Adevěrul, august 1934 (Anul 48, nr. 15508-15534)
1934-08-02 / nr. 15508
Comisia de anchetă parlamentară Skoda Reluarea activităţii După trei zile de vacanţă comisiiunea de anchetă parlamentară Skoda îşi reia activitatea. Comisiunea va ţine şedinţă azi la ora 10 dimineaţa. D. luliu Maniu va continua depoziţia sa întreruptă Vineri. Toată lumea politică aşteaptă cu o legitimă curiozitate continuarea depoziţiei d-lui luiiu Maniu, întrucât, după câte se spune din anturajul d-sale, această depoziţie va fi plină de un interes prin nuanţa politică pe care o va avea. După d. Maniu, urma să mai fie audiat şi d. general Cîhoski, fost ministru al apărării nationale, în timpul când s’a tratat contractul de înzestrare a armatei cu uzinele Skoda. Comisiunea va avea să decidă astăzi dacă mai audiază pe d. general Cihoski, care a mai depus odată în fata comisiunii parlamentare a Senatului din legislatiunea trecută, sau dacă renunţă la această depoziţie. Comisiunea va mai avea de asemenea să se pronunţe şi asupra chestiunii ridicată de d. luliu Maniu, care, denunţând că s’a comis un fals cu prilejul interogatoriului lui Seletzki, cerea comisiunii să ancheteze ea acest fals. Comisiunea va stabili astăzi care este soluţiunea pe care o dă cererii d-lui Maniu. După programul de până acum a comisiunii ar urma ca după audierea d-lui luiiu Maniu şi eventual a d-lui general Cihoski audierile să se considere terminate. Rămâne însă să se vadă dacă în cursul acestor audieri nu se va ivi cumva necesitatea de a se mai audia şi alte persoane. COMISIUNEA VA LUA VACANŢA in cazul că nu se va ivi această ocaziune, atunci comisiunea va declara audierile terminate şi va lua vacanţă până în Septembrie. In timpul acesta însă o comisiune restrânsă delegată de plenul comisiunii va cerceta toate actele acestei anchete, le va selecţiona şi va alcătui rapoarte speciale din fiecare D. N. Iorga se întreabă cu drept cuvânt în „Neamul Românesc” ce caută d. luliu Mania în chestiunile Albişor, Hie, etc., cari se dezbat actualmente în faţa comisiunii de anchetă Skoda. întrebarea e foarte justă, dar nu în sensul d-lui Iorga. Este exact că d. Maniu n’are ce căuta în tot puroiul faldurilor, scos în evidentă altă dată de d. Vasiliu Cluj și confirmat astăzi. Dar întrebarea trebue adresată chestiune mai importantă, pentru ca atunci când s’a aduna plenul comisiunii spre a da indicaţiuni la alcătuirea raportului general, lucrările comisiunii să fie uşurate. După cum se ştie, raportor general al acestei comisiuni este d. Aurel Bentoiu, tutulor acelora caii au uzat de mijloacele azi cunoscute spre a vâră pe d. Maniu în puroi. D. lorga are destule mijloace de investigaţie pentru a afla adevărul. Ce ar fi zis d. lorga dacă cei cari au întrebuinţat astfel de mijloace înpotriva d-lui Maniu, le-ar fi uzat înpotriva d-sale? Hotărît, d. Maniu n’are ce căuta în falsurile Albişor, Ilie, etc. Dar a cui este vina? Ce caută d. Maniu? „Colonelul Pomponiu“ Sub titlul de mai sus, d. N. Iorga publică în ,,Neamul Românesc" de aseară, următoarele: Colonelul Pomponiu e invinuit de o întreagă presă şi de un fost preşedinte de consiliu că a săvârşit un fals pentru ca să-l amestece pe acesta într’o afacere necurată. Cel acusat de o astfel de faptă cere o anchetă şi pentru a-i garanta imparţialitatea se pune în stare de concediu. Pentru un samsar aceasta ajunge, dar pentru un ofiţer superior, d-le colonel Pomponiu, posibil fost elev al meu la Şcoala de Războiu, — nu! Ofiţerul superior care întâmpină în calea sa o astfel de bănuială se explică public în douăzeci şi patru de ceasuri chiar dacă ar fi să sacrifice, pentru dreptul de a vorbi, întreaga sa carieră militară. Onoarea ofiţerului nu e ca onoarea unui om de afaceri sau a unui