Adevěrul, septembrie 1934 (Anul 48, nr. 15535-15551)

1934-09-01 / nr. 15535

siguranţa politică chiar a Sta­telor Unite Atitudinea Americei, se poate numi deci o atitudine preventi-Deaceia chiar şi congresul n’a pregetat o clipă să voteze orice sumă pe care o cere ministrul de război, spre a dubla flota aeri­­eană cu baza la San Diego, de a moderniza technic armata, de a-i mări efectivele şi de a com­plecta forţele navale cu noui u­­nităţi de luiptă. America nu are nicio alianţă militară cu Uniunea sovietică. America ştie însă că orice no­uă expansiune japoneză şi mai ales orice violare a integrităţii teritoriului Uniunii sovietice, va fi un atac indirect și un pas înainte spre o superioritate ja­poneză în Oceanul Pacific. Prin aceasta, pierderile americane ar fi incalculabile. S’a format o părere generală­­ că Japonia este astăzi cuprinsă de o manie războinică, pusă in scenă și montată abil de regimul său militarist. Presiuni, bluff, sfidare şi şan­taj internaţional au fost armele lor, până acum, pentru a obţine ici colo de vreo câţiva ani în­coace, fructelele la cari râvnesc, înainte de vor scoate efectiv sa­bia din teacă în contra Uniunei sovietice, trebuie să credem că-şi vor aduce aminte că U. S. A. re­prezintă pe lângă U. R. S. S. o al­tă forţă care nu poate fi ignora­tă. Şi în acest caz nu cred că re­gimul lor militarist va fi mai tare decât instinctul de conser­vare al maselor japoneze, cari în nici un caz n’au poftă să comi­tă un harakiry general. T. Cristureanu Germania subvenţionează­­ pe hilleriştii din Adâncata­ Storojineţ ? STOROJINEŢ, 29. — Zilele trecu­te, regiunea de jandarmi din loca­litate, a primit un denunţ anonim, în care se atrage atenţia autorităţi­­­ilor noastre, asupra activităţii hit­­leriste clandestine a unei societăţi germane camuflate din Adâncată, care desfăşoară azi ca şi înainte — deşi asociaţiile hitleriste au fost di­zolvate — o activitate vastă de pro­pagandă atât în comuna amintită cât şi în satele învecinate. Pentru a dovedi mai cu temeiu e­­xactitatea acestor afirmaţii şi, de­nunţătorul anonim, care el însuşi este un bun german, relatează, că numita societate germană din Adân­cată a primit zilele trecute din Ger­mania o sumă de 150.000 lei, pentru intensificarea propagandei hitleris­­te în Bucovina. Denunţătorul anonim propune a­­utorităţilor în drept facerea unei per­­chezitii grabnice la sediul societăţii, unde se va da de această sumă de bani. In baza acestui denunţ, d. maior Traian T. Cosma, comandantul le­giunii de jandarmi Storojineţ, a dis­pus imediat facerea unei descinderi la­ sediul societăţii germane din A­­c'­âneata, unde într’adevăr s’a dat de o sumă de 50.000 lei, despre a cărei provenienţă conducerea societăţii n’a putut da relaţiuni precise. Suma găsită a fost bineînţeles confiscată, iar localul societăţii, a fost provizoriu închis. D. maior Cosma, a preluat perso­nal cercetările la faţa locului. D-sa strânge noui dovezi compromițătoa­re asupra activității clandestine hit­leriste a germanilor din Bucovina. Numirea ministrului sovietic la Sofia SOFIA, 29. (Rador). — Guvernul bulgar a acordat agrementul său pentru numirea ca ministru al Ru­siei Sovietice la Sofia a d-lui Razd­­­nikov, fost până acum ministru al Rusiei la Copenhaga. Războiul de tranşee nu mai are valoare WASHINGTON 29. (Rador). — înalţii ofiţeri ai armatei Statelor­ Unite, în frunte cu generalul Mac Arthur, şeful marelui stat major, s’au declarat de acord cu opinia o­­ficială a autorităţilor militare, că războiul de tranşee nu mai are nici o valoare. Genealu­l Mac Arthur a declarat că de ani de zile statul major su­bliniază necesitatea antrenamentu­lui trupelor pentru războiul des­chis, cu, o mobilitate maximă a for­ţelor terestre