Adevěrul, septembrie 1934 (Anul 48, nr. 15535-15551)
1934-09-01 / nr. 15535
siguranţa politică chiar a Statelor Unite Atitudinea Americei, se poate numi deci o atitudine preventi-Deaceia chiar şi congresul n’a pregetat o clipă să voteze orice sumă pe care o cere ministrul de război, spre a dubla flota aerieană cu baza la San Diego, de a moderniza technic armata, de a-i mări efectivele şi de a complecta forţele navale cu noui unităţi de luiptă. America nu are nicio alianţă militară cu Uniunea sovietică. America ştie însă că orice nouă expansiune japoneză şi mai ales orice violare a integrităţii teritoriului Uniunii sovietice, va fi un atac indirect și un pas înainte spre o superioritate japoneză în Oceanul Pacific. Prin aceasta, pierderile americane ar fi incalculabile. S’a format o părere generală că Japonia este astăzi cuprinsă de o manie războinică, pusă in scenă și montată abil de regimul său militarist. Presiuni, bluff, sfidare şi şantaj internaţional au fost armele lor, până acum, pentru a obţine ici colo de vreo câţiva ani încoace, fructelele la cari râvnesc, înainte de vor scoate efectiv sabia din teacă în contra Uniunei sovietice, trebuie să credem că-şi vor aduce aminte că U. S. A. reprezintă pe lângă U. R. S. S. o altă forţă care nu poate fi ignorată. Şi în acest caz nu cred că regimul lor militarist va fi mai tare decât instinctul de conservare al maselor japoneze, cari în nici un caz n’au poftă să comită un harakiry general. T. Cristureanu Germania subvenţionează pe hilleriştii din Adâncata Storojineţ ? STOROJINEŢ, 29. — Zilele trecute, regiunea de jandarmi din localitate, a primit un denunţ anonim, în care se atrage atenţia autorităţiilor noastre, asupra activităţii hitleriste clandestine a unei societăţi germane camuflate din Adâncată, care desfăşoară azi ca şi înainte — deşi asociaţiile hitleriste au fost dizolvate — o activitate vastă de propagandă atât în comuna amintită cât şi în satele învecinate. Pentru a dovedi mai cu temeiu exactitatea acestor afirmaţii şi, denunţătorul anonim, care el însuşi este un bun german, relatează, că numita societate germană din Adâncată a primit zilele trecute din Germania o sumă de 150.000 lei, pentru intensificarea propagandei hitleriste în Bucovina. Denunţătorul anonim propune autorităţilor în drept facerea unei perchezitii grabnice la sediul societăţii, unde se va da de această sumă de bani. In baza acestui denunţ, d. maior Traian T. Cosma, comandantul legiunii de jandarmi Storojineţ, a dispus imediat facerea unei descinderi la sediul societăţii germane din Ac'âneata, unde într’adevăr s’a dat de o sumă de 50.000 lei, despre a cărei provenienţă conducerea societăţii n’a putut da relaţiuni precise. Suma găsită a fost bineînţeles confiscată, iar localul societăţii, a fost provizoriu închis. D. maior Cosma, a preluat personal cercetările la faţa locului. D-sa strânge noui dovezi compromițătoare asupra activității clandestine hitleriste a germanilor din Bucovina. Numirea ministrului sovietic la Sofia SOFIA, 29. (Rador). — Guvernul bulgar a acordat agrementul său pentru numirea ca ministru al Rusiei Sovietice la Sofia a d-lui Razdnikov, fost până acum ministru al Rusiei la Copenhaga. Războiul de tranşee nu mai are valoare WASHINGTON 29. (Rador). — înalţii ofiţeri ai armatei Statelor Unite, în frunte cu generalul Mac Arthur, şeful marelui stat major, s’au declarat de acord cu opinia oficială a autorităţilor militare, că războiul de tranşee nu mai are nici o valoare. Genealul Mac Arthur a declarat că de ani de zile statul major subliniază necesitatea antrenamentului trupelor pentru războiul deschis, cu, o mobilitate maximă a forţelor terestre