Adevěrul, august 1934 (Anul 48, nr. 15508-15534)

1934-08-02 / nr. 15508

Comisia de anchetă parlamentară Skoda Reluarea activităţii După trei zile de vacanţă comi­sii­unea de anchetă parlamentară Skoda îşi reia activitatea. Comisiunea va ţine şedinţă azi la ora 10 dimineaţa. D. luliu Maniu va continua depo­ziţia sa întreruptă Vineri. Toată lumea politică aşteaptă cu o legitimă curiozitate continuarea depoziţiei d-lui luiiu Maniu, întru­cât, după câte se spune din antura­jul d-sale, această depoziţie va fi plină de un interes prin nuanţa po­litică pe care o va avea. După d. Maniu, urma să mai fie audiat şi d. general Cîhoski, fost ministru al apărării nationale, în timpul când s’a tratat contractul de înzestrare a armatei cu uzinele Skoda. Comisiunea va avea să de­cidă astăzi dacă mai audiază pe d. general Cihoski, care a mai depus odată în fata comisiunii parlamen­tare a Senatului din legislatiunea trecută, sau dacă renunţă la acea­stă depoziţie. Comisiunea va mai avea de ase­menea să se pronunţe şi asupra chestiunii ridicată de d. luliu Maniu, care, denunţând că s’a comis un fals cu prilejul interogatoriului lui Seletzki, cerea comisiunii să anche­teze ea acest fals. Comisiunea va stabili astăzi care este soluţiunea pe care o dă cererii d-lui Maniu. După programul de până acum a­ comisiunii ar urma ca după audie­rea d-lui luiiu Maniu şi eventual a d-lui general Cihoski audierile să se considere terminate. Rămâne însă să se vadă dacă în cursul ace­stor audieri nu se va ivi cumva ne­cesitatea de a se mai audia şi alte persoane. COMISIUNEA VA LUA VACANŢA in cazul că nu se va ivi această ocaziune, atunci comisiunea va de­clara audierile terminate şi va lua vacanţă până în Septembrie. In timpul acesta însă o comisiune restrânsă delegată de plenul comi­­siunii va cerceta toate actele ace­stei anchete, le va selecţiona şi va alcătui rapoarte speciale din fiecare D. N. Ior­ga se întreabă cu drept cuvânt în „Neamul Româ­nesc” ce caută d. luliu Mania în chestiunile Albişor, Hie, etc., cari se dezbat actualmente în faţa co­­misiunii de anchetă Skoda. în­trebarea e foarte justă, dar nu în sensul d-lui Iorga. Este exact că d. Maniu n’are ce căuta în tot puroiul faldurilor, scos în evidentă altă dată de d. Vasiliu Cluj și confirmat astăzi. Dar întrebarea trebue adresată chestiune mai importantă, pentru ca atunci când s’a aduna plenul comi­­siunii spre a da indicaţiuni la alcă­tuirea raportului general, lucrările comisiunii să fie uşurate. După cum se ştie, raportor gene­ral al acestei comisiuni este d. Au­rel Bentoiu, tutulor acelora caii au uzat de mijloacele azi cunoscute spre a vâră pe d. Maniu în puroi. D. lorga are destule mijloace de in­vestigaţie pentru a afla adevărul. Ce ar fi zis d. lorga dacă cei cari au întrebuinţat astfel de mijloace înpotriva d-lui Maniu, le-ar fi uzat înpotriva d-sale? Hotărît, d. Maniu n’are ce căuta în fal­surile Albişor, Ilie, etc. Dar a cui este vina? Ce caută d. Maniu? „Colonelul Pomponiu“ Sub titlul de mai sus, d. N. Ior­ga publică în ,,Neamul Românesc" de aseară, următoarele: Colonelul Pomponiu e invinuit de o întreagă presă şi de un fost preşe­dinte de consiliu că a săvârşit un fals pentru ca să-l amestece pe aces­ta într’o afacere necurată. Cel acusat de o astfel de faptă ce­re o anchetă şi pentru a-i garanta imparţialitatea se pune în stare de concediu. Pentru un samsar aceasta ajunge, dar pentru un ofiţer superior, d-le colonel Pomponiu, posibil fost elev al meu la Şcoala de Războiu, — nu! Ofiţerul superior care întâmpină în calea sa o astfel de bănuială se explică public în două­zeci şi patru de ceasuri chiar dacă ar fi să sa­crifice, pentru dreptul de a vorbi, întreaga sa carieră militară. Onoarea ofiţerului nu e ca onoa­rea unui om de afaceri sau a unui avocat de