şi cu desvoltări me­canice şi aeriene, care să facă posi­bilă o acţiune rapidă în luptele vii­toare. ----— — -» America şi conferinţa navală NEW-YORK 29 (Rador) — Se a­­nunţă din Hyde Park, că d. Norman Davis a primit din partea preşedin­telui Roosevelt, instrucţiuni să se înapoieze la Londra în Septembrie, spre a relua conversaţiile prelimi­nare cu Marea Britanie şi Japonia, relative la conferinţa navală. -» U NI VRIA­SA PLECE LA KARLSBAD CITESTE BROSURA „INDISAIHLE SI CONTRA ’NDI­­D­I CATIILE CUREI DE KARLSBAD“ ! Editura „Adeverul“ Dr. GRIGORE GRAUR­­­B_____________ ­ Uzinele Române Bucureşti, SOS. VITAN No. 240 —240 — Telefon 348.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS: CUTII, BIDOANE şi PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA ŢEVI DE PLUMB si presiune ALICE DE VÂNAT toate mărimile anume? Că „mai mulţi oameni de geniu au avut o ereditate în­cărcată”,­­aceasta nu dovedeşte mai nimic. O minoritate de spi­rite creatoare se recrutează din­tre degeneraţi. Atât şi nimic mai mult. Sunt oare oamenii de ge­niu, echilibraţi, aşa de rari cum îi socoteşte d. prof. Gh. Marines­cu? Ne permitem să nu fim de aceiaşi părere cu d-sa într’ade­văr, limitele dintre sănătate şi boală, dintre echilibru şi deze­chilibru mintal, în speţă, sunt greu de fixat.­­ Taine spunea undeva că omul la drept vorbind, e un nebun, că starea de sănă­tate mintală nu există. Dar Tai­ne nu face autoritate. E un pesi­mist, cu rădăcini romantice şi deci neştinţifice, care conside­ră pe om ca o gorilă lubrică şi feroce, e un mizantrop întunecat, cu înclinări primejdioase către generalizare şi teorie neverifica­tă. Să-l părăsim deci şi să ne în­trebăm ce justifică afirmaţia d-lui prof Marinescu, după care geniile echilibrate sunt în mi­noritate? Faptul că elemente de dezechilibru se observă pe o sca­ră întinsă la majoritatea spiri­telor creatoare? Fenomenul e numai de suprafaţă şi nu des­cumpăneşte echilibrul. Să admi­tem ca adevărată, ca axiomati­că constatarea că sănătatea şi echilibrul mintal nu există în stare ideală. Dar există în rela­tiv, dacă nu în absolut. Iată, chiar printre geniile echilibrate, citate de învăţatul român, Des­cartes însuşi a suferit de o anu­mită anxietate, care nu a distrus insă echilibrul personalităţii sale. Dacă am proceda statistic, cu circumspecţia comandată de na­tura cercetării, silindu-ne să eli­minăm arbitrar­iul in erijarea u­­nui tablou de gingăşia acestuia, care ar îmbrăţişa spiritele mari ale universului, am ajunge la in­­cheierea că din antichitate până astăzi, geniul s’a ivit mai ales în condiţii pozitive, de echilibru mintal, in compoziţia geniului, sâmburele dezagregării e întâm­plător, nu e necesar. Aşa­dar nu e constitutiv, ci numai acciden­tal! Dacă ar fi invers, cum pare a crede d. prof. Gh. Marinescu, tabla de valori a spiritului ar de­veni obiect clinic. De aceea nu subscriem la con­vingerea d-sale, că Eminescu ar fi fost „predestinat la geniu ca şi la suferinţă prin ereditate”. Desigur, a fost predestinat la su­ferinţă şi la moarte prin eredi­tate. Nu încape îndoială în acea­stă privinţă, deşi nu stăpânim elementele chestiunii. Dar că a fost predestinat la geniu prin ereditate, e o propoziţiune greu acceptabilă, care se raliază la te­oriile decăzute ale lui Lombroso. înclinăm a crede că propoziţiu­­nea întrece intenţiile d-lui prof. Gh. Marinescu, şi că nu traduce legătura exactă dintre geniu şi nebunie. Cât despre natura geniului, de­parte de a o socoti patologică, suntem încredinţaţi că este con­diţionată de sinteza armonioasă, a facultăţilor morale. La rândul ei, aceasta din urmă implică mai adesea o stare de să­nătate relativă. Geniul e­ condiţionat de un­­ concurs psihic şi fizic, de un a­cord care