şi cu desvoltări mecanice şi aeriene, care să facă posibilă o acţiune rapidă în luptele viitoare. ----— — -» America şi conferinţa navală NEW-YORK 29 (Rador) — Se anunţă din Hyde Park, că d. Norman Davis a primit din partea preşedintelui Roosevelt, instrucţiuni să se înapoieze la Londra în Septembrie, spre a relua conversaţiile preliminare cu Marea Britanie şi Japonia, relative la conferinţa navală. -» U NI VRIASA PLECE LA KARLSBAD CITESTE BROSURA „INDISAIHLE SI CONTRA ’NDIDI CATIILE CUREI DE KARLSBAD“ ! Editura „Adeverul“ Dr. GRIGORE GRAURB_____________ Uzinele Române Bucureşti, SOS. VITAN No. 240 —240 — Telefon 348.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS: CUTII, BIDOANE şi PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA ŢEVI DE PLUMB si presiune ALICE DE VÂNAT toate mărimile anume? Că „mai mulţi oameni de geniu au avut o ereditate încărcată”,aceasta nu dovedeşte mai nimic. O minoritate de spirite creatoare se recrutează dintre degeneraţi. Atât şi nimic mai mult. Sunt oare oamenii de geniu, echilibraţi, aşa de rari cum îi socoteşte d. prof. Gh. Marinescu? Ne permitem să nu fim de aceiaşi părere cu d-sa într’adevăr, limitele dintre sănătate şi boală, dintre echilibru şi dezechilibru mintal, în speţă, sunt greu de fixat. Taine spunea undeva că omul la drept vorbind, e un nebun, că starea de sănătate mintală nu există. Dar Taine nu face autoritate. E un pesimist, cu rădăcini romantice şi deci neştinţifice, care consideră pe om ca o gorilă lubrică şi feroce, e un mizantrop întunecat, cu înclinări primejdioase către generalizare şi teorie neverificată. Să-l părăsim deci şi să ne întrebăm ce justifică afirmaţia d-lui prof Marinescu, după care geniile echilibrate sunt în minoritate? Faptul că elemente de dezechilibru se observă pe o scară întinsă la majoritatea spiritelor creatoare? Fenomenul e numai de suprafaţă şi nu descumpăneşte echilibrul. Să admitem ca adevărată, ca axiomatică constatarea că sănătatea şi echilibrul mintal nu există în stare ideală. Dar există în relativ, dacă nu în absolut. Iată, chiar printre geniile echilibrate, citate de învăţatul român, Descartes însuşi a suferit de o anumită anxietate, care nu a distrus insă echilibrul personalităţii sale. Dacă am proceda statistic, cu circumspecţia comandată de natura cercetării, silindu-ne să eliminăm arbitrariul in erijarea unui tablou de gingăşia acestuia, care ar îmbrăţişa spiritele mari ale universului, am ajunge la incheierea că din antichitate până astăzi, geniul s’a ivit mai ales în condiţii pozitive, de echilibru mintal, in compoziţia geniului, sâmburele dezagregării e întâmplător, nu e necesar. Aşadar nu e constitutiv, ci numai accidental! Dacă ar fi invers, cum pare a crede d. prof. Gh. Marinescu, tabla de valori a spiritului ar deveni obiect clinic. De aceea nu subscriem la convingerea d-sale, că Eminescu ar fi fost „predestinat la geniu ca şi la suferinţă prin ereditate”. Desigur, a fost predestinat la suferinţă şi la moarte prin ereditate. Nu încape îndoială în această privinţă, deşi nu stăpânim elementele chestiunii. Dar că a fost predestinat la geniu prin ereditate, e o propoziţiune greu acceptabilă, care se raliază la teoriile decăzute ale lui Lombroso. înclinăm a crede că propoziţiunea întrece intenţiile d-lui prof. Gh. Marinescu, şi că nu traduce legătura exactă dintre geniu şi nebunie. Cât despre natura geniului, departe de a o socoti patologică, suntem încredinţaţi că este condiţionată de sinteza armonioasă, a facultăţilor morale. La rândul ei, aceasta din urmă implică mai adesea o stare de sănătate relativă. Geniul e condiţionat de un concurs psihic şi fizic, de un acord care conduce