Adevěrul, octombrie 1934 (Anul 48, nr. 15552-15584)
1934-10-01 / nr. 15552
Pagina 2-a t-o ca apărător al unei cauze, luând atitudine : în »^conteia- '•.iinpîi erori, în ( contrai unui abuz/ rM contra unei bătăeiri, în, Vonfta unei injustiții A s ’ fii M In felul, acesta,A dac&^erftrti motive de ordin cu totul personal, am luat astăzi deciziunea să schimb raportul dintre aceste două domenii de activitate de care mă ştiu deopotrivă legat şi să dau, de acum înainte,’prioritătej celeia pe care până a®i o sem pe planul al doilea, — lucrul' n’are deci nimic surprinzător. El e cu atât mai natural In 'sine, și pentru mine cu atât mai plăcut, cu cât ziarul care-mi oferă astăzi preţioasa-i ospitalitate, e unul din organele cu care am avut cele mai vechi şi strânse legături şi în redacţia căruia n’am decât prieteni vechi şi încercaţi. Singura mea mâhnire e numai că fac acest lucru în Împrejurări aşa de grele şi de triste ca cele de azi, într’o atmosferă,tulbure şi apăsătoare cum n’am cunoscut alta, sub un regim care a făcut din cenzură norma de drept comun, iar din libertatea de gândire o piesă de muzeu. Şi acum un sfert de secol în urmă, generaţia mea se plângea de insuficienţa libertăţilor publice şi de modul ipocrit cum ele erau păzite. Când îmi Întorc însă privirea’ndărăt,— regimul de atunci îmi apare, în perspectiva trecutului, ca un regim fericit dintr’o epocă de aur. * ' Dar am şi oarecari scrupule. Revenind aşa de târziu, într’un mediu pe care timpul l’a trans-, format din atâtea puncte de vedere şi de care am fost până acum ca şi despărţit, — îţeleg bine că risc să mă găsesc prea adesea in situaţia unui intrus. Iată, în adevăr, , câteva din principalele mele defecte. (Defecte azi, mici calităţi odinioară. Lucrurile acestea sunt aşa de relative!) Eu vin cu ele de departe, din alte timpuri şi dintr’o altă lume. Şi dacă unele din ele mă preocupă şi mă neliniştesc încă astăzi, cele mai multe, au intrat în fiinţa mea, fac parte din mine însumi, pentru totdeauna. Aşa de pildă, eu nu numai că cred şi acum în importanţa formei şi în necesitatea ei, dar mai cred în ceva care s’ar putea nu,mi funcţiunea ei morală. Căci eu, consider forma care impodorbeşte gândirea, ca un semn de cuviinţă şi de omenie. . ' . De aceea nu apreciez violenţa! nu gust vulgaritatea şi, pe cât pot, cultiv moderaţiunea şi toleranţa. . . ■ Mânuind de atâta vreme cu’v&nffculstcas'jjs uh'hnsikrument de comunicaţie spirituala şi ca ele.'Menti esenţiaî ai creaţiunei inteam . ajuns să-l, ştiu nu .miănai, cert ,.face puterea, prestigiul şi farmecul dar şi în ce stă slăbiciunea lui, care sunt pericolele grave la care poate duce reaua şi abuziva lui întrebuinţare. De aceea, puterea cuvântului mă înspăimântă adesea. De aceea, cele mai de multe ori, tremur pentru propriul meu cuvânt, căruia nu-i pot imprima decât sinceritatea, dar pe care nu-l pot întotdeauna feri de eroare. După cum de asemeni mă tem de îndoiala și de neîncrederea cu care el poate fi întâmpinat, chiar atunci când am destule motive să cred că eroarea e în afară de cauză. Apoi,eu sunt mereu subiectiv, prea subiectiv, oribil de subiectiv,—chiar în lucrurile unde nota aceasta nu poate conveni. Chiar cândpledez, sunt personal şi subiectiv. Concluziile mele sunt pline de reflecţii şi de impresii în care mă descopăr. Pledând, întru direct în cauza pe care o apăr, ca şi cum aşi pleda procesul meu propriu, procesul convingerilor mele, al nemulţumirilor mele, al revoltelor mele, — procesul meu cu justiţia, umană. . ■ Defectul acesta e poate mai puţin grav, şi întrucâtva mai acceptabil. In lucrarea sa cu totul recentă „Journal”, care nu cuprinde alta decât o serie de articole de ziar, Francois Mauriac, spune: „Eu concep jurnalismul ca un fel de jurnal pe jumătate intim, ca o transpunere pentru uzul marelui public, a emoţiilor şi a gândirilor pe care actualitatea le provoacă in sufletul nostru”. Dar îmi pare că şi Mauriac, e puţin cam în urmă, cu politica Scrisului. Apoi, eu am un mod de a vorbi, adică de a scrie, prea familiar. Justificarea mea îmi pare destul de logică. Ori cine scrie, are în vedere pe cetitorii săi, adică pe cei care-1 gustă, care-1 apreciază, care-1 Înţeleg, cu care se simte legat de o comunitate spirituală şi care-1 fac să vadă in fiecare lector un prieten. Dar logica vine pe urmă. Cine scrie aşa, face acest lucru pentru motive legate de structura sa psihică şi nici de cum , pentru consideraţiuni ieşite din voinţa şi din logica sa. Aşi putea continua. Mai e oare nevoie? • Ceaveţi impresia că vă vorbeşte un pin căzut din lună? Eug. Herovanu Un mare incendiu la Bacău Cinci imobile dist ruse.