Adevěrul, noiembrie 1934 (Anul 48, nr. 15585-15609)

1934-11-01 / nr. 15585

Pagina 2-a rare. Procesul de însănătoşire e în­­curs. * Rezistenţa francului este nu nu­mai în funcţiune de echilibru bu­getar, ci şi de balanţa plăţilor. Un element important al balanţei plă­ţilor este balanţa comercială. In a­­numite împrejurări — împrejurări excepţionale — importul nu trebue să depăşească — sau nu trebue să depăşească prea mult — exportul. Una din preocupările guvernului Doumergue va fi deci, după realiza­rea echilibrului bugetar, atenuarea dezechilibrului balanţei comerciale. Exportul nu poate fi însă sporit la discreţia ţării exportatoare. Mă­suri de apărare din partea ţărilor importatoare. Tarife protecţioniste. Politică de autarhie economică. Sforţarea trebue să poarte în primul rând asupra importului. Sub acest raport, anul 1934 este în Franţa a­­nul contingentării prin decrete. Prin aceasta, relaţiunile economice dintre state se înăspresc. Denunţa­rea acordurilor existete. Conflicte. Negocieri. Nouă acorduri pe alte baze. Denunţarea, în raporturile cu Anglia, a convenţiunii de comerţ şi navigaţie din 1826 şi a convenţiei comerciale şi maritime din 1882 şi înlocuirea lor cu acordul de la Lon­dra din 27 Iunie 1934. Tratate de un secol înlocuite cu înţelegeri de câ­teva luni. După convenţia din 1826, acordul din Iunie 1934 valabil până la 31 Martie 1935. Continuitate în­locuită prin efemer. Un semn al timpurilor... v. In raporturile cu Germania, de­nunţarea acordului din 1927 şi în­locuirea cu înţelegerile comerciale şi financiare de la Berlin din 28 iu­lie 1934. Politica contingentelor consacrată. Lichidarea pretenţiuni­­lor reciproce prin instituirea unui clearing. Soldul activ faţă de Fran­ţa, al balanţei comerciale germane, transformat în sold pasiv. După restrângerea importului, extensiu­nea — de altfel cu riscuri — a ex­portului. Aceiaşi preocupare de a­­tenuare a deficitului balanţei co­merciale. Prin aceasta — și împreu­nă cu altele — grija constantă de ţinuta francului... După rezultatele favorabile din materia bugetară, re­zultate satisfăcătoare în materia schimburilor economice. Exceden­tul importului asupra exportului scade. E de 790 milioane franci în Ianuarie şi de 135 milioane în Sep­tembrie. Deficitul balanţei comer­ciale — fenomen totuşi constant în Franţa — e în proces de anihi­lare. Sforţările convergente din do­meniul bugetar şi din acela al schimburilor economice, permit Franţei să fie una din ultimele ţări în care sistemul şi mecanismul eta­lonului aur să reprezinte o reali­tate. Credincioasă vechilor principii şi refuzând să creadă că remediul libertăţii stă în dictatură şi reme­diul dificultăţilor economice în mo­­neta dirijată. Franţa este o pildă că tulburările de astăzi, fie de ordin politic, fie de ordin economic, sunt nu rezultatul unui defect în priitet­­i­pii ci ai unor erori în aplicaţiune.­­ Proclamând intangibilitatea frânai- ■ lui Franţa inspiră încredere. Prac­ticând o politică de restrângere a importului şi de deflaţiune bugeta­­­ră, ea înţelege să dea încrederii ju­stificarea­­ şi suportul faptelor. Stabilitatea în democraţie, econo­mia în cheltueli publice. Executarea contractelor şi respectul omului, o serie de elemente care, de la public la particular, de la material la psi­hologie, fac astăzi din francul fran­cez, cu cele peste 80 de miliarde aur din tezaurul Băncii Franţei, cea mai puternică monetă în lume... Democraţia este însă expresiunea politică a echilibrului economic. Respectul drepturilor omului recla­mă sau implică o bună stare ma­terială. Hitlerismul nu se poate con­cepe fără pauperizarea Germa­niei. Fascismul sau neo-socialismul sunt formule — sau miragii — pen­tru oameni cari nu-și mai pot des­coperi nici o nădejde. Mişcările de dreapta — oriunde — nu se pot instaura decât sub­ presiunea foa­mei. In felul acesta, economia fran­ezi — ca si politica—nu sunt ceva naţional. Depăşind graniţele, ele se extind asupra omenirii. Demo­craţia în, politică, şi echilibrul în e­­conomie constitue ultima salvare pentru toţi fervenţii libertăţii... C. L. Flavian BURSA BUCUREŞTI, 29 Octombrie 1934 Schimbul 15.15 fr. fr. 100 lei la Paris 3.08 fr. elv. la Zuerich 101 lei 1 dolar la New-York SVIonete străine Au cotat la : Bursa oficială Renta Dezvoltării 38% Renta Exproprierii 43%, %, * .%, .