Adevěrul, octombrie 1934 (Anul 48, nr. 15552-15584)

1934-10-01 / nr. 15552

Pagina 2-a t-o ca apărător al unei cauze, lu­ând atitudine : în »^conteia- '•.iinpîi erori, în ( contrai unui abu­z/ rM contra unei b­ătăeiri, în, V­onfta unei injustiții A s ’ fii M In felul, acesta,A dac&^erftrti motive de ordin cu totul personal, am luat astăzi deciziunea să schimb raportul dintre aceste două domenii de activitate de ca­re mă ştiu deopotrivă legat şi să dau, de acum înainte,’prioritătej celeia pe care până a®i o sem pe planul al doilea, — lucrul' n’are deci nimic surprinzător. El e cu atât mai natural In 'si­ne, și pentru mine cu atât mai plăcut, cu cât ziarul care-mi o­­feră astăzi preţioasa-i ospitalita­te, e unul din organele cu care am avut cele mai vechi şi strânse le­gături şi în redacţia căruia n’am decât prieteni vechi şi încercaţi. Singura mea mâhnire e numai că fac acest lucru în Împrejurări aşa de grele şi de triste ca cele de azi, într’o atmosferă,tulbure şi apăsătoare cum n’am cunoscut alta, sub un regim care a făcut din cenzură norma de drept co­mun, iar din libertatea de gân­dire o piesă de muzeu. Şi acum un sfert de secol în urmă, generaţia mea se plângea de insuficienţa libertăţilor publice şi de modul i­­pocrit cum ele erau păzite. Când îmi Întorc însă privirea’ndărăt,— regimul de atunci îmi apare, în perspectiva trecutului,­­ ca un­ re­gim fericit dintr’o epocă de aur. * ' Dar am şi oarecari scrupule. Revenind aşa de târziu, într’un mediu pe care timpul l’a trans-, format din atâtea puncte de ve­dere şi de care am fost până a­­cum ca şi despărţit, — î­­ţeleg bi­ne că risc să mă găsesc prea ade­sea in situaţia unui intrus. Iată, în adevăr, , câteva din principalele mele defecte. (De­fecte azi, mici calităţi odinioară. Lucrurile acestea sunt aşa de re­lative!) Eu vin cu ele de departe, din alte timpuri şi dintr’o­ altă lume. Şi dacă unele din ele mă preocupă şi mă neliniştesc încă astăzi, cele mai multe, au intrat în fiinţa mea, fac parte din mine însumi, pentru totdeauna. Aşa de pildă, eu nu numai că cred şi acum în importanţa for­mei şi în necesitatea ei, dar mai cred în ceva care s’ar putea nu­,­mi funcţiunea ei morală. Căci eu, consider forma care impodor­beşte gândirea, ca un semn de cuviinţă şi de omenie. . '­­ . De aceea nu apreciez violenţa! nu gust vulgaritatea şi, pe cât pot, cultiv moderaţiunea şi tole­ranţa. . .­ ■ Mânuind de atâta vreme cu­­’v&nffculstcas'jjs uh'hnsikrument de comunicaţie spirituala şi ca ele­­.'Menti esenţiaî ai creaţiunei inte­­am . ajuns­­ să-l, ştiu nu .miănai, cert ,.f­ace puterea, presti­giul şi farmecul dar şi în ce stă slăbiciunea lui, care sunt perico­lele grave la care poate duce reaua şi abuziva lui întrebuinţare. De aceea, puterea cuvântului mă în­spăimântă adesea. De aceea, cele m­ai de multe ori, tremur pentru propriul meu cuvânt, căruia nu-i pot imprima decât sinceritatea, dar pe­ care nu-l pot întotdeauna feri de eroare. După cum de asemeni mă tem de îndoiala și de neîncrederea cu care el poate fi întâmpinat, chiar atunci când am destule motive să cred că eroarea e în afară de cauză. Apoi,­eu sunt mereu subiectiv, prea subiectiv, oribil de subiec­tiv,—chiar în lucrurile unde nota aceasta nu poate conveni. Chiar când­­pledez, sunt personal şi subiectiv. Concluziile mele sunt pline de reflecţii şi de impresii în care mă descopăr. Pledând, în­tru direct în cauza pe care o apăr, ca şi cum aşi pleda procesul meu propriu, procesul convingerilor mele, al nemulţumirilor mele, al revoltelor mele, — procesul meu cu justiţia, umană. . ■ Defectul acesta e poate mai pu­ţin grav, şi întrucâtva mai accep­tabil. In lucrarea sa­ cu totul re­centă „Journal”, care nu cu­prinde alta decât o serie de arti­cole de ziar, Francois Mauriac, spune: „Eu concep jurnalismul­ ca un fel de jurnal pe jumătate intim, ca o transpunere pentru uzul marelui public, a emoţiilor şi a gândirilor pe care actuali­tatea le provoacă in sufletul no­stru”. Dar îmi pare că şi Mau­riac, e puţin cam în urmă, cu po­litica Scrisului. Apoi, eu am un mod de a vorbi, adică de a scrie, prea familiar. Justificarea mea îmi pare destul de logică. Ori cine scrie, are în vedere pe cetitorii săi, adică pe cei care-1 gustă, care-1 apreciază, care-1 Înţeleg, cu care se simte legat de o comunitate spirituală şi care-1 fac să vadă in fiecare lector un prieten. Dar logica vine pe urmă. Cine scrie aşa, face a­­cest lucru pentru motive legate de structura sa psihică şi nici de cum , pentru consideraţiuni ieşite din voinţa şi din logica sa. Aşi putea continua. Mai e oare nevoie? • Ceaveţi impresia că vă vorbeşte un pin căzut din lună? Eug. Herovanu Un mare incendiu la Bacău Cinci imobile dist ruse.