau, din acest punct de vedere, situaţia, în cadrul Micei înţelegeri, credem că d. ministru al afacerilor străine trebue să lămurească adunarea asupra condiţiunilor în care înţelegea să dea urmare unui act atât de important de politică internaţională. Totodată se va evita astfel precedentul periculos de a nu se aduce la cunoştinţa parlamentului, în şedinţă publică, sau în comisiunile sale, actele importante ale politicei externe care, întocmai ca şi problemele apărării naţionale, aparţin întregei naţiuni şi t trebuesc aduse la cunoştinţa reprezentanţilor ei. D. G. DELEANU (georgist) relevă sistemul nefericit în care se fac lucrările contingentării şi atrage atenţia d-lor miniştri de resort că deşi a făcut până acum o serie de comunicări în această chestiune, regimul contingentării continuă să se aplice în mod abuziv. D. VIRGIL MADGEARU reluând chestiunea aminteşte că d-sa a anunţat de mult o interpelare asupra întregii politici a contingentării şi că nu i s-au pus până acum la dispozitie dosarele necesare şi nici nu s’a fixat data interpelării deşi a obţinut urgenţa încă din timpul sesiunii trecute. D-sa afirmă că dacă i se va da putinţa să dezvolte interpelarea, va putea dovedi că s’au petrecut la contingentare abuzuri scandalose. D. subsecretar de stat MITIŢA CONSTANTINESCU declară că sub guvernarea liberală nu s‘a petrecut nici un fel de abuz la ministerul de finanţe şi cu atât mai puţin nu s‘a dat putinţă la abuzuri scandaloase. Declară că va interveni ca să se pună de îndată la dispoziţia d-lui Madgearu dosarele trebuincioase ca să-şi desvolte cât mai de grabă interpelarea întrucât guveranul n‘are nimic de ascuns. D. VIRGIL MADGEARU: Să mi se dea dosarele, să fiu lăsat să interpelez şi voi arăta eu cât de scandaloase au fost afacerile care s‘au făcut la contingentare. D. I. FLORIAN întreabă pe d. Madgearu care dintre parlamentari s’au făcut vinovaţi de intervenţi la contingentare. D. MADGEARU: Nu e vorba de parlamentari, ci de alte persoane suspuse pe care le voi indica eu la desvoltarea interpelării. ALTE COMUNICĂRI D. dr. N. HASNAŞ (liberal) întreabă pe d. ministru al apărării naţionale ce măsuri înţelege să ia pentru a evita pe viitor ca tinerii care se încorporează sănătoşi şi se îmbolnăvesc de tuberculoză în timpul serviciului militar, să nu se înapoeze acasă bolnavi, ci să fie trimniţi la sanatoriu până la vindetru al apărării naţionale dacă nu crede că ofiţerii care se îmbolnăvesc de tuberculoză în timpul serviciului trebue să fie puşi în retragere cu pensia gradului. D. G. DELEANU atrage atenţia d-lui ministru al comunicaţiilor asupra unor nedreptăţi făcute de căile ferate. D. N. GEORGESCU-TULCEA (naţional-ţărănist) interpelează pe d. ministru al sănătăţii asupra soartei spitalului din oraşul Tulcea. D. I. N. DRAGHICI liberal se asociază interplelării d-lui Georgescu-Tulcea. IAR ÎNAINTĂRILE. INF ARMATĂ D. T. IACOBESCU naţional-ţărănist anunţă mmătoarea. naterpelare: Cu prilejul avansurilor'm* .ârihatâ efectuate la 10 Mai şi 3 Iunie 1934 s-au săvârşit mari nedreptăţi. Drepturile legale ale ofiţerilor au fost atinse spre a fi înaintaţi ofiţeri care s-au bucurat de protecţii înalte. Rog să mi se pună la dispoziţie tabelele de înaintări ale ofiţerilor şi a m se fixa o zi mai apropiată pentru dezvoltarea interpelării. PROECTE DEPUSE D. N. POPESCU depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru autorizarea comunei Mărăşeşti să contracteze un împrumut de zece milioane lei. Se admite urgenţa. D. REMUS NESTOR depune un proect de lege din iniţativă parlamentară pentru fixarea limitei de vârstă a preoţilor pensionaţi. Se admite urgenţa. D. C. CRISTOVEANU (liberal) depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru autorizarea municipiului Bacău de a contractă un împrumut în valoare maximă de 40 milioane lei. COMANDA DE ARMAMENT Se intră în ordinea de zi. D. PAMFIL ŞEICARU răspunzând d-lui general Paul Angelescu care a făcut ori un expozeu asupra comenzilor de puşti-mitraliere spune că ceea ce determină ca ţara să se intereseze atât de mult de contractul Zbrojovska nu este o adversitate faţă de d. ministru Paul Angelescu, ci ceea ce îngrijorează sunt raporturile dintre comandanţi este atmosfera aceasta care dă impresia că la ministerul