pricini veroase. Nu se poate ca în jurul ei să se spuie ceia ce s’a spus în jurul o­­noarei colonelului Pomponiu. Dacă nu e adevărat, sunt obrazuri care trebuie s’o simtă; dacă e ade­vărat, d. colonel Pomponiu nu mai are un loc între ofițerii armatei ro­m­­âne. Ii doresc să-și poată spăla onoarea și să pedepsească pe aceia cari au atacat-o. N. IORGA Solemnitatea instalării noului şef al consiliului de război Scrisoarea d-lui general N. Uîcă Textul scrisorii d-lui general Uică Pe adevărata linie a tradiţiei os­tăşeşti, în cadrul orânduirii lor mi­litare, atunci când unele suspiciuni asupra activităţii profesionale şi de onestitate a unora dintre subalter­nii mei s-au produs, am considerat ca un înalt comandament moral să solicit autorităţilor superioare, an­chetarea şi sancţionarea celor gă­siţi vinovaţi, oricare ar fi ei. La 2 Septembrie 1933, am cerut ministerul Apărării Naţionale cu raportul No. 637, să lămurească a­­devărul aserţiunilor făcute în presă la acea dată. Şi am cerut autorităţilor superi­oare anchetarea cazului deşi potri­vit legii, ancheta o puteam ordona personal în calitatea mea de co­mandant al Corpului de Armată, a­­ceasta fiindcă, în complexul învi­nuirilor, se insinua şi acordarea patronajului meu unor acte atât de Condamnabile. Rezultatul anchetei a fost înscris în comunicatul ministerului Apă­rării Naţionale din 23 Septembrie 1933, şi publicat în ziare. La 24 Iulie 1934, în desbaterile Comisiunii parlamentare de anche­ta chestiunii Skoda, publicate în gazetele de la 25 Iulie 1934, s-au ree­ditat aceleaşi suspiciuni In ziua în care am luat cunoştin­ţă de ele, cu raportul No. 25 din 25 Iulie 1934, am solicitat din nou­ ministerului Apărării Naţionale, an­cheta de rigoare. Simultan, col. Pomponiu mi-a ce­rut cu No. 13 din 25 Iulie 1934, nu numai cercetarea bănuelilor ci şi mutarea lui de la conducerea con­siliului de război. D-ra, con Chiru, o personalitate afirmată a justiţiei militare, Scrii­tor consacrat, operele d-tale juri­dice militare, fiind declarate ma­nuale oficioase şi încununate de Academia Română, cu o experienţă desăvârşită şi atât de îndelungată în conducerea parchetelor militare, cu o independenţă recunoscută în proclamarea adevărului şi legalită­ţi, ai fost ales de d. ministru al A­­părării naţionale, să îndeplineşti un mare rol profesional. Dri dimineaţă a avut loc la con­siliul de război al corpului II arma­tă, solemnitatea instalării d-lui col. Chiru Vasile, din ministerul arma­tei, în funcţia de prim comisar re­gal şi şef al parchetului militar, precum şi a maiorilor Petrescu şi Chiriac, care au fost detaşaţi pe tot timpul cât va dura ancheta ju­diciară, instituită pentru lămurirea diverselor chestiuni ridicate în faţa comisiei de anchetă parlamentară, în afacerea Skoda. După cum se ştie, cei trei magi­straţi militari au fost numiţi în po­sturile deţinute de d-nii col. V. Pomponiu, lt.-col. Hagi Stoica şi lt.­Sunt unele servicii cari prin des­­tinaţiunea lor provoacă nemulţumiri, determină antipatii şi deslănţue ura indivizilor asupra cărora s’au exer­citat îndatoririle legale ale reprezen­tanţilor acestor servicii. Cum s’ar putea concilia , direcţia controlului din M. A. N. care urmă­­­reşte neregulile produse în admi­nistraţia armatei şi impută pagubele pricinuite statului, cu interesele ce­lor vinovaţi loviţi de sancţiunile le­gale? Cum ar putea indivizii anti­sociali să glorifice formaţiunile poliţieneşti? Şi cum nu ar fi explicabile resen­timentele, bârfelile, calomniile, lovi­turile oculte sau făţişe date organe­lor de justiţie militară de către toţi aceia care au consimţit presiunea legală a rigorilor legilor aplicate sau din partea familiilor şi prietenilor a­/■»/-\r»4-v»­~i «*.1 Ho tmcuba olPTO.p.n.tfi.La snli­Fii la înălţimea încrederii ce ţi s‘a acordat. Fă