%, % Renta Exproprierii perpetuă 42% Renta 1933 41 % Impr. Naţional 47 Urbane Buc. 5% 28, 27% Urbane Buc. 10% 51%, 52 Impr. Refacerii 46% Impr. Refacerii (mici) 46 Bonuri de impozite 38^' Banca Naţională 5040, 50 Banca Naţională (buc. a 20) 5000, Banca Românească v. 308 Fabr. de sticlă presată 3550 , Reşiţa 394, 92 " S.­R. D. 390 Clădirea Românească 335 Mica 1275, 72, 70, 71 S. T. B. 1715, 25, 20, 15, 10, 15 Steaua Română 350, 58 Schimbul in străinătate Spania 207.25 Credit Minier 252, 4, 5,6,60,59,8,6 I. R. D. P. 75 ' Petrolierele române la Paris PARIS, 29. (Rador) Astra Română 51.50 Steaua Română 31 Concordia 30.75 Redevența 13­­ ' . Petrol-Block necotat Efecte şi acţiuni Oferite Cerute Franci, francezi 6.63 1­6.58’A Lire sterline 503.00 493.00 Dolari 109.25 99.25 Franci belgieni 23.55 23.30 Franci elveţieni 32.97 32.57 Lire italiene 8.74 8.57 Mărci germane 41.75 39.75 Fiorini olandezi 68.30 67.65 Resetas 14.00 13.60 Zloţi 19.00 18.75 Rentenmark Florini olandezi Coroane cehe Shilingi Zloţi Dinari Leva Drahme Dengue Dolari 98.00­ 112.00 Franci francezi 6.60— 6.90 Franci elvețieni 32.55— 33­40 Belgia 23.50— 2380 Lire sterline 490.00 500.00 Lire italiene 8.80— 9.20 Lire otomane 78.00— 81 01 38.00— 39 50 67.00— 69.00 4.00— 450 23.00— 24.00 18.80- 19.50 2.20- 2.50 0.90— 1.20 0.80— MU 24.00— 27.00 ZURICH • (Inchidwea) v Berlin ' r-v r 123.30 Amsterdam Tfr > ■ 207.67 W New-York Londra . 15.19 Paris -20.22 % Milano . . ■; -v v ■ , 26.25 Praga - - 12.80 K Belgrad ' - • 7.00 Bucureşti 3.08 Varşovia < 57.90 Viena 72.75 PARIS (închiderea) Londra 75.13 New-York 15.I6 Belgia 354 Italia ' 129.75 Elveţia 494.37-Olanda 1027 Sinuciderea unui tânăr EL S’A ARUNCAT ÎNAINTEA UNUI TREN CHIŞINĂU, 29. — Pe linia de cale ferată Chişinău-Iaşi, în drep­tul cantonului 512, a fost găsit ca­davrul tăiat de tren al tânărului Bim­en Modan, în etate de 20 ani, de fel din comuna Truşeni. Asupra cadavrului s’a găsit o scrisoare în care Modan arată că suferind de epilepsie se sinucide. „p $ 1 - viaţa a fost stârpită ca să edificăm­­ ideea. Ceea ce ne stânjeneşte în opera­ critică a d-lui prof. N. Iorga, e ţesu­­tul de viaţă care palpită în ideile sale. Nu le separă de subiect. Nu le obiectivează. Sunt ele sau e d-sa.? Aceasta este problema ce ne punem constant, de câte ori îl cetim, ad­mirativ, dar neliniştiţi. Debatter de idei, netăgăduit, d-sa nu le expune cu o obiectivare metodică, spre a le valida sau infirma printr’o dialec­tică logică, pe un teren neutralizat. D. prof. N. Iorga îşi însuşeşte ceea ce i se pare consubstanţial, împodo­beşte cu toate calităţile ideale ceea­­ce îi place. Şi dimpotrivă, alterează de câte ori e neaderent­ unui anu­me gen de frumos, sau chiar frumo­sului in sine, lipsit de atribute etni­ce şi etice. Coeficientul d-sale de su­biectivitate e de bună seamă, la an­tipodul egoismului sau al egotismu­lui. Nu admiră şi iubeşte pentru si­ne câte un aspect literar, în dile­tant, ca fin degustor; nici nu ra­portează conştient la imagina sa personală, cutare manifestare, în care s’ar recunoaşte, realizat sau întrecut. Chiar de purcede de la similitudine de temperament (duioşie, ritm su­fletesc revărsat în­­ afară, zgomo­tos, sau cadenţă lină, limpede, ş. a. m. d. pe un registru sufletesc vari­at) , d-sa recomandă ca demn de iubit şi de admirat fenomenul li­terar care i se pare mutabil in fap­tă, în apostolat. Criteriul nemărtu­risit al judecăţii de valoare este la d. prof. N. Iorga utilitar, pragmatic. Nu e frumos ceea ce corespunde unei nevoi de simetrie, de ordine, de pu­ritate (clasicism), sau de culoare vie, de pasiune dezordonată.. .de dezechilibru interesant, de antino­mii (romantism). Ci, indiferent de aceste două mari modalităţi între cari pendulează arta, cu sau fără etichetă, dar reductibilă prin sim­plificare, la unul din cele două ti­puri eterne, d-sa aderă la scrisul u­­tilizabil in scopuri educativ-naţio­­nale. ... Cu această lămurire, fiesistema­­­tic, nedogmatic, cel puţin neformu­lat ca atare în mod express, dar printr’o tendinţă permanentă, de la care se abate foarte rar.