apărării naţionale duhurile din epoca neutralităţii, au început să prindă o vigoare dominantă şi rând pe rând toţi danii pe cari îi aruncă ţara nu ajung la destinaţie. Sunt bune tratatele de alianţa dar tot siguranţa proprie este una bună, tot acest sentiment că un sprijin pe puterile mele de apărat este de preferat. Or, după 14 an apărarea naţională este o ficţiun şi nu din vina civililor, nu din vina ţării care a plătit, ci din vina acelora care au transformat fonduri pentru apărarea naţională în faimoasa apă pe care o cărau blestematele danaide spre a umplea un butoiu fără fund. Ţara nu mai ar bani şi butoiului desfundat trebu să i se pună numaidecât fund, ia fundul însemnează controlul permanent al ţării care plăteşte. Se vorbeşte întotdeauna de prestigiul armatei. Dar de ce confundat dv. armata cu unul care face un contract? Ce ştie ofiţerul care primeşt o soldă mică, Dumnezeu ştie cm când noi discutăm contracte care fac de câţiva pe socoteala ţării intregi. Se ocupă apoi de rechizitoriul facut Cugirului de d. general Pal Angelescu şi întreabă de ce nici unul din miniştrii care s’au perinda din 1923 n’a’ luat măsuri pentru bătaia de joc să înceteze. RIVALITATEA DINTRE COMANDANŢI Discută apoi chestiunea contractului de puşti-mitraliere şi în concluzie spune că este nevoie să inceteze rivalitatea dintre comandant Când încep comandanţii să se clatine în autoritatea lor, observă : Şeicaru, nu este bine. Trebue s existe în armată acea disciplină car face pe subordonat să execute făi să crâcnească. Regăsirea disciplim ■ de mândrie ostăşească, aş pute ne trebue şi imediat. Şi încă odată menţin ca un postulat, un civil la ministerul apărării naţionale pentru că să nu se uite că cel mai bun ministru care a trecut pe la ministerul de războiu a fost un civil: Nicolae Filipescu. Suntem şi astăzi în momente asemănătoare celora dela 1912 şi dincolo de aspiraţiunile oricărui general, de a fi ministru al apărării naţionale, voi găsi mai legitimă aspiraţiunea unei ţări Întregi de a fi rânduială in treburile oştirii. INTERVENŢIA D-LUI GR. IUNIĂN D. GRIUMIAN spune că a luat cunoştinţă cu surprindere de faptul că d. general Paul Angelescu are intenţia să onoreze Camera cu unele lămuriri privitoare la contractul Zbrojowka. Am luat cu surprindere cunoştinţă de acest lucru, declară d. Iunian, pentru că am avut cu câteva zile mai înainte prilejul de a asculta lămuririle d-lui general Angelescu, dar nu ca ministru de răsboi ci ca tehnician în ancheta parlamentară Skoda. M-am gândit că a uitat D. GR. N. IUNIAN. Domnule preşedinte, domnilor deputat, am luat cunoştinţă cu suprindere că d. general de corp de armată adjutant Paul Angelescu, ministrul armamentului, are intenţiunea să onoreze această Adunare cu unele lămuriri, cu privire la contractul Zbrojowska. Am luat cu surprindere cunoştinţă de acest lucru, pentru că avusesem câteva zile mai înainte prilejul să ascultăm lămuririle d-lui general Angelescu, dar nu in calitate de ministru de război, ci de technician, la ancheta parlamentară instituită pentru cercetarea contractelor făcute la 1930. Atunci m’am gândit: dacă a uitat ceva de general atunci când l-am întrebat noi la comisiune, nu era mai normal să vină să ne spună tot la comisiune? Iar dacă este vorba de altceva, dacă in urma unor mai amănunțite cercetări, a ajuns la convingerea că unul din contracted încheiate' la 1930 este bun sau că perfectat puțin, poate, să treacă, atunci, 'fâțirea céle 'întâmplate la 1930, cu criticile aduse procedeulu dela 1930 — critici subliniate mai ares cu domnul general Angelescu, în comisiunea de anchetă — nu era potrivit ca asupra acestei intenţii de reparare să fie întrebat parlamentul în prealabil? M’am gândit, poate aceasta est£ intenţia domnului general Angelescu şi această naivitate a mea explică de ce an cerut să nu î le adunăm în şedinţă plenară, ci să venim la Comisiunea armatei, pentru ca acolo această chestiune sa fie desbătută altfel decât în public, să ia cunoştinţă domnul ministru al armamentului şi de umilele noastre păreri în această privinţă, să le cumpănească cu ale domnului Schwetz, gândindu-se poate că ele ar putea trage un cântar de aşa fel, încât să-l împiedice de a încheia un contract în condiţiuni