conduce la realizare, încheiem deocamdată aci ob­servaţiile noastre, prilejuite de preţioasa contribuţie a d-lui prof. dr. Gh. Marinescu, care a­­duce lumini noi în cunoaşterea vieţii lui Eminescu. E de la sine Înţeles că îmbră­ţişăm cu totul dorinţa d-sale de a vedea Înfăptuit un muzeu E­­minescu, a cărui iniţiativă a fost luată de d. P. Irimescu, şi unde s’ar afla toate relicvele geniului poet. E un punct de onoare ce se cere înfăptuit mai ales după ce­remonia dela Constanţa, care re­prezintă un pas nou în cinstirea celui mai glorios artist al ţării noastre. In al doilea rând, aşteptăm cu acelaş interes contribuţiile noi pe care ilustrul profesor şi om de ştiinţă, la sfârşitul studiului, le făgădueşte. Competenţa şi autoritatea d-sale sunt o garanţie că vor co­respunde dorinţii şi aşteptării u­­nanime. Şerban Cioculescu P. S. Merită a fi cât mai răs­pândit adevărul asupra împre­jurărilor in cari s’a stins Emines­cu:„In Mai 1889 a fost lovit din gre­șală de un bolnav cu o petricică legată cu o ață cu care se juca. Rana era superficială cu o lungime de 2 cm. Umblând cu mâinile murdare pe la rână, a făcut un erizipel, care s’a generalizat până la abdomen. Bine îngrijit erizipelul s’a vindecat şi Eminescu părea ameliorat somato­­psihic, când în­ ziua de 15 iunie 1889, Eminescu aşezându-se pe pat, peste câteva minute cade într’o sin- I copă şi moare imediat“. Pagina 2-a ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Litere, Ştiinţă, Artă -mim##*?*­Un umorist in ţara sfântă Amicul meu I. Ludo s’a născut pe ■ lumea aceasta cu darul scump şi­­ rar să zămislească perlele humoru­■ lui. I-a dat Dumnezeu puterea să observe, să prindă şi să scoată scân­tei din silexul năravurilor, al pros­tiei, al suficienţei şi al egoismului descendenţilor lui Adam. In familia scriitorilor, ramura Rabelais — Mo­­liére — Swift — Salom Alechem este fără îndoială ramura regală. Urmăresc pe Ludo de multă vre­me. De câteva ori, am spus şi aju­­tora surprizele şi desfătarea pe cari mi le-au produs paginile lui de ager spectator al comediei ome­neşti. In timpul din urmă, Ludo ne aduce probe noui de vigoare litera­ră şi de nescăzută vervă umoristică. Nu vorbesc de revista lui Adam, unde, duhul, sprintenia şi polemica sunt abondente ca mana de odini­oară, ci vorbesc de ultimele lui cărţi date în vileag (fiindcă are şi unele, închise în sertar). Plătindu-şi o înaltă datorie de intelectual şi de evreu, Ludo a fă­cut o călătorie in Palestina. Azi, ca şi altă dată — dar azi poate mai multe decât altădată — una din primele obligaţii pentru cel ce tră­­eşte din idei, din învăţătură şi din cărţi (ca să trec peste sacrul capi­tol al pelerinajelor) este să între­prindă o călătorie de informaţii in străvechiul Pământ al Făgăduinţei. Suntem­ totdeauna curioşi să ci­­tim gândurile, zbuciumul sentimen­telor, şi destăinuirile emoţionate ale unui suflet cunoscut nouă­ şi preţuit d­in faţa acestui pământ sacru pe care se reazimă cerurile Sfintei Scripturi şi amfiteatrele rui­nate a trei mii de ani de istorie. Dar cu Ludo este o situaţie spe-­­ cială. Cucernicia, concepţia filoso­fică, arta grandilocventă se găsesc la largul lor, în faţa măreţului spectacol străvechi şi actual, al Ţarei Veche-Nouă. Nu ne vom mira de loc să ne simţim înfioraţi de pietate, citind proza unui pelerin poet şi vom găsi bine venite şi con­fortabile paginile unui filosof al is­toriei omenirii. Dar ce va face Ludo, în faţa au­gustului profil al Ierusalimului ? Cum se va simţi Charlie Chaplin in faţa Zidului Plângerilor?... Dacă este totdeauna emoţionantă întâlnirea intre Închinător şi alta­rul plin­ de slava Dumnezeului ado­rat, este preţioasă confruntarea Ne­bunului Regelui Lear cu tragedia stăpânului prăbuşit. Iată