-Un accident * • . .. i. -. . r. ► i BACAU, 28. — Astă noapte la ora 2 a isbucnit un mare incendiu în­ str. Leca la casele d-lui avocat Weiden­feld locuite de d-nii Iancu Herșco­­vici și David Reisel.­ • Focul s’a întins cu repeziciune supra atelierului de tâmplărie Tancu Moise din str. Leca­ 202 şi asupra cra­selor cu No. 212 proprietatea d-lui Benedict Reicher. O NENOROCIRE a Pompierii sosiţi imediat la faţa lo­cului au luat măsuri pentru stinge­rea­ focului. D. căpitan Ioan Rădulescu, care conducea lucrările de localizare a suferit un accident. Ţeava unui fur­tun­­ a căzut în cap. Transportat la spital d. Bărbulescu a primit îngri­jirile necesare din partea d-lui lt. ter.­ Sim­ion. După aceia d. căpitan Bărbulescu, deşi grav rănit, s’a in­ters hr .locul--sinistrului, continuând operaţiunile de localizare. In total au fost distruse cinci i­­­mobile. Pagubele se ridică la câteva sute mii lei. Toţi sinistraţii erau asi­guraţi. In interesul­­ cercetărilor au fost reţinuţi la poliţie patru locuitori. Procesul băncii „Elino-Română“ din Brăila Conducătorii instituţiei năruite, condamnaţi de tribunal, vin in faţa Curţii de apel din Galaţi GALAŢI. 28.­­Consecinţele pră­buşirii Băncii Ellino-Română nu s’au lichidat nici astăzi încă, deşi­ s’au scurs de la năruirea ei 7 ani. Conducătorii întreprinderii poartă pe umeri povara câtorva ani de în­chisoare şi a mai multor milioane lei despăgubiri civile, ce au de plătit. Pedepsele acestea le-au fost date de tribunalul brăilean, după lungi tergiversări a procesului ce li s’a in­tentat. Dar condamnaţii invocân­­du-şi nevinovăţia, au venit înaintea Curţii de apel din Galaţi. Până acum au trecut şapte ter­mene la această instanţă. După cât se pare, acuzaţii sunt în preziua unei hotărîri definitive. Se dă ca sigur că la termenul viitor ce li-a fost acordat deunăzi se vor ju­deca, irevocabil, în fond. Miercuri, afacerea a venit iarăşi pe rolul secţiei II-a a Curţii. Com­pletul de judecată era format din d-nii: consilier I. Macri, preşedinte; asesori; consilierii V. Stamate şi N. Brăescu. Fotoliul­ ministerului public era ocupat de d. procuror de secţie Sp. Hasnaş.. Grefier: d. Constanti­­nescu. Apărarea este reprezentată prin d-nii avocaţi Marinescu, ştefan Săf­­toiu şi N. Petrescu, din Brăila şi V. Poltzer, din Galaţi. " Partea civilă " (Banca „Dunărea Românească“) era înfăţişată prin d. Leonte Moldovanu (Brăila). S-a ivit divergenţa pe tema ce­rerii d-lui procuror Hasnaş de a fi audiat şi Alexandru Lambru, care îşi execută actualmente pedeapsa, ne­­­­făcând apel contra sentinţei. Completul secţiei se întregeşte cu d-nii consilieri M. Mantu şi Em. Lupu­­ şi cererea procurorului ge­neral este respinsă. Procesul se amână în continuare pentru ziua de 2 Noembrie. Şi-au desvoltat pledoariile d-nii Săftoiu şi Petrescu. Au rămas să m­ai vorbească d-nii Marinescu şi Poltzer, din partea apărării şi d. Leonte Moldovanu din partea Băn­cii „Dunărea Românească”. Apropos: a fost sau n’a, fost­­deslegat misterul? ECLIPSA FASCIS­MULUI ENGLEZ Informaţii precise din Anglia ne anunţă o veste destul de tristă: fascismul lui Sir Oswald Mosley e în agonie. Moare în floarea vârstei, din cauza loviturii mortale pe care i-a dat-o Hitler. Şi începuse aşa de frumos!... Şi trezise atâtea speranţe tran- • dafirii!... Ce viitor minunat nu­ i s’a prezis!... Şi acum cade asasi­nat, pe la spate, de o mână cri­minală... • ••­­Sir Oswald Mosley — tânăr, sportiv, aristocrat, conservator, excelent, căsătorit şi plin de lire sterline — s’a grăbit să facă ca­rieră. Ar fi făcut’o,­­cum a făcut’o de pildă Mr. Eden, dacă ar fi,a* * vut niţică răbdare. Căci, în parti­dul consevator — exact ca la li­beralii noştri — se cere răbdare • Mosley Insă, desprins­ să sară peste trepte, nu putea primi reţeta programului conservator. De aceea a trântit sgomotos uşa, atât de sgomotos că­ s’au zbârlit perucile lorzilor. Fără întârziere s’a zugrăvit în roşu şi s’a înscris in partidul laburist. ■­:­:: Acestei treceri dela albastru la roşu i s’a dat o semnificaţie foarte gravă. Ce timpuri! Aristocraţii pără­sesc palatele şi coboară în sub­solurile proletare.... ■ Partidul muncitoresc i-a făcut toate­ onorurile tânărului „revo­luţionar”,dar nu i-a oferit ime­diat locul de pe capră. Bătrânii nu cedează uşor hăţurile... Lovit de spleen, Sir Oswald Mosley a repetat vechea cură a aristocraţilor englezi, s’a suit pe un vapor de lux şi a părăsit An­glia. A vizitat Italia fascistă şi Germania nazistă — şi s’a lămu­rit... Călătoria l’a întors în albia lui conservatoare. La Londra a scos din­ valiza-i de crocodil un pro­gram de dictatură întemeiat pe metodele din Germania şi Italia. Sir Oswald Mosley s’a zugrăvit în negru. A fost o adevărată revelaţiune. Un succes senzaţional. Pluto­­craţii englezi — nu toţi, fireşte— l’au asigurat de sprijinul lor mo­ral şi material. Numai massele au dat dovadă de o inerţie con­damnabilă. Dar cu bani se pot comanda cămăşi negre şi angaja făcăi care să le poarte. încurajat de succesul lui, nu i s’a mulţumit să facă numai pro-­­ misiuni amuzante care nu obligă fia nimic, ci a început să ame­ninţe.. A ameninţat parlamentul, pre­sa şi în genere libertăţile dobân­dite în­ curs de secole de către poporul englez. Norodului britanic nu-i place să fie ameninţat; mândria lui naţională nu­­suportă metode dic­­i­tator­iale. Dar cum nu cunoaştea exact­ esenţa acestor metode, nu s-a alarmat. Şi-a păstrat sângele rece, până ce Mosley l-a încredin­ţat, pe cuvântul lui de gentle­man, că va aplica exact strategia şi tactica lui Hitler. Asta a fost deajuns!.. Cireşul fascismului englez a început să se desfrunzească, parcă­ i s’ar fi turnat vitriol la rădăcină. In primul rând au căzut foile lordului Rothermere, apoi s’au scuturat de Mosley şi ceilalţi lor­­zişori. Umbra lui Hitler a stârnit în fine reacţiunea opiniei publice engleze. Sir John Simon, mini­strul de externe al Angliei, a de­clarat că această primejdie tre­bue să fie combătută. Dar, că nu-i nevoie să îmbraci o cămaşă de noapte pentru a combate cu succes o cămaşă neagră. Totuşi, propaganda mosleyistă In favoarea „regimului de gang­steri” nu s’a potolit. Fuererul bri­tanic a încercat o demonstraţie de stradă. Muncitorimea i-a ră­spuns cu o contra-demonstraţie. Rezultatul?.. Dacă nu interve­nea poliţia ca să-i apere, căma­­şele negre rămâneau fără de că­măşi. A doua zi, ziarele engleze au înregistrat cu satisfacţie... „tri­umful poliţiei”. Acum Mosley nu mai ştie în ce culoare să se zugrăvească, fiindcă dacă se prezintă în alegeri, iese negru... F. Dima - ■■■ ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE asin . W-* At... Litere, Ştiinţă, Artă Descoperirea a trei cronici din timpul imperiului roman Săpăturii­ de la Ostia, conduse de peste douăzeci de ani de prof. Guido Calza, au dat la iveală lucruri inte­resante. Porţiunea întărită a oraşu­lui din epoca republicană, cetatea comercială a imperiului şi cimitirul de pe Insula Sacra au fost scoase la iveală. Cu această ocazie au vă­zut lumina zilei comori de artă ne­,­preţuită. Zilele acestea neobositul arheolog a Înregistrat un nou suc­ces. Anume, s-au găsit trei fragmen­te din Faşti anuali din vremea im­periului. Sunt părţi din acea Acta urbis, cronica timpului, care înre­gistra toate evenimentele de sea­mă din decursul anului. Săpate pe plăci imense de mar­moră, cronicele împodobeau apoi faţada templelor sau a altor edi­ficii publice. Fragmentele recent descoperite dau relaţii despre victo­ria asupra Părţilor şi despre festi­vităţile ce au urmat. Pe una din plăcile de marmoră se găseşte re­latarea procesului dus de Senat îm­potriva