defavorabile. PRESIUNILE Aici este vorba de a se vedea de unde este presiunea mai mare. Domnul general Angelescu crede că dumnealui a exercitat-o asupra firmei Zbrojovka; se poate însă — desigur, fără ca d-sa să-și fi dat seama, să fi suferit d-sa o astfel de presiune — nu mă gâiadesc la particulari, dar din partea reprezentanților statului nostru amic cehoslovac, cari au fost permanent la tratative, astfel încât s’ar putea întâmpla ca, cu toate cele mai bune intenţii ale dv. — şi eu vi le recunosc pe deaîntregul — să fie suferit dv. această presiune şi să ajungeţi la încheierea contractului în condiţiuni neprielnice. Ocupându-se de lămuririle d-lui ministru general Paul Angelescu, d. Gr. Iunian spune: Aţi vrut să veniţi aici, ,la Cameră şi s-o spuneţi de la această tribună, înaintea plenului Camerii: domnilor, eu iau am secrete, uitaţi-vă ce vreau să fac. Aprobaţi sau nu? Şi am auzit declaraţia dv., făcută cu acel ton peremptoriu, care este, evident, o restrângere pornind din îndeletnicirile dv .obişnuite, pe care nu puteţi să le uitaţi nici când veniţi la această tribună, am auzit declaraţia dv.: domnilor, contractul s’a încheiat, eu am venit numai să vă dau lămuriri! Ei bine, domnule general, de ce văbateţi joc de noi? Şi dacă s’a încheiat contractul, dece veniţi să mai faceţi această expunere? D. general PAUL ANGELESCU, ministrul secretar de stat: Fiindcă mi s’a cerut. D. GR. N. IUNIAN: Puteaţi să provocaţi o mai fericită coincidenţă, puteaţi să provocaţi o intrebare cu câteva zile înainte de a se încheia contractul. Dv. ne-aţi declarat că s’a încheiat contractul acum două zile; întrebarea v’a fost pusă mai dinainte. Camera s’a arătat doritoare de a avea lămuriri, înainte de semnarea contractului; dece nu aţi întârziat semnarea contractului, ca să aveţi in prealabil asentimentul Adunării asupra condiţiunilor acestui contract? Aţi încheiat contractul şi în această situaţie, ce mai avem noi de făcut? Să constatăm cu durere că aţi făcut un lucru greşit şi să vi-l spunem cu toată durerea, pe care o simţim, când trebue să vă spunem acest lucru. Domnilor deputați, domnul general Angelescu ne-a spus că convenția pe care a făcut-o cu uzinele Zbrojovka prezintă mai multe avantagii. D. ministru Angelescu a spus ceva d. general când l-am întrebat noi la comisiune. Sau este vorba de altceva. Dacă în urma unor mai amănunțite cercetări, d. general Angelescix a ajuns la convingerea că unul din contractele încheiate la 1930 este bun sau că, perfectat puţin, poate să treacă, nu era mai potrivit ca asupra acestei intenţii de reparare să fie întrebat parlamentul în prealabil, tocmai pentru că să se evite discuţiunile care au înconjurat contractul Skoda? D. general Paul Angelescu crede că d-sa a exercitat o mare presiune asupra firmei Sbrojowska. Se poate insă întâmpla ca d-sa să fi suferit această presiune, nu zic din partea unor particulari, dar din partea reprezentanţilor statului nostru amic cehoslovac care avea motive să se ajungă la încheierea contractului în condiţiuni pe care noi le socotim mai prielnice. D. Iunian face în continuare o amplă analiză a expunerii de omi a d-lui general Paul Angelescu şi îşi manifestă surprinderea faţă de multe din pometele acelui expozeu, talii, — dar ne presau evenimentele şi apoi aveam şi o garanţie in plus: acest contract nu se tratează prin intermediari, se tratează dela stat la stat. In fine mai aveam obligaţia de ordin sufletesc: prin această convenţiune, dam uzinelor noastre posibilitatea de a lucra armament şi ele în viitor. Pe toate le-am împlini şi chiar unele la cari nu speram, cum a fost fabrica de laminat de care nu a fost vorba in cursul celor patru ani din urnă. Dar chestiunea cu industria noastră naţională, a mers, este adevărat, mai greu. Nu am ajuns la rezultat, dar nu sunt eu de vină, ci incapacitatea şi reaua voinţă a conducătorilor de la uzinele Copşa-Mică —Cujir. Nu au vrut oamenii cu nici un preţ să se utileze! Zbrojovka i-a rugat cu mâinele împreunate: asta vreţi, asta vă dau. Ce mai vreţi? Vreţi aceasta? Şi aceasta vă dau. UN LEIT MOTIV boşttilor deputaţi, trebue să fac o constatare: de câte ori am încheiat contracte pentru furnituri de abonament s’a înfăţişat exact aceaşi motivare. In 1930 când s’a încheiat