­­ Vom da un, exemplu. Intre Alec­­sandri şi Eminescu, alege fericit pe cel din urmă, care este superior prin temperament omenesc, cât şi prin temperament artistic. Dar mai este un motiv secret de preferinţă: A­­lecsandri e un post naţional (mai mult naţional, vom spune decât po­et), care a pus lira în funcţiune, o­­cazional, un ritm cu aspiraţiile so­cietăţii româneşti, dar Eminescu e­­ste făuritorul unei doctrine naţio­nale, care alimentează naţionalis­mul nostru de cinci sau şase dece­nii încoace. Să trecem mai departe: I­d. prof. N. Iorga a sezisat minunat­­ elaboratul tehnic al poeziei emi­­­­nesciene, care-i asigură veşnicia (dincolo de conţinutul etnic). Cum­ se face totuşi că d-sa, în perioada post-eminesciană cercetată in acest al doilea volum, nu se sezisează cu aceiaş pătrundere de linia lirică, e­­liberată de obsesia armonică a ver­sului eminescian, desigur, dar ,con­secventă eminescianismului prin a­­ceiaş disciplină severă? Cum se fa­că că d-sa menţionează elogios în­cercările lirice ale unor poeţi mi­nori, cari n’au corespuns idealului de elaborare probă, severă, in tra­diţia tehnică a lui Eminescu? Răs­punsul este simplu. Deoarece d-sa nu ierarhizează valorile poetice in funcţie de modalitate, ci in funcţie de conţinut. Modalitatea, o soco­teşte secundară şi fondul precum­pănitor. In mai multe locuri, am cetit cu surprindere, pasaje de acest fel: • p. 85, n. 2: versuri militante (ale lui Vlahuţa). P. 281„poesia militantă ” d-lui Aron Catruş; iar mai apoi expuneri, normative răspicate: „Ceia ce doria el (d. N. Iorga) era revenirea la poezia militantă“. ... p. 237; sau: „..poesia ca şi tot ce facem, este im act social“ p.­­316. Din această din urmă constatare, căci are caracter aparent, consta­tator, decurge dezideratul imediat anterior, ca poezia să fie pusă in serviciul unor­ cauze străine de o­biectul ei, care este de a transfigura materialitatea cosmică prin impre­sii inedite, de a sensibiliza plastica (prin imagini) şi armonie (prin ritm, aliteraţii, agentare meşteşu­gită de vocale şi consoane), limba­jul, de a crea un grai de încântări, de vraje, contemplabil prin interio­rizare, prin detaşare de univers şi de societate. Cuvântul aliniat ritmic şi sonor în versuri, spre a vehicula instinctele biologice de solidaritate socială, duce la un gen de discurs, ce ne reintegrează speciei şi colec­tivităţii, ca şi vorbirea de triviu, de arenă publică. Scopurile poeziei nu se pot con­funda cu scopurile acţioniste ale masselor, decât dintr'un punct de perspectivă politică. Literatura are finalităţi proprii, de organizare a impresiilor in vederea unui adevăr superior, care este ficţiunea ar­tistică. In lumini adevăr supe­rior, deoarece eliberat de logi­ca formală, frumosul ne relevează aspectul intuitiv, ireversibil, al suf­letului şi al lucrurilor. Arta nu se suprapune vieţii, ca ştiinţa, care ur­măreşte să explice modalităţile bio­logice şi materiale, care cuprinde in Strânsoarea ei încleştată Universul cantitativ, mensurabil şi ponderabil, prin limbajul matematic al­ cifrelor sau al altor formule simbolice. Arta se foloseşte de simboluri (cuvânt, metaforă, imagine, aluzie, aproxi­maţie) calitative, care surprind sem­nificaţii noi, interpretări personale, transpuneri neaşteptate, stiluri in­dividuale, ce se impun ca realităţi spirituale, ca existenţe de altă na­tură decât aceea a omului, maimu­ţă cu degete mobile, grai şi alfabet, utilat cu instrumete născocite spre a se folosi de natură. Ea îmbogăţeşte pe individ, spiritualiceşte şi promo­vează implicit la m­obilarea societă­ţii, fără ca să fie asimilată cu in­strumentele materiale, care crează civilizaţia sau cu idealurile corale ale agregatului colectiv. * Cu această rezervă, care nu pier­de din vedere aportul simţului na­ţional printr-o literatură naţională, implicit, dar nu şi naţionalistă, ex­plicit, ne mai rămâne să subliniem marele efort prin care d. prof. N. Iorga şi-a însuşit aproape totalitar, producţia literară dintre 1890 şi 1934. De astă dată, ca şi în volumul precedent, activitatea literară pe care o validează ca pe un produs pozitiv al neamului (colectivitate conştientă de unitate etnică), se centrează în jurul focarului de e­­nergie naţioniailătă.­ Aceasta s-a nu­mit la începutul veacului, „Sămă­­nătorul“,­ de sub­ conducerea­­dina­­mîcjţ. şi animatoare a d-sale. Oricare ar fi măsura severităţii d-lui prof. N. Iorga, în raportare la . .« . 