lumină. Avem şi societatea ro­mânească şi noi armata, o sete ne­potolită să ştim adevărul netrun­chiat, fără interpretări şi comen­tarii dibace, adevărul întreg, ade­vărul adevărat. Nu te sfii în exercitarea atribu­­ţiunilor d-tale, legale. Nu sconta consideraţiunile de si­­tuaţiuni şi persoane, fiindcă nu numai noi şefii tăi, îţi garantăm independenţa complectă a acţiunii­­ tale, ci ţara întreagă, neamul ro­mânesc întreg. Oroare ar fi vinovaţii strecuraţi în rândurile ostaşilor cinstiţi, ai acelor ostaşi cu suflete curate, cu inimi nobile, gata oricând de su­prema jertfă, pentru neam şi Rege, arată-i. Oricare ar fi culpabilii care au jefuit, nu numai sărăcia patriei şi glonţul ce ne-ar fi servit la apăra­rea hotarelor, ci şi forţa morală a încrederii neamului în purtarea o­­ştirii, scoate-i la zid. Nu avem nimic de ascuns. Ar­mata nu-şi acoperă trădătorii. Dar dacă vei stabili că instituţi­­unea a fost calomniată, că soldaţii care şi-au făcut datoria fără să ţină seamă de jocul şi ciocnirea in­tereselor de orice ordin, au fost stropiţi cu noroi. Dacă vei lămuri că ostaşii aceia cari nu şi-au făcut o profesiune din retorică şi meşteşug din interpreta­rea cuvântului spus cinstit, pe faţă, fără abilităţi şi oportunism, au fost batjocoriţi, insultaţi şi calomniaţi, scoate bârfitorii la lumină, ca so­cietatea să le aplice sancţiunile cu­venite crimei lor. Şi voi toţi acei cari înconjuraţi pe primul comisar regal, acordaţi-i din tot sufletul şi cu tot devotamentul puterea voastră de muncă şi înţe­­legătoarea voastră colaborare de specialitate, în lupta ce se între­prinde pentru adevăr. Comandantul corpului­­ Armată General de Divizie UICA lor au fost detaşaţi la ministerul armatei. Solemnitatea instalării nouilor magistraţi s’a desfăşurat în pre­zenţa ofiţerilor şi personalului in­ferior al consiliului de război, pre­cum şi avocaţilor pledanţi la,, acea­stă instanţă. Cei trei magistraţi militari ,au de­pus legiuitul jurăimânt, pe' 'rând', în faţa secţiei întâia, prezidată de d. comandor Gheorghiu Alexandru. După terminarea solemnităţii de­punerii jurământului, preşedintele secţiei a dat cetire următoarei scri­sori trimisă de d. general Uică, co­mandantul corpului II armată, litare.Prin îmbrăţişarea unei astfel de cariere şi în special a magistraturii militare,­ magistratul militar urmea­ză să contopească întreaga lui per­sonalitate cu înalta chemare a func­ţiunii lui, să renunţe la o viaţă so­cială, să rupă prietenii, să se resem­neze colecţionând ca un paratrăsnet urgia nemulţumiţilor, să se izoleze în calmul şi obiectivitatea profesiu­nii cari îi va da nebănuite satisfac­­ţiuni sufleteşti. Cu acest crez prin marea încrede­re ce ni-a acordat-o de ministru al apărării naţionale, d. general de corp de armată adjutant P. Anghelescu, păşesc cu emoţiune în pretoriul a­­cestei instituţiuni, la a cărei condu­cere am onoare ca după 16 ani, a­­dicâ din 1918 de când am mai con­dus-o fiind maior, să fiu iarăşi che­mat________________________________ dacă am întreaga curăţenie de suflet , să mă apropii şi să oficiez la acest , sfinţit altar. ] Mă întreb dacă voi rezista presiu­nilor ce bănuesc că se vor exercita , din afara instituţiunii noastre, prie-­­ teniilor care mi se vor oferi, situa­ , ţiuiţilor care ni se vor făgădui, co-­­ rupţiunii care se va, încerca, bârfe­ ■ rilor, cari se vor deslănţui? " îmi dau seama de toate slăbiciu­nile firei omeneşti. Călit insă în cei 25 ani de carieră în justiţia militară, trecut prin cele mai înalte posturi ale magistraturii noastre, lăudat şi hulit, ponegrit şi înălţat, am rămas neturburat in cadrul drumului drept pe care am fost pornit şi din care nu mă voi a­­bate acum la maturitate pe potecuţile oportunităţii şi cărăruile ademeniri­lor.