avocat de pricini veroase. Nu se poate ca în jurul ei să se spuie ceia ce s’a spus în jurul onoarei colonelului Pomponiu. Dacă nu e adevărat, sunt obrazuri care trebuie s’o simtă; dacă e adevărat, d. colonel Pomponiu nu mai are un loc între ofițerii armatei române. Ii doresc să-și poată spăla onoarea și să pedepsească pe aceia cari au atacat-o. N. IORGA Solemnitatea instalării noului şef al consiliului de război Scrisoarea d-lui general N. Uîcă Textul scrisorii d-lui general Uică Pe adevărata linie a tradiţiei ostăşeşti, în cadrul orânduirii lor militare, atunci când unele suspiciuni asupra activităţii profesionale şi de onestitate a unora dintre subalternii mei s-au produs, am considerat ca un înalt comandament moral să solicit autorităţilor superioare, anchetarea şi sancţionarea celor găsiţi vinovaţi, oricare ar fi ei. La 2 Septembrie 1933, am cerut ministerul Apărării Naţionale cu raportul No. 637, să lămurească adevărul aserţiunilor făcute în presă la acea dată. Şi am cerut autorităţilor superioare anchetarea cazului deşi potrivit legii, ancheta o puteam ordona personal în calitatea mea de comandant al Corpului de Armată, aceasta fiindcă, în complexul învinuirilor, se insinua şi acordarea patronajului meu unor acte atât de Condamnabile. Rezultatul anchetei a fost înscris în comunicatul ministerului Apărării Naţionale din 23 Septembrie 1933, şi publicat în ziare. La 24 Iulie 1934, în desbaterile Comisiunii parlamentare de ancheta chestiunii Skoda, publicate în gazetele de la 25 Iulie 1934, s-au reeditat aceleaşi suspiciuni In ziua în care am luat cunoştinţă de ele, cu raportul No. 25 din 25 Iulie 1934, am solicitat din nou ministerului Apărării Naţionale, ancheta de rigoare. Simultan, col. Pomponiu mi-a cerut cu No. 13 din 25 Iulie 1934, nu numai cercetarea bănuelilor ci şi mutarea lui de la conducerea consiliului de război. D-ra, con Chiru, o personalitate afirmată a justiţiei militare, Scriitor consacrat, operele d-tale juridice militare, fiind declarate manuale oficioase şi încununate de Academia Română, cu o experienţă desăvârşită şi atât de îndelungată în conducerea parchetelor militare, cu o independenţă recunoscută în proclamarea adevărului şi legalităţi, ai fost ales de d. ministru al Apărării naţionale, să îndeplineşti un mare rol profesional. Dri dimineaţă a avut loc la consiliul de război al corpului II armată, solemnitatea instalării d-lui col. Chiru Vasile, din ministerul armatei, în funcţia de prim comisar regal şi şef al parchetului militar, precum şi a maiorilor Petrescu şi Chiriac, care au fost detaşaţi pe tot timpul cât va dura ancheta judiciară, instituită pentru lămurirea diverselor chestiuni ridicate în faţa comisiei de anchetă parlamentară, în afacerea Skoda. După cum se ştie, cei trei magistraţi militari au fost numiţi în posturile deţinute de d-nii col. V. Pomponiu, lt.-col. Hagi Stoica şi lt.Sunt unele servicii cari prin destinaţiunea lor provoacă nemulţumiri, determină antipatii şi deslănţue ura indivizilor asupra cărora s’au exercitat îndatoririle legale ale reprezentanţilor acestor servicii. Cum s’ar putea concilia , direcţia controlului din M. A. N. care urmăreşte neregulile produse în administraţia armatei şi impută pagubele pricinuite statului, cu interesele celor vinovaţi loviţi de sancţiunile legale? Cum ar putea indivizii antisociali să glorifice formaţiunile poliţieneşti? Şi cum nu ar fi explicabile resentimentele, bârfelile, calomniile, loviturile oculte sau făţişe date organelor de justiţie militară de către toţi aceia care au consimţit presiunea legală a rigorilor legilor aplicate sau din partea familiilor şi prietenilor a/■»/-\r»4-v»~i «*.1 Ho tmcuba olPTO.p.n.tfi.La snliFii la înălţimea încrederii ce