-Un accident * • . .. i. -. . r. ► i BACAU, 28. — Astă noapte la ora 2 a isbucnit un mare incendiu în str. Leca la casele d-lui avocat Weidenfeld locuite de d-nii Iancu Herșcovici și David Reisel. • Focul s’a întins cu repeziciune supra atelierului de tâmplărie Tancu Moise din str. Leca 202 şi asupra craselor cu No. 212 proprietatea d-lui Benedict Reicher. O NENOROCIRE a Pompierii sosiţi imediat la faţa locului au luat măsuri pentru stingerea focului. D. căpitan Ioan Rădulescu, care conducea lucrările de localizare a suferit un accident. Ţeava unui furtun a căzut în cap. Transportat la spital d. Bărbulescu a primit îngrijirile necesare din partea d-lui lt. ter. Simion. După aceia d. căpitan Bărbulescu, deşi grav rănit, s’a inters hr .locul--sinistrului, continuând operaţiunile de localizare. In total au fost distruse cinci imobile. Pagubele se ridică la câteva sute mii lei. Toţi sinistraţii erau asiguraţi. In interesul cercetărilor au fost reţinuţi la poliţie patru locuitori. Procesul băncii „Elino-Română“ din Brăila Conducătorii instituţiei năruite, condamnaţi de tribunal, vin in faţa Curţii de apel din Galaţi GALAŢI. 28.Consecinţele prăbuşirii Băncii Ellino-Română nu s’au lichidat nici astăzi încă, deşi s’au scurs de la năruirea ei 7 ani. Conducătorii întreprinderii poartă pe umeri povara câtorva ani de închisoare şi a mai multor milioane lei despăgubiri civile, ce au de plătit. Pedepsele acestea le-au fost date de tribunalul brăilean, după lungi tergiversări a procesului ce li s’a intentat. Dar condamnaţii invocându-şi nevinovăţia, au venit înaintea Curţii de apel din Galaţi. Până acum au trecut şapte termene la această instanţă. După cât se pare, acuzaţii sunt în preziua unei hotărîri definitive. Se dă ca sigur că la termenul viitor ce li-a fost acordat deunăzi se vor judeca, irevocabil, în fond. Miercuri, afacerea a venit iarăşi pe rolul secţiei II-a a Curţii. Completul de judecată era format din d-nii: consilier I. Macri, preşedinte; asesori; consilierii V. Stamate şi N. Brăescu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror de secţie Sp. Hasnaş.. Grefier: d. Constantinescu. Apărarea este reprezentată prin d-nii avocaţi Marinescu, ştefan Săftoiu şi N. Petrescu, din Brăila şi V. Poltzer, din Galaţi. " Partea civilă " (Banca „Dunărea Românească“) era înfăţişată prin d. Leonte Moldovanu (Brăila). S-a ivit divergenţa pe tema cererii d-lui procuror Hasnaş de a fi audiat şi Alexandru Lambru, care îşi execută actualmente pedeapsa, nefăcând apel contra sentinţei. Completul secţiei se întregeşte cu d-nii consilieri M. Mantu şi Em. Lupu şi cererea procurorului general este respinsă. Procesul se amână în continuare pentru ziua de 2 Noembrie. Şi-au desvoltat pledoariile d-nii Săftoiu şi Petrescu. Au rămas să mai vorbească d-nii Marinescu şi Poltzer, din partea apărării şi d. Leonte Moldovanu din partea Băncii „Dunărea Românească”. Apropos: a fost sau n’a, fostdeslegat misterul? ECLIPSA FASCISMULUI ENGLEZ Informaţii precise din Anglia ne anunţă o veste destul de tristă: fascismul lui Sir Oswald Mosley e în agonie. Moare în floarea vârstei, din cauza loviturii mortale pe care i-a dat-o Hitler. Şi începuse aşa de frumos!... Şi trezise atâtea speranţe tran- • dafirii!... Ce viitor minunat nu i s’a prezis!... Şi acum cade asasinat, pe la spate, de o mână criminală... • ••Sir Oswald Mosley — tânăr, sportiv, aristocrat, conservator, excelent, căsătorit şi plin de lire sterline — s’a