­­ Asigurat domnule general, prin cuvântul d-voastre autorizat de complecta libertate a acţiunilor le­gale pe care mi le conferă legile ţării, trec la postul de conducere se­nin şi hotărât. Voi menţine legăturile de serviciu cu toate autorităţile în cadrul re­strâns al corelaţiunilor fixate de le­ge, fără să mă emancipez o clipă de sub încadrarea organizaţiunii noa­stre ostăşeşti. Ordine şi control numai prin dv. d-le general comandant şi prin au­torităţile superioare directe: Inspec­toratul justiţiei militare şi direcţiu­nea justiţiei din minister. O atenţiune deosebită d-lor avo­caţi, cari intri o muncă necontenită, de zi la zi, ne-au ajutat colaborând cu noi la realizarea unei doctrine şi la înălţarea prestigiului instituţiunii. Le vom înlesni exercitarea îndato­ririlor d-lor prin fixarea unei săli in care vor putea studia chestiunile a­­junse la judecată şi în cari au fost declaraţi apărători, scutindu-i de o­­boseala vizitelor in birouri. O înlesnire presei pe care o iubesc şi o stimez ca unul care am făcut parte din ea in cei mai frumoşi ani ai vieţii, în adolescenţă, făcând d-lor ziarişti locuri precise în sălile de şedinţă când vom avea desbateri publice şi acordându-le zilnic un modest buletin informativ cu ştirile ce vom aprecia că pot interesa opi­nia publică spre a nu mai lăsa pe a­­ceşti distinşi confraţi să aştepte pe sălile Consiliului şi pe la toate uşile cabinetelor de instrucţie şi ale co­misarilor regali. Un serviciu permanet de infor­­maţiuni pentru public, spre a îm­piedica tulburarea exercitării atri­­buţiunilor personalului care ar putea fi deranjat de vizitatori. Pentru colaboratorii mei o fră­ţească prietenie, o încredere nemăr­ginită în doveditele şi afirmatele lor însuşiri profesionale pe cari le cu­nosc de mult când datoria funcţiunii rămâne un cult şi conştiinţa profe­sională un adevăr şi neînfricată şi neşovăitoare sancţiune a celor cari vor tulbura fondul moral şi profe­sional al instituţiunii noastre. In puţinul timp cât voi sta şi voi activa în oficiul ce mi se încredin­ţează mulţumindu-vă d-le gene­ral pentru elogiul pe care l-aţi făcut modestelor mele însuşiri, pornesc fără frică din domeniul programa­tic al făgăduelilor în domeniul real al înfăptuirilor, în lupta pe frontul moral pentru legalitate, adevăr şi dreptate. Dacă voi birui o nouă frunză de laur să adaugă­­cununii instituţiunii pe care o slujesc, de voi fi înfrânt voi depune o nouă lăcrămioară pe ■ mormântul iluziilor pierdute. A vorbit apoi d. avocat Gh. Banu ■ in numele avocaţilor, asigurând pe noul şef al parchetului militar de tot ■ concursul acestora. A urmat prezentarea ofiţerilor și _ n­rrvnf’înrîbrw­o­rk­s_eaHimfo._ci_/»n^iripto Răspunsul d-lui col. Vasile Chiru ADEVĂRUL Pagina 3-a încercarea de evadare a doctorului Rintelen PRAGA, 30 (Prin telefon).— Face senzaţie în toate cercurile ştirea care a circulat astăzi şi care a fost ulterior confirmată de oficialităţi, că fostul ministru al Austriei la Ro­ma, dr. Rintelen, a încercat să eva­deze din sanatoriul unde fusese in­ternat, sub supravegherea politiei încercarea de evadare s’a produs în modul următor: Un grup de par­ii'roni pî inci-iilfii miîikfrii Pnmii. Dr. Seidl, președintele politiei din Viena, a intrat începând cu ziua de eri în concediu. Se dă ca sigur faptul că d. Seidl nu va mai reveni la postul de preşedinte al poliţiei, acest concediu fiind premergător demisiei. Motivul acestei depărtări intem­pestive din postul însemnat pe care-l ocupa până acuma, este fap­VIENA, 30 (Rador). — In urma propunerii cancelarului Schusch­nigg, preşedintele republicei a numit pe d. Josef Reither ca mi­nistru al agriculturei. Noul mi­nistru a fost până acum guver­nator al Austriei inferioare. Ca secretar de stat la Siguran­ța generală a fost numit consi­lierul Hans Hammerstein, fost până acum