1 . V­r’­­ mele lire, în trei-u­ri no­bile, (poezia dd. Tudor Arghezi, Lu­cian Blaga, Ion Barbu şi mai in ge­nere faţă de tendinţele de înoire formală), teatrul d-lui Mihail Sor­bul, Manasse al lui Ronetti Roman, Vlaicu-Vodă de Al. Davilla, înşirate Mărgărite de d. Victor Eftimiu, cri­tica dd. M. Dragomirescu — mo­mentul Convorbiri Critice, E. Lovi­­nescu, Ovid Densuşianu, G. Ibrăi­­leanu, opera lui Calistrat Hogaş, ro­manul mai nou al d-nei H. Papa­­dat-Bengescu, al d-lui Camil Fetre­­scu, etc.), cercetarea d-sale de o asemenea întindere desvălueşte sim­patie pentru mulţi tineri şi reveniri numeroase ca reabilitarea generoa­să a operei lui Slavici. Curiozitatea universală a autoru­­lui­ s-a vădit încă odată mai puter­nică decât cadrele propriei şcoli li­terare din trecut, decât rigorile u­­nei credinţe unilaterale şi mai ales decât vârsta, care la alţii, ridică zi­duri nepătrunzătoare între genera­ţii. . Cu „Istoria literaturii româneşti contemporane“ d. prof. N. Iorga s-a ştiut instalat in actualitatea cu tendinţe nelămurite sau pe cale de fixare, într'un fel al d-sale, u­­neori brusc,­ dar mai cu seamă, a­­tant și cu un optimism ce confirmă odată o vitalitate unică. Şerban Cioculescu ADEVĂRUL Deschid­erea con­gresulu­i „Frăţiei ortodoxe“­ ­ , deschis la Sibiu congre­sul „Frăţiei ortodoxe“ la care par­ticipă mitropolitul Bălan al Ardea­­lului şi d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor. Şedinţa festivă s-a ţinut în sala cinematografului Thalia. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI D. prof. SEXTIL PUŞCARIU, pre­şedintele societăţii, vorbeşte des­­pre activitatea societăţii,­­ consti­­tuită In luna Martie, anul trecut. Constată că existenţa asociaţiei este perfect justificată şi că ideea a prins. In urma răsboiului lumea simte necesitatea de a evada din raţio­nalismul rece al veacului trecut şi de a reacţiona printr'un cald spiri­tualism. Trebue să regăsim spri­jinul puternic al credinţei în acea­stă epocă de dezorientare.­­D. Sextil Puşcariu constată apoi ca în ultimii ani s-au ridicat fru­moase locaşuri de rugăciune în di­ferite părţi ale ţării: anul trecut la Cluj, la Huedin şi peste puţin timp la Tg. Mureş. Mitropolitul BALAN îşi exprimă satisfacţia că într’un timp atât de scurt pătura intelectuală din Ar­­deal s-a înrolat în rândurile „Fră­­ţiei ortodoxe române". Mişcarea a avut însă un larg răsunet şi din­colo de Carpaţi. Frăţia ortodoxă ■eprezintâ astăzi o forţă de care trebue să se ţie seama. DISCURSUL D-LUI AL. LAPEDATU D. ministru LAPEDATU arată cât le trainică friss JnrtOutiâ“ ••Wv’.hiîft­­i Mântuitorului ink'o vreme cânt" SIBIU, 29. — Congresul general al „F.C.R.'‘-ului şi-a continuat as­tăzi lucrările. La ora 8 dim, a avut loc la cate­drală o slujbă religioasă, la care au asistat toţi oaspeţii veniţi la congres. La ora 11, de la catedrală, cei pre­zenţi au mers la Academia teologică, în aula­­căreia congresul şi-a conti­nuat lucrările. A prezidat d. prof. Sextil Puşcariu. D-sa a dat cuvântul d-lui dr. Gh. Stănescu, care în nu­mele d-lui prof. Matei, a cetit rapor­tul general asupra activităţii comite­tului Frăţiei ortodoxe române. Intre al­tele d-sa arată că S’a în­fiinţat o biblitecă a „l­or“-ului, in, cadrul căreia s’au editat­ până acum 7 broşuri. Mai departe, comitetul central a mai intervenit pe l­ângă i­­s­blema fundaţiei „Gojdu”. Deaseme­­nea a înfiinţat secţii de ale „Fort­ului in întreg Ardealul. Comitetul central a mai intervenit pe l­ângă re­dacţiile marilor cotidiane pentru a înfiinţa câte. .0 pagină a chestiilor bisericeşti,. In concluzie, raportorul arată că primul an de activitate, a conducerii ,l?pr.”.-fn­tii se­ încheie­ cu un bilanț imbucurator. Intre realiză­rile de până acum ale secţiilor „For”­­ului, raportorul aminteşte revista „Viaţa ilustrată’*, condusă de d. N. Colan, rectorul Academiei teologice­­din Sibiu, biblioteca de la Caransebeş, corurile bisericeşti­­ din jud. Arad. D- sa­ amin­teşte un chip deosebit d­i naţia dului­­dr. Rug. ■■Nicoarâ, ■ care a dăruit un spital „For”-ului la Re­ghin, pomeneşte apoi numele distin­şilor dispăruţi Gh. Bogdan-Duică,­­A. Mandeal. Asistenţa, în semn de o­­magiu, se ridică în picioare. PROPUNERILE D-LUI DR. C. COR­­NEANU Referitor la chestiunea fundaţiei „Gojdu” d-sa propune congresului să depună toate stăruinţele pe lângă guvern, pentru ca bunurile cami as­­­tăzi sunt încă in stăpânirea statului maghiar, să ne revină cât­ mai neîn­târziat şi propune congresului să ia atitudine faţă de ţinuta tot mai a­­gresivă a uniţilor cari in­ congresul „Agrului” la­ Lugoj, au adus grave ofense bisericei ortodoxe. La acel congres, spune d-pa, s’a pretins ca autorităţile statului să fie, obligate a lua