la realizare, încheiem deocamdată aci observaţiile noastre, prilejuite de preţioasa contribuţie a d-lui prof. dr. Gh. Marinescu, care aduce lumini noi în cunoaşterea vieţii lui Eminescu. E de la sine Înţeles că îmbrăţişăm cu totul dorinţa d-sale de a vedea Înfăptuit un muzeu Eminescu, a cărui iniţiativă a fost luată de d. P. Irimescu, şi unde s’ar afla toate relicvele geniului poet. E un punct de onoare ce se cere înfăptuit mai ales după ceremonia dela Constanţa, care reprezintă un pas nou în cinstirea celui mai glorios artist al ţării noastre. In al doilea rând, aşteptăm cu acelaş interes contribuţiile noi pe care ilustrul profesor şi om de ştiinţă, la sfârşitul studiului, le făgădueşte. Competenţa şi autoritatea d-sale sunt o garanţie că vor corespunde dorinţii şi aşteptării unanime. Şerban Cioculescu P. S. Merită a fi cât mai răspândit adevărul asupra împrejurărilor in cari s’a stins Eminescu:„In Mai 1889 a fost lovit din greșală de un bolnav cu o petricică legată cu o ață cu care se juca. Rana era superficială cu o lungime de 2 cm. Umblând cu mâinile murdare pe la rână, a făcut un erizipel, care s’a generalizat până la abdomen. Bine îngrijit erizipelul s’a vindecat şi Eminescu părea ameliorat somatopsihic, când în ziua de 15 iunie 1889, Eminescu aşezându-se pe pat, peste câteva minute cade într’o sin- I copă şi moare imediat“. Pagina 2-a ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Litere, Ştiinţă, Artă -mim##*?*Un umorist in ţara sfântă Amicul meu I. Ludo s’a născut pe ■ lumea aceasta cu darul scump şi rar să zămislească perlele humoru■ lui. I-a dat Dumnezeu puterea să observe, să prindă şi să scoată scântei din silexul năravurilor, al prostiei, al suficienţei şi al egoismului descendenţilor lui Adam. In familia scriitorilor, ramura Rabelais — Moliére — Swift — Salom Alechem este fără îndoială ramura regală. Urmăresc pe Ludo de multă vreme. De câteva ori, am spus şi ajutora surprizele şi desfătarea pe cari mi le-au produs paginile lui de ager spectator al comediei omeneşti. In timpul din urmă, Ludo ne aduce probe noui de vigoare literară şi de nescăzută vervă umoristică. Nu vorbesc de revista lui Adam, unde, duhul, sprintenia şi polemica sunt abondente ca mana de odinioară, ci vorbesc de ultimele lui cărţi date în vileag (fiindcă are şi unele, închise în sertar). Plătindu-şi o înaltă datorie de intelectual şi de evreu, Ludo a făcut o călătorie in Palestina. Azi, ca şi altă dată — dar azi poate mai multe decât altădată — una din primele obligaţii pentru cel ce trăeşte din idei, din învăţătură şi din cărţi (ca să trec peste sacrul capitol al pelerinajelor) este să întreprindă o călătorie de informaţii in străvechiul Pământ al Făgăduinţei. Suntem totdeauna curioşi să citim gândurile, zbuciumul sentimentelor, şi destăinuirile emoţionate ale unui suflet cunoscut nouă şi preţuit din faţa acestui pământ sacru pe care se reazimă cerurile Sfintei Scripturi şi amfiteatrele ruinate a trei mii de ani de istorie. Dar cu Ludo este o situaţie spe- cială. Cucernicia, concepţia filosofică, arta grandilocventă se găsesc la largul lor, în faţa măreţului spectacol străvechi şi actual, al Ţarei Veche-Nouă. Nu ne vom mira de loc să ne simţim înfioraţi de pietate, citind proza unui pelerin poet şi vom găsi bine venite şi confortabile paginile unui filosof al istoriei omenirii. Dar ce va face Ludo, în faţa augustului profil al Ierusalimului ? Cum se va simţi Charlie Chaplin in faţa Zidului Plângerilor?... Dacă este totdeauna emoţionantă întâlnirea intre Închinător şi altarul plin de slava Dumnezeului adorat, este preţioasă confruntarea Nebunului Regelui Lear cu tragedia stăpânului prăbuşit. Iată