grăbit să facă carieră. Ar fi făcut’o,cum a făcut’o de pildă Mr. Eden, dacă ar fi,a* * vut niţică răbdare. Căci, în partidul consevator — exact ca la liberalii noştri — se cere răbdare • Mosley Insă, desprins să sară peste trepte, nu putea primi reţeta programului conservator. De aceea a trântit sgomotos uşa, atât de sgomotos că s’au zbârlit perucile lorzilor. Fără întârziere s’a zugrăvit în roşu şi s’a înscris in partidul laburist. ■::: Acestei treceri dela albastru la roşu i s’a dat o semnificaţie foarte gravă. Ce timpuri! Aristocraţii părăsesc palatele şi coboară în subsolurile proletare.... ■ Partidul muncitoresc i-a făcut toate onorurile tânărului „revoluţionar”,dar nu i-a oferit imediat locul de pe capră. Bătrânii nu cedează uşor hăţurile... Lovit de spleen, Sir Oswald Mosley a repetat vechea cură a aristocraţilor englezi, s’a suit pe un vapor de lux şi a părăsit Anglia. A vizitat Italia fascistă şi Germania nazistă — şi s’a lămurit... Călătoria l’a întors în albia lui conservatoare. La Londra a scos din valiza-i de crocodil un program de dictatură întemeiat pe metodele din Germania şi Italia. Sir Oswald Mosley s’a zugrăvit în negru. A fost o adevărată revelaţiune. Un succes senzaţional. Plutocraţii englezi — nu toţi, fireşte— l’au asigurat de sprijinul lor moral şi material. Numai massele au dat dovadă de o inerţie condamnabilă. Dar cu bani se pot comanda cămăşi negre şi angaja făcăi care să le poarte. încurajat de succesul lui, nu i s’a mulţumit să facă numai pro- misiuni amuzante care nu obligă fia nimic, ci a început să ameninţe.. A ameninţat parlamentul, presa şi în genere libertăţile dobândite în curs de secole de către poporul englez. Norodului britanic nu-i place să fie ameninţat; mândria lui naţională nusuportă metode dicitatoriale. Dar cum nu cunoaştea exact esenţa acestor metode, nu s-a alarmat. Şi-a păstrat sângele rece, până ce Mosley l-a încredinţat, pe cuvântul lui de gentleman, că va aplica exact strategia şi tactica lui Hitler. Asta a fost deajuns!.. Cireşul fascismului englez a început să se desfrunzească, parcă i s’ar fi turnat vitriol la rădăcină. In primul rând au căzut foile lordului Rothermere, apoi s’au scuturat de Mosley şi ceilalţi lorzişori. Umbra lui Hitler a stârnit în fine reacţiunea opiniei publice engleze. Sir John Simon, ministrul de externe al Angliei, a declarat că această primejdie trebue să fie combătută. Dar, că nu-i nevoie să îmbraci o cămaşă de noapte pentru a combate cu succes o cămaşă neagră. Totuşi, propaganda mosleyistă In favoarea „regimului de gangsteri” nu s’a potolit. Fuererul britanic a încercat o demonstraţie de stradă. Muncitorimea i-a răspuns cu o contra-demonstraţie. Rezultatul?.. Dacă nu intervenea poliţia ca să-i apere, cămaşele negre rămâneau fără de cămăşi. A doua zi, ziarele engleze au înregistrat cu satisfacţie... „triumful poliţiei”. Acum Mosley nu mai ştie în ce culoare să se zugrăvească, fiindcă dacă se prezintă în alegeri, iese negru... F. Dima - ■■■ ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE asin . W-* At... Litere, Ştiinţă, Artă Descoperirea a trei cronici din timpul imperiului roman Săpăturii de la Ostia, conduse de peste douăzeci de ani de prof. Guido Calza, au dat la iveală lucruri interesante. Porţiunea întărită a oraşului din epoca republicană, cetatea comercială a imperiului şi cimitirul de pe Insula Sacra au fost scoase la iveală. Cu această ocazie au văzut lumina zilei comori de artă ne,preţuită. Zilele acestea neobositul arheolog a Înregistrat un nou succes. Anume, s-au găsit trei fragmente din Faşti anuali din vremea imperiului. Sunt părţi din acea Acta urbis, cronica timpului, care înregistra toate evenimentele de seamă din decursul anului. Săpate pe plăci imense de marmoră, cronicele împodobeau apoi faţada templelor sau a altor edificii publice. Fragmentele recent descoperite dau relaţii despre victoria asupra Părţilor şi despre festivităţile ce au urmat. Pe una din plăcile de marmoră se găseşte relatarea procesului dus de Senat împotriva guvernatorului