parte, cu prilejul sărbătorilor na­ţionale, şi la slujbele din bisericile gr. catolice. Mai mult, acolo unde preotul unit este mai mare în grad decât cel ortodox, slujbele dumneze­­eşti din sărbătorile naţionale, să fie oficiate numai în bisericile lor, iar e­­levii greco-catolici să nu mai fie obli­gaţi a participa la slujbele din bise­ricile ortodoxe în astfel de împreju­rări. Raportul aminteşte că toate a­­ceste pretenţiuni au fost­ formulate in faţa unui ministru activ, care este d. Vaier Pop. Când se pronunţă nu­mele d-lui Vaier Pop, în sală se aud strigăte „obraznic”, jos cu el”. In continuare d. dr. C. Corneanu spune că la congresul „Agirului” e­­piscopul Al. Niculescu al Lugojului şi-a sfârşit discursul cu următoa­rele cuvinte: Roma, aceasta este ca­lea noastră de propagandă şi cucerire a credincioşilor. RAPORTUL D-LUI PROF. V. PAPI­­­­LIAN D .prof. V. Papilian, de la Cluj tra­tează despre acordul cu Vaticanul şi Concordatul. D-sa spune: Catolicii şi-au creiat­ drepturi pes­te legile ţării. S-a lezat sentimentul totul se clatină în jurul nostru. Bi­serica îşi îndeplineşte însă mai de­parte misiunea ei cu aceiaşi râvnă apostolică. Vorbeşte în special despre râvna credincioşilor in provincia de peste Carpaţi. Aduce elogii preoţilor care îşi împlinesc cu atâta devotament datoria lor, aşa cum au făcut şi în trecut, ţinând piept asupritorilor­ maghiari In calitate de ministru al culte-­­lor, arată că a început opera de redresare a bisericei, atât­­ în ce priveşte poziţia ei în stat, cât şi in ce priveşte situaţia morală şi ma­terială. ALTE CUVÂNTĂRI Vorbesc apoi episcopii Origora Comşa al Aradului şi Vasile Lăză­­rescu al Caransebeşului, preotul Mi­hail Bulacu, d-na Alexandrina Gan­­tacuzino, părintele Ciuhandu, din partea asociaţiei „Andrei Şaguna“, părintele Partenie în numele Aso­ciaţiei generale a clerului ordodox, d. Ch. Preda, vicepreşedintele As­­trei, Ion Faur, preşedintele stu­denţilor teologi din Sibiu, Lungu­­lescu din partea Casei Şcoalelor şi profesorul Ioan Lucaci. CONFERINŢE La ora 2 a avut loc o masă la restaurantul Boulevard, iar la oră 5 d. a. conferinţa d-lui Octavian Goga. Seara a avut loc un concert religios in catedrala ortodoxă, pre­cedat de conferinţa mitropolitului Bălan despre autonomia bisericei ortodox«» ortodox şi cel naţional. Concepţia catolică despre biserica ortodoxă este noauropuui­oi. . socoteşte de un grad inferior, în tot cazul imerior bisericei catolice. Res­pingem­ Cu indignare asemenea in­sinuări. O singură biserică română,­­ neatârnătoare de orice influenţă străină, iată idealul spre trebue să D-na­ Alexandrina Cantacuzino SPFemeile ortodoxe române au lup­tat cu tărie împotriva iscălirii­ con­cordatului, pe care l-au considerat ca o gre­şală, dacă nu o crimă îm­potriva unităţii neamului nostru. In vechiul regat a fost deziluzie groza­va când s'a aflat de semnarea con­cordatului chiar de către un arde­lean. Astăzi trebue să­ facem un front unic ortodox, care va fi teme­lia unităţii noastre naţionale. . Pr. Partenie,­ preşedintele cleru­lui ortodox din ţară declara ca ele­, rul ortodox român se va solidariza întru toate cu afirmaţiile d-lui prof. Papilian. ...­. . .. . Luând cuvântul d. prof. Onisifor Ghibu, se ocupă în chip amănunţit de problema concordatului pe care-l­­ combate cu­­ vehemenţă. , , D..O. Dega, care e prezent,, a inițiat tratatițele concordatțxlui. '­­! D. O. Goga intervine, și precizează că d-sa­­ a ..preconizat, reducerea «­­parhiilor greco-catolice deli' 5 la 12. In continuare d. O. Ghib spune ca concordatul este opera a Ungariei.­­Din nenorocire el a fost iscălit de Vasile Goldiș. Din cercetările mele, spune d. Ghibu,­ m’am convins că Goldiş in­trodusese în exemplarul original al concordatului o clauză favorabilă statului nostru. Acest exemplar, a fost însă furat, iar d. Vaier Pop a prezentat în Parlament textul in­­compl­ect al concordatului. Așa stând lucrurile, guvernul are dato­ria să­ denunţe concordatul cu Ro­ma. Acordul cu Roma este tot o o­­peră a Ungariei. Am găsit spune d-sa — corespondenţa ordinelor re­ligioase din Ardeal , cu Budapesta. Am găsit corespondenţa cu Roma d in care se spunea acestor ordine „să luptaţi cu hidra, fiindcă veţi birui”, b. Ghibu, arată o broşură cuprin­zând statutele ordinului „piarist,” pe scoarţa căreia se găseşte şi astăzi pajura Ungariei. Aminteşte apoi de cazul directorului