exclamarea închinătorilor, la porţile Ierusalimului, în sfârşit a­­juns: „Bucuratu-m’am când mi-au zis: Să mergem la templul Domnului! Şi picioarele noastre stau acum la porţile tale, Ierusalime!... Ierusali­­me, tu cea din nou clădită, ca o cer­tate vârtos închegată intru sine... propăşirea să domnească inlâuntrul zidurilor tale! liniştea în palatele tale! Pentru fraţii mei şi pentru prietenii mei, dorescu-ţi ţie pace! Pentru locaşul Domnului, Dumneze­ului nostru, mă voi sârgui spre fe­ricirea, ta! (Psalmul 122). Ascultaţi acum pe Charlie Cha­plin şi înţelegeţi că râsul şi zburdăl­nicia pot să fie mai zguduitoare de­cât supremele cântări din sărbătoa­rea de Iom­ Kippur: „... Vra să zică tu eşti Ierusali­mul — faimosul! — de unde ni se trag toate ponoasele... Aproape să nici nu te recunosc... Ei, bravo! Şa ştii că-mi pare bine că te văd sănă­tos... Măcar că, drept să-ţi spun, nu prea mă simt aici in apele mele... Mă uit primprejur... Slavă Domnu­lui! Aer, soare, lumină... Mult cer şi multă lumină... Şi totuşi mă în­­nec! Nu ştiu ce mă ţine iute, aici intre umeri... că-mi vine să mor... să mă întind in pietriş... să mă afund în noapte... în veacuri...“' * E un pasaj înnalt documentar. Paginile 161—163 din cartea lui Lu­do sunt caracteristice şi preţioasei până la vrednicia de a fi transcrise pe marmoră.' Nu v’am înştiinţat de la început despre care carte e vor­ba... E vorba de cartea Cu maşina pe urmele profeţilor, adică titlul a! ■ doilea, fiindcă primul titlu Însem­nează o petulanţă, inadmisibilă, fie pentru creştinul pios, fie pentru e­­vreul pios. Evident, nu se potrivesc cu mine unele din glumele şi unele din pa­ginile, deapururi pline de talent ale amicului Ludo. Dar cartea, luată in totalitatea ei, ar trebui să fie citită de toată lumea. Ludo, sclav structu­­rei sale de umorist indelebil, poate că şarjează şi împovărează prea greu pe Samy din Găieşti şi pe alţii mulţi, din galeriile lui Dumnezeu şi ale lui Israel. Nu uit, însă, că Ludo se censurează şi se ocărăşte mai întâi pe el însuşi. Acest subtil detectiv al laturilor noastre ridicule este mai întâi un detectiv pentru sine însuşi. Ludo se pedepseşte însuşi, deşi une­ori, poate, că,­­are indulgenţa lui Sancho Pansa, administrându şi, în­tre copaci, pedeapsa poruncită de Don Quichotte... Cartea lui Ludo informează şi instrueşte mai mult decât o duzină de cărţi solemne şi ştiinţifice. Şi prietenii sionismului şi duşmanii sionismului — vorbesc de duşmanii cinstiţi şi respectabili — ar câştiga mult dacă ar citi-o cu luare aminte. Dar Ludo — cu ochii lui de furni­că şi cu agerele lui mandibule, ri­GALA GALACTICIN­dicate în faţa operei lui Dumnezeu— nu prea înţelege această operă şi în deosebi căile Providenţei. Citiţi pa­ginile 209 şi 210 din cartea lui. Ami­cul meu a văzut la faţa locului, un fel de echivalent al miracolului con­templat de Ezechiel, în capitolul 37. Totuşi Ludo nu-şi crede ochilor... Adevărat să fie? Dincolo de această minune tangibilă, să fie oare tan­gibilă şi mâna pe care au simţit-o, atât de des — când ca mâna mamei când ca mâna asprului stăpân — părinţii noştri Abraham, Isac şi Ia-­Cob? Aici stăm ca la un hotar, unde vin şi se hotărnicesc toate împără­ţiile — istoriei, filosofiei şi credin­ţei in viul Dumnezeu... Ludo a fost in Eretz-Israel, a pri­vit şi a notat cum iese, din anticul pământ, o lume nouă, a făcut o mie de observaţii isteţe, dar" n’a p­uttut­ să­­identifice pe Minunatul Arhitect care a dat aceste noi pla­nuri şi porimcît "­­Amice Ludo, trebue să faci a doua călătorie, de complectare. Vei face-o cu mine. GALA GALACTION Baza literară ’A apărut „Raza Literară“, cu ur­mătorul cuprins: Comemorarea lui Emil Gârleanu de R. L.; Cumpăna de Mihail Dra­­gomirescu; Gomna