contractul Skoda, ne presa ameninţarea din partea Rusiei şi a trebuit, după cele ce s’au afirmat atunci, ca un termen de câteva sie să se și încheie contractul. __ D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat. Mă ertați, domnule Iunian. Mai Întâi nu Camera aprobă sau nu un contract. D-voastră sunteți vechi parlamentar, dar eu pentru prima dată de când sunt aud să se spună că un contract sau un codicil de contract trebue să aibe aprobarea Camerei. D. GR. IUNIAN: Domnule ministru, eu v-am rugat să ne spuneţi de ce aţi venit înaintea noastră cu explicaţiunile de om? D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat. Aceasta mă priveşte pe mine. D. GR. IUNIAN: Ba ne priveşte şi pe noi! Noi nu suntem nişte caraghioşi, daară aţi venit aici să daţi lămuriri Camerei. D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat. Pe care le-am şi dat. D. GR. IUNIAN: După ce contractul a fost încheiat. Şi atunci, care este rostul Camerei şi care a fost rostul explicaţiunilor pe care le-aţi dat. D. general PAUL ANGELESCU, ministru de stat: Am să vă spun imediat, pentru că d-tră aveţi aerul că nu ştiţi, d toate că sunt sigur că ştiţi foarte bine. S’a făcut o campanie prin presă, o campanie plătită de anumite persoane (exclamări pe băncile partidului naţional-ţărănesc), campania a mers până acolo, încât anumite ziare m’au atacat personal, acuzându-mă că sunt incult şi incapabil. Cunosc tot firul acestei chestiuni, il cunosc chiar înainte de a fi plecat la Paris. D. VIRGIL MADGEARU: Noi vă rugăm, domnule ministru, să binevoiţi să complectaţi expunerea dv. şi să arătaţi Camerei şi ţării tot firul acestei chestiuni. Să nu rămâe ţara cu impresia că aţi ridicat numai un colţ al firului şi că îndărătul lui sunt şi alte chestiuni. D. GR. IUNIAN: Dacă aţi făcut-o numai ca să protestaţi în contra atacurilor cari vi s’au adus personal, era inutil să veniţi înaintea Camerei. Pentru că eu cred că nimeni din această Cameră nu va putea aduce dv. personal învinuiri care să vă apese. Dar altceva este sentimentul pe care îl poate purta cineva dv. personal şi altceva este valoarea unei acţiuni, pe care dv. aţi săvârşit-o. Şi din momentul in care aţi venit înaintea Camerei, însemnează că aţi reclamat de la ea să se pronunţe, dacă felul cum aţi procedat dv. este bun sau nu, este folositor apărării naţionale sau nu. Şi eraţi cu atât mai îndatorat s’o faceţi, cu cât ştiaţi că şi acest contract face parte dintre acele încheiate în 1930 şi care se află şi el alături cu celelalte, în examinarea comisiunii de anchetă parlamentară, instituită de această Adunare. Domnilor, d. ministru al armamentului a declarat că, prin convenţia făcută, se câştigă mai multe foloase, întâi se curmă un proces s: _ —/■. IA — -----a-- -______1 PREŢUL PUSTH-MITRALIERE E e SCUMP n Cu prilejul anchetei făcute de demisie, s’a pus în cercetarea noastră . » problemă direct cu contractul Jîbrojowka, s’a afirmat şi de persoa- , ie al căror cuvânt cântăreşte, de la general Rudeanu, că preţul puştii nitraliere este foarte scump, că aeeaşi puşcă a fost plătită de statul cehoslovac pentru primele 5000 puşti cu circa 10.000 coroane cehoslovace, ceea ce reprezintă 50.000 lei şi că ce la 5000 de puşti preţul scade cu 50—40 la sută, ceeace ar reveni la vre-o 35.000 lei o puşcă mitralieră, iar noi o plăteam cu 60.000 şi ceva, iacă nu mă înşel. Prin urmare, s’a pus în orice caz problema că preţul convenit în 1930 a arat mult prea mare. : Dv. aţi venit cu im tabel de preturi prin care am înţeles că aţi vrut să ne lămuriţi că preţul acesta iau ţ e prea mare, fiindcă au fost oferite 1: preţuri şi mai mari, iar preţurile mai mici oferite erau pentru puşti cari nu corespundeau cerinţelor. Să vedeţi dv. cum se face concu- renţa. Oferta pentru Zbrojowka a fost făcută ca şi oferta pen-c tru Skoda, tot de către Seletzky, care întâmplător era reprezentanatul ambelor uzine cu explicaţia că c Uzinele Skoda au o participare de 20 la sută in acţiunile Zbrojowka, i oferta a fost făcută de acelaş reprezentant, ceea ce ar fi trebuit deja a început să ducă la o mai serioasă examinare a acestui contract. CUM SE FAC OFERTELE Domnilor deputaţi, cum se fac ofertele? In 1932, a fost vorba să se contracteze pentru nişte mitraliere. Atunci