orfelinatului „Theneziarum” din Sibiu, care cu­tează să adreseze tribunalului de aci petiţii semnând ca şi când ar a­­parţine Ungariei. De altfel, acest director este un renegat, numele lui fiind Ioan Badilla. Iată agenţii Bu­dapestei. Noi suntem conduşi­ de le Roma de unguri. PRECIZĂRILE MITROPOLITULUI DR. N. BALAN AL ARDEALULUI înaltul prelat spune următoarele: Venim dntr’o lungă şi grea luptă dar . ne-am­ păstrat steagul curat In statul nostru trebuie să se pună problema repar­aţiunilor, mă. simt ei obligat să cer acest lucru, adică re­pararea nedreptăţilor,­­concordatului Am fost contra lui dela început. Iu­goslavia şi Cehoslovacia au refuzat să încheie concordate deşi ele ar f avut motive mai puternice s’o fa­că.­­Concordatul nostru cuprinde nu­mai concesiuni. El este anticonsti­tuţional, tulburător al păcii confe­sionale şi antipatriotic. Cerem de­nunţarea lui. Formula bisericei na- ’­ţionale este condamnată de papa. ’ După acestea răspunde precum ur-­­ meazâ cuvintelor rostite de episco-­­ pul Niculescu al Lugojului: de un-­­ de să cucerească credincioşi? Nu suntem o colonie din Africa, care să primească agenţi ai catolicis­mului. Ortodoxia este pentru noi le­gea lui Hristos.Noi suntem albia po­porului roman. Avem dreptul ca pe fiii rătăciţi să-i reclamăm acasă. Un­hitatea sufletească nu poate să ră­mână ruptă. Vom lichida acest inci­dent, început la 1700. Când vom fi şi bisericeşte una, po­porul nostru va fi tare. Acordul tre­buie desfăcut. Guvernul trebuie să aibă curajul. D. dr. Corneanu dă apoi citire ur­mătoarei moţiuni: TEXTUL MOŢI­UNEI „For”-ul, convins de necesitatea tot mai mare ca viaţa religioasă şi morală să fie intensificată şi con­ştientă că biserica ortodoxă este şi rămâne temelia statului român şi cea mai puternică garanţie a conso­lidării lui, cere: 1. Ca solidaritatea ortodoxă să fie susţinută printr’o organizare din ce in ce mai stăruitoare; 2) ca învăţă­mântului religios in şcoli să i se dea o atenţiune crescută şi ca el să fie încredinţat unor catetreţi cari­ dis­pun­ de tot timpul necesar spre a face un apostolat din catedrele lor; 3) ca­ cel puţin la una din acade­ţiiile teologice din mitropolia noastră să se poată da­ examen de licenţa, drept recunoscut celei din blaj; 4) . Să fie cât mai curând reînfiin­ţată vechea episcopie a Maramure­şului, leagănul istoric al descălică­­torilor ortodoxi din Moldova şi să se înfiinţeze deocamdată episcopia Ti­mişoarei, satisfăcând astfel o ve­che hotărâre a congresului naţional bisericesc şi o necesitate religios­­morală a bănăţenilor; 5) ca atât conducătorii bisericii cât şi guvernul ţării să aibă toată solicitudinea, a­­ducând şi jertfele materiale necesa­re pentru ca în secuime să fie readuşi la matca bisericii ortodoxe şi recâş­tigaţi naţiunea Românii secuizaţi sub stăpânirea trecută; 6) hotăreşte ca fiecare secţie eparhială a „Fort­ului să verse jumătate din veniturile anului viitor, 1935, patriarhiei pen­tru ridicarea catedralei ortodoxe din capitala ţării; 7) Mulţumeşte con­ducerii „Fort­ului pentru stăruin­ţele depuse pentru recuperarea funidaţiunei „Gojdu“ şi o roagă să persevereze in această acţiune pen­tru ca soluţia definitivă să fie dată cât mai­­urgent; 8) constată cu în­grijorare­ că catolicismul din Româ­nia, de ambele rituri, cum îi place să se numească, devine din ce în ce mai agresiv. „For“-ul respinge cu idignare atacurile sistematice îm­potriva ortodoxiei, atacuri care nu cruţă nici prestigiul arhiereilor. Acestei acţiuni a catolicismului, pe care o considerăm primejdioasă ,. nu numai ortodoxiei, ci însuși sta­tului român,, Fort­ul ii opune’hotă­­rîrea sa nestrămutată de a păstra neatinse drepturile bisericii domi­’ nabte. ' ' ■ î *■­­• f» ‘‘ ? " • In special ne umple de revoltă faptul că la ultimul congres al „ti­grului“ ţinut la Lugoj sub preziden­ţia unui ministru activ, s’au putut aduce hotărîri cari sunt in flagran­tă contradicţie cu Constituţia şi cu ■ dispoziţiile ■ pozitive din legile ţării. Astfel respingem tentativa de a re­duce rolul şi însemnătatea bisericii noastre dominante cu prilejul ma­­nifestaţiunilor, cu caracter naţional şi festivităţilor oficiale şi încercarea de a acapara, pe seama cato­nicsmu­­lui românesc şi unguresc deopotri­vă, fonduri, aparţinând în mod legal exclusiv statului român ca­­ succesor de­ drept al fostului stat ungar, 9) cerem ca aşa zisul acord încheiat la Roma în 30 i­.feiu 1932 cu. va.