Spaniei, Cornelius Priscianus, cât şi o descriere a căsătoriei lui Marc Aureliu. Pe un bloc de reformură e descrisă o Elargitie a lui Antonius Pius, una din acele festivităţi la care împăraţii Romei împărţeau sume enorme de bani populaţiei, o hrăneau săptămâni dearândul şi organizau spectacole gratuite la teatre. Mai sunt zugrăvite lucrările de restaurare de la Pons Cestius — actualul pod San Bartolomeo. Laude deosebite se aduc unui particular care a făcut o donaţie pentru ridicarea basilicei din Ostia. O nouă mesă de Fierd. Brückner Autorul „Reginei Elisabeta a Angliei“ jucată la Teatrul Naţional anul trecut, şi un succes deosebit, a scris de când stă surghiunit în Franţa, piesa Bassele, jucată de curând la Bruxelles, şi căreia d. L. Pierard — publicistul care ne va vizita în curând — îi aduce laude neprecupeţite. Intr-o prescurtare sezisantă, Bruckner a adus pe scenă revoluţia nazistă cu faţeta ei antisemită văzută în mediul universitar. „Păstrând proporţiile — scrie d. L. Pierard — se poate spune că suntem în faţa unui gen dramatic căruia aparţin „hronicele“ şi marile drame istorice shakesperiene. Ceea ce trebuie admirat este că d. Brückner a redat foarte bine misticismul tulbure însă puternic prin elementarul său, al mişcării hitleriene. Tot atât de reuşit el a exprimat cealaltă mistică, al rasei evreeşti persecutate care-şi găseşte în chinurile şi suferinţele sale seculare, un fel de orgoliu amar, orgoliul „poporului ales“. Cărţi-reviste Au apărut: Curierul judiciar, an. 43 Nr. 28; Repertoriu de jurisprudenţă administrativă, an.H Nr. 29; Buletinul Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, an. 43Nr. 78. * Şantier, revistă de literatură şi atitudine de sub conducerea d-lui Ion Pas a apărut cu data de 1 Octombrie, prezintând ca de obicei un material variat şi interesant. Colaborează: I. Peltz: Problema evreească; G. Spina: Biserica printre block-house-uri; Ion Pas: Internaţionala crimei; Al. C. Constantinescu: Imperialismul japonez; Octav Harunga: ştiinţa, maşinismul şi viaţa socială; S. Emanuel: Arta şi clasele sociale; C. Pajură: Prizonier al inimii; M. Lewin: Evoluţia grevelor în America; Nestor Maria Jaccuse: După 20 ani. Cronici, polemici, ilustraţii. Biurourile: Mântuleasa 31, Bucureşti. Preţul lei 6. Au început repetiţiile la Operă Joi 27 Septembrie a avut loc pe scena Operei Române solemnitatea începerii repetiţii]*1. Preotul Paraschiv Georgescu parohul bisericii Brezoianu a oficiat un serviciu divin, după care d. director general Ion Marin Sadoveanu a urat personalului Operei spor la muncă în stagiunea care vine. Cursuri de limba engleză Cursurile de limba engleză ale Societăţii anglo-române, se încep la 5 octombrie. ^ 1 Cursurile cuprind: Anul I începători; anul n avan■ saţi; anul III, de perfecţionare. înscrierile se primesc la secretariatul societăţii anglo-române, A■ cademia comercială, Piaţa Romană, • Luni, Miercuri, Sâmbătă, intre orele 6—8. Vizita d-lui Louis Pierard La începutul lunei Octombrie vom avea vizita d-lui Louis Pierard, deputat şi literat belgian bine cunoscut. Compania „Cărăbuş“ la Eforie D. C. Tănase, directorul teatrului „Cărăbuş“, va juca la iarnă la marele teatrul Eforie (Vox). Directorul „Cărăbuşului“ va reprezenta o serie de reviste, comedii muzicale şi operete într-o montare şi decoruri de mare fast. In vederea acestei stagiuni, d-sa a angajat câteva elemente valoroase care vor face senzaţie. Sala şi scena au fost complect refăcute dând teatrului din bulevard un aspect cu totul occidental. Stagiunea de iarnă va începe la 6 Noembrie. Compania „Cărăbuşului” care se află actualmente într-un mare turneu in principalele oraşe din ţară, imediat ce se va întoarce în Capitală va începe repetiţiile în vederea acestei bogate stagiuni. „Pro-Arte“ Sâmbătă 6 Octombrie ora 5 d. a. se va ţine în sala Dalles, conferinţa experimentală organizată de , Pro-Arte “‘şi consacrată lui Mozart cu următorul program. Despre viaţa şi opera lui Mozart, conferinţa d-lui G. D. Mugur. Fantezia în re minor. Rondo în re major. Sonata