trebuia să se prezinte mai , multe fabrici: Ianicek şi Zbrojowka. In corespondenţa care este vărsată la dosarul nostru de anchetă, găsim , o scrisoare destul de interesantă în care se plânge: „In primul rând vin în consideraţie pentru comandă numai afetele şi mitralierele modernizate. Dacă re- ,prezentantul uzinelor Zbrojowska ar fi urmărit cu mai multă atenţie cursul rezultatelor în armată, ar fi lăsat ca acestea să apară la concurs cu mitralierele modernizate cerute de noi la timpul său şi atunci moderni- zarea mitralierelor din cari se află în tară un număr de circa 42000 ar fi fost comandate. Zbrojowka ar mai a- ■ vea totuşi timp să participe cu astfel de mitralieră la concurs şi ar putea conta chiar la o comandă, în caz că ■ această mitralieră va fi prezentată de alt reprezentant in locul d-lui Svec‘‘. Va să zică, nu de statul Cehoslo-vac. „Concursul şi de astă dată este foarte populat şi rugăm delegatul unelor uzi- ne din cartelul Skoda“ — care are pe Zbrojowska şi încă o fabrică... ( D. general PAUL ANGELESCU, • ministru secretar de stat: Skoda , are 20 la sută acolo, iar statul are i Iîj difS *. ■ 1 D. GR. N. IUNIAN: „Vă rugăm a dispune la Ianecek să dea ofertă ieft tină şi, cum noi cunoaştem intenţiile armatei, anticipăm că Ianecek in oferta sa să ofere următoarele două va■riántei' ti# deeoA fii ia loiiiuatuoji: 1) Vânzarea licenței către armata ■ română,...^r * i njnieî: j i: .2) Prezentarea în România a unei note de despăgubire pentru personalul auxiliar. A doua alternativă nu poate veni în consideraţie faţă de numărul mic al mitralierelor; totuşi, referentul are ocazia să invoace in referatele sale bunăvoinţa uzinelor1’. Iată cum se câştigă bunăvoinţa referenţilor: oferind lucruri cari se ştiu că sunt inutile, cari nu pot să vină în consideraţiune faţă cu numărul mic al puştilor. Intr-o altă scrisoare se spune: „Zbrojowka nu a participat de loc la concurs şi, din acest motiv, nu trebue să se ţie deloc seama de aceasta. Şi deoarece reprezentantul de la Zbrojowka nu ne-a făcut cunoscut nici nouă, nici comisiei M. A. N. părerea să de a participa cu o asemenea mitralieră la concurs, rămâne rezervat uzinelor Strkonice dreptul de a participa ulterior la acest concurs“. Acest concern Skoda — cartelul Skoda — arată că, de vreme ce Zbrojowka nu se poate prezenta, lasă partea aceasta de câștig uzinelor Strkonice. Mai departe: „Veţi observa că din această atitudine a fabricilor Zbrojowka şi Strakonice, toate uşile vor fi deschise pentru concurs, deci nu trebue să vă mire faptul dacă în viitor concursul la M. A. N. va fi mult mai aspru iar preţul mai moderat’’. Se aranjează prin urmare concurenţa în aşa chip, încât să se înlăture dezavantagiile unor asprimi şi să se îilăture mai ales dezavantagiile unui preţ mai moderat. Când cunoaşteţi aceste lucruri, domnule ministru, nu vă puteţi întemeia pe rezultatele acestui concurs, pentruca din ele să conchideţi că preţurile prezentate sunt preţurile cele mai exacte. S-au făcut experienţe şi experienţele au dovedit că această puşcă mitralieră nu răspunde la cerinţele cadtului de sarcini. Prin urmare, din punctul de vedere al executării contractului noi ne găseam în situaţia aceasta foarte favorabilă de a putea discuta şi de a putea impune condiţii. Nu voi întrebuinţa termenul d-voastră „de a face presiuni” dar puteam, în vederea necesităţii de înarmare să primim chiar un material care nu corespundea total caietelor de sarcini şi obligaţiunilor contractuale, dar aveam în schimb un avantaj însemnat realizat din acestă tranziţie. Prin urmare nu era ministerul in culpă ci uzinele. Un prim fapt de reţinut in avantajul nostru. Ce se întâmplă acum cu convenţia d-voastră? AVANTAJAREA SOCZBROJOVSKA Recepţionaţi tot totul, recepţionaţi puştile mitraliere cari au fost respirate de comisia de recepţie. Aduceţi fără îndoială un avantaj integral societăţei, rezemaţi pe pretinsele necesităţi de înarmare urgentă, cari au constituit substratul, justificarea tuturor contractelor desbătute astăzi. Dar poate aţi obţinut alt avantaj. EFECTUAREA PLAŢILOR Aţi obţinut avantajul poate , cu privire la preţ. Să vedem. Ne-aţi spus că preţul era prevăzut în dolari aur şi că prinurmare, în această transacţie aveaţi avantajul de a fi