din Brădet de Ştefan Cristofor; Clipociri nocturne, de Traian Mihăilescu; Hapuri de Balinto Marlini; Desamăgire de P. Ecovescu; Rămas bun de Nicola Mi­­halov; Visul din urmă de N. Theo­­dorova şi Sorin B. Rareş; De ce m’aş mai minţi, de N. Gherculescu; Sub legea tunului, de A. Vlăhuţă; Sodom­a şi Gomora de Virgil Trebo­­niu; Pace de G. Marinescu-Fulga; Celebrul pictor maghiar, poveste au­tentică, de Emil Gabulescu; Cretini palizi, de Victor Eftimiu; Destin de poet, de Ottilia Florescu; Amintiri din copilărie de Eftimie Plăvan; I-a trecut de junchie şi a murit de scripteală de Jean Cristescu-Cepari; Poeme­­(Vin copiii) de Pavel Al. Ma­­cedonski; Actualităţi de Virgil Tre­­boniu; Efraim, dramă în 4 acte de Jean Claudiu. Independenţa eco­nomică A apărut No. 7—8, din excee­nta revistă de specialitate „Independen­ţa economică“, cu un cuprins ex­trem de bogat, interesant şi de ac­tualitate. Printre altele, semnalăm următoa­rele : Ocrotirea ţărănimii de N. Ghiulea; Cooperaţia şi problemele actuale ale economiei noastre na­ţionale de Gr. Mladenatz; Econo­mia dirijată şi politică socială de N. N. Mateescu; Din problemele eco­nomiei noastre naţionale de L. Po­­pa-Bănăţanu; Organizarea produc­ţiei agricole ţărăneşti; Regimul a­­grar in Italia fascistă, etc. Satul A apărut revista „Satul“ pe Iulie- August. Număr special închinat muncitorimii şi problemelor munci­toreşti, cu colaborarea personalită­ţilor noastre politice, religioase şi industriale­. Notăm din acest număr festiv, a­­părut in­admirabile condiţiuni teh­nice, cu un cuprins bogat­ şi variat, articolele semnate de patriarhul Miron Cristea, prof. N. Iorga, ar­himandritul I. Scriban, prof. C. Ră­­dulescu-Motru, prof. I. I. Teodore­­scu, ing. N. Arcadian, ing. Al. C. Vis­sarion, dr. S. Irimescu, ing. M. P. Florescu, av. dr. Ștefan I. Macri, ing. D. M. Teodoru, T. C. Ionescu- Paşcani, dr. A. Manoil, dr. Ugrec, Gh. I. Savin, Tr. Ionescu-Haro­u, I. Agârbiceanu, I. C. Vissarion, I. Gr. Oprişan, C. Mărculescu, Craiovean N. Vichentie, ing. I. Şlepuhin-Voi­­nova, Marin Radu Voinea, ing. Au­rel Nicolae, I. N. Paralescu-Racoty şi A. Gh. Delafântânele, Ştefan Iva­­novici-Terenţiu, prof. C. Velicu, E­­mil Verdeanu­, Nicolae Nedelcu, Ion Ţurcanu, etc. Jignitza Teatrul Jigniţa obţine un frumos succes cu noua revistă „Radio-Bu­­cureşti” şi „Iankele” cu comicul vie­­nez Leo Strassberg, regisorul tea­trului „An der Wien“. Iar tânăra subretă Seidy Gluck este de nenu­mărate ori rechemată la rampă. Conducerea muzicală o deţine maestrul Boris Segan. ■ alias ■ „Cărăbuşul“ prezintă un afiş de succes: revista „La mai mare” de i-nii N. Kiriţescu, P. Andreescu şi I. Botescu. Succesul cel mare e, ca întod­­­eauna, al d-lui Tănase, irezistibil , cupletele sale: „La mai mare”!, întrebi!” şi „Iartă-i Doamne”. Deasemenea au creaţiuni aplaudate d-ra Lizica Petrescu in tabloul de nare fast al „Rozelor”, d-ra Mia­­teriade în „Concurenţa”, d-nii G-iugaru Sandi-Huşi şi Milică Mi­­lan in „Lăutarii”, d-ra Maud Mary­n „Pasărea de noapte”, d. Aurel Munteanu in „Lili-Lulu-Lolo-Lala", I­l­rele Lisette Verea şi Lul­u Savu in ,Uhu”, Lia Bogdan în „îmi place ”, etc.Spectacolul se desfăşoară în con-i­diţiuni excepţionale de montare şi ab vraja unor melodii admirabile, trăine şi originale. De remarcat, de asemenea, reali­­ările coreografice, care depăşesc tot ce s’a desfăşurat până azi pe scena Cărăbuşului, precum şi evoluţiile ormidabilului cuplu parizian Mic­­hyl şi Pacaud. Teatrul Nou Pe scena Teatrului Nou se repre­­zintă în fiecare seară spectacolul de irtă .