exclamarea închinătorilor, la porţile Ierusalimului, în sfârşit ajuns: „Bucuratu-m’am când mi-au zis: Să mergem la templul Domnului! Şi picioarele noastre stau acum la porţile tale, Ierusalime!... Ierusalime, tu cea din nou clădită, ca o certate vârtos închegată intru sine... propăşirea să domnească inlâuntrul zidurilor tale! liniştea în palatele tale! Pentru fraţii mei şi pentru prietenii mei, dorescu-ţi ţie pace! Pentru locaşul Domnului, Dumnezeului nostru, mă voi sârgui spre fericirea, ta! (Psalmul 122). Ascultaţi acum pe Charlie Chaplin şi înţelegeţi că râsul şi zburdălnicia pot să fie mai zguduitoare decât supremele cântări din sărbătoarea de Iom Kippur: „... Vra să zică tu eşti Ierusalimul — faimosul! — de unde ni se trag toate ponoasele... Aproape să nici nu te recunosc... Ei, bravo! Şa ştii că-mi pare bine că te văd sănătos... Măcar că, drept să-ţi spun, nu prea mă simt aici in apele mele... Mă uit primprejur... Slavă Domnului! Aer, soare, lumină... Mult cer şi multă lumină... Şi totuşi mă înnec! Nu ştiu ce mă ţine iute, aici intre umeri... că-mi vine să mor... să mă întind in pietriş... să mă afund în noapte... în veacuri...“' * E un pasaj înnalt documentar. Paginile 161—163 din cartea lui Ludo sunt caracteristice şi preţioasei până la vrednicia de a fi transcrise pe marmoră.' Nu v’am înştiinţat de la început despre care carte e vorba... E vorba de cartea Cu maşina pe urmele profeţilor, adică titlul a! ■ doilea, fiindcă primul titlu Însemnează o petulanţă, inadmisibilă, fie pentru creştinul pios, fie pentru evreul pios. Evident, nu se potrivesc cu mine unele din glumele şi unele din paginile, deapururi pline de talent ale amicului Ludo. Dar cartea, luată in totalitatea ei, ar trebui să fie citită de toată lumea. Ludo, sclav structurei sale de umorist indelebil, poate că şarjează şi împovărează prea greu pe Samy din Găieşti şi pe alţii mulţi, din galeriile lui Dumnezeu şi ale lui Israel. Nu uit, însă, că Ludo se censurează şi se ocărăşte mai întâi pe el însuşi. Acest subtil detectiv al laturilor noastre ridicule este mai întâi un detectiv pentru sine însuşi. Ludo se pedepseşte însuşi, deşi uneori, poate, că,are indulgenţa lui Sancho Pansa, administrându şi, între copaci, pedeapsa poruncită de Don Quichotte... Cartea lui Ludo informează şi instrueşte mai mult decât o duzină de cărţi solemne şi ştiinţifice. Şi prietenii sionismului şi duşmanii sionismului — vorbesc de duşmanii cinstiţi şi respectabili — ar câştiga mult dacă ar citi-o cu luare aminte. Dar Ludo — cu ochii lui de furnică şi cu agerele lui mandibule, riGALA GALACTICINdicate în faţa operei lui Dumnezeu— nu prea înţelege această operă şi în deosebi căile Providenţei. Citiţi paginile 209 şi 210 din cartea lui. Amicul meu a văzut la faţa locului, un fel de echivalent al miracolului contemplat de Ezechiel, în capitolul 37. Totuşi Ludo nu-şi crede ochilor... Adevărat să fie? Dincolo de această minune tangibilă, să fie oare tangibilă şi mâna pe care au simţit-o, atât de des — când ca mâna mamei când ca mâna asprului stăpân — părinţii noştri Abraham, Isac şi Ia-Cob? Aici stăm ca la un hotar, unde vin şi se hotărnicesc toate împărăţiile — istoriei, filosofiei şi credinţei in viul Dumnezeu... Ludo a fost in Eretz-Israel, a privit şi a notat cum iese, din anticul pământ, o lume nouă, a făcut o mie de observaţii isteţe, dar" n’a puttut săidentifice pe Minunatul Arhitect care a dat aceste noi planuri şi porimcît "Amice Ludo, trebue să faci a doua călătorie, de complectare. Vei face-o cu mine. GALA GALACTION Baza literară ’A apărut „Raza Literară“, cu următorul cuprins: Comemorarea lui Emil Gârleanu de R. L.; Cumpăna de Mihail