in la major. D-na Aurelia, Cionca. Canto d-ra Emilia Guţianu. Eine Kleine Nacht Muzik, pentru orchestră de coarde. Orchestra compusă din membrii „Filarmonicei“ sub conducerea maetrului I, Nona Otescu.. . . .. , Folklor* sovietic Secţia folkloristica" aInstitutului de antropologie şi etnografie din Leningrad a adunat sub conducerea lui Mark Azadovski, recent înapoiat din Siberia, un bogat material folkloristic în care se oglindeşte creaţia poetică din Uniunea Sovietelor. O parte din acest material a fost publicat în primul volum al nouei publicaţii „Sovietskij folklor“, care apare cu colaborarea Institutului orientalist de la Academia de ştiinţe a muzeului etnografic din Moscova. Volumul conţinestudii despre: Folklorul războiului civil*. Cântece asupra revoluţiei din gospodăriile colective nord-kaukasiene, folklor revoluţionar ucrainian, caracteristicile cântecelor burjatomongolice din perioade de după octombrie, etc. Premiul „Robert Cremer“ Ministerul cultelor şi artelor, aaduce la cunoştinţă compozitorilor români, că „Premiul Robert Cremer“ se va acorda şi anul acesta, potrivit actului de donaţie al soţilor Cremer, pentru cea mai bună lucrare muzicală originală, a cărui autor trebuie să fie român sau naturalizat. Lucrările candidaţilor la acest premiu vor consista dintr'un lied profan sau religios, cu acompaniament de piano, orgă sau orchestră, sau dintr'o operă muzicală; manuscrisele vor fi examinate de o comisie instituită de minister. Candidaţii trebuie să-şi depuie lucrările la inspectoratul artelor din minister (strada general Berthelot No. 28) , in termen de trei luni de la apariţia prezentei publicaţiuni. Plastice D-na Elena Popea deschide expoziţia de pictură Duminică 30 Septembrie crt. la Fundaţia Dalles din B-dul Brătianu. D. LOUIS PIERARD ŞTIRI Campionatul Iugoslaviei pe anul 1934 s-a terminat cu următorul rezultat: I. Mirko Schreiber cu 13 puncte; II. Mirko Brede, 12 p.; III. Sava Vukovici, 11 jum. p.; IV—V. Nicolicişi Petrovici; VI—VII. Fedorici şi Matvejev. VIII. Pavlici şi a. m. d.şit-Rectificare. — In ştirea care anunţa sfârşitul campionatului Franţei, s-a scris că titlul de campion a fost câştigat de Caen. In realitate numele adevărat al campionului Franţei este Kahn Victor din Nisa. # D. S. Israelovici, fostul campion al cercului „Tura“ şi-a dat adeziunea pentru înscrierea sa în cercul „SET“. D. M. Rădulescu, , .deasemenea retras dela „Tura“ s‘a înscris in cercul bucurești“. * Simultanul dat de d. G. Alexandrescu pe ziua de Duminică 23 Sept., a avut următorul admirabil, rezultat -1 16 și —2. (89%). Examenele de bacalaureat din Cernăuţi AU CĂZUT 80 LA SUTA DIN CANDIDAŢI CERNĂUŢI, 28. — Am comunicat rezultatul probelor scrise la examenele de bcalaureat, ce se ţin în faţa celor 3 comisiuni din oraşul nostru. Dacă la probele scrise rezultatele au fost dezastruoase înregistrânduse respingerea a două treimi din candidaţi, rezultatul la probele orale este şi mai rău. Miercuri dimineaţa, s-a dat rezultatul definitiv de către comisiunea de bacalaureat, care funcţionează la liceul No. 4 de băieţi din localitate. Din 135 de candidaţi, au reuşit la probele scrise 51. La examenul oral, din cei 51 de candidaţi, au fost respinşi alţi 26. Ca atare, din 135 candidaţi au trecut bacalaureatul numai 25. Congresul Agirului Asociaţia generală a inginerilor din România —AGIR —va ţine congresul său din acest an la Galaţi, după următorul program: Duminică 14 Octombrie: Plecarea din Bucureşti cu vagoane speciale ataşate trenului 83 la ora 6.55 dimineaţa. .. Ora 11 sosirea la Galaţi: încartiruirea, Tedeum. Ora 16 jum.: Deschiderea solemnă a congresului. Luni 15 Octombrie şi Marţi 16 Octombrie, între orele 9—13 şi 16-19 lucrări In secţuni. Marţi 16 Octombrie d. a.: închiderea!,congresului... ... ... .Miercuri 1? OCtombrie: Excursiuni pe canalul Măcinului. Joi 18 și Vineri 19 Octombrie: Excursie la Vâlcov. Orice lămuriri la secretariatul AGIR, b-dul Take Ionescu 31, Telefon 3.02.62. Dezertori condamnaţi CLUJ, 28. Consiliul de răsboiu Cluj a condamnat la câte un an închisoare pe soldaţii Kalemen Sigismund şi Adalbert Isac din regimentul 31 artilerie Cluj, cari au dezertat în repetate rânduri de la unitatea lor. Ambii condamnaţi au făcut apel. Cronica şahului MARELE CONCURS DE ŞAH PRIN CORESPONDENŢA D. Sbâmea (50) 21... b5—b4?? mutarea e imposiblă. N'aveţi pion la b5! T. Fiamboli (89) 34. Tb7—a7. Te8—e6. 