director al Siguran­VIENA, 30 (Rador). — In cercu­rile palatului de justiţie se afirmă că procurorul general a transmis azi un raport ministerului de justiţie prin care pune concluzii pentru eli­berarea unora din şefii socialişti a­­restaţi cu prilejul tulburărilor din luna Februarie. Printre aceştia se află d-nii Seitz, fost primar al Vienei, Dannenberg, fost deputat şi generalul Koerner, care a fost organizatorul Schutz-PARIS, 30 (Rador). — Corespon­dentul din Belgrad al agenţiei Ha­vas telegraf­iază: Cercurile diplomatice socotesc că noul guvern austriac este în totul asemănător guvernului Dollfuss, din care nu lipseşte decât acesta. Noul guvern va păstra, desigur, aceiaşi linie politică. VIENA, 30 (Rador). — In afară de d. Rintelen, fostul ambasador al Au­striei la Roma, se mai citează nu­mele următoarelor persoane arestate pentru participare directă sau indi­rectă la insurecţia naţional-socia­­listă din 25 iulie: D-nii dr. Apold, director general al întreprinderilor Alpine Montan­gesellschaft, dr. Neubacher, preşe­dintele asociaţiei austro-germane in favoarea Anschlussului, dr. Hugel­­mann, profesor la Universitatea din VIENA, 30. (Europropress). — La ora 5 jumătate după amiază Curtea Marţială şi-a reluat lucră­rile. După ce preşedintele, generalul Oberweger, a deschis şedinţa au fost introduşi cei doi acuzaţi prin­cipali sergentul Otto Paneta şi ca­poralul Franz Holzweger. Consilier Trauthuber a formulat acuzarea asupra căreia urmează să fie cercetaţi cei doi inculpaţi. A arătat că Otto Paneta este acuzat de asasinat iar amândoi împreună de înaltă trădare. Paneta este apărat de doi avo­caţi, iar Holzweber de unul. La interogatoriu Otto Paneta a declarat că este născut în 1909, de Îmbrăcaţi în uniforme de gardieni ai palatului de justiţie, s’au intro­dus în sanatoriu şi au încercat să înlesnească evadarea. Autorităţile poliţieneşti din Viena fiind informate la timp au încercuit sanatoriul cu puternice cordoane militare, aşa că încercarea a eşuat şi tot grupul conspiratorilor a fost arestat. Paza în jurul sanatoriului a iul că dr. Seidl este unul din prie­tenii buni ai doctorului Rintelen şi pe cât se pare el este acela care a organizat complotul pentru înlesni­rea evadărei fostului ministru la Roma. S’a stabilit cu certitudine că toţi complotiştii au căpătat uniforme de gardieni ai palatului justiţiei prin in­termediul doctorului Seidl­­ţei în Austria superioară. D. Tauschitz se va înapoia la postul său de ministru al Austri­ei, la Berlin, de îndată ce noul ministru al afacerilor străine, d. Berger Wallenegg, va prelua con­ducerea departamentului. D. Tauschitz a declarat cance­larului Schuschnigg că se pune la dispoziţia sa cu loialitatea cu care a servit şi pe cancelarul Dollfuss. Incetarea ultimelor rezistenţe BELGRAD, 30 (Rador). — Azi la ora 16, după sosirea trupelor guver­namentale, au încetat ultimele re­zistenţe ale naţional-socialiştilor in­surgenţi din Karinthia şi Styria. Trei sute de răzvrătiţi au trecut frontiera în Iugoslavia. Ei au fost imediat dezarmaţi şi in­ternaţi în lagăre. Faptul că directivele politice re­prezentate de cancelarul Schusch­nigg au precumpănit asupra tendin­ţelor filo-italiene ale prinţului Star­­hemberg, este primit cu satisfacţie în cercurile politice. Ziarele reamintesc totuşi trecutul d-lui Schuschnigg şi convingerile sale monarhiste. Viena, dr. Ettinghausen, avocat, consilierul Steinhauser, directorul Siguranţei, dr. Gatzmann, inspector de poliţie, generalul Wagner, consi­lierii Boehm şi Perl, colaboratori a­­propiaţi ai d-rului Rintelen, Ped­­wardig şi Bauer, directorul şi edito­rul ziarului „Wiener Neueste Nach­richten”, Riedl, fost corespondent al ziarului „Germania” din Berlin şi feldmareşalul Nordorf, fostul şef al cancelariei militare a arhiducelui