Dragomirescu; Gomna din Brădet de Ştefan Cristofor; Clipociri nocturne, de Traian Mihăilescu; Hapuri de Balinto Marlini; Desamăgire de P. Ecovescu; Rămas bun de Nicola Mihalov; Visul din urmă de N. Theodorova şi Sorin B. Rareş; De ce m’aş mai minţi, de N. Gherculescu; Sub legea tunului, de A. Vlăhuţă; Sodoma şi Gomora de Virgil Treboniu; Pace de G. Marinescu-Fulga; Celebrul pictor maghiar, poveste autentică, de Emil Gabulescu; Cretini palizi, de Victor Eftimiu; Destin de poet, de Ottilia Florescu; Amintiri din copilărie de Eftimie Plăvan; I-a trecut de junchie şi a murit de scripteală de Jean Cristescu-Cepari; Poeme(Vin copiii) de Pavel Al. Macedonski; Actualităţi de Virgil Treboniu; Efraim, dramă în 4 acte de Jean Claudiu. Independenţa economică A apărut No. 7—8, din exceenta revistă de specialitate „Independenţa economică“, cu un cuprins extrem de bogat, interesant şi de actualitate. Printre altele, semnalăm următoarele : Ocrotirea ţărănimii de N. Ghiulea; Cooperaţia şi problemele actuale ale economiei noastre naţionale de Gr. Mladenatz; Economia dirijată şi politică socială de N. N. Mateescu; Din problemele economiei noastre naţionale de L. Popa-Bănăţanu; Organizarea producţiei agricole ţărăneşti; Regimul agrar in Italia fascistă, etc. Satul A apărut revista „Satul“ pe Iulie- August. Număr special închinat muncitorimii şi problemelor muncitoreşti, cu colaborarea personalităţilor noastre politice, religioase şi industriale. Notăm din acest număr festiv, apărut inadmirabile condiţiuni tehnice, cu un cuprins bogat şi variat, articolele semnate de patriarhul Miron Cristea, prof. N. Iorga, arhimandritul I. Scriban, prof. C. Rădulescu-Motru, prof. I. I. Teodorescu, ing. N. Arcadian, ing. Al. C. Vissarion, dr. S. Irimescu, ing. M. P. Florescu, av. dr. Ștefan I. Macri, ing. D. M. Teodoru, T. C. Ionescu- Paşcani, dr. A. Manoil, dr. Ugrec, Gh. I. Savin, Tr. Ionescu-Harou, I. Agârbiceanu, I. C. Vissarion, I. Gr. Oprişan, C. Mărculescu, Craiovean N. Vichentie, ing. I. Şlepuhin-Voinova, Marin Radu Voinea, ing. Aurel Nicolae, I. N. Paralescu-Racoty şi A. Gh. Delafântânele, Ştefan Ivanovici-Terenţiu, prof. C. Velicu, Emil Verdeanu, Nicolae Nedelcu, Ion Ţurcanu, etc. Jignitza Teatrul Jigniţa obţine un frumos succes cu noua revistă „Radio-Bucureşti” şi „Iankele” cu comicul vienez Leo Strassberg, regisorul teatrului „An der Wien“. Iar tânăra subretă Seidy Gluck este de nenumărate ori rechemată la rampă. Conducerea muzicală o deţine maestrul Boris Segan. ■ alias ■ „Cărăbuşul“ prezintă un afiş de succes: revista „La mai mare” de i-nii N. Kiriţescu, P. Andreescu şi I. Botescu. Succesul cel mare e, ca întodeauna, al d-lui Tănase, irezistibil , cupletele sale: „La mai mare”!, întrebi!” şi „Iartă-i Doamne”. Deasemenea au creaţiuni aplaudate d-ra Lizica Petrescu in tabloul de nare fast al „Rozelor”, d-ra Miateriade în „Concurenţa”, d-nii G-iugaru Sandi-Huşi şi Milică Milan in „Lăutarii”, d-ra Maud Maryn „Pasărea de noapte”, d. Aurel Munteanu in „Lili-Lulu-Lolo-Lala", Ilrele Lisette Verea şi Lulu Savu in ,Uhu”, Lia Bogdan în „îmi place ”, etc.Spectacolul se desfăşoară în con-idiţiuni excepţionale de montare şi ab vraja unor melodii admirabile, trăine şi originale. De remarcat, de asemenea, realiările coreografice, care depăşesc tot ce s’a desfăşurat până azi pe scena Cărăbuşului, precum şi evoluţiile ormidabilului cuplu parizian Michyl şi Pacaud. Teatrul Nou Pe scena Teatrului Nou se reprezintă în fiecare seară spectacolul de irtă .