obţinut o exducere de 15 la sută. In prim rând, din moment ce aţi obţinut transformarea în coroane cehe trebuia să obţineţi cel puţin raportul de devalorizare al coroanei cehe, care era de 16 jum., iar nu 15, cât aţi obţinut dv. D. Iunian examinează propune_ -ii -__- - -__na----4 -..r.im___ftanfl_cLcx_nauia efectuarea plăţilor în lei. De altfel nicăeri nu era specificată plata în dolari aur, ci doar în dolari. Unde aţi văzut dv. plata in dolari aur? Aveam acest avantaj că dolarul este devalorizat. Am dreptul să plătesc in dolari. In această situaţie, în loc să folosiţi acest avantaj să mulţumiţi că, graţie acestei întâmplări norocoase, sau a înţelepciunei lui Rosevelt, noi putem să colectăm greşala făcută la contractarea aceasta şi să reducem preţul care a fost mărit după unii cu 25 la sută după anii cu mai mult... D. AUREL MILLEA: Cu sută la sută. D. GR. N. IUNIAN: ...dv. prin convenţia pe care o faceţi revalorizaţi dolarul şi vă angajaţi ca plăţile de aci înainte să le faceţi în dolari aur. Căci pentru plăţile pe care trebuie să le faceţi de acum înainte, noi am transformat dolarii în coroane cehe, dar după ce am ţinut in prim rând socoteală de valoare. Dar în legătură cu acest contract aţi spus că aţi urmărit realizarea unei politici care din toate punctele de vedere era scumpă dv., înfiinţarea unei serioase industrii de armament în ţară, şi aţi declarat că dacă nu aţi putut ajunge la acest rezultat, este din pricina neînţelegerii uzinelor Copşa Mică-Cugir. D. general PAUL ANGELESCU, ministru secretar de stat. Nu. D. GR. N. IUNIAN: ...Şi aţi adus câteva argumente pe care îmi voi permite să le analizez pentru a vedea dacă este adevărat că în această chestiune — cel puţin atât — dacă este exact că aţi urmărit cu toată vigoarea, cu care eraţi dator să o faceţi, să se realizeze acest lucru. Domnule general, dv. aţi spus că uzinele Copşa Mică-Cugir au pus condiţii inadmisibile, între care şi monopolul armamentului. Am văzut aici o situaţie foarte ciudată: Statul în luptă cu o instituţie în care are 75 la sută capital, vasăzică atât cât are statul cehoslovac în uzinele Zbrojowska. Dacă socotiţi că interesele statului nu sunt suficient apărate prin modul în care este alcătuit statutul societăţii Copşa Mică-Cugir, pentru ce nu propuneţi modificarea acestui statut? Nu veţi găsi împotrivirea nimănui pentru ca statul să fie pus în măsură de a-şi apăra în întregime drepturile lui. A formulat societatea Copşa Mică Cugir pretenţiuni nesăbuite, ziceţi dv. Voi examina, să vedem: este exact? Mai întâi, în ce priveşte monopolul, dacă societatea Copşa Mică Cugir l-ar fi pretins, ar fi făcut-o printr’o eroare, în care ar fi căzut. La această eroare a fost indusă de un reprezentant autorizat al dv., care, de la această tribună, în 1933 se plângea că societatea Copşa Mică Cugir este ţinută in părăsire, că nu i se dă de lucru şi care aducea învinuiri partidului naţional-ţărănesc, că o uzină, în care statul este angajat cer ZSS din capitel .pţi i este .. dat să facă faţa nevoilor armatei, sa fabrice, o, .parte, M .imaterialul necesar armamentului. Căci, prin contactul, cu Zbrojowka s’a stabilit, să se dea o parte din material acelei fabrici. Iată că nu lucrează nimic, deşi prin statute, statul era obligat să-i dea societăţii toate comenzile, in măsura capacităţii. Prin urmare, afirmarea aceasta, pe care a făcut-o personal Copşa- Mică Cugir, că statul are obligaţiunea de a-i da toate comenzile, in măsura capacităţii, a făcut-o pe baza recunoaşterii şi a statutelor şi a recunoaşterii dv„ care aţi făcut un cap de învinuire, la adresa partidului naţional ţărănesc, că nu a ţinut seamă de această obligaţiune, pe care statul o avea, de a da de lucru acestei societăţi. Dar ia să vedem, este cel puţin adevărat acest lucru? Este adevărat că Copşa Mică Cugir a cerut ceva, în ce priveşte monopolul. A cerut ca el să nu fie acordat Zbrojowki. Aceasta este adevărul, domnule general. Şi am să vă dovedesc că interesul statului, pe care dv. spuneţi că-l apăraţi, împotriva societăţii Copşa Mică Cugir, l-a apărat ea însăşi împotriva Zbrojowki, şi cu părere de rău constat că nu a putut să-l apere până la urmă, din cauză că alături de ea s’au găsit unele din organele de apărare ale statului