35. Tb1—b7. N. Sirkus (96). 49... R e5! 50. Rg4—h5. Lt. col. Caraman (200) 23... Cd7. 24. f3Xg4 N. Al. lonescu (277). 29 Ne3. Te8—e6. 30. Dd5—f5. G. lonescu (290). 50... Nb7. 51. Cd2—e4. GAMBITUL DAMEI Jucată la turneul din Leningrad Tschechower-Kmoch- - 1. d4, d5. 2. c4, dxc4. 3. Cf3, Cf6. 4. b3, c5. 5. NXc4- e6. 6- O-O, a6. 7. De2, b5. 8. Nd3, Cc6. 9. a4, c4. 10. Nc2, Nb7. 11. aXb5, aXb5, axb5. 12. TXT, DXT. 13. Cc3, Na6. 14. e4, Cb4. 15. Nb1, Ne7. 16. Ng5, Db7. 17. d5 (Interesant jucat). eXd5. 18. e5, Ce4. 19. NXe7. (Era mai tare 19. Cxe4, dXe4. 20. NXe4, Dc7. 21. e6). 19... Dxe7. 20. CX35, CXd5. 21. Nxe4, Cb4. (Era mai bine Cc7). 22. e6! fXe6. 23. Ce5, 0-0. 24. Dh5, g6, 25. NXg6, Cd5. (Negru joacă la câștig; dacă ia piesa sacrificată, alb trebue să dea șah etern). 26. NXh7+, DXN. 27. Dg4+, Dg7. 28. DX6+, Rh7. 29. DXC, Nb7. 30. Dd7 ! DXD. 31. CXD, Td8. 32. Cc7, Nc6. 33. h4, Td2. 34. b4, Tb2. 35. Te1, TXb4. 36. Te7-1, Rg8? (Se va vedea în curând, că Rh8 ar fi fost mai tare). 37. Tc7, Nd5. 38. Cd7f Ne6. 39. Cf6 + , Rf8. 40. h5, c3. 41. TXc3, Tf4. 42. Ch7+, Re7. 43. Cg5, Nf5. 44. Tc5, Rf6. 45. Cf3, Nd7. 46. h6 (pionul nu mai poate fi oprit. La 46... Rg6. 47. Ce5-f şi câştigă). 46... Tc4. 47. Cf3—e5 ! şi negru cedează. (Note după „Frager Tageblatt“) Sâmbătă 29 Sept. a. c., la orele 3 , , va av€a loc, la sediul cercului „SET“, matchul la 6 table, intre echipele cercurilor „Ioan Gujdu“ şi „Set“ Duminică dim, la ora 9, va avea loc matchul intre echipele „Cultul şahului“ şi, „Set“. , In Linz a avut ’ loc un mic turneu internaţional, care a dat următorul rezultat: Becker şi Eiskases 11 puncte; Müller, 10 p.; de Jong, 8 p. Urmează: Scnenk (Fraga), dr. Gruber şi Doesburgh, 7 jum. p.; Eisensteiner şi Dimitrescu, 6 jum. p.; Bergand, 4 jum. p.; Mayerhofer 4 p.; dr. Ratzinger şi Kump 3 p.; Faschinger, p. & Pentru amatorii de statistică: Dăm aci numărul partidelor din turneul dela Zurich, clasate după deschideri. 68—partida Damei. ’ 10—partida spaniolă. 10—partida engleză. 10—apărarea franceză. , 7—apărarea Caro Khan. 7—apărarea siciliana. 5—partida italiană. 2—partide neregulate. 1—apărarea Aljehin. După cum se observă, partida Damei (gambitul Damei sau pionul Damei) se joacă foarte mult. Este o deschidere de curând studiată și cu multe șanse pentru alb. CONCURSUL DE ŞAH al ziarului „ADEVERUL» EON No. 194 Mutarea redacţiei: • • • » • • Răspunsul cititorului: • • * • • » • • * Numele ,, , , , 9 Adresă :*•»•» * , No. de ordine « • • • • Se va trimite şi cuponul de mai sus, la fiecare mutare a cetitorului, indicându-se numele şi numărul de ordine, dar mai ales numărul mutării la care se răspunde. | Comedia umană Moda Omul a fost întotdeauna supus modei până la anihilarea individualităţii. Spiritul de imitaţie a făcut obiect de studii filosofice importante şi a creiat chiar un filosof specialist. Dacă dictaturile reuşesc să organizeze masele, aceasta se datoreşte în foarte mare parte şi model care a educat vroinţele, învăţându-le cu ideia de supunere şi uniformizare. Moda a creiat şi nuanţele, fiindcă ea tinde ca cineva să fie în acelaş timp şi la fel cu toată lumea şi prin mai altfel printr’un neînsemnat amănunt. Asta a cerut artă mare! Să poţi avea geniul de a inventa zece mii de variaţii pe trei metri de mătasă care, în definitiv, trebue să îmbrace zece mii de trupuri la fel, iată ce poate creia un milionar şi un artist al modei. Modă s’a menţinut multă vreme la aparenţe şi la ceiace era în afară de om: haină, ghete, pălărie, ct din cele din urmă însă am devenit oameni serioşi fiindcă am introdus moda şi în substanţa omului, pentru a fi de bună credinţă şi a nu înşela lumea cu aspectul. Desigur că de data aceasta merge