guvernatorului Spaniei, Cor­nelius Priscianus, cât şi o descriere a căsătoriei lui Marc Aureliu. Pe un bloc de reformură e descrisă o Elar­­gitie a lui Antonius Pius, una din acele festivităţi la care împăraţii Romei împărţeau sume enorme de bani populaţiei, o hrăneau săptă­mâni dearândul şi organizau spec­tacole gratuite la teatre. Mai sunt zugrăvite lucrările de restaurare de la Pons Cestius — actualul pod San Bartolomeo. Laude deosebite se a­­duc unui particular care a făcut o donaţie pentru ridicarea basilicei din Ostia. O nouă m­esă de Fierd. Brückner Autorul „Reginei Elisabeta a An­gliei“ jucată la Teatrul Naţional a­­nul trecut, şi un succes deosebit, a scris de când stă surghiunit în Franţa, piesa Bassele, jucată de cu­rând la Bruxelles, şi căreia d. L. Pierard — publicistul care ne va vizita în curând — îi aduce laude neprecupeţite. Intr-o prescurtare sezisantă, Bru­c­kner a adus pe scenă revoluţia na­zistă cu faţeta ei antisemită văzută în mediul universitar. „Păstrând proporţiile — scrie d. L. Pierard — se poate spune că suntem în faţa u­­nui gen dramatic căruia aparţin „hronicele“ şi marile drame istorice shakesperiene. Ceea ce trebuie ad­mirat este că d. Brückner a redat foarte bine misticismul tulbure însă puternic prin elementarul său, al mişcării hitleriene. Tot atât de reu­şit el a exprimat cealaltă mistică, al rasei evreeşti persecutate care-şi găseşte în chinurile şi suferinţele sale seculare, un fel de orgoliu a­­mar, orgoliul „poporului ales“. Cărţi-reviste Au apărut: Curierul judiciar, an. 43 Nr. 28; Repertoriu de jurisprudenţă admi­­­nistrativă, an.H Nr. 29; Buletinul Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, an. 43­­Nr. 78. * Şantier, revistă de literatură şi atitudine de sub conducerea d-lui Ion Pas a apărut cu data de 1 Oc­tombrie, prezintând ca de obicei un material variat şi interesant. Colaborează: I. Peltz: Problema evreească; G. Spina: Biserica prin­tre block-house-uri; Ion Pas: Inter­naţionala crimei; Al. C. Constanti­­nescu: Imperialismul japonez; Oc­­tav Harunga: ştiinţa, maşinismul şi viaţa socială; S. Emanuel: Arta şi clasele sociale; C. Pajură: Prizonier al inimii; M. Le­win: Evoluţia gre­velor în America; Nestor Maria Jac­­cuse: După 20 ani. Cronici, pole­mici, ilustraţii. Biurourile: Mântu­­leasa 31, Bucureşti. Preţul lei 6. Au început repeti­­ţiile la Operă Joi 27 Septembrie a avut loc pe scena Operei Române solemnitatea începerii repetiţii]*1. Preotul Paras­­chiv Georgescu parohul bisericii Brezoianu a oficiat un serviciu di­vin, după care d. director general Ion Marin Sadoveanu a urat perso­nalului Operei spor la muncă în sta­giunea care vine. Cursuri de limba engleză Cursurile de limba engleză ale Societăţii anglo-române, se încep la 5 octombrie. ^ 1 Cursurile cuprind: Anul I începători; anul n avan­■ saţi; anul III, de perfecţionare. înscrierile se primesc la secreta­­­­riatul societăţii anglo-române, A­■ cademia comercială, Piaţa Romană, • Luni, Miercuri, Sâmbătă, intre ore­le 6—8. Vizita d-lui Louis Pierard La începutul lunei Octombrie vom avea vizita d-lui Louis Pierard, de­putat şi literat belgian bine cunos­cut. Compania „Cărăbuş“ la Eforie D. C. Tănase, directorul teatrului „Cărăbuş“, va juca la iarnă la ma­rele teatrul Eforie (Vox). Directo­rul „Cărăbuşului“ va reprezenta o serie de reviste, comedii muzicale şi operete într-o montare şi decoruri de mare fast. In vederea acestei stagiuni, d-sa a angajat câteva ele­mente valoroase care vor face sen­zaţie. Sala şi scena au fost complect refăcute dând teatrului din bulevard un aspect cu totul occidental. Stagiunea de iarnă va începe la 6 Noembrie. Compania „Cărăbuşului” care se află actualmente într-un mare tur­neu in principalele oraşe din ţară, imediat ce se va întoarce în Ca­pitală va începe repetiţiile în vede­rea acestei bogate stagiuni. „Pro-Arte“ Sâmbătă 6 Octombrie ora 5 d. a. se va ţine în sala Dalles, conferin­ţa experimentală organizată de , Pro-Arte “‘şi consacrată lui Mozart cu următorul program. Despre viaţa şi opera lui Mozart, conferinţa d-lui G. D. Mugur. Fan­tezia în re minor. Rondo