nostru. D. Gr. Iunian analizează apoi cele arătate de d. ministru gen. Pall Angelescu asupra tratativelor dolarului din 1930, nu de cea de astăzi. D. general PAUL ANGELESCU, ministrul secretar de stat. Şi s’a scăzut 15 la sută. D. GR. N. IUNIAN: Aceasta înseamnă că se plăteşte o diferenţă între valoarea dolarului de astăzi şi între valoarea dolarului de la 1930, care este împuţinată prin recuperarea a 15 la sută din cele 16 jum. la sută pierdute de coroana cehă. Aceasta este operaţia făcută. Ei bine vă întreb: aceasta înseamnă un avantaj obţinut pentru noi? Nu,aceasta înseamnă un avantaj acordat societăţii. D. ARMAND CĂLINESCU: Domnule general, reducerea se raportează şi la materialul fabricat deja sau numai la cel care se va fabrica în viitor? D. general PAUL ANGELESCU, ministru secretar (de stat, La tot materialul, diratre Zbrojowska si soc. Cugir, CERERILE SOC. COPSA MICACUGIR D. Gr. Iunian documentează că cererile soc. Copşa Mică Cugir erau îndreptăţite. Societatea Cugir nu a cerut avantagii de ordin material, a cerut avantagii cari să-i îngăduie efectuarea lucrărilor în cele anai bune condiţiunii. Şi a mai cerut ceva: a cerut să fie învăţată să fabrice, în acelaş timp, sculele — verificatoarele şi contra verificatoarele — corespunzătoare. Zbrojowka a refuzat acest lucru. Avea dreptate? Era interesul nostru ca această condiţiune să fie admisă? Pentru ce nu aţi sprijinit-o? Şi pentru ce aţi spus, atunci când aţi arbitrat — dace a arbitrat — în mod regulat că dreptatea este de partea Zbrojowkii? A mai cerut un lucru: să i se dea reţeta fabricării oţelului, să ştie cum se fabrică oţelul, ca să-l fabricez aci în ţară. A spus: nu pot să rămân la discreţie, nu vreau să-mi cumpăr neapărat un singur oţel — „Poldi”, — nu vreau să rămân la discreţia acestor oţelării. A venit şi chestiunea aceasta lra discuţie şi s’a arbitrat şi asupra ei. S’a găsit că Zbrojowka are dreptate, pentru că Zbrojowka a spus că în compunerea oţelurilor intră o serie întreagă de elemente, că oţelul nu poate să se obţină la , noi în ţară, iar aceleaşi condiţiu mai în care el se obţine în străinătate. .Şi această pretenţiune a uziarelor Copşa-Mică Cugir a fost găsită exorbitantă. Şi s’au justificat toate atacurile cari au fost aduse la această tribună de către doamanul ministru al armamentului. CHESTIUNEA ÎNARMĂRII NOASTRE Dacă înainte de război puteam avea iluzia că în caz de ostilităţi vom fi aprovizionaţi de aliaţii noştri, astăzi — domnule ministru, nu vă vorbea d-voastră, dar vi se potrivesc cuvintele — ştiţi ca şi mine, că nici măcar această iluzie nu este permis să o avem fiindcă aliaţii noştri cei mari, prin glasul autorizat al "Mareşalului Foch, au declarat încă din anul 1923 că nu trebue să contăm pe sprijinul lor în materie de muniţiuni şi armament. Ei singuri ne-au spus: organizaţi-vă pe teritoriul d-voastră. Am pus bazele în trei direcţiuni: în direcţiunea organizării industriei de război, a aviaţiei şi a gazelor. Care era datoria d-voastră presupunând că s’a comis o greşeală? Să îmbunătăţiţi aceste instituţiuni şi să căutaţi să aduceţi la îndeplinire acest plan fără de care nu putem avea apărarea naţională. Iar în ce priveşte faptul că fabrica, deja, Cugir, nu poate fabrica muniţiuni, este inexact. Noi vom face toate anchetele cuvenite pentru a stabili răspunderile, fiindcă avem motive serioase să credem că dacă s’au făcut anume referata în acest sens la ministerul armatei, este pentru că s-au avut în vedere de unii alte interese decât acelea ale apărării naţionale şi patriotismului. Aveţi dificultăţi în ce priveşte exercitarea drepturilor statului la uzinele Copşa Mică-Cugir? Veniţi să cereţi Parlamentului şi vom fi alături de d-voastră ca să vă punem în măsură să vă folosiţi de aceste drepturi, dar nu pierdeţi şi acest ultim prilej de a pune în măsură uzinele noastre să lucreze. Chestiunea infiinţării industriei naţionale de armament Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 3,45, sub preşedinţia d-lui Mircea Djuvara. la banca ministerială d-nii Victor Slăvescu şi Al. Mavrodi. PROECTUL DIN INIŢIATIVA PARLAMENTARA r. I EMIL CEIKOVSKI, liberal, depune proectul de lege din iniţiativă parlamentară prin care se acordă ofiţerilor de rezervă cari au fost mobilizaţi