(Rojinkes mit Mandlen“ de I. Iternberg şi Altman. Interpretarea în frunte cu Lydia Botozkaia, Jenny Smilovici, Gina Klataia, Ladislau Groff, Sadigursky, Smilovici, Berenstein, dau coloritul necesar acestui spectacol. Muzica d-lor Elly Roman şi Max Iaim şi plastica d-lui A. H. Maxy­­duc ritm şi armonie acestui spec­­tacol, unde arta regisorului pune echilibru între cuvânt, lumină, me­­­die şi culoare. Programul Teatru­lui Naţional D. Paul I. Prodan, directorul Tea­trului Naţional, a hotărât ordinea primelor spectacole ale Teatrului Naţional. In seara de 15 Septembrie se va i­­naugura stagiunea cu­­Neamul Şoi­­măreştilor” de d-nii Mihail Sado­­veanu şi Mihail Sorbul. In seara de Luni, 17 Septembrie, se va reprezenta pentru prima oară „Tinereţea unei regine” de Sil­ Vara, intr’o montare fastuoasă in regia d-lui Soare Z. Soare. Vor juca in a­­ceastă piesă d-nele Puia Ionescu, Marietta Sadova, Lylli Popovici, Na­­taşa Alexandra, Nora Peiov, d-nii N. Băltăţeanu, R. Bulfinski, G. Cal­­boreanu, C. Stănescu, Victor Anto­­n­escu, A. Athanasescu, A. Pop Mar­ţian, I. Finteşteanu, etc. In seara de Luni, 24 Septembrie, se va reprezenta in regia d-lui Ion Gahighian, „Moşnenii” de Sandu Teleajen. In cursul lunei Decembrie se va reprezenta „Ordinea in casă” de Pi­nero, in regia d-lui V. Enescu. Se mai repetă „Făcliile” de Henry Bataille, iar pentru matineurile cla­sice „Nebuniile dragostei” de Reg­­nard şi „Vicleniile lui Scapin” de Mol­ier­e.“ ........................ - - ......... Revista clasică „Revista clasică“, condusă de N. I. Herescu, apare într’un volum ele­fant şi voluminos. Bogăţia şi varie­tatea materialului arată că chiar in aceste vremuri puţin prielnice Pen­tru clasicism, se găseşte totuş o mâ­nă de oameni, cari se consacră idea­lismului greco-latin. Semnalăm: I. Valaori: Teatrul vechiu şi teatrul modern; D. N. Bu­­rileanu: Nostalgia şi exilul la greci; Hezar papacostea: Sofiştii în anti­chitatea greacă; D. M. Pippidi:­­No­­te sur une epigraphe funéraire de Dapri; I. Coman: Essai sur le „Du­­rrore profanarum religionum“ de P. Maternus; N. I. Herescu: Une théme traditionnele de la poésie la­tine, le naufrage; H. Mihăescu : Nachträge zu Rufi Ephesii de Po­dagra; Val. Al. Georgescu: Les rap­ports de la Philologie classique et du droit romain; Maria Himu: Por­tretul in Tucidide; D. M. Pippidi: Daimones esthioi; Cezar Papaco­stea: Platon, Gorgias, capitole refe­ritoare la sofişti; I. Naum: Juvenal, VII; Gh. Nencescu: Martial, III, 43; N. Marinescu: Thirteu, VIII; I. Micu: Cynthiei. Cărţi-reviste I. Peltz anunţă romanul „Foc la Hanul cu tei”, în care continuă viaţa Ghettoului şi a personajelor din „Calea Văcăreşti”. * D. Camil Petrescu anunţă „A­­tom” Deocamdată subiectul acestei cărţi e înfăşurat in discreţie. * D. Liviu Rebreanu va da la iveală „Romanul romanelor“, in care scrii­torul face confesii din viaţa lui lite­rară. Muşatescu, Sică şi Maican In fiecare seară la orele 9 luni, compania Maican reprezintă la gră­dina Marconi din calea Griviţei 94, „Valsul Dimineţii“, comedie în­­ trei acte de Tudor Muşatescu şi Sică A­­lexandrescu după Grenet Dancourt. Ansamblul are în frunte pe d. Mi­­su Fotino, d-nele Nora Piacentini Renée Annie, Maria Vauvrina, Fiii Harand, Vally Niculescu, d-nii Gri­­gore Vasiliu, M. Iordǎnescu Bruno, Gardescu, Chamnel, Romeo Lazare­­scu, G. Rázvan, Teodorescu, Marga Hagiescu, Cecilia Brunetti și Coco Demetrescu. Pentru a înlesni tuturor bucure­­ştenilor participarea la acest mare succes, direcţiunea Grădinii Mar­coni a fixat cele mai populare pre­ţuri de spectacol din Capitală. Bursa A apărut „Bursa”, revistă săptă­mânală economică şi financiară, cu următorul sumar: Stabilitatea monetară şi greutăţii­ exportului; Ratificarea convenţiuni­­lor şi acordurilor cu creditorii stre­ini; Un pic de adevăr...; Structuri exportului românesc în Iunie 1934 Un proiect de lege de modificări fundamentală in regimul alcoolului Săptămâna; Concordatul Soc. Tech­­nica Română; Mihail Enescu (por­tret); Industria metalurgică din ţară; Piaţa metalurgică; Piaţa Pie­lăriei; Sindicatul fabricanţilor de pielărie; Piaţa textilelor; Informa­­ţiuni; Raportul intermediar a d-lui Roger Auboin; Propăşirea u­nui oraş maritim; Constanţa; Ba­sarabia in producția de spirt a Ro­mâniei. Cronica financiară: Afacer «ofvrd­ otr» of n Răspuns la imitarea cititorilor P. Popescu (72) 38... Rd8—d7. 