(Rojinkes mit Mandlen“ de I. Iternberg şi Altman. Interpretarea în frunte cu Lydia Botozkaia, Jenny Smilovici, Gina Klataia, Ladislau Groff, Sadigursky, Smilovici, Berenstein, dau coloritul necesar acestui spectacol. Muzica d-lor Elly Roman şi Max Iaim şi plastica d-lui A. H. Maxyduc ritm şi armonie acestui spectacol, unde arta regisorului pune echilibru între cuvânt, lumină, medie şi culoare. Programul Teatrului Naţional D. Paul I. Prodan, directorul Teatrului Naţional, a hotărât ordinea primelor spectacole ale Teatrului Naţional. In seara de 15 Septembrie se va inaugura stagiunea cuNeamul Şoimăreştilor” de d-nii Mihail Sadoveanu şi Mihail Sorbul. In seara de Luni, 17 Septembrie, se va reprezenta pentru prima oară „Tinereţea unei regine” de Sil Vara, intr’o montare fastuoasă in regia d-lui Soare Z. Soare. Vor juca in această piesă d-nele Puia Ionescu, Marietta Sadova, Lylli Popovici, Nataşa Alexandra, Nora Peiov, d-nii N. Băltăţeanu, R. Bulfinski, G. Calboreanu, C. Stănescu, Victor Antonescu, A. Athanasescu, A. Pop Marţian, I. Finteşteanu, etc. In seara de Luni, 24 Septembrie, se va reprezenta in regia d-lui Ion Gahighian, „Moşnenii” de Sandu Teleajen. In cursul lunei Decembrie se va reprezenta „Ordinea in casă” de Pinero, in regia d-lui V. Enescu. Se mai repetă „Făcliile” de Henry Bataille, iar pentru matineurile clasice „Nebuniile dragostei” de Regnard şi „Vicleniile lui Scapin” de Moliere.“ ........................ - - ......... Revista clasică „Revista clasică“, condusă de N. I. Herescu, apare într’un volum elefant şi voluminos. Bogăţia şi varietatea materialului arată că chiar in aceste vremuri puţin prielnice Pentru clasicism, se găseşte totuş o mână de oameni, cari se consacră idealismului greco-latin. Semnalăm: I. Valaori: Teatrul vechiu şi teatrul modern; D. N. Burileanu: Nostalgia şi exilul la greci; Hezar papacostea: Sofiştii în antichitatea greacă; D. M. Pippidi:Note sur une epigraphe funéraire de Dapri; I. Coman: Essai sur le „Durrore profanarum religionum“ de P. Maternus; N. I. Herescu: Une théme traditionnele de la poésie latine, le naufrage; H. Mihăescu : Nachträge zu Rufi Ephesii de Podagra; Val. Al. Georgescu: Les rapports de la Philologie classique et du droit romain; Maria Himu: Portretul in Tucidide; D. M. Pippidi: Daimones esthioi; Cezar Papacostea: Platon, Gorgias, capitole referitoare la sofişti; I. Naum: Juvenal, VII; Gh. Nencescu: Martial, III, 43; N. Marinescu: Thirteu, VIII; I. Micu: Cynthiei. Cărţi-reviste I. Peltz anunţă romanul „Foc la Hanul cu tei”, în care continuă viaţa Ghettoului şi a personajelor din „Calea Văcăreşti”. * D. Camil Petrescu anunţă „Atom” Deocamdată subiectul acestei cărţi e înfăşurat in discreţie. * D. Liviu Rebreanu va da la iveală „Romanul romanelor“, in care scriitorul face confesii din viaţa lui literară. Muşatescu, Sică şi Maican In fiecare seară la orele 9 luni, compania Maican reprezintă la grădina Marconi din calea Griviţei 94, „Valsul Dimineţii“, comedie în trei acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu după Grenet Dancourt. Ansamblul are în frunte pe d. Misu Fotino, d-nele Nora Piacentini Renée Annie, Maria Vauvrina, Fiii Harand, Vally Niculescu, d-nii Grigore Vasiliu, M. Iordǎnescu Bruno, Gardescu, Chamnel, Romeo Lazarescu, G. Rázvan, Teodorescu, Marga Hagiescu, Cecilia Brunetti și Coco Demetrescu. Pentru a înlesni tuturor bucureştenilor participarea la acest mare succes, direcţiunea Grădinii Marconi a fixat cele mai populare preţuri de spectacol din Capitală. Bursa A apărut „Bursa”, revistă săptămânală economică şi financiară, cu următorul sumar: Stabilitatea monetară şi greutăţii exportului; Ratificarea convenţiunilor şi acordurilor cu creditorii streini; Un pic de adevăr...; Structuri exportului românesc în Iunie 1934 Un proiect de lege de modificări fundamentală in regimul alcoolului Săptămâna; Concordatul Soc. Technica Română; Mihail Enescu (portret); Industria metalurgică din ţară; Piaţa metalurgică; Piaţa Pielăriei; Sindicatul fabricanţilor de pielărie; Piaţa textilelor; Informaţiuni; Raportul intermediar a d-lui Roger Auboin; Propăşirea unui oraş maritim; Constanţa; Basarabia in producția de spirt a României. Cronica financiară: Afacer «ofvrd otr» of n Răspuns la imitarea cititorilor P. Popescu (72) 38... Rd8—d7. 