ţi s‘a acordat. Fă lumină. Avem şi societatea românească şi noi armata, o sete nepotolită să ştim adevărul netrunchiat, fără interpretări şi comentarii dibace, adevărul întreg, adevărul adevărat. Nu te sfii în exercitarea atribuţiunilor d-tale, legale. Nu sconta consideraţiunile de situaţiuni şi persoane, fiindcă nu numai noi şefii tăi, îţi garantăm independenţa complectă a acţiunii tale, ci ţara întreagă, neamul românesc întreg. Oroare ar fi vinovaţii strecuraţi în rândurile ostaşilor cinstiţi, ai acelor ostaşi cu suflete curate, cu inimi nobile, gata oricând de suprema jertfă, pentru neam şi Rege, arată-i. Oricare ar fi culpabilii care au jefuit, nu numai sărăcia patriei şi glonţul ce ne-ar fi servit la apărarea hotarelor, ci şi forţa morală a încrederii neamului în purtarea oştirii, scoate-i la zid. Nu avem nimic de ascuns. Armata nu-şi acoperă trădătorii. Dar dacă vei stabili că instituţiunea a fost calomniată, că soldaţii care şi-au făcut datoria fără să ţină seamă de jocul şi ciocnirea intereselor de orice ordin, au fost stropiţi cu noroi. Dacă vei lămuri că ostaşii aceia cari nu şi-au făcut o profesiune din retorică şi meşteşug din interpretarea cuvântului spus cinstit, pe faţă, fără abilităţi şi oportunism, au fost batjocoriţi, insultaţi şi calomniaţi, scoate bârfitorii la lumină, ca societatea să le aplice sancţiunile cuvenite crimei lor. Şi voi toţi acei cari înconjuraţi pe primul comisar regal, acordaţi-i din tot sufletul şi cu tot devotamentul puterea voastră de muncă şi înţelegătoarea voastră colaborare de specialitate, în lupta ce se întreprinde pentru adevăr. Comandantul corpului Armată General de Divizie UICA lor au fost detaşaţi la ministerul armatei. Solemnitatea instalării nouilor magistraţi s’a desfăşurat în prezenţa ofiţerilor şi personalului inferior al consiliului de război, precum şi avocaţilor pledanţi la,, această instanţă. Cei trei magistraţi militari ,au depus legiuitul jurăimânt, pe' 'rând', în faţa secţiei întâia, prezidată de d. comandor Gheorghiu Alexandru. După terminarea solemnităţii depunerii jurământului, preşedintele secţiei a dat cetire următoarei scrisori trimisă de d. general Uică, comandantul corpului II armată, litare.Prin îmbrăţişarea unei astfel de cariere şi în special a magistraturii militare, magistratul militar urmează să contopească întreaga lui personalitate cu înalta chemare a funcţiunii lui, să renunţe la o viaţă socială, să rupă prietenii, să se resemneze colecţionând ca un paratrăsnet urgia nemulţumiţilor, să se izoleze în calmul şi obiectivitatea profesiunii cari îi va da nebănuite satisfacţiuni sufleteşti. Cu acest crez prin marea încredere ce ni-a acordat-o de ministru al apărării naţionale, d. general de corp de armată adjutant P. Anghelescu, păşesc cu emoţiune în pretoriul acestei instituţiuni, la a cărei conducere am onoare ca după 16 ani, adicâ din 1918 de când am mai condus-o fiind maior, să fiu iarăşi chemat________________________________ dacă am întreaga curăţenie de suflet , să mă apropii şi să oficiez la acest , sfinţit altar. ] Mă întreb dacă voi rezista presiunilor ce bănuesc că se vor exercita , din afara instituţiunii noastre, prie- teniilor care mi se vor oferi, situa , ţiuiţilor care ni se vor făgădui, co- rupţiunii care se va, încerca, bârfe ■ rilor, cari se vor deslănţui? " îmi dau seama de toate slăbiciunile firei omeneşti. Călit insă în cei 25 ani de carieră în justiţia militară, trecut prin cele mai înalte posturi ale magistraturii noastre, lăudat şi hulit, ponegrit şi înălţat, am rămas neturburat in cadrul drumului drept pe care am fost pornit şi din care nu mă voi abate acum la maturitate pe potecuţile oportunităţii şi cărăruile ademenirilor. Asigurat domnule general, prin