în re ma­jor. Sonata in la major. D-na Au­­­relia, Cionca. Canto d-ra Emilia Guţianu. Eine Kleine Nacht Muzik, pentru orchestră de coarde. Orchestra com­pusă din membrii „Filarmonicei“ sub conducerea maetrului I, Nona Otescu.. . . .. , Folklor* sovietic Secţia folkloristica" a­­Institutului de antropologie şi etnografie din Le­ningrad a adunat sub conducerea lui Mark Azadovski, recent înapoiat din Siberia, un bogat material fol­­kloristic în care se oglindeşte cre­aţia poetică din Uniunea Sovietelor. O parte din acest material a fost publicat în primul volum al nouei publicaţii „Sovietskij folklor“, care apare cu colaborarea Institutului o­­rientalist de la Academia de ştiinţe a muzeului etnografic din Moscova. Volumul­ conţine­­studii despre: Folklorul războiului civil*. Cântece asupra revoluţiei din gospodăriile colective nord-kaukasiene, folklor revoluţionar ucrainian, caracteristi­cile cântecelor burjatomongolice din perioade de după octombrie, etc. Premiul „Robert Cremer“ Ministerul cultelor şi artelor, a­­aduce­ la cunoştinţă compozitorilor români, că „Premiul Robert Cre­mer“ se va acorda şi anul acesta, potrivit actului de donaţie al soţi­lor Cremer, pentru cea mai bună lucrare muzicală originală, a cărui autor trebuie să fie român sau na­turalizat. Lucrările candidaţilor la acest pre­miu vor consista dintr'un lied pro­fan sau religios, cu acompaniament de piano, orgă sau orchestră, sau dintr'o operă muzicală; manuscri­sele vor fi examinate de o comisie instituită de minister. Candidaţii trebuie să-şi depuie lucrările la inspectoratul artelor din minister (strada general Berthelot No. 28) , in termen de trei luni de la apariţia prezentei publicaţiuni. Plastice D-na Elena Popea deschide expo­ziţia de pictură Duminică 30 Sep­tembrie crt. la Fundaţia Dalles din B-dul Brătianu. D. LOUIS PIERARD ŞTIRI Campionatul Iugoslaviei pe anul 1934 s-a terminat cu următorul rezultat: I. Mirko Schreiber cu 13 puncte; II. Mir­ko Brede, 12 p.; III. Sava Vukovici, 11 jum. p.; IV—V. Nicolici­­şi Petrovici; VI—VII. Fedorici şi Matvejev. VIII. Pavlici şi a. m. d.şit-Rectificare. — In ştirea care anunţa sfârşitul campionatului Franţei, s-a scris că titlul de campion a fost câştigat de Caen. In realitate numele adevărat al campionului Franţei este Kahn Victor din Nisa. # D. S. Israelovici, fostul campion al cer­cului „Tura“ şi-a dat adeziunea pentru înscrierea sa în cercul „SET“. D. M. Rădulescu, , .deasemenea retras dela „Tura“ s‘a înscris in cercul bucu­rești“. * Simultanul dat de d. G. Alexandrescu pe ziua de Duminică 23 Sept., a avut următorul admirabil, rezultat -1 16 și —2. (89%). Examenele de bacalaureat din Cernăuţi AU CĂZUT 80 LA SUTA DIN CAN­DIDAŢI CERNĂUŢI, 28. — Am comunicat rezultatul probelor scrise la exame­nele de bcalaureat, ce se ţin în faţa celor 3 comisiuni din oraşul nostru. Dacă la probele scrise rezultatele au­ fost dezastruoase înregistrându­­se respingerea a două treimi din candidaţi, rezultatul la probele ora­le este şi mai rău. Miercuri dimineaţa, s-a dat rezul­tatul definitiv de către comisiunea de bacalaureat, care funcţionează la liceul No. 4 de băieţi din locali­tate. Din 135 de candidaţi, au reuşit la probele scrise 51. La examenul oral, din cei 51 de candidaţi, au fost res­pinşi alţi 26. Ca atare, din 135 candidaţi au tre­cut bacalaureatul numai 25. Congresul Agirului Asociaţia generală a inginerilor din România —AGIR —va ţine con­gresul său din acest an la Galaţi, după următorul program: Duminică 14 Octombrie: Plecarea din Bucureşti cu vagoane speciale ataşate trenului 83 la ora 6.55 di­mineaţa. .. Ora 11 sosirea la Galaţi: încarti­­ruirea, Tedeum. Ora 16 jum.: Deschiderea solem­nă a congresului. Luni 15 Octombrie şi Marţi 16 Octombrie, între orele 9—13 şi 16-19 lucrări In secţuni. Marţi 16 Octombrie d. a.: închi­­derea!,congresului... ... ... .Miercuri 1? OCtombrie: Excursiuni pe canalul Măcinului. Joi 18 și Vineri 19 Octombrie: Ex­cursie la Vâlcov. Orice lămuriri la secretariatul AGIR, b-dul Take Ionescu 31, Te­lefon 3.02.62. Dezertori condamnaţi CLUJ, 28.