39. Rc2—b3. S. Frumușanu (90) 38... Nc8—e6. 39. NdXe6 dacă Cf8Xe6! 40. d4—d5. Alexandru (29) 41... Ta4Xc4. 42. g3—g4. P. Murariu (81) 29.. . b6—b5. 30. c4Xb5. N. Sirkus'(96) 36.. . De5—h2+. 37. Rfl, DXh3-f-, 38. Dd5—g2 dacă DXg2. 39. RXg2. V. M. :(130 ) 35... Td8Xd3. 36. TdlXd3 (și nu la d6, greșală de tipar). Ed. Rosenfeld. (144) 8... Rex—d6. 9. Ce5—c4-f— Rd6—c6. 10. Nf7—d5+ Rc6—b5. 11. a7—a4-f- Rb5—b4. 12. c2—c3+ și mai! Chiriceanu (194) 20.. . b7—b5. 21. h2—h3. PARTIDA FRANCEZA Jucată la concursul amical București—Şahclub (Rusciuk), August 1934. Alb: prof. Manase Edelman, Negru: dr. Sipcovetcky. 1. e4, e6. 2. f4, d5. 3. e5, c5. 4. Cf3, Cc6. 5. Nb5, a6; 6. NXe6-f, bXc6. 7. 0—0, a5. 8. a4, Na6. 9. Tel, Db6 10. d3, Ch6. 11. b3. Ne7. 12. c4, Tbö’ 13. Cbd2, Cf5, 14. Tbl, d4. 15. Ce4 Ch4. 16. CXh4. NXh4. 17. Cd6 + Rd7. 18. g3, Ne7. 19. CXÍ7, Th—fs’ 20. D—h5, h6. 21. Nd2, Tf—g8. 22 Dg6, Tb—f8. 23. Í5, eXf5. 24. DXf5+ Rc7. 25. De6, Te8; 26. Cd6, NXd6 ii I ■ I *j>i. V* vuuvo/cje*-, v/ava acv 3b7 sau b8 urmează DXeB. TXe8. rxe8 și pionul d6 se transformă in Regină. . ' ' CONCURSUL DE ȘAH al ziarului: „ADEVERUL» RON No. 172 -Mutarea redacţiei: . 'T'hri • •••••••» Răspunsul cititorului: n " * ‘ ' - : V " ' • • • • • • • 4 • ’ v. Numele . .*' : i 'i --V-5 r 1 ' "" Vf -' * ■ Adresa * •# 1 No. de ordine « •-? Se va trimite şi cuponul de mai sus, la fiecare mutare a cetitorului, indicându-se numele şi numărul de ordine, dar mai ales numărul mutării la domiciliu. RUBRICII ŞAHULUI MARELE CONCURS DE ŞAH PRIN CORESPONDENŢĂ INFORMATION! Ziarele au relatat incidentul petrecut intre un civil şi un ofiţer într’un vagon de clasa I-a aflat în gara Tg. Ocna, cu care prilej căpitanul Lascu din Timişoara, în urma unui schimb de cuvinte, a pălmuit pe d. Sim. Răduiescu din Bucureşti Dintr’o regretabilă eroare în loc de numele d-lui Simion Rădulescu , apărut numele d-lui profesor universitar Rădulescu-Motru. Cauza se datorește unei confuzii, deoarece gara Tg. Ocna a comunicat ziariștilor că civilul care a avut conflict cu căpitanul Lascu ar fi d. profesor universitar Rădulescu-Motru. In continuarea acţiunei pentru valorificarea fructelor basarabene d. A. Văleanu, prefectul judeţului Tighina, a hotărât ca la expoziţia ce se va deschide în această localitate în ziua de 10 Septembrie, proprietarii de livezi vor avea standurile gratuit pentru a se putea expune toate varietăţile de mere pere şi truguri din masa de livezi ce ocupă in prezent o suprafaţă de 15.000 hectare in judeţ şi a căror plantaţie datează din secolul XVI-lea. „CONTENCIOSUL”, birou de informaţiuni juridice şi administrative se ocupă cu rezolvarea chestiunilor de orice natură înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti sau autoritaţilor publice din Capitală. Sunt scutiţi de cheltuelile deplasării cei din provincie cărora „CONTENCIOSUL” le înlesneşte prin corespondenţă aranjarea intereselor şi îndeplinirea oricăror formalităţi lămurindu-i şi cu consultaţiuni la orice materie juridică. „CONTENCIOSUL” funcţionează permanent sub conducerea d-lui avocat M. GRAUR în palatul ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, Bucureşti. Congresul „Astfel” va avea loc, anul acesta, la Tg.. Mureş, de la, 8 până la 10 Septembrie, subpreşedinţia d-lui prof. ,dr.. Iulu Moldovan, actualulconducător alacestei asociaţii culturale. Congresul va acorda o atenţie particulară ■organizării şcoalelor ţărăneşti. „Astra” are in această privinţă un plan precis, care -— ni se spune — este deosebit de interesant. . • • • • ;• I . .';•■.