cuvântul d-voastre autorizat de complecta libertate a acţiunilor legale pe care mi le conferă legile ţării, trec la postul de conducere senin şi hotărât. Voi menţine legăturile de serviciu cu toate autorităţile în cadrul restrâns al corelaţiunilor fixate de lege, fără să mă emancipez o clipă de sub încadrarea organizaţiunii noastre ostăşeşti. Ordine şi control numai prin dv. d-le general comandant şi prin autorităţile superioare directe: Inspectoratul justiţiei militare şi direcţiunea justiţiei din minister. O atenţiune deosebită d-lor avocaţi, cari intri o muncă necontenită, de zi la zi, ne-au ajutat colaborând cu noi la realizarea unei doctrine şi la înălţarea prestigiului instituţiunii. Le vom înlesni exercitarea îndatoririlor d-lor prin fixarea unei săli in care vor putea studia chestiunile ajunse la judecată şi în cari au fost declaraţi apărători, scutindu-i de oboseala vizitelor in birouri. O înlesnire presei pe care o iubesc şi o stimez ca unul care am făcut parte din ea in cei mai frumoşi ani ai vieţii, în adolescenţă, făcând d-lor ziarişti locuri precise în sălile de şedinţă când vom avea desbateri publice şi acordându-le zilnic un modest buletin informativ cu ştirile ce vom aprecia că pot interesa opinia publică spre a nu mai lăsa pe aceşti distinşi confraţi să aştepte pe sălile Consiliului şi pe la toate uşile cabinetelor de instrucţie şi ale comisarilor regali. Un serviciu permanet de informaţiuni pentru public, spre a împiedica tulburarea exercitării atribuţiunilor personalului care ar putea fi deranjat de vizitatori. Pentru colaboratorii mei o frăţească prietenie, o încredere nemărginită în doveditele şi afirmatele lor însuşiri profesionale pe cari le cunosc de mult când datoria funcţiunii rămâne un cult şi conştiinţa profesională un adevăr şi neînfricată şi neşovăitoare sancţiune a celor cari vor tulbura fondul moral şi profesional al instituţiunii noastre. In puţinul timp cât voi sta şi voi activa în oficiul ce mi se încredinţează mulţumindu-vă d-le general pentru elogiul pe care l-aţi făcut modestelor mele însuşiri, pornesc fără frică din domeniul programatic al făgăduelilor în domeniul real al înfăptuirilor, în lupta pe frontul moral pentru legalitate, adevăr şi dreptate. Dacă voi birui o nouă frunză de laur să adaugăcununii instituţiunii pe care o slujesc, de voi fi înfrânt voi depune o nouă lăcrămioară pe ■ mormântul iluziilor pierdute. A vorbit apoi d. avocat Gh. Banu ■ in numele avocaţilor, asigurând pe noul şef al parchetului militar de tot ■ concursul acestora. A urmat prezentarea ofiţerilor și _ nrrvnf’înrîbrworks_eaHimfo._ci_/»n^iripto Răspunsul d-lui col. Vasile Chiru ADEVĂRUL Pagina 3-a încercarea de evadare a doctorului Rintelen PRAGA, 30 (Prin telefon).— Face senzaţie în toate cercurile ştirea care a circulat astăzi şi care a fost ulterior confirmată de oficialităţi, că fostul ministru al Austriei la Roma, dr. Rintelen, a încercat să evadeze din sanatoriul unde fusese internat, sub supravegherea politiei încercarea de evadare s’a produs în modul următor: Un grup de parii'roni pî inci-iilfii miîikfrii Pnmii. Dr. Seidl, președintele politiei din Viena, a intrat începând cu ziua de eri în concediu. Se dă ca sigur faptul că d. Seidl nu va mai reveni la postul de preşedinte al poliţiei, acest concediu fiind premergător demisiei. Motivul acestei depărtări intempestive din postul însemnat pe care-l ocupa până acuma, este fapVIENA, 30 (Rador). — In urma propunerii cancelarului Schuschnigg, preşedintele republicei a numit pe d. Josef Reither ca ministru al agriculturei. Noul ministru a fost până acum guvernator al Austriei inferioare. Ca secretar de stat la Siguranța generală a fost numit consilierul Hans Hammerstein, fost