în campania 1916—1918, o reducere de 75 la sută pentru călătoriile pe C. F. R. Se admite urgenţa. D. REMUS NESTOR, liberal, depune proectul de lege din iniţiativă parlamentară pentru autorizarea judeţului Buzău de a contracta un împrumut de 20 milioane lei. Se aprobă urgenţa, propune ca adunarea să ţină şedinţă şi astăzi, deşi este sărbătoare ,atât dimineaţă cât şi după amiază. Camera aprobă. DISCUŢIA LA BUGET Se intră în ordinea de zi: continuarea discuţiei generale asupra proectului de buget. D. EMIL LORONŢIU (liberal) observă că din examinarea amănunţită a bugetului reies două ţeluri mari bine definite. Scopul pe care şi-l propune d. ministru de finanţe are o dublă directivă, lichidarea trecutului şi asigurarea celor mai urgente nevoi ale statului, astfel ca aparatul de stat să nu sufere nici o stânjenire. D. Lobonţiu examinează cele două directive și în concluzie declară că D. ministru VICTOR SLĂVESCU aprobă proectul de buget. Discursul d-lui M. Ghelmegeanu D. M. GHELMEGEANU (nat.-ţăr.)’ face următoarele observaţiuni: Bugetul pe care-l prezentaţi vine după o îndelungată gestaţiune. Aţi fost in situaţiunea avantagioasă faţă de predecesorii dvs., fiindcă aţi avut răgazul necesar pentru întocmirea bugetului. Examinând bugetul de venituri, d. Ghelmegeanu arată că atât la impozitele directe, cât şi la impozitele indirecte, avem o supraevaluare a veniturilor, variind între 24, 41 şi 44 la sută faţă de încasările anului trecut. Se cere contribuabilului o sforţare pe care, în asemenea proporţii, nu mai poate să o dea. Venitul agricol, este evaluat cu 40 la sută mai mult faţă de încasările anului trecut; venitul pe proprietăţile clădite cu 41 la sută faţă de încasările anului trecut. Venitul la impozitul industrial şi comercial a fost supraevaluat cu 24 la sută față de încasările anului trecut. Aceleași sporuri nejustificate la impozitele indirecte mergând până la 44 la sută pentru taxele pe băuturile spirtoase. Caracteristic pentru legiuirile fiscale ale regimului, este că pretinsele degrevări, care sunt marcate în legi, nu se văd, în bunt. Cifra bugetară la venituri nu înregistrează degrevări. CRIZA DE CONCEPŢIE Executarea bugetului nu poate săşi găsească sprijin nici în politica economică a guvernului. Partidul liberal la noi ca şi aiurea trece printr’o gravă criză de concepţie. Liberalismul politic care, corijat, poate să fie practicat, guvernul nu-l voeşte. Liberalismul economic, care nu mai poate fi aplicat şi care este perimat, este însă îmbrăţişat de Ministrul de Finanţe. Partidul liberal vrea ce nu poate, şi nu voeşte să realizeze ceea ce poate şi mai stă încă în mijloacele sale de acţiune. Ita aipi diferivă, întreaga dezorientare fost împotriva contingentării şi, au menţinut-o, agravând-o. Au fost împotriva controlului comerţului de devize şi-l menţin. Sunt împotriva economiei dinte şi intervenţionismul Statului în viaţa economică se vădeşte la fiecare pas. Pe piaţa internă nu se vădeşte nici o politică, care să vizeze la adaptarea preţurilor industriale faţă de cele agricole, pentru restabilirea unui echilibru intern. Pe piaţa capitalurilor şi a creditului nu se încearcă nici o modificare a istitutului nostru de emisiune, a cărui structură şi politică trebue să corespundă intereselor unei ţări agrare, ca România. In asemenea condiţiuni nu ne putem aştepta la nici o redresare economică, care necesită ■ o operă ■ de reconstrucţie. Fără echilibrul bugetar şi fără o politică economică de restabilire a echilibrului economic intern, nu se poate ajunge nici la salvarea politicei monetare pe care, deşi guvernul o urmăreşte pe baza stabilizării, o compromite prin lipsa unei politici economice şi desechilibrului bugetar. Ţara nu poate executa un asemenea buget Şi partidul naţionalţărănesc nu-l poate vota. DISCURSUL D-LUI PLÅTÅREANU D. M. PLÅTÄREANU (liberal) scoate în evidenţă minuţiozitatea cu care d. Victor Slăvescu a alcătuit acest proect de buget. Fiecare capitol a fost cercetat cu atenţie şi d. ministru de finanţe se poate mândri că a alcătuit un buget în care fiecare cifră corespunde unui post real de venituri sau cheltueli. D. ARMAND CĂLINESCU spune că, oricâtă bunăvoinţă ar avea d. ministru de finanţe, birourile îi vor P.infrinamro în anuar 811..%