39. Rc2—b3. S. Frumușanu (90) 38... Nc8—e6. 39. NdXe6 dacă Cf8Xe6! 40. d4—d5. Alexandru (29) 41... Ta4Xc4. 42. g3—g4. P. Murariu (81) 29.. . b6—b5. 30. c4Xb5. N. Sirkus'(96) 36.. . De5—h2+. 37. Rfl, DXh3-f-, 38. Dd5—g2 dacă DXg2. 39. RXg2. V. M. :(130 ) 35... Td8Xd3. 36. TdlXd3 (și nu la d6, greșală de tipar). Ed. Rosenfeld. (144) 8... Rex—d6. 9. Ce5—c4-f— Rd6—c6. 10. Nf7—d5+ Rc6—b5. 11. a7—a4-f- Rb5—b4. 12. c2—c3+ și mai! Chiriceanu (194) 20.. . b7—b5. 21. h2—h3. PARTIDA FRANCEZA Jucată la concursul amical Bucu­rești—Şahclub (Rusciuk), August­­ 1934. Alb: prof. Manase Edelman, Negru: dr. Sipcovetcky. 1. e4, e6. 2. f4, d5. 3. e5, c5. 4. Cf3, Cc6. 5. Nb5, a6; 6. NXe6-f, bXc6. 7. 0—0, a5. 8. a4, Na6. 9. Tel, Db6 10. d3, Ch6. 11. b3. Ne7. 12. c4, Tbö’ 13. Cbd2, Cf5, 14. Tbl, d4. 15. Ce4 Ch4. 16. CXh4. NXh4. 17. Cd6 + Rd7. 18. g3, Ne7. 19. CXÍ7, Th—fs’ 20. D—h5, h6. 21. Nd2, Tf—g8. 22 Dg6, Tb—f8. 23. Í5, eXf5. 24. DXf5+ Rc7. 25. De6, Te8; 26. Cd6, NXd6 ii I ■ I *j>i. V* vuuvo/cje*-, v/ava acv 3b7 sau b8 urmează DXeB. TXe8. rxe8 și pionul d6 se transformă in Regină. . ' ' CONCURSUL DE ȘAH al ziarului: „ADEVERUL» RON No. 172 -Mutarea redacţiei: . 'T'hri • •••••••» Răspunsul cititorului: n " * ‘ ' -­­ : V " ' • • • • • • • 4 • ’ v. Numele . .*' : i 'i --V-5 r 1 ' "" Vf -' * ■ Adresa * •# 1 No. de ordine « •-? Se va trimite şi cuponul de mai sus, la fiecare mu­tare a cetitorului, indi­­cându-se numele şi nu­mărul de ordine, dar mai ales numărul mutării la domiciliu. RUBRICII ŞAHULUI MARELE CONCURS DE ŞAH PRIN CORESPONDENŢĂ INFORMATION! Ziarele au relatat incidentul pe­trecut intre un civil şi un ofiţer în­­tr’un vagon de clasa I-a aflat în gara Tg. Ocna, cu care prilej căpi­tanul Lascu din Timişoara, în urma unui schimb de cuvinte, a pălmuit pe d. Sim. Răduiescu din Bucureşti Dintr’o regretabilă eroare în loc de numele d-lui Simion Rădulescu , apărut numele d-lui profesor uni­versitar Rădulescu-Motru. Cauza se datorește unei confuzii, deoarece gara Tg. Ocna a comunicat ziari­știlor că civilul care a avut conflict cu căpitanul Lascu ar fi d. profe­sor universitar Rădulescu-Motru. In continuarea acţiunei pentru valorificarea fructelor basarabene d. A. Văleanu, prefectul judeţului Tighina, a hotărât ca la expoziţia ce se va deschide în această loca­litate în ziua de 10 Septembrie, proprietarii de livezi vor avea stan­durile gratuit pentru a se putea expune toate varietăţile de mere pere şi truguri din masa de livezi ce ocupă in prezent o suprafaţă de 15.000 hectare in judeţ şi a căror plantaţie datează din secolul XVI-lea. „CONTENCIOSUL”, birou de infor­maţiuni juridice şi administrative se ocupă cu rezolvarea chestiunilor de orice natură înaintea tuturor in­­stanţelor judecătoreşti sau autori­taţilor publice din Capitală. Sunt scutiţi de cheltuelile de­­­plasării cei din provincie cărora „CONTENCIOSUL” le înlesneşte prin corespondenţă aranjarea intereselor şi îndeplinirea oricăror formalităţi lămurindu-i şi cu consultaţiuni la orice materie juridică. „CONTENCIOSUL” funcţionează permanent sub conducerea d-lui a­­vocat M. GRAUR în palatul ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, Bucu­reşti. Congresul „Astfel” va avea­ loc, anul acesta, la Tg.. Mureş, de la, 8 până la 10 Septembrie, sub­­pre­şedinţia d-lui prof. ,dr.. Iulu Mol­dovan, actualul­­conducător al­­a­­cestei asociaţii culturale. Congresul va­ acorda o atenţie particulară ■organizării­ şcoalelor ţărăneşti. „Astra” are in această privinţă un plan precis, care­ -— ni se spune — este deosebit de interesant. . • • • • ;• I . .';•■.