până acum director al SiguranVIENA, 30 (Rador). — In cercurile palatului de justiţie se afirmă că procurorul general a transmis azi un raport ministerului de justiţie prin care pune concluzii pentru eliberarea unora din şefii socialişti arestaţi cu prilejul tulburărilor din luna Februarie. Printre aceştia se află d-nii Seitz, fost primar al Vienei, Dannenberg, fost deputat şi generalul Koerner, care a fost organizatorul Schutz-PARIS, 30 (Rador). — Corespondentul din Belgrad al agenţiei Havas telegrafiază: Cercurile diplomatice socotesc că noul guvern austriac este în totul asemănător guvernului Dollfuss, din care nu lipseşte decât acesta. Noul guvern va păstra, desigur, aceiaşi linie politică. VIENA, 30 (Rador). — In afară de d. Rintelen, fostul ambasador al Austriei la Roma, se mai citează numele următoarelor persoane arestate pentru participare directă sau indirectă la insurecţia naţional-socialistă din 25 iulie: D-nii dr. Apold, director general al întreprinderilor Alpine Montangesellschaft, dr. Neubacher, preşedintele asociaţiei austro-germane in favoarea Anschlussului, dr. Hugelmann, profesor la Universitatea din VIENA, 30. (Europropress). — La ora 5 jumătate după amiază Curtea Marţială şi-a reluat lucrările. După ce preşedintele, generalul Oberweger, a deschis şedinţa au fost introduşi cei doi acuzaţi principali sergentul Otto Paneta şi caporalul Franz Holzweger. Consilier Trauthuber a formulat acuzarea asupra căreia urmează să fie cercetaţi cei doi inculpaţi. A arătat că Otto Paneta este acuzat de asasinat iar amândoi împreună de înaltă trădare. Paneta este apărat de doi avocaţi, iar Holzweber de unul. La interogatoriu Otto Paneta a declarat că este născut în 1909, de Îmbrăcaţi în uniforme de gardieni ai palatului de justiţie, s’au introdus în sanatoriu şi au încercat să înlesnească evadarea. Autorităţile poliţieneşti din Viena fiind informate la timp au încercuit sanatoriul cu puternice cordoane militare, aşa că încercarea a eşuat şi tot grupul conspiratorilor a fost arestat. Paza în jurul sanatoriului a iul că dr. Seidl este unul din prietenii buni ai doctorului Rintelen şi pe cât se pare el este acela care a organizat complotul pentru înlesnirea evadărei fostului ministru la Roma. S’a stabilit cu certitudine că toţi complotiştii au căpătat uniforme de gardieni ai palatului justiţiei prin intermediul doctorului Seidlţei în Austria superioară. D. Tauschitz se va înapoia la postul său de ministru al Austriei, la Berlin, de îndată ce noul ministru al afacerilor străine, d. Berger Wallenegg, va prelua conducerea departamentului. D. Tauschitz a declarat cancelarului Schuschnigg că se pune la dispoziţia sa cu loialitatea cu care a servit şi pe cancelarul Dollfuss. Incetarea ultimelor rezistenţe BELGRAD, 30 (Rador). — Azi la ora 16, după sosirea trupelor guvernamentale, au încetat ultimele rezistenţe ale naţional-socialiştilor insurgenţi din Karinthia şi Styria. Trei sute de răzvrătiţi au trecut frontiera în Iugoslavia. Ei au fost imediat dezarmaţi şi internaţi în lagăre. Faptul că directivele politice reprezentate de cancelarul Schuschnigg au precumpănit asupra tendinţelor filo-italiene ale prinţului Starhemberg, este primit cu satisfacţie în cercurile politice. Ziarele reamintesc totuşi trecutul d-lui Schuschnigg şi convingerile sale monarhiste. Viena, dr. Ettinghausen, avocat, consilierul Steinhauser, directorul Siguranţei, dr. Gatzmann, inspector de poliţie, generalul Wagner, consilierii Boehm şi Perl, colaboratori apropiaţi ai d-rului Rintelen, Pedwardig şi Bauer, directorul şi editorul ziarului „Wiener Neueste Nachrichten”, Riedl, fost corespondent al ziarului „Germania” din Berlin şi feldmareşalul Nordorf, fostul şef al cancelariei