Franz Ferdinand profesiune funcţionar comercial, necăsătorit. Holzweger e născut în 1904 la Viena de profesiune lucrător elec­trotehnic. RECHIZITORIUL Procurorul dr. Tuppi şi-a desvol­­tat apoi rechizitoriul, arătând cum s-au petrecut faptele în ziua de 25 iulie. Procurorul a povestit că în acea zi pe la ora 1 d. a. au sosit în faţa reşedinţei cancelarului patru auto­camioane, din care au coborât re­pede 150—160 de oameni îmbră­caţi în uniforme militare sau în uniforme de poliţişti. Cu pistoalele şi armele în mână au luat prizo­nieri pe soldaţii cari făceau paza. Aceste evenimente au fost ob-­­ servate de către servitorul Havli­­cek care dăndu-şi seama de ce este vorba a vrut să-l salveze pe cancelarul Dollfuss, pe care la gă­sit în salonul galben. Tocmai în momentul când era să-l scoată din clădire printr-o eşire secretă care dă în piaţa Minoriţilor, aceasta uşă a fost deschisă cu forţă din afară şi au pătruns înăuntru un grup de 10-12 răsculaţi. Astfel fuga can­celarului Dollfuss a devenit impo­sibilă. Răsculaţii au somat să ridice mâinele în sus şi tocmai în momen­tul când cancelarul Dollfuss făcea acest lucru s­ au tras asupra lui trei focuri de revolver, dintre cari două­­au lovit aşa de grav încât a căzut la pământ plin de sânge. Agentul de poliţie Steinberger a vrut să vie în ajutorul cancelaru­lui, însă a fost silit ca revolverul în piept să se retragă şi să stea cu mâinele ridicate în sus şi cu faţa la perete. Procurorul arată apoi că au fost ameninţaţi cu revolverele vice can­celarul Fey şi subsecretarul de stat Karvinsky, precum şi toţi ceilalţi funcţionari ai cancelariatului. Toţi au fost ameninţaţi cu îm­puşcarea, dacă vor opune cea mai mică rezistenţă. Procurorul stabileşte că Dollfuss ar fi rămas în viaţă, dacă răscu­laţii nu s'ar fi făcut vinovaţi de un act de sălbătăcie foarte grav. Doll­fuss n’a fost bandajat decât după 20 de minute de la rănirea lui, fără să i se îngăduie asistentă medicală. La ora 4 fără un sfert a încetat din viaţă. Face apoi legătura între atacul de la reşedinţa cancelarului şi ata­cul dela societatea de radio­difu­ziune Ravag. CUM A FOST ASASINAT DOLLFUSS In ce privește moartea cancela­rului Dollfuss stabilește că experti­za medicală a constatat două răni. Un glonte Va lovit pe Dollfuss pe la spate in șira spinării trecând până in apropiere de umărul stâng. Al doilea glonte Va lovit în gât. Insă nici una din aceste răni nu avea un caracter mortal. După evacuarea reşedinţei can­­celariatului s’au găsit asupra răscu­laţilor 69 de pistoale automate Steyer, 21 de baionete şi o cantitate foarte mare de cartuşe. In primul moment servitorul Ha­­i­­licek n’a putut să dea o descriere­­ a asasinului. S’a aflat însă că a­­sasinul este Otto Paneta, care a re­­­­cunoscut că a tras două focuri de­­ revolver asupra lui Dollfuss. A a­­­­dăugat insă că n’ar fi avut inten­­­­ţia să-l omoare. Procurorul com- i bate această afirmaţiune, arătând­­ că este imposibil ca revolverul să­­ ia foc singur şi să omoare un om fără ca el să fi fost mânuit cu in­tenţie de cel care îl ţinea în mână. De altfel există un martor, Johan Stein, căruia Paneta i-a şi explicat mai târziu, cum a tras asupra can­celarului Dollfuss. In ce-l priveşte pe Franz Holz­weger, acesta a avut un rol de conducere în organizarea şi exe­cutarea loviturii de stat, care nu pote fi considerată decât ca un act de înaltă trădare. La ora 9 şi 55 minute preşedinte­­­­le a ridicat şedinţa spre a îngădui avocaţilor să ia contact cu cei doi inculpaţi. Reluarea dezbaterilor VIENA, 30. (Rador). — La ora 20 au fost reluate desbaterile tribuna­lului militar. Se continuă audierea lui Planetta, care descrie scena invadării palatu­lui cancelariatului. El afirmă din nou că n’a voit să tragă un cance­lar, dar că glonțul au pornit din