­­ Consiliul de răsboiu Cluj a condamnat la câte un an în­chisoare pe soldaţii Kalemen Sigis­mund şi Adalbert Isac din regimen­tul 31 artilerie Cluj, cari au dezertat în repetate rânduri de la unitatea lor. Ambii condamnaţi au făcut apel. Cronica şahului MARELE CONCURS DE ŞAH PRIN CORESPONDENŢA D. Sbâmea (50) 21... b5—b4?? muta­rea e imposiblă. N'aveţi pion la b5! T. Fiamboli (89) 34. Tb7—a7. Te8—e6. 35. Tb1—b7. N. Sirkus (96). 49... R­ e5! 50. Rg4—h5. Lt. col. Caraman (200) 23... Cd7. 24. f3Xg4­ N. Al. lonescu (277). 29 Ne3. Te8—e6. 30. Dd5—f5. G. lonescu (290). 50... Nb7. 51. Cd2—e4. GAMBITUL DAMEI Jucată la turneul din Leningrad Tschechower-Kmoch- - 1. d4, d5. 2. c4, dxc4. 3. Cf3, Cf6. 4. b3, c5. 5. NXc4- e6. 6- O-O, a6. 7. De2, b5. 8. Nd3, Cc6. 9. a4, c4. 10. Nc2, Nb7. 11. aXb5, aXb5, axb5. 12. TXT, DXT. 13. Cc3, Na6. 14. e4, Cb4. 15. Nb1, Ne7. 16. Ng5, Db7. 17. d5 (Intere­sant jucat). eXd5. 18. e5, Ce4. 19. NXe7. (Era mai tare 19. Cxe4, dXe4. 20. NXe4, Dc7. 21. e6). 19... Dxe7. 20. CX­35, CXd5. 21. Nxe4, Cb4. (Era mai bine Cc7). 22. e6! fXe6. 23. Ce5, 0-0. 24. Dh5, g6, 25. NXg6, Cd5. (Negru joa­că la câștig; dacă ia piesa sacrificată, alb trebue să dea șah etern). 26. NXh7+, DXN. 27. Dg4+, Dg7. 28. DX­6+, Rh7. 29. DXC, Nb7. 30. Dd7 ! DXD. 31. CXD, Td8. 32. Cc7, Nc6. 33. h4, Td2. 34. b4, Tb2. 35. Te1, TXb4. 36. Te7-1­, Rg8? (Se va vedea în curând, că Rh8 ar fi fost mai tare). 37. Tc7, Nd5. 38. Cd7f Ne6. 39. Cf6 + , Rf8. 40. h5, c3. 41. TXc3, Tf4. 42. Ch7+, Re7. 43. Cg5, Nf5. 44. Tc5, Rf6. 45. Cf3, Nd7. 46. h6 (pionul nu mai poate fi oprit. La 46... Rg6. 47. Ce5­-f­ şi câştigă). 46... Tc4. 47. Cf3—e5 ! şi negru cedează. (Note după „Frager Tageblatt“) Sâmbătă 29 Sept. a. c., la orele 3 , ,­ va av€­a loc, la sediul cercului „SET“, matchul la 6 table, intre echi­pele cercurilor „Ioan Gujdu“ şi „Set“ Duminică dim, la ora 9, va avea loc matchul intre echipele „Cultul şahului“ şi, „Set“. , In Linz a avut ’ l­oc un mic turneu in­ternaţional, care a dat următorul re­zultat: Becker şi Eiskases 11 puncte; Müller, 10 p.; de Jong, 8 p. Urmează: Scnenk (Fraga), dr. Gruber şi Does­­burgh, 7 jum. p.; Eisensteiner şi Dimi­­trescu, 6 jum. p.; Bergand, 4 jum. p.; Mayerhofer 4 p.; dr­. Ratzinger şi Kump 3 p.; Faschinger­­, p. & Pentru amatorii de statistică: Dăm aci numărul partidelor din turneul dela Zurich, clasate după deschideri. 68—partida Damei. ’ 10—partida spaniolă. 10—partida engleză. 10—apărarea franceză. , 7—apărarea Caro Khan. 7—apărarea siciliana. 5—partida italiană. 2—partide neregulate. 1—apărarea Aljehin. După cum se observă, partida Damei (gambitul Damei sau pionul Damei) se joacă foarte mult. Este o deschidere de curând studiată și cu multe șanse pen­tru alb. CONCURSUL DE ŞAH al ziarului „ADEVERUL» EON No. 194 Mutarea redacţiei: • •­­ • » • • Răspunsul cititorului: • • * • • » • • * Numele ,, , , , 9 Adresă :*•»•» * , No. de ordine « • • • • Se va trimite şi cuponul de mai sus, la fiecare mu­tare a cetitorului, indi­­cându-se numele şi nu­mărul de ordine, dar mai ales numărul mutării la care se răspunde. | Comedia umană Moda Omul a fost întotdeauna supus modei până la anihilarea indivi­dualităţii. Spiritul de imitaţie a fă­cut obiect de studii filosofice im­portante şi a creiat chiar un filosof specialist. Dacă dictaturile reuşesc să orga­nizeze masele, aceasta se datoreşte în foarte mare parte şi model care a educat vroinţele, învăţându-le cu ideia de supunere şi uniformizare. Moda a creiat şi nuanţele, fiindcă ea tinde ca cineva să fie în acelaş timp şi la fel cu toată lumea şi pr­in mai altfel printr’un neînsem­nat amănunt. Asta a cerut artă mare! Să poţi avea geniul de a inventa zece mii de variaţii pe trei metri de mătasă care, în definitiv, trebue să îmbrace zece mii de trupuri la fel, iată ce poate creia un milionar şi un artist al modei. Modă s’a menţinut multă vreme la aparenţe şi la ceiace era în afa­ră de om: haină, ghete, pălărie, ct din cele din urmă însă am devenit oameni serioşi fiindcă am introdus moda şi în substanţa omului, pen­tru a fi de bună credinţă şi a nu înşela lumea cu aspectul. Desigur că de data aceasta merge mai