militare a arhiducelui Franz Ferdinand profesiune funcţionar comercial, necăsătorit. Holzweger e născut în 1904 la Viena de profesiune lucrător electrotehnic. RECHIZITORIUL Procurorul dr. Tuppi şi-a desvoltat apoi rechizitoriul, arătând cum s-au petrecut faptele în ziua de 25 iulie. Procurorul a povestit că în acea zi pe la ora 1 d. a. au sosit în faţa reşedinţei cancelarului patru autocamioane, din care au coborât repede 150—160 de oameni îmbrăcaţi în uniforme militare sau în uniforme de poliţişti. Cu pistoalele şi armele în mână au luat prizonieri pe soldaţii cari făceau paza. Aceste evenimente au fost ob- servate de către servitorul Havlicek care dăndu-şi seama de ce este vorba a vrut să-l salveze pe cancelarul Dollfuss, pe care la găsit în salonul galben. Tocmai în momentul când era să-l scoată din clădire printr-o eşire secretă care dă în piaţa Minoriţilor, aceasta uşă a fost deschisă cu forţă din afară şi au pătruns înăuntru un grup de 10-12 răsculaţi. Astfel fuga cancelarului Dollfuss a devenit imposibilă. Răsculaţii au somat să ridice mâinele în sus şi tocmai în momentul când cancelarul Dollfuss făcea acest lucru s au tras asupra lui trei focuri de revolver, dintre cari douăau lovit aşa de grav încât a căzut la pământ plin de sânge. Agentul de poliţie Steinberger a vrut să vie în ajutorul cancelarului, însă a fost silit ca revolverul în piept să se retragă şi să stea cu mâinele ridicate în sus şi cu faţa la perete. Procurorul arată apoi că au fost ameninţaţi cu revolverele vice cancelarul Fey şi subsecretarul de stat Karvinsky, precum şi toţi ceilalţi funcţionari ai cancelariatului. Toţi au fost ameninţaţi cu împuşcarea, dacă vor opune cea mai mică rezistenţă. Procurorul stabileşte că Dollfuss ar fi rămas în viaţă, dacă răsculaţii nu s'ar fi făcut vinovaţi de un act de sălbătăcie foarte grav. Dollfuss n’a fost bandajat decât după 20 de minute de la rănirea lui, fără să i se îngăduie asistentă medicală. La ora 4 fără un sfert a încetat din viaţă. Face apoi legătura între atacul de la reşedinţa cancelarului şi atacul dela societatea de radiodifuziune Ravag. CUM A FOST ASASINAT DOLLFUSS In ce privește moartea cancelarului Dollfuss stabilește că expertiza medicală a constatat două răni. Un glonte Va lovit pe Dollfuss pe la spate in șira spinării trecând până in apropiere de umărul stâng. Al doilea glonte Va lovit în gât. Insă nici una din aceste răni nu avea un caracter mortal. După evacuarea reşedinţei cancelariatului s’au găsit asupra răsculaţilor 69 de pistoale automate Steyer, 21 de baionete şi o cantitate foarte mare de cartuşe. In primul moment servitorul Hailicek n’a putut să dea o descriere a asasinului. S’a aflat însă că asasinul este Otto Paneta, care a recunoscut că a tras două focuri de revolver asupra lui Dollfuss. A adăugat insă că n’ar fi avut intenţia să-l omoare. Procurorul com- i bate această afirmaţiune, arătând că este imposibil ca revolverul să ia foc singur şi să omoare un om fără ca el să fi fost mânuit cu intenţie de cel care îl ţinea în mână. De altfel există un martor, Johan Stein, căruia Paneta i-a şi explicat mai târziu, cum a tras asupra cancelarului Dollfuss. In ce-l priveşte pe Franz Holzweger, acesta a avut un rol de conducere în organizarea şi executarea loviturii de stat, care nu pote fi considerată decât ca un act de înaltă trădare. La ora 9 şi 55 minute preşedintele a ridicat şedinţa spre a îngădui avocaţilor să ia contact cu cei doi inculpaţi. Reluarea dezbaterilor VIENA, 30. (Rador). — La ora 20 au fost reluate desbaterile tribunalului militar. Se continuă audierea lui Planetta, care descrie scena invadării palatului cancelariatului. El afirmă din nou că n’a voit să tragă un cancelar, dar că glonțul au pornit