cauza faptului că Dollfuss, încercând să se apere, a atins revolverul. Asasinul declară că cei cari au pus la cale lovitura de stat, au sfă­tuit pe terorişti să nu facă uz de arme decât numai in scop de a se apara. Apoi, fiind interogat de preşedinte asupra persoanelor cari au furnizat fondurile necesare punerii la cale a loviturii de stat precum şi asupra acelora cari le-a procurat auto­ca­­mioanele şi uniformele de care s-au servit pentru a pătrunde în cance­­lariat, Planetta nu a vroit să de­clare nimic. Preşedintele întreabă pe acuzat dacă a auzit de numele d-lui dr. Rintelen. Acesta răspunde că pen­tru prima oară a auzit de numele doctorului Rintelen, atunci când s-a comunicat că fostul cancelar a de­misionat in favoarea lui Rintelen. întrucât apărarea relevă faptul că ministrul Fey își dăduse de mai multe ori cuvântul de a nu urmări pe autorii loviturei de start, tribuna­lul decide audierea d-lui Fey. Acesta declară că atât el cât şi ceilalţi membri ai guvernului au promis libertate teroriştilor numai in cazul când ei nu ar fi ucis pe ni­meni. Şedinţa continuă. Audierea d-lui Fey VIENA, 30. (Rador). — După ter­minarea depoziţiei ministrului Fey, Holzweber, al doilea acuzat princi­pal, a fost interogat de către pre­şedintele tribunalului. El a declarat că se simte vinovat numai în ceia ce ce priveşte inva­darea cancelariatului, nu însă şi de faptul că a comis acte de violenţă. Afirmă deasemeni că d-nii Fey şi Neustaedter-Stermer au promis te­roriştilor­ libertatea. D. Fey intervine declarând că re­belii nu au cedat în urma promisi­unii de a fi lăsaţi în libertate, ci nu­mai sub influenţa ultimatului adre­sat de guvern, prin d. Stuermer, întrucât apărătorii au declarat că sunt obosiţi şi că renunţă de a mai pleda dacă şedinţa va mai con­tinua. preşedintele tribunalului a dispus amânarea desbaterilor pen­tru şedinţa de mâine dimineaţă la ora 9. 2000 de refugiaţi în Iugoslavia VIENA, 30. (Rador). — Din sursă bine informată, se anunţă că 2000 naţional-socialişti s-au refugiat in Iugoslavia în timpul acţiune! de re­primare a insurecţiei. BELGRAD, 30. (Europapress). — La V­ar­a­­­din au sosit astăzi incă 350 de fugari naţional socialişti din Carintia. Deoarece in acest orăşel nu era loc suficient, 308 dintre fugari au fost expediaţi azi dimineaţă in o­­raşul croat Belovar, iar restul in localitatea Pojega din Slavonia. Trenurile cu aceşti refugiaţi au trecut prin Zagreb, unde au făcut senzaţie.­­ ru.ri .ou Regele a luat reşedinţa la Sinaia Regele a luat cu incepere de Sâm­bătă 28 crt. reşedinţă de vară la Si­naia. Pe tot timpul cât suveranul va sta la Sinaia audienţele particulare sunt suspendate. In ce priveşte audienţele miniş­trilor ei urmează a se duce când au de lucru sau când li va chema su­veranul. Demisia preşedintel­m poliţiei din Viena Remaniere şi schimbări­­ înalţi demnitari Situaţia suftiatistilor­­mietati­iv Cum e privit noul guvern austriac Cine a fost arestat la Viena Procesul celor două conducători ai mişcării revoluţionare Ziarul „Times“ con­fiscat in Germania PARIS, 30 (Radoi). — Agen­ţia Havas află din Berlin că ziarul „Times” ar fi fost con­fiscat de către poliţia secretă. Această măsură se datoreşte nemulţumirii provocate guver­nului german prin două arti­cole asupra Austriei şi a teri­toriului Sarre, apărute în nu­mărul de azi al ziarului en­glez. Judecarea răsculaţilor din Austria a început Noul guvern este pretutindeni bine primit VIENA, 30 (Europa­press). — Curtea marţia­lă, care a fost instituită in mod special pentru ju­decarea naţional-socia­­liştilor cari au participat la lovitura de stat dela 25 iulie, s’a constituit as­­tăzi şi a început judeca­rea procesului. Preşedinte al acestei Curţi marţiale a fost numit de gene­ral de divizie Oberweger, care deţine funcţiunea de