greu pentru că organismul omu­lui matur vrea să reziste şi nu s’a deprins încă deloc cu capriciile modei. . Astfel, acum câţiva ani a fost moda femeilor slabe. Orice femee mai grăsuţă, mai durdulie şi mai plină, era privită suspect, ca şi cum nu ar fi dat atenţiunea cuvenita unei spiritualităţi superioare. Femeia, deci, oricâte defecte de glandă tiroidă o fi avut, trebuia sa şi-o scoată, să-şi scoată pe cale de operaţii grăsime şi orice părţi su­plimentare, pentru a se adapta model, pentru a putea avea acces în saloane şi a putea fi invitata la dans. Orice femee care avea o greutate peste 48 de kilograme, nici nu pu­tea să încerce o vizită, de parca orice pondere în plus ar fi amenin­ţat de prăbuşire parchetul amfi­trioanei. Pieptul, cu toată frumu­seţea lui de bijuterie geometrică, a fost ascuns, turtit, maltratat, şi parcă pus intr’un buzunar invizibil care să-l confişte. Şi n’au scăpat de reducerea la geometrie plană, nici alte proeminenţe care tindeau înspre volum. . . Pentru modă s’a făcut greva foa­mei, s’au băut acizi, otrăvuri, unt de ricină şi alte condimente epui­­zatoare. Doctorii pentru naşteri, a­­junşi şomeuri, din cauză că copiii nu mai găseau loc în trupul unei femei moderne, şi-au schimbat fir­mele şi au devenit doctori de slăbit■ A devenit celebru, cel care te slă­beşte, fără dureri, fără narcoze, fă­ră chinurile foametei, fără sudaţii matinale, ci, — numai aşa — cu o pilulă după care simţi că te usuci pe picioare şi că intri în modă şi in Nirvana, dintr’odată. Cine n’a mu­rit într’o săptămână, a reuşit, — şi să mai poftească rivalele!!... Bine­înţeles că, după câţiva ani de tortură sistematica, trupul s’a resemnat, i-a fost lehamete şi n’a mai recidivat. Dar tocmai atunci când fiinţa omenească începuse a se adapta şi când sfrijenia şi bicis­­nicia organică începuse să devie naturale, iată că s’a schimbat mo­da şi iarăş se poartă... trupul plin. A fost­ slabă şi rochie scurtă; a­­cum e plină şi rochie lungă. Trupul femeii a ajuns ca un fel de garnitură la rochie, de parcă rochia ar fi totul şi trupul o anexă care se poate fasona. S’ar putea ajunge la purtatul rochiei, fără trup. Femeile au început să mănânce, făcând o foamete, tocmai acum când se numără în fiecare săptă­mână tot bobul de grâu, şi acele care nu au extirpat tiroida şi o par­te din stomac, au putut schimba de modă. La cinematograf, stelele slabe ca­re nu şi-au mai putut reveni, pen­tru că se identificaseră desăvârşit cu moda trecută, au fost concedia­te, după sistemul cu care rochiile demodate se scot şi din garderobă. Unele din ele s’au sinucis, nu din cauză că au fost concediate, pen­tru că un serviciu onest şi-ar fi gă­sit, dar din cauză că’s demodate, ceia ce e mai greu de suferit de că­tre o femee. Toate stelele palide au primit ordine să devie de mărimea întâi, pentru că altfel sunt descinse de pe firmamentul cinematografic, și se provoacă o adevărată cădere a Per­­seidelor. Atâta însă nu-i deajuns: trebue să aibă unghiile verzi sau roşii, lim­ba neagră, ficatul galben, etc... pen­tru ca organismul omului să pre­zinte ceva profund pictural. Din cauza cine ştie cărei „curte­­zane“ căreia-i căzuse sprincenile de tifos, toate femeile îşi vor scoate sprincenile, provocând artificial o chelie oribilă, pentru ca apoi să a­­copere oroarea, suplinind natura devastată cu o dungă de creion ne­gru. . Pe curând vom avea realizata fe­meia cubistă, în carne şi oase,­­ cu ochiul pe biceps şi cu o rotiţă la inimă, şi se va putea demonta în orele de extaz, când va vroi să ara­te totul. Doamne! Nu mă înspăimânta cu frica unei modificări radicale şi esenţiale a femeii! Moda aceasta e aşa de crudă!... Demostene Botez INFORMAŢIUNI D. Victor Slăvescu, ministrul fi­nanţelor însoţit de d-nii Mitică Con­­stantinescu, subsecretar de stat la finanţe şi Ciprtan, directorul servi­ciului de arhitectură al ministerului, a vizitat dri toate localurile de ad­ministraţii financiare,­ şiL. percepţii din Capitală, actualmente în con­strucţie. , Lucrările fiind spre sfârşit sa hotărit ca pe ziua de 26 Octombrie să se facă inaugurarea lor şi tot pe această