din cauza faptului că Dollfuss, încercând să se apere, a atins revolverul. Asasinul declară că cei cari au pus la cale lovitura de stat, au sfătuit pe terorişti să nu facă uz de arme decât numai in scop de a se apara. Apoi, fiind interogat de preşedinte asupra persoanelor cari au furnizat fondurile necesare punerii la cale a loviturii de stat precum şi asupra acelora cari le-a procurat autocamioanele şi uniformele de care s-au servit pentru a pătrunde în cancelariat, Planetta nu a vroit să declare nimic. Preşedintele întreabă pe acuzat dacă a auzit de numele d-lui dr. Rintelen. Acesta răspunde că pentru prima oară a auzit de numele doctorului Rintelen, atunci când s-a comunicat că fostul cancelar a demisionat in favoarea lui Rintelen. întrucât apărarea relevă faptul că ministrul Fey își dăduse de mai multe ori cuvântul de a nu urmări pe autorii loviturei de start, tribunalul decide audierea d-lui Fey. Acesta declară că atât el cât şi ceilalţi membri ai guvernului au promis libertate teroriştilor numai in cazul când ei nu ar fi ucis pe nimeni. Şedinţa continuă. Audierea d-lui Fey VIENA, 30. (Rador). — După terminarea depoziţiei ministrului Fey, Holzweber, al doilea acuzat principal, a fost interogat de către preşedintele tribunalului. El a declarat că se simte vinovat numai în ceia ce ce priveşte invadarea cancelariatului, nu însă şi de faptul că a comis acte de violenţă. Afirmă deasemeni că d-nii Fey şi Neustaedter-Stermer au promis teroriştilor libertatea. D. Fey intervine declarând că rebelii nu au cedat în urma promisiunii de a fi lăsaţi în libertate, ci numai sub influenţa ultimatului adresat de guvern, prin d. Stuermer, întrucât apărătorii au declarat că sunt obosiţi şi că renunţă de a mai pleda dacă şedinţa va mai continua. preşedintele tribunalului a dispus amânarea desbaterilor pentru şedinţa de mâine dimineaţă la ora 9. 2000 de refugiaţi în Iugoslavia VIENA, 30. (Rador). — Din sursă bine informată, se anunţă că 2000 naţional-socialişti s-au refugiat in Iugoslavia în timpul acţiune! de reprimare a insurecţiei. BELGRAD, 30. (Europapress). — La Varadin au sosit astăzi incă 350 de fugari naţional socialişti din Carintia. Deoarece in acest orăşel nu era loc suficient, 308 dintre fugari au fost expediaţi azi dimineaţă in oraşul croat Belovar, iar restul in localitatea Pojega din Slavonia. Trenurile cu aceşti refugiaţi au trecut prin Zagreb, unde au făcut senzaţie. ru.ri .ou Regele a luat reşedinţa la Sinaia Regele a luat cu incepere de Sâmbătă 28 crt. reşedinţă de vară la Sinaia. Pe tot timpul cât suveranul va sta la Sinaia audienţele particulare sunt suspendate. In ce priveşte audienţele miniştrilor ei urmează a se duce când au de lucru sau când li va chema suveranul. Demisia preşedintelm poliţiei din Viena Remaniere şi schimbări înalţi demnitari Situaţia suftiatistilormietatiiv Cum e privit noul guvern austriac Cine a fost arestat la Viena Procesul celor două conducători ai mişcării revoluţionare Ziarul „Times“ confiscat in Germania PARIS, 30 (Radoi). — Agenţia Havas află din Berlin că ziarul „Times” ar fi fost confiscat de către poliţia secretă. Această măsură se datoreşte nemulţumirii provocate guvernului german prin două articole asupra Austriei şi a teritoriului Sarre, apărute în numărul de azi al ziarului englez. Judecarea răsculaţilor din Austria a început Noul guvern este pretutindeni bine primit VIENA, 30 (Europapress). — Curtea marţială, care a fost instituită in mod special pentru judecarea naţional-socialiştilor cari au participat la lovitura de stat dela 25 iulie, s’a constituit astăzi şi a început judecarea procesului. Preşedinte al acestei Curţi marţiale a fost numit de general de divizie Oberweger, care deţine funcţiunea de