­­canu, acord prin care s’a încercat în mod subversiv să se legifereze o institu­ţie maghiară anticanonică, ilegală şi primejdioasă statului român, să fie declarat nul şi neavenit fie prin­­tr’un act­ de guvernământ, fie prin votul parlamon.u­ut ne pAh .just­i­­ţie, pentru ca astfel statul român şi Universitatea din Cluj să intre în posesia­­averilor deţinute în mod ilegal de statul romano-catolic ar­delean, averi în mare parte de ori­gine ortodoxă. Comitetul de direcţie al Forului va lua, toate măsurile pentru ca a­­ceasta hotărâre să fie dusă la înde­plinire, di toate mijloacele, in tim­pul cel mai scurt. 10) Congresul a­­duce­­ omagii de devotament către rege şi dinastia ortodoxă şi mărturi­seşte deplina solidaritate a mireni­­e­ier cu acţiunea patriarhului şi cu denii întregii noastre biserici orto­­­­doxe. Episcopul Gr. Comşa al Aradului­­ propune ca anul viitor congresul­­ Fotului să se ţină la Arad, ceea ce­­ congresul admite. La orele 3 d. a. , congresiştii au făcut, un pelerinaj la­­ mormântul mitropolitului Andrei . Șaguna la Răşinari. NNC. D. GAVOZDRA Ziua II-a MOŢIUNEA INFORM­AŢIUNI D. Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor, va pleca in străină­tate unde va rămâne trei săptămâni D-sa va Încheia o transacţie pentru cumpărarea de autobuze şi camioa­ne ce vor deservi transporturile de mărfuri şi persoane pe şoselele noa­­stre. Interimatul ministerului de co­municaţii va fi ţinut de d. Vaier Pop, ministru de stat Ministerul de interne anunţă că la 10 Noembrie se va ţine exa­menul de complectare a locurilor vacante de ofiţeri la poliţie. Exa­menul va avea loc la direcţia ge­nerală, unde se vor adresa şi ce­rerile informaţiile necesare. Se pot prezenta şi candidaţii care, pe lângă îndeplinirea con­­diţiunilor generale legale, au a­­vut o activitate in legătură cu serviciile poliţieneşti, ca actualii şi foştii magistraţi, comandanţii de legiuni de jandarmi, foştii o­­fiţeri de poliţie. Şcoala politehnică „Regele Carol II“ din Bucureşti aduce la cunoş­tinţa celor interesaţi că începerea cursurilor pentru subsecţia de cada­stru va avea loc Joi 1 Noembrie, o­­rele 17.50, după programul afişat la steală. teatru Radina Marii­ a... Astă seară BURIAŞON mâine seara Lunite de hotel Mi­rcuri seara PREMIERA N I ri O N ^ ::t-— com die muzicală c­u Tony tiuan­­dra, Leny Ca­er, V. Maximilian. Deschiderea cursurilor de spe­cializare în igienă și medicină pre­ventivă va avea loc în ziua de 1 Noembrie, ora 3 d. a., în amfiteatrul institutului de igienă (Facultate de medicină, b-dul Regele Carol II, Nr. 8). Lecţiunea de deschidere va fi fă­cută de d. prof. dr. D. Mezincescu, care va vorbi despre „Medicul igie­­nist in organizaţia noastră sani­tară" Avocatul MAR­I FUDILU s’a mutat în Str. Brezoianu, 57 etaj La Botoşani a avut loc ori inaugu­rarea noului sediu al organizaţiei na­­ţional-ţărăniste. Copilul Leopold Eremia de fel din Cernaul, a fost ademenit de proprieta­rii unui circ şi adus la Iaşi, unde fă­cea­ pe clovnul. Copilul a părăsit in cele din urmă circul şi a fost găsit aproape mort de foame pe străzile Iaşului. Lucrările pentru întocmirea regulamentului de funcţionare a noului regim de import şi export au continuat in tot cursul zilei de eri, atât la ministerul de fi­nanţe cât şi la Banca Naţională. Se crede că aceste lucrări vor fi terminate azi sau mâine. Domnii abonaţi sunt ru­gaţi ca la orice reclama­­ţie, schimbare de adresă sau la remarrea abona­mentului, să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. ____ T­­Eri fiind aniversarea zilei de naş­tere a reginei Maria, s’a­ oficiat ser­vicii religioase la toate bisericile din ţără. La slujbe au participat pretutin­deni reprezentanţii autorităţilor. D. I. Mihalache se va înapoia în ţară la sfârşitul săptămânii viitoare. Este probabil că d. Virgil Mad­­gearu, care se află deasemeni in străinătate, va reveni în Capitală, împreună cu d. Mihalache. Eri a avut loc la Craiova şedinţa de Închidere a congresului pentru­­ cerceta­rea boalelor contagioase. Ultima şedinţă a fost prezidată de d. dr. Marin Baculescu. In această din urmă şedinţă s'au fă­cut câteva comunicări asupra boalelor contagioase. D. dr. Aurel Meţulescu a mulţumit sprijinitorilor Congresului, anunţând că viitorul congres va avea­ loc la Chişinău peste doi ani. La Chişinău a fost arestat Feodor Zaharia din comuna Fituşka, care a asasinat pe un consătean al său. Luni 29 octombrie la ora 7 seara precis, se va ţine la Institutul Tero­­zon din B-dul Take Ionescu 12, o conferinţă despre tratamentul şi re­zultatele obţinute în reumatism, sciatică şi lumbago cu gazul Oclozon. Intrarea liberă.