• •­­mmm Şi călătorii din prim ° vincie îşi pot procura bl- Seîe de cala ferată pentru străinătate, la preţuri o­­ficiale, adresându-se la1 BIROUL DE VOIAJ „ADEVĂRUL” şi l­DIMINEATA”­Str. Const. Irailie 7—11 București Telefon 4.10.94 D. V. P. Sassu,. ministrul agri­culturii şi domeniilor, studiază ches­tiunea pentru încurajarea­ păduri­lor la șes­,și in special­ la­­ stepă fără a fi supusă­­ prescripțiunilor regimului silvic. —■ • -■ * ■ D. .general Ukiâ, comandahtul cor­­pului N­ ’arfhatk. «âfe â? ÎWMttoft- Cediu, se­ vă 'prezfehite-astăzi, dimi­neaţă la comand&reeat.fry" r D. dr. I. Cristinescu, ministrul să­nătăţii, a lucrat", cu d-nii "dr. "Titu Gane, secretar general al ministe­rului sănătăţii­’si d. dr D. Puşcariu directorul general, la întocmirea u­­nui regulament in­­ ceea ce priveşte organizarea şi' coordonarea întregu­lui personal medical, dela toate' in­­stituţiunile statului,' acestea' în ve­derea aplicării modificărilor cerute de noua’ lege sanitară.' ’'. GREVA DE LA 4 SEPTEMBRIE DIN AMERICA, AMENINŢĂ Ea va lua proporţii neobişnuite NEW-YORK, 29. (Ra­dor). _— Lucrătorii exist in­dustria îmbrăcămintei, în n­umăr de 200.000, ame­ninţă să se adauge celor 800.900 lucrători din in­dustria textilă cari au ho­­tî­rît să declare greva ge­nerală la 4 Septembrie. Ei vor să protesteze ars felul acesta contra refu­zului patronilor de a ac­cepta măsurile ordonate de președintele Roose­velt, prin care se prevede reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 30 de ore, fără scăderea salariilor. , NEW-YORK, 29 (Rador). — Greva emun­ctorilor din indu­s­­tria textilă pare acum inevi­tabilă, în urma hotărârii lua­tă ,de,, organizaţia patrosfiţiă, de a nu sta, de vorba cu frun­­­îaşii sindicatelor, cari au or­donat preva.­­ ’ ' t Gorman, preşedintele comi­tetului de grevă al. federaţiei munciorilor din industria textilă, este gata să îmoată imediat ordinele oficiale de încetare a lucrului. I- - Rebeliune într’o casă de corecţie paris, 29. (fifadgr).­­— Din Lo­rient se anunţă'că, poliţia a..reuşit să aresteze, pe cei tre­i tineri fugiţi dintr‘o casă de corecţie, dela' Belle He en Mer. ' '... Mişcarea pusă la: cale. [de cei az­­vestați, printre pen­sionarii casei, 'de corecție de măi sus,-' a fost• com­­plect potolită. o r,-y-y v •_ ______■ ' . : otst.’*« ir DEVALORIZAREA FRANCULUI AR ÎNSEMNA DEZASTRUL MORAL 5! MATERIAL Nestabilitatea monetei engleze prelungeşte criza schimbului PARIS, 29. (Rador). — blocul ţarilor credincioa­se etaSpăbiuî aiti* giriipate în jji­rul ei, ar rezulta dîr» această dezerțiune peri­culoase ,prăbuşiri, mora­le, materiale şi sociale. Francwî , ■ dewaSorîzaL ar­ deveni tributarul lirei sterline, ea însăşi tributa­ră dolarului. „Este un paradox să se vorbească de devaloriza­re, cu un incasso aur de SIS miliarde. De altfel — îsr tcSa eie „E »­iţei si or“, — a­­cest aur nu reprezintă numai d­eja raz şi a­­tra pGU- lui, ci şi dejbizâiele dinţate noia de străînă­­tate“« '■ . Anunţând­ ca d. herman Martin va supune mâini consiliului de miniştri pro­ iectw.1 de buget pentru a fiul viitor, „Excelsior“ fa­ce următoarele conside­raţiuni: „Deflaţia bugetară esti singura cale spre mân­tuire. Se vorbeşte de de­valorizarea monetei: este o glumă proastă. „Nu stabilitatea francu­lui şi a monedelor râma­se la etalonul aur, ci ne­stabilitatea devizelor an­glot-saxone prelungeşte , agravează criza schimbi­­rilor internaţionale. Da­că Franţa ar dezerta din

Next