mai greu pentru că organismul omului matur vrea să reziste şi nu s’a deprins încă deloc cu capriciile modei. . Astfel, acum câţiva ani a fost moda femeilor slabe. Orice femee mai grăsuţă, mai durdulie şi mai plină, era privită suspect, ca şi cum nu ar fi dat atenţiunea cuvenita unei spiritualităţi superioare. Femeia, deci, oricâte defecte de glandă tiroidă o fi avut, trebuia sa şi-o scoată, să-şi scoată pe cale de operaţii grăsime şi orice părţi suplimentare, pentru a se adapta model, pentru a putea avea acces în saloane şi a putea fi invitata la dans. Orice femee care avea o greutate peste 48 de kilograme, nici nu putea să încerce o vizită, de parca orice pondere în plus ar fi ameninţat de prăbuşire parchetul amfitrioanei. Pieptul, cu toată frumuseţea lui de bijuterie geometrică, a fost ascuns, turtit, maltratat, şi parcă pus intr’un buzunar invizibil care să-l confişte. Şi n’au scăpat de reducerea la geometrie plană, nici alte proeminenţe care tindeau înspre volum. . . Pentru modă s’a făcut greva foamei, s’au băut acizi, otrăvuri, unt de ricină şi alte condimente epuizatoare. Doctorii pentru naşteri, ajunşi şomeuri, din cauză că copiii nu mai găseau loc în trupul unei femei moderne, şi-au schimbat firmele şi au devenit doctori de slăbit■ A devenit celebru, cel care te slăbeşte, fără dureri, fără narcoze, fără chinurile foametei, fără sudaţii matinale, ci, — numai aşa — cu o pilulă după care simţi că te usuci pe picioare şi că intri în modă şi in Nirvana, dintr’odată. Cine n’a murit într’o săptămână, a reuşit, — şi să mai poftească rivalele!!... Bineînţeles că, după câţiva ani de tortură sistematica, trupul s’a resemnat, i-a fost lehamete şi n’a mai recidivat. Dar tocmai atunci când fiinţa omenească începuse a se adapta şi când sfrijenia şi bicisnicia organică începuse să devie naturale, iată că s’a schimbat moda şi iarăş se poartă... trupul plin. A fost slabă şi rochie scurtă; acum e plină şi rochie lungă. Trupul femeii a ajuns ca un fel de garnitură la rochie, de parcă rochia ar fi totul şi trupul o anexă care se poate fasona. S’ar putea ajunge la purtatul rochiei, fără trup. Femeile au început să mănânce, făcând o foamete, tocmai acum când se numără în fiecare săptămână tot bobul de grâu, şi acele care nu au extirpat tiroida şi o parte din stomac, au putut schimba de modă. La cinematograf, stelele slabe care nu şi-au mai putut reveni, pentru că se identificaseră desăvârşit cu moda trecută, au fost concediate, după sistemul cu care rochiile demodate se scot şi din garderobă. Unele din ele s’au sinucis, nu din cauză că au fost concediate, pentru că un serviciu onest şi-ar fi găsit, dar din cauză că’s demodate, ceia ce e mai greu de suferit de către o femee. Toate stelele palide au primit ordine să devie de mărimea întâi, pentru că altfel sunt descinse de pe firmamentul cinematografic, și se provoacă o adevărată cădere a Perseidelor. Atâta însă nu-i deajuns: trebue să aibă unghiile verzi sau roşii, limba neagră, ficatul galben, etc... pentru ca organismul omului să prezinte ceva profund pictural. Din cauza cine ştie cărei „curtezane“ căreia-i căzuse sprincenile de tifos, toate femeile îşi vor scoate sprincenile, provocând artificial o chelie oribilă, pentru ca apoi să acopere oroarea, suplinind natura devastată cu o dungă de creion negru. . Pe curând vom avea realizata femeia cubistă, în carne şi oase, cu ochiul pe biceps şi cu o rotiţă la inimă, şi se va putea demonta în orele de extaz, când va vroi să arate totul. Doamne! Nu mă înspăimânta cu frica unei modificări radicale şi esenţiale a femeii! Moda aceasta e aşa de crudă!... Demostene Botez INFORMAŢIUNI D. Victor Slăvescu, ministrul finanţelor însoţit de d-nii Mitică Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe şi Ciprtan, directorul serviciului de arhitectură al ministerului, a vizitat dri toate localurile de administraţii financiare, şiL. percepţii din Capitală, actualmente în construcţie. , Lucrările fiind spre sfârşit sa hotărit ca pe ziua de 26 Octombrie să se facă inaugurarea