inspector general al armatei austriace. La primul interogatoriu ca­re a fost luat lui Otto Paleta, fost sergent în armata regula­tă a Austriei, acesta a recunos­cut că a tras două focuri din pistolul său automat asupra lui Dollfuss. Iar autopsia făcu­tă lui Dollfuss a dovedit că ră­nile au fost provocate într’a­­devăr de un proectil având a­­celaș calibru ca și pistolul au­tomat al lui Paleta. La interogatoriu, Paleta a a­­firmat că l’a ucis pe cancela­rul Dollfuss, din răzbunare, pentru că l’a eliminat din ca­drele armatei regulate, deoare­ce făcea propagandă naţional socialistă. Tot astăzi s’a luat şi intero­gatoriul celorlalte căpetenii ala loviturii de stat.__________ cât în uniformă de căpitan, a condus operaţiunile. In acelaş timp cu el a fost interogat şi fostul caporal Huber, care se îmbrăcase în uniformă de ma­ior şi trecea formal drept co­mandant al celor două bande. Toţi s’au lepădat de orice VIENA, 30 (Europapress). — Mă­surile militare şi poliţieneşti, care au fost luate în cursul nopţii, au provocat mare agitaţie în rândurile populaţiei. Astăzi la amiază majo­ritatea trupelor şi forţelor poliţie­­ n ncul guvern a VIENA, 30 (Europapress).­­ Constituirea noului guvern a fost foarte bine primită de presă. Zi­arele consacră articole lungi per­sonalităţii noului cancelar. Can­celarul Schuschnigg a fost lansat pe arena politică de către fostul cancelar monsegniorul Seipel. Dela început s’a impus ca o per­sonalitate marcantă. Ziarele găsesc că d. Schusch­nigg se distinge printr’o atitudi­ne nobilă, dar că in acelaş timp este foarte energic şi a dat do­vadă că Ştie să-şi păstreze sân­gele rece chiar şi în situaţiunile cele mai grele. impresia in Italia ROMA, 30 (Europapress). — Ca­binetul Schuschnigg a găsit o foarte buni­­nrimire în presa italiană_____ acţiune politică, afirmând că n’au vrut altceva decât să se răzbune pe fostul cancelar, pentrucă au fost scoşi din ar­mata regulată a Austriei. Aceste declaraţiuni au pro­vocat uimire in opinia publi­că austriacă. neşti au fost însă retrase şi n’au mai rămas detaşamente de pază decât în edificiile publice şi la poliţie. Centrul oraşului şi-a reluat as­pectul său obişnuit.­ ost bine primit una în toate direcţiile politica lui Dollfuss şi va colabora împreună cu Italia pentru menţinerea inde­pendenţii austriace. Văduva cancelarului Dollfuss a plecat azi cu trenul în Italia la Ric­­cione, unde va rămâne oaspele fa­miliei Mussolini până când se va restabili de emoţiile suferite prin asasinarea soţului său. Cei doi copii ai d­uei Dollfuss se află la Ricione cu d-na Mussolini. Ungaria e mulţumită BUDAPESTA, 30 (Europapress). Cercurile politice din Ungaria au primit cu simpatie numirea d-lui Schuschnigg in fruntea guvernu­lui austriac, aceste sentimente in mai multe ocazii. Intre altele d. Schuschnigg a făcut să se joace în Burgthea­­ter celebra dramă a lui Madach, „Tragedia omului’’, primind foar­te cordial pe numeroși oameni maghiari cari s’au dus să asiste la premieră. Se crede că d. Schuschnigg va continua, politica internă şi ex­ternă a cancelarului Dollfuss, mai ales in ce priveşe respectarea convenţiei dela Roma, care inte­resează în mare măsură Ungaria. Starea d-lui Rintelen s’a îmbunătăţit VIENA, 30 (Rador). — Starea d-l­a Rintelen s’a , îmbunătăţit, dar rănitul nu poate fi încă tran­sportat. El continuă a fi îngrijit la spi­tal, unde este păzit de mai mulţi poliţişti. Ancheta deschisă împotriva lui continuă in mod activ. De la tineretul universitar georgist Un grup al tineretului universitar aparţinând partidului de sub şefia d-lui Gh. Brătianu a făcut Dumini­că o escursie în comuna Ciorogârla. Cu acest prilej s-a făcut şi acţiune de propagandă politică. Au rostit cuvântări d-nii Ionel C. Oţoiu şi S. M. Sima Viena şi-a reluat aspectul normal

Next