inspector general al armatei austriace. La primul interogatoriu care a fost luat lui Otto Paleta, fost sergent în armata regulată a Austriei, acesta a recunoscut că a tras două focuri din pistolul său automat asupra lui Dollfuss. Iar autopsia făcută lui Dollfuss a dovedit că rănile au fost provocate într’adevăr de un proectil având acelaș calibru ca și pistolul automat al lui Paleta. La interogatoriu, Paleta a afirmat că l’a ucis pe cancelarul Dollfuss, din răzbunare, pentru că l’a eliminat din cadrele armatei regulate, deoarece făcea propagandă naţional socialistă. Tot astăzi s’a luat şi interogatoriul celorlalte căpetenii ala loviturii de stat.__________ cât în uniformă de căpitan, a condus operaţiunile. In acelaş timp cu el a fost interogat şi fostul caporal Huber, care se îmbrăcase în uniformă de maior şi trecea formal drept comandant al celor două bande. Toţi s’au lepădat de orice VIENA, 30 (Europapress). — Măsurile militare şi poliţieneşti, care au fost luate în cursul nopţii, au provocat mare agitaţie în rândurile populaţiei. Astăzi la amiază majoritatea trupelor şi forţelor poliţie n ncul guvern a VIENA, 30 (Europapress). Constituirea noului guvern a fost foarte bine primită de presă. Ziarele consacră articole lungi personalităţii noului cancelar. Cancelarul Schuschnigg a fost lansat pe arena politică de către fostul cancelar monsegniorul Seipel. Dela început s’a impus ca o personalitate marcantă. Ziarele găsesc că d. Schuschnigg se distinge printr’o atitudine nobilă, dar că in acelaş timp este foarte energic şi a dat dovadă că Ştie să-şi păstreze sângele rece chiar şi în situaţiunile cele mai grele. impresia in Italia ROMA, 30 (Europapress). — Cabinetul Schuschnigg a găsit o foarte buninrimire în presa italiană_____ acţiune politică, afirmând că n’au vrut altceva decât să se răzbune pe fostul cancelar, pentrucă au fost scoşi din armata regulată a Austriei. Aceste declaraţiuni au provocat uimire in opinia publică austriacă. neşti au fost însă retrase şi n’au mai rămas detaşamente de pază decât în edificiile publice şi la poliţie. Centrul oraşului şi-a reluat aspectul său obişnuit. ost bine primit una în toate direcţiile politica lui Dollfuss şi va colabora împreună cu Italia pentru menţinerea independenţii austriace. Văduva cancelarului Dollfuss a plecat azi cu trenul în Italia la Riccione, unde va rămâne oaspele familiei Mussolini până când se va restabili de emoţiile suferite prin asasinarea soţului său. Cei doi copii ai duei Dollfuss se află la Ricione cu d-na Mussolini. Ungaria e mulţumită BUDAPESTA, 30 (Europapress). Cercurile politice din Ungaria au primit cu simpatie numirea d-lui Schuschnigg in fruntea guvernului austriac, aceste sentimente in mai multe ocazii. Intre altele d. Schuschnigg a făcut să se joace în Burgtheater celebra dramă a lui Madach, „Tragedia omului’’, primind foarte cordial pe numeroși oameni maghiari cari s’au dus să asiste la premieră. Se crede că d. Schuschnigg va continua, politica internă şi externă a cancelarului Dollfuss, mai ales in ce priveşe respectarea convenţiei dela Roma, care interesează în mare măsură Ungaria. Starea d-lui Rintelen s’a îmbunătăţit VIENA, 30 (Rador). — Starea d-la Rintelen s’a , îmbunătăţit, dar rănitul nu poate fi încă transportat. El continuă a fi îngrijit la spital, unde este păzit de mai mulţi poliţişti. Ancheta deschisă împotriva lui continuă in mod activ. De la tineretul universitar georgist Un grup al tineretului universitar aparţinând partidului de sub şefia d-lui Gh. Brătianu a făcut Duminică o escursie în comuna Ciorogârla. Cu acest prilej s-a făcut şi acţiune de propagandă politică. Au rostit cuvântări d-nii Ionel C. Oţoiu şi S. M. Sima Viena şi-a reluat aspectul normal