­­ : D. Dr. MARIN ENACHESCU, medic al Spitalelor Eforiei s-a mutat în Bu­levardul Lascăr Catargiu 43 A. Te­lefon schimbat 2:16.05. Foştii lupişti din judeţul Dolj­­ au ţinut ori dimineaţa, o adunare pre­zidată de preotul Alexe. S-au discutat diverse chestiuni, de organizare, preotul Alexe înfăţişând programul partidului ţărănesc p­refă­cut de d-sa. PARIS, 29 (Bador). — Astăzi a încetat din viaţă fostul ambasador Edmond Papst. Defunctul a fost, succesiv, secretar de ambasadă la Londra, Cairo, Viena, Luxemburg, Leningrad și Istambul apoi minis­tru la Peking, Copenhaga și Oslo și în cele din urmă ambasador în Ja­ponia. în legătură cu alegerile comunale la Alegătorii sunt hotărâți să voteze cu unica lista din opoziţie Cu toate că se apropie data, când urmează să fie desemnat consiliul comunal, alegerile fiind fixate pentru 7 Noembrie, nu se observă, însă, în oraşul nostru nici un fel de agitaţie. Populaţia se dezinteresează complect de aceste a­­legeri, majoritatea covârşitoare a votanţilor fiind hotărâtă să voteze cu singura listă din opoziţie, care este naţiional-ţărănistă. Lista guvernamentală nu a fost în­tocmită din candidaţii propuşi de mulţime, cum era vorba, ci a fost formată din elemente pe placul de­putatului Alexandru Mihă­ilă, care este capul listei. Candidaţii au fost recrutaţi dintre fruntaşii, cari n’au nimic comun cu păturile muncitori­­mei şi negustorimei. Aceasta a cre -­iat desigur o adâncă nemulţumire în massa alegătorilor. Pe lângă toate acestea se mai a­­daogă faptul că din vina unor învă­­țători­ parlam­entari, dela putere, în frunte cu deputatul Mihăilă, s-a tre­cut judeţul nostru drept minoritar, prin art. 158 din legea învățământu­lui primar, pentru ca să beneficieze ei de avantagiile materiale prevă­zute de această lege. Lista nr. 1 guvernamentală cu­prinde pe următorii candidaţi: Alexandru Mihăilă, Fux Solomon, Afanasie Coşciug, Bilenchi Simha, dr. Constandache Ion, Mazur Abram Varnav Olga, Frehtman Hascal, Gu­­levici Stanislav, Voloh Fridrih, Po­­pevschi Nicanor, Prizant Haim, Ţur­­canu Procopie, Barzah Iţic, Gâlcă Mihail, Satan Nasanael, Urmaci Pa­vel, Zeldin Iacob, Popovschi Gavril, Ochtean Boruh, Sârbu Vasile, Col­­cher Mihel, Chiroşca Gheorghe, Zil­­be­rg Froim, Bogacencu Andrei, Zic­­ne Moise, Costin Ion şi Feldmann­ I­­ţic. Lista nr. 2 naţional-ţărănistă, e for­mată astfel: Lupaşcu Vasile; Ştefahelly Aurel; Cumpan Pincus; Rabei Meer; preot Dumbravă Mihail; Mesamed Abram; Popovschi Niculai; Snaidman Leia; Tăcu Pavel; Sternberg Gherş; Ned­­zveschi Petre; Gaz David; Ciobanu Timofei; Braslavschi Iacob; Manea Leonid; Levental Manea; Lăslav I.; Braverman Israel; Ciumac Niculai; Grinberg Boruh; Longinescu­­ Ion; Steinberg Mendel; Marg­ineariu­ Mi­hail; Rabinovici Iosef; Ianac­hi­m Teo­dor; Tism­eneţchi Srui; Ganea loan; şi Livşit Haim-Boruh. Coresp. Manifestaţii anti hitţşrîste in Irlanda ’ DUBLIN 29 (RadOr). — Primirea oficială a d-lui von Kuehlb­rann, noul ministru german în statul li­ber irlandez, a fost tulburată prin strigăte de „Jos Hitler’’, pornite din mijlocul mulţimii adunată împre­jurul palatului Majoritatea mulţimii insă a acla­mat pe noul ministru al Reîehului. Un mic grup de comunişti au încer­cat să protesteze, împrăştiind mai multe manifeste antihitleriste Şi ce­­rurto i»Mh-»rarea lui Thaermann.­ Adânc îndureraţi: Maria,I.soţie; Elena şi Aurelia, fiice; LocoU Const. Hina, Atena şi Simeon Chircă, Ale­xandrina şi Preot Ion Huştiu,­ fiice şi gineri; Nicolae­ şi Gheorghe, ne­poţi; Irina şi Aurelia, vară şi nepoa­tă,’anunţă :încetarea,din viaţă a bu­nului lor părinte şi unchiu consilii c.­mic în etate de 85 ani. Ceremonia religioasă va­ avea loc Marţi 30 Octombrie, ora 3 d­­a., în str. Carol Davila No. 53, de unde va porni cortegiul funebru spre cimiti­rul Ghencea. BANCA de CONTROL a INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI S. A. aduce la cunoştinţă cu profund re­gret, încetarea din viaţă a l­a WALTER EICH Membru în Consiliul de Administraţie survenită, la Aiiod (Iugoslavia) în ziua de 22 Octombrie 1934­­și căruia îi va păstra o pioasă amintire. Pensionar

Next