lor şi tot pe această dată autorităţile respective să se mute în ele. Ministerul agriculturii şi domeniilor a hotărit ca in cursul lunei Noembrie crt., să aibă loc alegerile Camerelor de agricultură din întreaga ţară. Duminică 30 Septembrie va avea loc la Mediaş solemnitatea desvelirii unei plăci în amintirea biruinţii armatei lui Petru Rareş împotriva lui Ludovic Gritti în anul 1534. La solemnitate vor participa din partea guvernului d-nii miniștri dr. C. Angelescu și Al. Lapedatu. Ma......Dr.........? Ministerul instrucţiunii face cunoscut că începând de la 1 octombrie, orice cerere de suplinire sau detaşare atât în învăţământul primar cât şi în cel secundar, făcută la minister sau la inspectorate şi revizorate, va fi considerata nulă şi neavenită. Nici o schimbare în învăţământ nu se va mai face în cursul anului, afară, — bineînţeles, — de înlocuirea prin suplinitori a celor care eventual ar obţine concedii de boală sau în locul celor decedaţi. Totodată se face cunoscut că nici un concediu nu se poate aproba decât de minister în urma avizului comisiei medicale centrale care este instituită şi funcţionează pe lângă minister. Numai concediile până la 5 zile pot fi aprobate de organele locale prevăzute de lege. Orice părăsire de post, fără concediu prealabil aprobat, va atrage după sine aplicarea riguroasă a dispoziţiunilor din lege şi regulament mergând până la îndepărtarea din învăţământ a celui vinovat. „CONTENCIOSUL“, biroule informaţiuni juridice şi administrative, se ocupă cu rezolvarea chestiunilor de orice natură înaintea tuturor instanţelor judecătoreşti sau autorităţilor publice din Capitală. Sunt scutiţi de chefuelile deplasării cei din proivneie cărora „CONTENCIOSUL“ le înlesneşte prin corespondenţă aranjarea intereselor şi îndeplinirea oricăror formalităţi, lămurindu-i şi cu consultaţiuni în orice materie juridică. „CONTENCIOSUL“, funcţionează permanent sub conducerea d-lui avocat M. GRAUR în palatul ziarelor „Adeverul“ şi „Dimineaţa“, Bucureşti. In faţa consiliului de războiu din Timişoara a continuat procesul celor 55 comunişti din Banat. In şedinţa de eri au fost audiaţi mai mulţi martori. Din Buzău se anunţă că un birjar a fost jefuit de un bandit care s’a recomandat drept temutul tâlhar Tcaciuc. Cele mai complecte informaţiuni. Cele mai exacte preţuri. Biuroul de voiaj al ziarelor „Adeverul” şi „Dimineaţa”. Telef. 4-10-04. Mâine se deschide la Constanţa cel de al treilea congres al ziariştilor din provincie grupaţi în jurul „Federaţiei presei din provincie“. Se dă ca iminentă o ordonanţă a d-rului Schacht, pentru suspendarea, până la 1 Aprilie 1935, a serviciului datoriilor externe, atât ale diverselor oraşe, cât şi ale întreprinderilor industriale germane. Guvernul german a hotărît sa acorde noui înlesniri agricultorilor. In acest scop, a dat o ordonanță, prin care prelungește termenul maxim de plată al dobânzilor la datoriile agricole până la 1 Aprilie 1936, în loc de 1 Aprilie 1935 cum prevedeau legile în vigoare. Două procese ale primăriei Cernăuţi CERNĂUŢI, 28. C Eri a venit spre judecare, la Curtea de apel procesul dintre primărie şi forma Potsudek, care a fost amendată de organele comunale cu 3.500.000 lei pentru că nar fi plătit unele taxe de taere. .... Firma Potsudek făcând contestaţie în fața unei comisii de apel amenda a fost redusă la 800 mii lei. Primăria a făcut apelpotriva reducerii amenzii iar firma în chestiune a cerut anularea totala. . . . Desbaterile au fost amanate In vederea procurării unor acte. Grav accident de autobuz O doamnă călcată şi ucisă CERNĂUŢI, 28. — Un grav accident de automobil s’a produs pe şoseaua Cernăuţi-Noua Suliţa. Autobuzul no. 277 Cernăuţi care face cursa Cernăuţi-Hotin a surprins pe şosea pe d-na Ana Rubinştein din Noua Suliţă. D-na Rubinştein a fost lovită puternic şi călcată de maşină. Ea a murit pe loc. Şoferul şi-a continuat drumul, dând maşinei o viteză şi mai mare. Cum câţiva martori oculari au luat numărul maşinei, autorităţile au dispus urmărirea şi arestarea şoferului criminal.