• •mmm Şi călătorii din prim ° vincie îşi pot procura bl- Seîe de cala ferată pentru străinătate, la preţuri oficiale, adresându-se la1 BIROUL DE VOIAJ „ADEVĂRUL” şi lDIMINEATA”Str. Const. Irailie 7—11 București Telefon 4.10.94 D. V. P. Sassu,. ministrul agriculturii şi domeniilor, studiază chestiunea pentru încurajarea pădurilor la șes,și in special la stepă fără a fi supusă prescripțiunilor regimului silvic. —■ • -■ * ■ D. .general Ukiâ, comandahtul corpului N ’arfhatk. «âfe â? ÎWMttoft- Cediu, se vă 'prezfehite-astăzi, dimineaţă la comand&reeat.fry" r D. dr. I. Cristinescu, ministrul sănătăţii, a lucrat", cu d-nii "dr. "Titu Gane, secretar general al ministerului sănătăţii’si d. dr D. Puşcariu directorul general, la întocmirea unui regulament in ceea ce priveşte organizarea şi' coordonarea întregului personal medical, dela toate' instituţiunile statului,' acestea' în vederea aplicării modificărilor cerute de noua’ lege sanitară.' ’'. GREVA DE LA 4 SEPTEMBRIE DIN AMERICA, AMENINŢĂ Ea va lua proporţii neobişnuite NEW-YORK, 29. (Rador). _— Lucrătorii exist industria îmbrăcămintei, în număr de 200.000, ameninţă să se adauge celor 800.900 lucrători din industria textilă cari au hotîrît să declare greva generală la 4 Septembrie. Ei vor să protesteze ars felul acesta contra refuzului patronilor de a accepta măsurile ordonate de președintele Roosevelt, prin care se prevede reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 30 de ore, fără scăderea salariilor. , NEW-YORK, 29 (Rador). — Greva emunctorilor din industria textilă pare acum inevitabilă, în urma hotărârii luată ,de,, organizaţia patrosfiţiă, de a nu sta, de vorba cu frunîaşii sindicatelor, cari au ordonat preva. ’ ' t Gorman, preşedintele comitetului de grevă al. federaţiei munciorilor din industria textilă, este gata să îmoată imediat ordinele oficiale de încetare a lucrului. I- - Rebeliune într’o casă de corecţie paris, 29. (fifadgr).— Din Lorient se anunţă'că, poliţia a..reuşit să aresteze, pe cei trei tineri fugiţi dintr‘o casă de corecţie, dela' Belle He en Mer. ' '... Mişcarea pusă la: cale. [de cei azvestați, printre pensionarii casei, 'de corecție de măi sus,-' a fost• complect potolită. o r,-y-y v •_ ______■ ' . : otst.’*« ir DEVALORIZAREA FRANCULUI AR ÎNSEMNA DEZASTRUL MORAL 5! MATERIAL Nestabilitatea monetei engleze prelungeşte criza schimbului PARIS, 29. (Rador). — blocul ţarilor credincioase etaSpăbiuî aiti* giriipate în jjirul ei, ar rezulta dîr» această dezerțiune periculoase ,prăbuşiri, morale, materiale şi sociale. Francwî , ■ dewaSorîzaL ar deveni tributarul lirei sterline, ea însăşi tributară dolarului. „Este un paradox să se vorbească de devalorizare, cu un incasso aur de SIS miliarde. De altfel — îsr tcSa eie „E »iţei si or“, — acest aur nu reprezintă numai deja raz şi atra pGU- lui, ci şi dejbizâiele dinţate noia de străînătate“« '■ . Anunţând ca d. herman Martin va supune mâini consiliului de miniştri pro iectw.1 de buget pentru a fiul viitor, „Excelsior“ face următoarele consideraţiuni: „Deflaţia bugetară esti singura cale spre mântuire. Se vorbeşte de devalorizarea monetei: este o glumă proastă. „Nu stabilitatea francului şi a monedelor râmase la etalonul aur, ci nestabilitatea devizelor anglot-saxone prelungeşte , agravează criza schimbirilor internaţionale. Dacă Franţa ar dezerta din