dată autorităţile respective să se mute în ele. Ministerul agriculturii şi dome­niilor a hotărit ca in cursul lunei Noembrie crt., să aibă loc alegerile Camerelor de agricultură din în­treaga­­ ţară. Duminică 30 Septembrie va avea­ loc la Mediaş solemnitatea desvelirii unei plăci în amintirea biruinţii ar­matei lui Petru Rareş împotriva lui Ludovic Gritti în anul 1534. La solemnitate vor participa din partea guvernului d-nii miniștri dr. C. Angelescu și Al. Lapedatu. Ma......Dr.........? Ministerul instrucţiunii face cu­noscut că începând de la 1 octom­brie, orice cerere de suplinire sau detaşare atât în învăţământul pri­mar cât şi în cel secundar, făcută la minister sau la inspectorate şi re­vizorate, va fi considerata nulă şi neavenită. Nici o schimbare în învăţământ nu se va mai face în cursul anului, afară, — bine­înţeles, — de înlocui­rea prin suplinitori a celor care e­­ventual ar obţine concedii de boală sau în locul celor decedaţi. Tot­odată se face cunoscut că nici un concediu nu se poate aproba de­cât de minister în urma avizului co­misiei medicale centrale care este instituită şi funcţionează pe lângă minister. Numai concediile până la 5 zile pot fi aprobate de organele locale prevăzute de lege. Ori­ce părăsire de post, fără con­cediu prealabil aprobat, va atrage după sine aplicarea riguroasă a dis­­poziţiunilor din lege şi regulament mergând până la îndepărtarea din învăţământ a celui vinovat. „CONTENCIOSUL“, birou­­le in­­formaţiuni juridice şi administra­tive, se ocupă cu rezolvarea chesti­unilor de orice natură înaintea tu­turor instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor publice din Capitală. Sunt scutiţi de chefuelile depla­sării cei din proivneie cărora „CON­TENCIOSUL“ le înlesneşte prin co­respondenţă aranjarea intereselor şi îndeplinirea oricăror formalităţi, lămurindu-i şi cu consultaţiuni în orice materie juridică. „CONTENCIOSUL“, funcţionează permanent sub conducerea d-lui avocat M. GRAUR în palatul zia­relor „Adeverul“ şi „Dimineaţa“, Bu­cureşti. In faţa consiliului de războiu din Timişoara a continuat procesul ce­lor 55 comunişti din Banat. In şe­dinţa de eri au fost audiaţi mai mulţi martori. Din Buzău se anunţă că un bir­jar a fost jefuit de un bandit care s’a recomandat drept temutul tâl­har Tcaciuc. Cele mai complecte in­­formaţiuni. Cele mai exacte preţuri. Biuroul de voiaj al zia­relor „Adeverul” şi „Di­mineaţa”. Telef. 4-10-04. Mâine se deschide la Constanţa cel de al treilea congres al ziarişti­lor din provincie grupaţi în jurul „Federaţiei presei din provincie“. Se dă ca iminentă o ordonanţă a d-rului Schacht, pentru suspenda­rea, până la 1 Aprilie 1935, a servi­ciului datoriilor externe, atât ale di­verselor oraşe, cât şi ale întreprin­derilor industriale germane. Guvernul german a hotărît sa acorde noui înlesniri agricultorilor. In acest scop, a dat o ordonanță, prin care prelungește­­ termenul maxim de plată al dobânzilor la datoriile agricole până la 1 Apri­lie 1936, în loc de 1 Aprilie 1935 cum prevedeau legile în vigoare. Două procese ale primăriei Cernăuţi CERNĂUŢI, 28. C Eri a venit spre judecare, la Curtea de apel procesul dintre primărie şi forma Potsudek, ca­re a fost amendată de organele comu­nale cu 3.500.000 lei pentru că nar fi plătit unele taxe de taere. .... Firma Potsudek făcând contestaţie în fața unei comisii de apel amenda a fost redusă la 800 mii lei. Primăria a făcut apel­­potriva re­ducerii amenzii iar firma în chestiune a cerut anularea totala. . . . Desbaterile au fost amanate In ve­derea procurării unor acte. Grav accident de autobuz O doamnă călcată şi ucisă CERNĂUŢI, 28. — Un grav acci­dent de automobil s’a produs pe şo­seaua Cernăuţi-Noua Suliţa. Autobuzul no. 277 Cernăuţi care face cursa Cernăuţi-Hotin a sur­prins pe şosea pe d-na Ana Rubinş­­tein din Noua Suliţă. D-na Rubinştein a fost lovită pu­ternic şi călcată de maşină. Ea a murit pe loc. Şoferul şi-a continuat drumul, dând maşinei o viteză şi mai mare. Cum câţiva martori oculari au luat numărul maşinei, autorităţile au dispus urmărirea şi arestarea şo­ferului criminal.

Next